CURS 4

AFACEREA ȘI RISCURILE AFACERII

4.1. Afacerea si riscurile asociate unei afaceri

Pornirea unei afaceri este ca o vânătoare în junglă, datorită riscurilor existente, poate să aducă câștiguri
materiale și satisfacție personală, dar poate conduce și la pierderi (Blackwell E., 2011, p.1).
Desfăşurarea activităţii de antreprenoriat presupune un risc, deoarece există probabilitatea ca mediul economic
să se înrăutăţească, produsul sau serviciul să fie mai puţin solicitat, cerut pe piaţă, echipamentul să se deterioreze,
întreprinderea să suporte cheltuieli şi pierderi etc.
Toate afacerile se confruntă cu situații de risc, chiar și cele care acționează într-un mediu mai sigur, precum structurile
guvernamentale (frauda, neglijența, lipsa adaptării) (Sadgrove K, 2016). Companiile mici sunt supuse mai mult
riscului datorită forței financiare reduse.
Riscul în afaceri reprezintă o incertitudine, condiţionată de probabilitatea apariţiei pe parcursul derulării afacerii a
unor evenimente inconveniente, care ar putea afecta bunurile întreprinderii, volumul vînzărilor, situaţia fi nanciară şi
capacitatea de plată, inclusiv şicapacitatea de muncă, viaţa ori sănătatea oamenilor. Astfel, atât la etapa demarării
afacerii, cît şi în procesul derulării acesteia, este necesar ca antreprenorul să ia în consideraţie posibilele riscuri.
Aceasta ar permite, dacă nu evitarea completă a riscurilor, atunci cel puţin minimizarea lor.

4.2. Tipolgia riscurilor

În concepția lui Sadgrove K. (2016) există șase tipuri de riscuri:
1.strategic: piețe, concurență, economia, contracte legale, proprietate intelectuală, achiziții,
2.operațional: distribuție, logistică, furnizori, calitate produselor, proiecte,
3.de personal: fraude, incompetență, acțiuni industriale, lipsa talentului și a abilităților,
4.tehnologic: slaba folosire a tehnologiei, schimbarea ei, eșecul IT,
5.financiar: rate de schimb, lichidități, rate ale dobânzii, profit, credite, costuri,
6.de conformitate: rate de schimb, taxe, legi de mediu, standarde de contabilitate, controale interne, etică.

În altă viziune, cele mai probabile riscuri antreprenoriale care pot apărea sunt:
a) Riscuri inovaţionale– sunt condiţionate de proiectarea greşită a produsului, obţinerea unor rezultate
negative, nerealizarea parametrilor tehnici planifi caţi la etapa proiectării constructive şi tehnologice a inovaţiilor,
depăşirea devizului de cheltuieli în procesul implementării inovaţiei, pătrunderea difi cilă pe piaţă etc.
b) Riscurile de fabricaţie- apar în procesul de producere, aprovizionare şi deservire post-realizare, ca urmare
a comercializării unui volum de producţie mai mic decît cel planifi cat, majorării cheltuielilor materiale, respingerii de
către consumator a producţiei propuse sau rambursarea acesteia, accidente şi defectări de utilaj, obţinerea producţiei
neconforme etc.
c) Riscurile comerciale– sunt riscurile care apar în procesul comercializării producţiei sau prestării
serviciilor, ca urmare a modifi cării preferinţelor consumatorilor, majorării preţului la produs, apariţiei noilor
concurenţi etc.
d) Riscurile financiare– sunt cauzate de neexecutarea de către întreprindere a obligaţiunilor fi nanciare.
Riscurile date pot apărea ca urmare a fl uctuaţiei cursului monedei naţionale, evoluţiei dobînzilor bancare, neachitării
creanţelor, penalităţilor contractuale etc.
e) Riscul de personal– fluctuaţia personalului ori lipsa acestuia, nivel scăzut de profesionalism,
responsabilitate (disciplină) scăzută, scurgerea informaţiei confi denţiale privind afacerea.
f) Riscurile sociale- sunt cauzate de accidentele de muncă, majorarea salariilor etc.
g) Riscurile politice- pot apărea ca urmare a politicii de stat, instabilitatea politică din ţară, introducerea unor
restricţii etc.
h) Riscurile naturale– sunt cauzate de condiţiile climaterice nefavorabile (în special, pentru întreprinderile
agricole şi ale industriei alimentare).
i) Riscurile privind proprietatea– pot apărea ca urmare a deteriorării complete sau parţiale a bunurilor:
clădiri, construcţii gospodăreşti (garaje, depozite), încăperi separate (ateliere, laboratoare, cabinete), obiecte de
construcţii nefi nisate; utilaj ingineresc, tehnologic sau de producere, inventar, echipament tehnologic, obiecte ale
interiorului, valori în mărfuri şi materiale (mărfuri, materie primă, materiale).
Conform unui studiu efectuat de Asociația Profesionistilor financiari (AFP.org) se indică factorii de risc așteptați a
avea cel mai mare impact asupra câștigurilor organizaționale în următorii trei ani (Tabel 4.1.).
 Tabel 4.1. Cei mai așteptați factori de risc
Factori de risc %
Satisfacția și reținerea clienților 44
Riscuri legale 37
Creșterea veniturilor 35
Riscuri politice 28
Volatilitatea prețului energiei 18
Probleme de HR și de muncă 16
Catastrofe naturale 7
Sursa- Sadgrove K., 2016

