Conceptul de management al riscului

Privit dintr-o perspectivă generală, managementul

riscului reprezintă totalitatea operaţiunilor prin care se
urmăreşte limitarea pierderilor care pot afecta o
organizaţie, un grup, sau o persoană.

Managementul riscului trebuie să constituie, în

cazul oricărei organizaţii economice, o componentă
principală a managementului strategic, prin care se
asigură o conducere eficientă a acesteia, prin posibilitatea
de a cunoaşte şi controla, atât efectele adverse dar şi
oportunităţile generate de diferite categorii de riscuri.
 Managementului riscului în afacerile industriale

Definiţie: Managementului riscului în afacerile industriale - un

proces, efectuat de managementul şi personalul firmei, aplicat
prin stabilirea unei strategii pentru întreaga organizaţie, cu
scopul de a identifica evenimentele potenţiale ce pot afecta,
într-un fel sau altul, afacerea industrială şi de a realiza
managementul riscurilor, astfel încât să se asigure îndeplinirea
obiectivelor organizaţiei.

Trăsături:
Este în primul rând un proces şi nu un eveniment de
circumstanţă, fiind constituit dintr-un ansamblu de acţiuni
integrate în activităţile organizaţiei;

Este realizat cu participarea întregului personal al

organizaţiei, atât de conducere, cât şi de execuţie;
 Managementului riscului în afacerile industriale

Trăsături:

Managementul organizaţiei trebuie să integreze strategiile

referitoare la risc în strategiile organizaţiei;

Managementul riscului trebuie aplicat la toate nivelurile

ierarhice;

Managementul riscului la nivelul firmei trebuie să identifice

toate evenimentele potenţiale ce pot afecta organizaţia, să le
evalueze, să stabilească ce categorii de riscuri pot fi acceptate
şi să stabilească strategiile de tratament al riscului, pentru
celelalte categorii de riscuri;

Este destinat să asigure îndeplinirea obiectivelor firmei.

 Procesul de management al riscului în afacerile
industriale

Etape procesului de management al riscului în afacerile

industriale, sunt următoarele:

 stabilirea obiectivelor,
 identificarea riscurilor şi determinarea factorilor de
influenţă ai acestora,
 evaluarea riscului,
 stabilirea şi aplicarea unei strategii adecvate de
răspuns la risc,
 comunicarea şi consultarea,
 monitorizarea şi revizuirea.
a) Stabilirea obiectivelor

Fig. 2.2 Procesul de stabilire a obiectivelor

 a) Stabilirea obiectivelor

- obiective strategice, sunt obiective de înalt nivel, ce

derivă din strategia generală a firmei şi sunt intrinsec
legate de misiunea şi viziunea organizaţie, precum:
avantaje de cost, diferenţierea produselor, creşterea
cifrei de afaceri, atingerea unei anumite cote de
piaţă, pătrunderea pe noi pieţe, dezvoltare internă,
fuziuni, achiziţia unor societăţi comerciale, accesul la
resurse, cercetări în tehnică de vârf etc.
- obiective tactice, respectiv asimilarea de noi produse,
realizarea lanţurilor de aprovizionare şi distribuţie
etc.
- obiective operaţionale, legate de realizarea produselor
ce fac obiectul afacerii industriale, aprovizionarea şi
desfacerea efectivă a produselor, recrutarea şi
pregătirea personalului etc.
b) Identificarea riscurilor

Fig. 2.3 Procesul de identificare a riscurilor

 b) Identificarea riscurilor

1. Factori de risc externi

Factorii de risc externi provin atât din mediul extern
general, cât şi din mediul concurenţial al firmei.
1.1.Factorii de risc datoraţi mediului extern general
sunt diferiţi, fie ca natură, fie ca formă de manifestare,
de la un teritoriu la altul şi necesită o atenţie deosebită
din partea managementului firmei.
 Factori de risc politico-legislativi: legislaţia
comercială, legislaţia privind protecţia mediului,
activitatea ONG-urilor, accesul la resurse, politica în
domeniul energiei, politica fiscală a statului
respectiv, economia subterană, crima organizată,
legislaţia muncii, politica monetară şi valutară,
gradul de independenţă a puterilor în stat, etc;
 b) Identificarea riscurilor
 Factori economici de risc: schimbarea supremaţiei
economice între statele lumii, tendinţa de
globalizare a economiei, rata inflaţiei, rata dobânzii,
disponibilitatea creditului, modelele de consum ale
populaţiei, nivelul de salarizare, investiţiile
productive, nivelul productivităţii muncii, interesele
economice ale marilor puteri, accesul la resurse etc.;

