Politici comerciale

- Obiective, funcții, (contra-)argumente

-Cererea și oferta de protecție
-Costurile protecționismului
Obiectivele politicii comerciale
Pe termen lung
Dezvoltarea echilibrată a economiei naţionale în condiţiile
unui anumit nivel de expunere faţă de concurenţa externă
Pe termen mediu şi scurt
Redefinirea structurii exporturilor şi importurilor
Îmbunătăţirea orientării geografice a fluxurilor comerciale
Redefinirea echilibrelor din balanţa comercială şi balanţa
de plăţi
Îmbunătăţirea raportului de schimb
Armonizarea structurilor economice productive 15/16.02.
 Funcţii
Promovarea relaţiilor comerciale (economice)
externe – (stimularea exporturilor)
Protejarea economiei naţionale de concurenţa
externă – (reglementarea şi controlul
importurilor)
Realizarea unui echilibru dinamic în balanţele
comercială şi de plăţi – (concomitent cu
sporirea rezervei valutare a statului)
 Influenţe fizice şi sociale asupra protecţionismului
şi a mediului de afaceri

STIMULĂRI
ŢARA A ŢARA B
Factori politici şi legali;  Factori politici şi legali;
Valori culturale, atitudini şi Valori culturale, atitudini şi
convingeri; convingeri;
RESTRICŢII
Forţe economice ; Forţe economice ;
Influenţe geografice Influenţe geografice

MEDIUL DE AFACERI AL COMPANIILOR

Ca răspuns la influenţele fizice şi sociale, guvernele adoptă măsuri

care stimulează sau restricţionează comerţul internaţional al
companiilor. Aceste măsuri afectează concurenţa prin potenţarea sau
diminuarea abilităţilor companiilor, precum şi a nevoilor acestora de a
concura pe plan internaţional.
 Trăsături ale protecţei economiei prin
intermediul măsurilor de P.C.
Reprezintă doar una dintre alternative
Foloseşte intrumente specifice (tarifare, netarifare,
paratarifare)
Trebuie să fie în strânsă corelaţie cu viabilitatea
ramurii, sectorului sau companiilor
Trebuie să fie limitată în timp şi resurse
Generează costuri şi efecte negative pentru toţi cei
implicaţi (exp., imp., cons., guv.)
Trebuie să ţină cont de parteneriatul internaţional
Argumente care susţin oportunitatea folosirii
instrumentelor de politică comercială
Argumente micro şi mezoeconomice

– Argumentul apărării suveranităţii naţionale

– Argumentul industriilor incipiente (infant
industries)
– Argumentul menţinerii locurilor de muncă
– Argumente ce derivă din teoria comerţului
strategic
 Continuare
Argumente macroeconomice