4.3. Modalităţi de diminuare și gestionare a riscurilor

Din moment ce antreprenorul a identificat riscurile, va trebui să analizeze şi posibilele soluţii de depăşire a
acestora. Gestionarea riscurilor ajută la diminuarea costurilor, la evitarea întreruperii activității și la stări stresante
(Sadgrove K., 2016). Practic, toţi antreprenorii s-au confruntat cel puţin o dată cu una sau cu mai multe din aceste
probleme. De aceea este important să ţină totul sub control, să nu nu-ţi facă iluzii spunînd că aşa ceva nu vi se poate
întîmpla.
Pentru a gestiona corect un risc este necesar (Girotra K., Netessine S., 2014):
- analiza simptomelor existente înainte de a deveni puncte nevralgice,
- chestionarea simptomelor prin determinarea cauzelor și colectarea informațiilor,
- urmărirea banilor cheltuiți- acolo unde sunt probleme se cheltuie mult.

Măsuri organizatorice de reducere a riscurilor:

o Evitarea riscului- Depunerea zilnică a banilor la bancă elimină pierderile cauzate de posibile furturi. Investiţii în
sistemul de irigare. Înlocuirea ori repararea utilajului învechit.
o Limitarea riscului- Stabilirea volumului maxim al cheltuielilor, o cotă anumită a produselor care vor fi fabricate ori
care pot fi comercializate în credit.
o Diversificarea riscului- Repartizarea resurselor pe proiecte care nu sunt intercorelate. Extinderea pieţei. Diversifi
carea produselor ori a domeniilor de activitate.
o Transmiterea riscului - Asigurarea afacerii ori a bunurilor materiale. Contracte de păstrare şi transportare a
încărcăturilor, contracte de vînzare, deservire şi furnizare etc.
o Asigurarea riscului- Transmiterea unor riscuri companiilor de asigurări. (ex. Casco, asigurarea bunurilor
întreprinderii, asigurarea recoltei, asigurarea animalelor, asigurarea de accidente, asigurarea creditelor, asigurarea de
furt, asigurarea de răspundere profesională).

Apariţia unor riscuri poate fi cauzată atît de acţiunile întreprinse, cît şi de lipsa lor.
De exemplu:
- lipsa unui plan de afaceri şi a planifi cării, în general;
- neajustarea produsului la cerinţele pieţii;
- selectarea şi angajarea unui personal nepotrivit;
- neverificarea partenerilor de afaceri;
- întocmirea incorectă a contractului de vînzare-cumpărare, etc.