 Factori de risc socio-culturali: atitudinea populaţiei

faţă de muncă, atitudinea faţă de patronaj,
atitudinea faţă de calitatea produselor, nivelul de
securitate socială, frecvenţa mişcărilor sociale,
problemele interetnice, atitudinea faţă de religie,
prezenţa organizaţiilor extremiste, nivelul de
calificare al forţei de muncă, imigraţia, migrarea
internă a populaţiei etc.
 b) Identificarea riscurilor

 Factori tehnologici: accesul la tehnologii, ritmul de

apariţie al invenţiilor, rata de înnoire a produselor,
rata de înlocuire a echipamentelor, calitatea
infrastructurii rutiere şi feroviare, gradul de
informatizare, circulaţia informaţiilor şi a
cunoştinţelor etc.

 Factori naturali: cutremure, tsunami, incendii de

mediu, inundaţii, perioade de secetă, perioade cu
temperaturi foarte scăzute, uragane etc.
 b) Identificarea riscurilor

1.2. Factorii de risc din mediul concurenţial

 Factori de risc datoraţi rivalităţii - creşterea

industriei, intensitatea concurenţei, cotele de piaţă
ale principalilor competitori, identitatea de marcă,
diferenţierea produsului original, avantajul de cost,
raportul costuri fixe-valoare adăugată etc.

 Factori de risc datoraţi furnizorilor - întreruperea

lanţurilor de furnizori, diferenţierea intrărilor,
importanţa volumului producţiei pentru furnizor,
impactul intrărilor asupra sau a diferenţierii,
ameninţarea cu integrarea în aval etc.
 b) Identificarea riscurilor

1.2. Factorii de risc din mediul concurenţial

 Factori de risc datoraţi consumatorilor - întreruperea
lanţurilor de distribuţie, sensibilitatea
consumatorilor la diferenţierea produselor,
importanţa volumului de marfă cumpărat,
integrarea în amonte etc.
 Factori de risc datoraţi produselor de substituţie -
atitudinea consumatorilor faţă de aceste produse,
relaţia preţ - performanţă etc.
 Factori de risc datoraţi barierelor de intrare - politica
guvernamentală, represaliile celorlalţi producători,
capitalul necesar, avantaje de cost, accesul la
resurse, accesul la reţelele de distribuţie etc.
 b) Identificarea riscurilor

2. Factori de risc interni

 Factori de risc datoraţi resurselor umane, categorie în

care sunt incluşi atât factori de risc sociali, precum:
atitudinea faţă de muncă, costul forţei de muncă,
elemente culturale, atitudinea faţă de religie, calificarea
forţei de muncă etc., cât şi factori specifici mediului intern
al unei întreprinderi industriale, anume: nivelul de
pregătire al personalului, experienţa acestuia, acţiuni
greşite, omisiuni, accidentele de muncă, erori umane,
comportamente frauduloase, fluctuaţia personalului etc.;
 b) Identificarea riscurilor

 Factori de risc datoraţi resurselor financiare: accesul la

resurse financiare, gestionare defectuoasă a acestora ce
poate duce, atât la incapacitate de plată, cât şi la
incapacitatea de reluare a afacerilor etc. Această
categorie, în cazul afacerilor industriale, poate include şi
factori de risc din mediul economic, precum: rata
inflaţiei, rata dobânzii, accesul la credite etc.

 Factori de risc tehnologici, categorie ce include factori de

risc din mediul tehnologic: viteza de transfer a
tehnologiilor, rata de înnoire a produselor, calitatea
infrastructurii rutiere şi feroviare, pătrunderea IT şi factori
de risc specifici mediului intern, precum: factori de risc
datoraţi nerespectării tehnologiei, utilizarea unor
tehnologii depăşite etc.
 b) Identificarea riscurilor

Factori de risc specifici mediului intern al fiecărei

întreprinderi industriale, între care pot fi amintiţi:
• Factori legaţi de infrastructură: materialul din care este
construită clădirea, distanţa între clădiri, sistemul de
încălzire, instalaţii electrice improvizate, iluminatul
deficitar al secţiilor, absenţa surselor de apă, pardoseli
alunecoase etc.;
• Factori legaţi de procesele interne: nerespectarea
procedurilor, neconformităţi ale materiilor prime şi
materialele utilizate, prezenţa substanţelor periculoase
(inflamabile, explozibile), utilizarea focului deschis etc.;
• Factori legaţi de mijloacele de producţie: utilizarea unor
mijloace de producţie uzate fizic sau moral, mentenanţa
necorespunzătoare a utilajelor, factori de risc mecanic
(organe de maşini în mişcare, mijloace de transport auto,
rostogolirea sau căderea liberă de piese sau
semifabricate), factori de risc electric (electrocutare prin
atingere, scurtcircuite) etc.;
 c) Analiza riscului
Etapa I. Alegerea scalelor de probabilitate şi de impact ale
riscului

Analiza riscurilor cu ajutorul probabilităţii şi impactului

ajută la identificarea acelor factori de risc ce au un scor ridicat
şi asupra cărora trebuie să se acţioneze, fie prin eliminarea lor,
fie prin excluderea lor din poliţa de asigurare sau prin
majorarea primei de asigurare.