– Programele nationale de dezvoltare economică

– Politicile industriale
– Presiunea grupurilor de interese (public choice
analysis)
 Alte tipuri de argumente
Protejarea unui sector traditional sau mod de viaţă
tradiţional
Egalizarea costurilor interne cu cele ale
concurenţilor externi
Creşterea încasărilor bugetare
Alocarea optimă a resurselor şi redistribuirea
veniturilor
Asigurarea echlibrului dinamic al balanţei
comerciale
Retorsiunea faţă de practicile neloiale
Argumentul raportului de schimb.
Din analiză se pot desprinde următoarele
concluzii
Se poate observa inconsistenţa economică a tuturor
argumentelor;
Practic toate costurile protecţionismului sunt
suportate direct sau indirect de către consumatori;
Cauza influenţei exercitate de grupurile de presiune
protecţioniste rezidă din existenţa unui dezechilibru
structural între cei care beneficiază de pe urma
protecţiei şi cei care îi suportă costurile;
Întregul sistem de valori din societate este astfel
structurat încât interesele producătorilor se bucură de
mai mare receptivitate decât cele ale consumatorilor.
Noul protecţionism are ca obiective
Concentrarea activităţilor economice la nivel regional
nu la nivel global;
Accentuarea cat mai pronunţată a dependenţei locale
şi regionale;
Considerarea protecţiei mediului drept o prioritate
esenţială pe agenda forurilor decizionale;
Considerarea îmbunătăţirii proceselor de producţie şi
a minimizării efectelor negative ca obiective cel puţin
la fel de importante ca şi îmbunătăţirea produselor în
sine;
 Continuare
Înţelegerea pe deplin a relaţiei producţie-consum;
Maximizarea diversităţii locale şi regionale, de la
cultură la floră şi faună;
Reducerea inegalităţilor atât din cadrul economiilor
naţionale cât şi în privinţa relaţiei dintre acestea;
Îmbunătăţirea democraţiei locale şi a controlului
procesului decizional în diverse probleme de natură
economică, în special asupra CTN şi a instituţiilor
internaţionale;
Stabilirea unor standarde restrictive şi susţinerea
categoriilor care nu reuşesc să se supună condiţiilor
acestora.
Principalele grupuri ale căror interese sunt
lezate de protecţionism
Consumatorii,
Sectoarele (industriile) care folosesc input-uri
provenite din import;
Comercianţii;
Exportatorii;
Companiile transnaţionale
 Cererea de protecţie
Se poate adresa unor paliere diferite ale procesului
decizional (protecţionism legislativ, executiv,
atitudinal)
Modalităţile de manifestare a cererii depind parţial de
palierul ales, reducându-se practic la vot şi lobby
Sectoarele cu cifră foarte mare de afaceri, dar puţin
importante ca voturi desfăşoară acţiuni de lobby
Sectoarele cu forţă de muncă numeroasă acţionează
sub incidenţa numărului de voturi pe care-l deţine
Sectoarele de mai mici dimensiuni se concentrează
asupra canalelor administrative`28.02. 2012
 Principalii purtători ai cererii de
protecţie

Companiile din sectoarele concurate de

importuri
Grupurile sindicale
Sectoarele intensive tehnologic
Grupurile ce militeaza pt protejarea mediului
Cererea de protecţie – fact.de influenţă
Starea economiei în ansamblu
Nivelul şomajului
Dimensiunile industriei
Sindicalizarea industriei
Localizarea regionala a sectorului
Productivitatea muncii
Intensitatea competiţiei externe
Subutilizarea forţei de muncă şi a capacităţilor de
producţie
Creşterea rapidă a importurilor
Nevoile de retehnologizare
 Elemente cu influenţă semnificativă
pentru obţinerea unei protecţii ridicate
Numărul de firme implicate în sectorul
respectiv
Gradul de concentrare şi ponderea în producţia
totală
Rata de creştere a producţiei şi a ocupării forţei
de muncă
Nivelul salariilor şi al calificării forţei de
muncă
Gradul de exportabilitate a produselor şi
coeficientul de penetrare a ISD în acel sector
 Oferta de protecţie
Furnizorii de protecţie sunt acei oficiali ce au
reponsabilităţi legate de elaborarea legislaţiei
protecţioniste, punerea în aplicare a acesteia şi negocierea
unor concesii cu alte guverne.
Pe palierul politic se regăsesc membrii legislativului,
vârfurile executivului, iar pe palierul administrativ
regăsim funcţionarii publici
Rolul primordial revine palierului politic, dar şi cel
administrativ poate dobândi o anumită autonomie
funcţională
Acordarea unor favoruri protecţioniste generează
suţinători dar şi opozanţi
Se ajunge uneori la “simularea” acordării protecţiei,
scopul fiind satisfacerea grupurilor de presiune şi nu
acordarea protecţiei
 Costurile protecţionismului
Diminuarea eficienţei cu care operează economia
protejată
Efectele redistributive în detrimentul utilizatorilor
produselor protejate
Costurile ridicate suportate de consumatori
Înrăutăţirea competitivităţii externe a unor sectoare
care folosesc input-uri importate
Creşterea preţurilor la anumite produse, în special la
cele cu elasticitate redusă a cererii
Preţurile majorate la unele produse reprezintă, de
fapt, reducerea veniturilor reale din economie
 Continuare
Riscul apariţiei unei adevărate spirale
protecţioniste
Forţarea alocării suboptimale a factorilor de
producţie
Reducerea ritmului de creştere economică prin
majorarea preţurilor pe piaţa internă şi prin
determinarea ramurilor interne să folosească
echipamente industriale mai puţin performante
Protecţionismul diminuează capacitatea de
absorţie a unor pieţe reducând oportunităţile de
export pentru o serie de companii.