Analiza probabilităţii apariţiei riscului şi a gradului de gravitate al acestuia:

1. Probabilitatea mică că riscul va apărea în următoarele 12 luni, respectiv are un impact negativ nesemnificativ asupra
afacerii;
2. Probabilitatea medie că riscul va apărea în următoarele 12 luni, respectiv are un impact negativ mediu asupra
afacerii;
3. Probabilitatea mare că riscul va apărea în următoarele 12 luni, respectiv are un impact negativ puternic asupra
afacerii.

Etapele analizei de riscuri (Muresanu G.)

1.Identificarea si evaluarea valorilor.
2.Identificarea si evaluarea amenintarilor.
3.Identificarea vulnerabilitatilor si posibilitatilor de exploatare de catre amenintari.
4.Identificarea si evaluarea riscurilor.
5.Prioritizarea masurilor de securitate.
6.Parcurgerea acestor etape se face iterativ pana la obtinerea unei solutii acceptabile.
7.Introducerea de elemente noi in calcul (valori, amenintari, masuri de securitate) se face in ordinea relevantei lor
pana la incadrarea in resursele alocate sau riscul acceptat.
Exista mai multe puncte de vedere in modul in care se considera beneficiile (atenuari ale riscurilor - procente,
evaluari ale valorilor scutite de prejudicii –bani, rata cu care se recupereaza investitiile- bani/ani – timp in care se
recupereaza –timp,).

Consecințe ale riscurilor

Consecintele pot fi incadrate in una sau mai multe dintre urmatoarele categorii:
 economice
 financiare
 de mediu
 de sanatate si siguranta
 tehnologice
 operationale
 de timp
Din punct de vedere calitativ, consecintele se pot incadra in unul dintre urmatoarele niveluri:
 Critic – consecinte ca urmare a atacarii, defectarii sau distrugerii unui bun, care au ca
rezultat incetarea totala a operatiilor
 Inalt – Impact serios nedorit care poate afecta operarea normala sau incetarea
partiala a unor segmente de operare pentru o perioda lunga de timp
 Mediu – impact operational moderat, care afecteaza numai partial procesele pentru o
perioada scurta de timp
 Scazut – impact controlabil asupra operatiilor si fara posibilitatea perturbarii majore
a misiunii/functiei

 Masurarea riscului Probabilitate;

 Bani;
 Timp;
 Metode calcul al riscului:
• Calitativa.
• Cantitativa.
 Analiza cost beneficii.
Recuperarea investitiilor

4.4. Tipuri de analize de riscuri

Cea mai mare provocare pentru managementul afacerii este să ia decizii atunci când lucrurile nu sunt sigure,
cunoscute, controlabile sau măsurabile1. Aceste decizii se pot lua în urma aplicării unor analize de tip cantitativ sau
calitativ.

Se cunosc următoarele tipuri de analize de riscuri 2

 Analiza de riscuri calitativă:

• Analiza impactului hazardului (HIA – Hazard Impact Analysis) (de exemplu: incendii,
inundatii, furtuni, cutremure);
• Analiza riscului pe harta probabilității de producere (Risk Heat Map)- astfel, impactul
potențial se analizează de la 1 (neglijabil), 2 (scăzut), 3 (mediu), 4 (înalt), 5 (extrem), iar
funcție de probabilitatea de apariție între 1 și 5 cu pas de 1 la probabilitate scăzută (0-
10%), între 2 si 10, cu pas de 2 pentru improbabilitate (10-25%), între 3 și 15 cu pas de 3
pentru posibil (25-50%), între 4 ți 20 cu pas de 4 pentru probabil (50-90%), și între 5 și
25 cu pas de 5 pentru foarte probabil (90-100%).
• Analiza preliminară a hazardului (PHA- Preliminary Hazard Analysis) și constă în
determinarea probabilității de apariție a riscului funcție de severitatea riscului. Astfel că,
funcție de cele două variabile, putem avea riscuri minore iar probabilitatea este scăzută și
medie, riscuri medii cu probabilitate scăzută, medie și înaltă și riscuri majore cu
probabilitate medie, înaltă și extremă.