Probabilitatea riscului exprimă posibilitatea de apariţie a

riscului respectiv.

Impactul riscului reprezintă nivelul pierderii ce poate fi

provocată de manifestarea riscului respectiv.
c) Analiza riscului

Tab. 2.1 Scala de probabilitate a riscului

Evaluarea
Scorul
calitativă a
probabilităţii
probabilităţii
Foarte ridicată
(foarte probabilă) 5

Ridicată
4
(probabilă)
Medie 3
Scăzută (puţin
2
probabilă)
Foarte scăzută
(foarte puţin 1
probabilă)
 c) Analiza riscului
Scala de probabilitate a riscului, prezentată în tabelul 2.1,
poate fi alcătuită cu ajutorul a două categorii de valori, anume:
 valori ordinale, respectiv foarte scăzută (aproape
imposibilă), scăzută (improbabilă), medie (posibilă) ,
ridicată (probabilă) şi foarte ridicată (aproape sigură);

 valori cardinale, caz în care calificativelor de mai sus li se

atribuie scoruri de probabilitate, respectiv 1, 2, 3, 4 şi 5, în
care 1 este scorul pentru un risc care are probabilitatea de
apariţie foarte scăzută, iar 5 reprezintă scorul unui risc care
are probabilitatea de apariţie foarte ridicată. Evaluarea
cantitativă a probabilităţii se exemplifică funcţie de
probabilităţile de manifestare a riscului de incendiu în cazul
întreprinderilor industriale.
c) Analiza riscului

Tab. 2.2 Scala de impact a riscului

Evaluarea
Scorul
calitativă a Evaluarea cantitativă a impactului
impactului
impactului
Foarte ridicat Dauna să fie mai mare de 20% din 20
valoare bunurilor, accidente grave sau
pierderi de vieţi omeneşti

Ridicat Dauna să fie cuprinsă între 5 şi 20% din 10

valoare bunurilor şi accidente uşoare
Moderat Dauna să fie cuprinsă între 2 şi 5% din 5
valoare bunurilor
Scăzut Dauna să fie cuprinsă între 1 şi 2% din 2
valoare bunurilor
Foarte scăzut Dauna să fie mai mică de 1% din 1
valoare bunurilor
 c) Analiza riscului
Scala de impact a riscului, prezentată în tabelul 2.2, reflectă
severitatea daunei, în cazul producerii riscului respectiv, şi
poate fi:

 ordinală, cu valorile de impact: foarte scăzut, scăzut,

moderat, ridicat, foarte ridicat;

 cardinală, cu valorile scorurilor de impact ale riscului 1, 2,

5, 10 şi 20, în care valoarea 1 reprezintă scorul pentru un
risc cu impact foarte scăzut, iar 20 pentru un risc cu impact
foarte ridicat. Evaluarea cantitativă a impactului se
realizează funcţie de capacitatea şi disponibilitatea de
despăgubire şi de atitudinea faţă de risc a societăţii de
asigurare.
 c) Analiza riscului
Etapa II. Stabilirea matricei de referinţă a riscului

Matricea de referinţă riscului, este o matrice construită prin

combinarea scalelor de probabilitate şi de impact ale riscului,
prezentate în tabelele 2.1 şi 2.2. Matricea riscului, poate fi
reprezentată, atât într-o formă ordinală, numită în acest caz
matricea nivelului riscului, cât şi într-o formă cardinală, în
acest caz numindu-se matricea scorului riscului.