1
Hiles A., Enterprise risk assessment and business impact analysis, Rothstein Associates Inc., 2002, p.32-33.
2
Sikdar P., Practitioner’s guide to business impact analysis, CRC Press, 2017.
 • Analiza OCTAVE (analiza riscurilor Operaționale, Critice, de tipul amenințărilor
(Threats), a Activelor și de Evaluare a Vulnerabilităților) 3;
• Ansaliza FRAP- FacilitiesRisk Assessment Process- este o metodă realizată de proprii
angajați, care pe baza a 26 de criterii se obține în câteva minute o evaluare rapidă, dar
subiectivă.
• Analiza chestionarelor (orientată spre percepții);
• Tehnici de identificare a riscurilor;
 Punerea de întrebări de tipul: ”Dacă...” (de exemplu, dacă personalul cheie ar
demisiona?, dacă o situație imprevizibilă ar distruge activitatea de bază a firmei?);
 Analiza Brainstorming;
 Analiza altor evenimente;
 Luarea în calcul a celui mai negativ scenariu;
 Determinarea probabilității de producere a riscului (nivel risc=consecințe x
probabilitate). Când probabilitatea de producere este foarte mare, nivelul este 4 și
consecințele sunt severe și pierderile peste 50.000 de dolari, când este probabil,
nivelul este 3 și consecințele înalte iar pierderile între 10000 și 50000 de dolari, când
este puțin probabil, nivelul este 2 și consecințele medii cu pirederi între 1000 și 10000
de dolariși când este improbabil, nivelul este 1 și consecințele scăzute cu pierederi
până la 1000 de dolari.
 Analiza cantitativă
• Evaluarea potențialului unui atac- de exemplu: Fereastra de producere;
• Analiza cantitativă a riscurilor- QRA- Quantitative Risk Assessment se bazează pe scenariile legate de
hazard, de vulnerabilități și de cuantificarea elementelor legate de risc 4 (de exemplu, se poate
determina expunerea la risc- ER, ER=pierderea potențială x severitatea pierderii) 5.
• Analiza grafică- de exemplu, pe o scală de la 0 la 16 sunt analizate diversele amenințări; între 1-4 sunt
considerate riscuri scăzute și nu necesită măsuri de corectare, între 4-8 sunt riscuri moderate și
necesită măsuri în cel puți trei luni de redresare, între 8-12 sunt riscuri înalte și necesită măsuri de
redresare în cel puțin o lună, și între 12-16 sunt riscuri severe și se impun măsuri imediate. De
exemplu, pandemiile sunt evaluate având scorul de 0,75, absentarea personalului cheie, pe 3, atacurile
cibernetice pe 4, incendiile 6, exploziile pe 7, cutremurele pe 8,25;
• Instrumente statistice- grafice de control, histograme, analiza Pareto, analiza capabilității proceselor.
• Metode de identificare de bază ale riscurilor: fișe de verificare, de cartografiere, diagrame, analiza
cauze-efecte (Fishbone) (de exemplu, funcție de probabilitatea de apariție putem avea riscuri
acceptabile, tolerabile și intolerabile). Un citat spune că nebunii nu învață niciodată, oamenii
inteligenți învață din greșelile proprii, iar înțelepții din greșelile altora. Așadar, îmbunătățirile vor veni
din prevenirea evenimentelor nedorite, li observarea sau învățarea din experiențele proprii sau ale
altor persoane6.
• Evaluarea numerică al riscurilor:
 Risc=(amenintare x vulnerabilitate) x impact
 Risc=valoare impact x frecventa anuala;
 Risc=probabilitatea de apariție x Impactul asupra afacerii.
• Alte tipuri de evaluări cantitative:
 Evaluarea riscului asupra unei valori;
 Evaluarea riscului datorat unei amenințări;
 Return of Investment (ROI) – justificarea investițiilor.
 Analiza cost – beneficiu;
 Managementul continuității afacerii (BCP – Business Continuity Planing);
 Analiza impactului asupra afacerii (BIA – Bussines Impact Analysis)- este un instrument
menit să estimeze consecințele (financiare sau operaționale) unui eveniment asupra funcțiilor
sau resurselor organizaționale (exemplu, vânzări întârziate sau pierdute, clienți pierduți,
penalități contractuale, ore lucrate peste program, amenzi) 7 ; se bazează pe discuțiile purtate
cu managerii sau specialiștii care dețin informații despre procesele analizate.
 Managementul incidentelor majore (DCP – Disaster Recovery Planing);
3
Sikdar P., Practitioner’s guide to business impact analysis, CRC Press, 2017.

4
Dalezios N.R., Environmental Hazards Methodologies for Risk Assessment and Management, IWA Publishung, 2017, p.22.
5
Sikdar P., Practitioner’s guide to business impact analysis, CRC Press, 2017.
6
Hessami A.G., Perspectives on risk, assessment, and management paradigms, BoD, 2019, p.18.
7
Lyon B. et al., Risk assessment: a practical guide to assessing operational risks, John Wiley & Sons, 2021, p.439.
  Analiza pe baza de scenarii;
 Fault tree analysis și Event tree analysis- sunt instrumente de modelare logice, folosite pentru
a detecta consecințele nedorite8 și se bazează pe folosirea probabilităților 9.

Evaluarea riscului oferă luarea de măsuri cantitative a acestuia (Hull J.C., 2014, p.138).

 Evaluarea vulnerabilitatilor Identificarea vulnerabilitatilor asociate valorilor sau evenimentelor nedorite;

 Identificarea masurilor existente si a gradului lor de acoperire;
 Estimarea posibilitatilor de exploatare a vulnerabilitatilor de catre agentii de amenintare;
 Estimarea posibilitatilor de inducere a unor vulnerabilitati care sa fie exploatate ulterior;
 Ratingul vulnerabilitatii Critic – vulnerabilitatea este extrem de usor de exploatat si nu exista contramasuri;
 Mare – sunt contramasuri dar exista multiple vulnerabilitati exploatabile sau contrmasurile pot fi
depasite;
 Mediu – exista contramasuri dar unele dintre ele pot fi depasite;
 Mic – exista contramasuri multiple dificil de depasit
 Foarte mic – nu sunt informatii despre depasirea contramasurilor Organizarea analizei de riscuri Unde se
foloseste:
• La justificarea proiectelor noi;
• La justificarea cheltuielilor pentru intretinerea securitatii;
 Cine o foloseste:
• Conducerea executiva a institutiei, pentru fundamentarea bugetului in fata
proprietarului;
• Structura de securitate pentru fundamentarea masurilor de securitate si a bugetului
necesar;
 Cand se face:
• Periodic;
• Cand resursele sunt limitate, nu acopera nevoile si trebuiesc decise prioritatile;
La analiza unui proiect nou.
 Cine conduce analiza de riscuri:
• Echipa de analiza – formata din specialisti cu experienta:
 Din institutie – nu este indicata utilizarea echipelor de import;
 Din toate compartimentele implicate – nivel decizie (tehnice, securitate,
personal, juridic, contabilitate, relatii etc.);
• Conducerea operativa a echipei trebuie facuta de managerul de proiect;
• Trebuie asigurata cooperarea conducerii la cel mai inalt nivel;
 Cat dureaza:
• Trebuie sa se finalizeze in citeva zile – deranjarea activitatii institutiei pe durata mare
compromite actiunea (boala lunga moarte sigura);
• Trebuie riguros planificata cu obiective si sarcini precise anterior demararii;