 Matricea nivelului riscului, se obţine prin combinarea

scalelor ordinale de probabilitate şi de impact ale riscului,
din tabelele 2.1 şi 2.2. Valorile foarte scăzute de ale
nivelului riscului se colorează de obicei în verde închis,
valorile scăzute în verde deschis, cele moderate în galben,
valorile ridicate în portocaliu, iar cele foarte ridicate în
culoarea roşie.
c) Analiza riscului

Tab. 2.3 Matricea nivelului riscului

Foarte mare
Foarte Foarte
(aproape 5 Scăzut Moderat Ridicat
ridicat ridicat
sigur)
Mare Foarte Foarte
4 Scăzut Moderat Ridicat
(probabil) scăzut ridicat
Medie Foarte Foarte
3 Scăzut Moderat Ridicat
(posibil) scăzut ridicat
Mică Foarte Foarte
2 Moderat Moderat Ridicat
(improbabil) scăzut scăzut
Foarte mică
Foarte Foarte
(aproape 1 Scăzut Moderat Moderat
scăzut scăzut
imposibil)
Scor 1 2 5 10 20
Foarte Foarte
Scăzut Moderat Ridicat
PROBABILITATE scăzut ridicat
IMPACT
 c) Analiza riscului
Scorul riscului, notat - SR, este un criteriu după care pot fi
ierarhizate riscurile şi se calculează ca reprezentând produsul
dintre scorul probabilităţii de apariţie a riscului respectiv (SP) şi
scorul impactului acestuia (SI), conform relaţiei:

SR = SP x SI (2.1)

Matricea scorului riscului, ce conferă un aspect cantitativ

analizei calitative a riscului, este prezentată în tabelul 2.4 şi este
obţinută prin parcurgerea a două etape, anume:
1. înlocuirea scalelor ordinale de probabilitate şi de impact a
le riscului, din tabelul 2.3, cu scalele cardinale alese
conform tabelelor 2.1 şi 2.2;
2. stabilirea, în fiecare căsuţă a tabelului 2.4, a valorilor
scorului riscului, calculate cu relaţia (2.1).
c) Analiza riscului

Tab. 2.4 Matricea scorului riscului

Foarte
mare(aproa 5 5 10 25 50 100
pe sigur)
Mare
4 4 8 20 40 80
(probabil)
Medie
3 3 6 15 30 60
(posibil)
Mică
2 2 4 10 20 40
(improbabil)
Foarte mică
(aproape 1 1 2 5 10 20
imposibil)
Scor 1 2 5 10 20
Foarte Foarte
Scăzut Moderat Ridicat
PROBABILITATE scăzut ridicat
IMPACT
 c) Analiza riscului
Nivelurile scorurilor riscurilor sunt următoarele:

Nivelul 1 - Risc foarte scăzut (tolerabil), 1<SR<4, adică suficient de

mic, caz în care riscul respectiv nu trebuie luat în consideraţie. Chiar
dacă probabilitatea de apariţie a riscului este medie sau mare, caz în
care evenimentul este probabil, impactul este nesemnificativ. În acest
caz este aproape imposibil să apară pierderi, iar dacă apar, acestea
sunt nesemnificative.

Nivelul 2 - Risc scăzut, 5<SR<8, fiind suficient de mic ca riscul

respectiv să constituie doar o preocupare scăzută, din partea firmei.
Dacă impactul este mediu, este aproape imposibil ca evenimentul să
apară, iar dacă probabilitatea de apariţie este medie, mare, sau
foarte mare (aproape sigură), scorul impactului este scăzut sau foarte
scăzut. În cazul în care apar pierderi, acestea sunt neglijabile sau
foarte mici, cel mult.
 c) Analiza riscului
Nivelul 3 - Risc mediu, 10<SR<20. În acest caz, dacă evenimentul
este aproape sigur, impactul este scăzut. Este improbabil sau
imposibil să apară evenimente de impact ridicat sau foarte ridicat.
Dacă pierderea apare, totuşi valoarea ei este scăzută. Este ultimul
nivel pentru care riscurile respective pot fi tolerate fără a fi necesar
vreun tratament de atenuare a acestora din partea firmei.
Nivelul 4 - Risc ridicat, 20<SR<40. Este aproape sigur să apară
evenimente cu un impact moderat, posibil sau probabil ca impactul
să fie ridicat, dar improbabil ca acesta să fie foarte ridicat. Riscurile,
de pe acest nivel necesită un tratament adecvat, din partea firmei,
trebuind să fie luate măsuri de reducere a probabilităţii de apariţie
şi/sau a impactului.
Nivelul 5 - Risc foarte ridicat, 50<SR<100, fiind posibil, probabil,
sau aproape sigur să apară evenimente cu un impact ridicat sau
foarte ridicat, evenimente care să producă pierderi de valori
ridicate sau foarte ridicate. Riscurile ce aparţin acestui nivel sunt
intolerabile, iar firma trebuie să ia măsuri de eliminare a cauzelor
acestora.
 c) Analiza riscului
Etapa III. Determinarea scorului riscurilor şi alcătuirea
matricei de risc
Tab. 2.5 Matricea de risc

Scorul global al riscului se calculează, utilizând relaţia:

n
SRM   SR i / n
i 1
 c) Analiza riscului
Etapa IV. Clasificarea factorilor de risc