Tabel 4.15. Analiza profilului de risc al proiectului

ELEMENT DE ANALIZAT NOTARE
a. Propunerea de proiect este:
 Noua 3
 combinaţie cu una veche 2
 continuarea unei propuneri mai vechi 1
b. Managerul de proiect este:
 fara experienţǎ în domeniu 3
 cu 2 – 4 ani experienţǎ 2
 experienţǎ îndelungatǎ în domeniu 1
c. Durata proiectului este:
 mai mare de 12 luni 3
 mai mare de 6 luni 2
 mai micǎ de 6 luni 1

8
Keoleian G.A., Product lifecycle assessment to reduce health risks and environmental impacts, Elsevier, 1994, p.116.
9
Ferdous R. et al., Fault and event tree analysisfor process system risk analysis, Infinite study, 2011, p.88.
 d. Numarul de parteneri implicaţi în desfǎşurarea proiectului:
 mai mult de 3 3
 2-3 departamente 2
 unul singur 1
e. Domeniul de aplicabilitate al proiectului este:
 nou pentru echipa de proiect 3
 nou pentru unii membri ai echipei de proiect 2
 este cunoscut pentru toţi membri proiectului 1
f. Echipa de proiect este:
 nouǎ în totalitate 3
 unii membri au mai colaborat 2
 este o echipǎ care a mai colaborat în alte proiecte 1
g. Bugetul proiectului a fost construit:
 independent (de cǎtre membri echipei de proiect) 3
 autoritatea contractantǎ (sponsorul proiectului) 2
 autoritatea contractantǎ şi managerul de proiect 1
h. Desfǎşurarea temporalǎ a activitǎţilor a fost stabilitǎ:
 independent (de cǎtre membri echipei de proiect) 3
 autoritatea contractantǎ (sponsorul proiectului) 2
 autoritatea contractantǎ şi managerul de proiect 1
i. Suportul acordat managerului de proiect de cǎtre echipa de proiect
este:
 scǎzut (lǎsat în seama finanţatorului) 3
 mediu (numai dacǎ se traseazǎ directive în mod expres) 2
 mare (implicare totalǎ) 1
j. Proiectul prezintǎ în final o interfaţǎ cǎtre:
 exterior (alte proiecte similare) 3
 interior (proiecte interne ale partenerilor proiectului) 2
 de sine stǎtǎtor 1

Mod de evaluare al profilului de risc:

1. Se rǎspunde la fiecare întrebare a profilului de risc atribuind fiecǎreia o notare între 1 şi 3 conform grilei
de mai sus.
2. Se utilizează pentru calcul urmǎtoarea formulǎ cu ponderi:
5a + 5b + 3c + 5d +5xe+ 4f + 3g + 5h + 5i + 4j
5x3 + 5x2 + 3x3 + 5x3 + 5x3 + 4x2 + 3x2 + 5x3 + 5x3 + 4x1 = 112
3. Se interpretează rezultatele conform grilei:
44 – 66 risc scǎzut 67 – 112 risc mediu 113 – 132 risc ridicat
SR = CIR (IPN x CIPN + PA x CPA + EFR x CFR) (max. 3000)
 Tabel 4.16. Exemplu de evaluare a riscurilor / surse de risc

Activitati de grup
o Asocieri forţate a noţiunii de „risc”. Riscul în afaceri poate fi asociat cu o margine de prăpastie sau cu mersul pe o
coardă suspendată la mare înălţime, sau cu...
o Brainstorming- „Care ar fi riscurile probabile specifice afacerii ...”; Evaluați profilul de risc conform grilei de mai
sus dar si sursele de risc conform calculelor din tabel.
o Studiu de caz- „Constatarea tipului de risc şi argumentarea metodelor de evitare sau diminuare a acestui risc”.

Tema
Identificati riscurile propriei afaceri! Completati matricea de analiză şi diminuare a riscurilor în baza unui studiu de
caz (frontal sau în grupuri).