FONTA

- este un aliaj al fierului cu carbonul, având concentrația

de carbon cuprinsă între 2,11% și 6,67%.

Fonta albă
- Respectă transformările din diagrama Fe-Fe3C;
- Fonta albă eutectică – 4,30% C;
- Fonta albă hipoeutectică – 2,11-4,30% C;
- Fonta albă hipereutectică – 4,30% - 6,67% C
Fontă albă hipoeutectică
Pe+Le+CeII
 Fonta cenușie
- Respectă transformările din diagrama Fe-C;

Condiții de formare a structurilor conform diagramei Fe-C

- aliajele au concentraţia masică de carbon suficient de ridicată
pentru a se asigura apariţia grafitului (carbonului liber) în
structurile care se formează la răcire;
- aliajele sunt răcite foarte lent din stare lichidă, pentru
asigurarea desfăşurării transformărilor structurale în condiţiile
corespunzătoare atingerii stărilor de echilibru stabil;
- aliajele au în compoziția chimică, elemente cu efect
grafitizant, cum ar fi Si, Al, Ni, Cu.
Clasificarea fontelor cenușii după modul de elaborare
- fontă de primă fuziune, obținută ca materie primă pentru
oțeluri;
- fonta de a doua fuziune, obținută prin retopirea fontei de primă
fuziune cu adaosuri de fier vechi, deseuri de fonta, feroaliaje.
Este utilizata pentru turnarea pieselor in constructia de masini

Clasificarea fontelor cenușii după conținutul de

carbon
- Fonta cenușie eutectică – 4,26% C;
- Fonta cenușie hipoeutectică – 2,08-4,26% C;
- Fonta cenușie hipereutectică – 4,26% - 6,67% C
 Clasificarea fontelor cenușii după structură

- Fonta cenușie feritică este alcătuită din ferită (α) şi grafit;

- Fonta cenușie perlitică este alcătuită din perlită şi grafit;
- Fonta cenușie ferito-perlitică este alcătuită din ferită (α), perlită şi
grafit.

Fontă cenușie cu masă feritică Fontă cenușie cu masă perlitică Fontă cenușie cu masă ferito-perlitică
și grafit în cuiburi și grafit lamelar și grafit lamelar
Clasificarea fontelor cenușii după forma grafitului
- fonte cenușii obișnuite cu grafit lamelar ascuțit (a);
- fonte cenusii modificate cu grafit lamelar rotunjit (b);
- fonte cenusii modificate cu grafit vermicular (c);
- fonte maleabile cu grafit de recoacere sau in cuiburi (d).
Caracteristicile de rezistenţă mecanică, plasticitate şi tenacitate ale fontelor cenuşii sunt
influenţate atât de tipul structurii masei metalice de bază, cât şi de prezenţa în structură a
formaţiunilor de grafit.
- Fontele cu masa metalică de bază perlitică au cea mai mare rezistenţă mecanică şi
plasticitatea cea mai scăzută;
- Fontele cu masa metalică de bază feritică au caracteristicile de rezistenţă mecanică
cele mai scăzute, dar prezintă plasticitatea cea mai mare;

Rezistenţa mecanică, plasticitatea şi tenacitatea fontelor sunt influenţate de cantitatea,

forma, dimensiunile şi distribuţia grafitului în structura acestor aliaje;
Grafitul prezintă fragilitate, rezistenţă mecanică scăzută, exercită un efect de
concentrator de tensiuni (care determină micşorarea plasticităţii şi tenacităţii pieselor din
fonte cenuşii şi sporirea tendinţei acestora către comportarea fragilă la rupere).
Creşterea plasticităţii şi tenacităţii fontelor cu grafit în structură, concomitent cu sporirea
caracteristicilor de rezistenţă mecanică, se poate realiza prin finisarea (micşorarea
dimensiunilor), distribuirea uniformă şi rotunjirea (sferoidizarea) formaţiunilor de grafit.
 Fontele modificate se obţin introducând în fontele cenuşii
lichide cantităţi mici de substanţe – modificatori, care
schimbă mecanismul de creştere a formaţiunilor de grafit la
solidificarea fontelor.
Introducerea modificatorilor:
 asigură formarea în fontele cenuşii topite a unor oxizi, carburi,
nitruri care accelerează procesele de solidificare, aliajul
comportându-se după diagrama de echilibru metastabil Fe –
Fe3C (se formează structuri de fontă albă); Se elimină, dacă,
prin adăugarea unei cantități suplimentare de elemente
grafitizante (Si, Al, Ni…);
 determină generarea unor formaţiuni de grafit cu altă
configuraţie decât cea lamelară.
 În funcţie de tipul modificatorilor utilizaţi şi de efectele produse
prin introducerea acestora, există mai multe categorii de
fonte modificate.
Fonte modificate cu grafit lamelar; se utilizează ca modificatori
Ca şi Ba, iar ca elemente de postmodificare şi ajutătoare – Si,
Al, Zr, Ti;
Modificatorii şi celelalte elemente ajutătoare introduse în fonta
cenuşie topită formează particule insolubile (de tipul CaO, BaO,
SiO2, Al2O3, TiC,…) ce determină obţinerea unei structuri de
grafit lamelar cu marginile rotunjite.

Fonte modificate cu grafit vermicular; se utilizează ca

modificatori Mg și Ce iar ca elemente de postmodificare şi
ajutătoare – Si, Al şi Ti.
În structura fontei apar formaţiuni de grafit lamelar scurte şi
groase (grafit vermicular).
Fonte modificate cu grafit nodular (fonte nodulare); se utilizează ca
modificatori Mg și Ce, iar ca elemente de postmodificare şi ajutătoare – Si, Ni,
Sr, Ca, Al;
- Se asigură apariția formaţiunilor de grafit pe un număr mare de particule de
tipul CaO, MgO, SiO2, Al2O3, TiC);
- Se modifică mecanismul creşterii germenilor lamelari permițându-se
dezvoltarea pe toate direcţiile (generarea unor formaţiuni sferoidale sau
nodulare de grafit).

Datorită acestor efecte, solidificarea şi răcirea fontei conduce la obţinerea unei

structuri cu un număr mare de formaţiuni fine de grafit nodular, uniform
distribuite în masa metalică de bază.
Datorită dimensiunilor mici, a formei rotunjite şi a distribuirii uniforme a
grafitului în structură, fontele cu grafit nodular au cele mai bune caracteristici
de rezistenţă mecanică, plasticitate şi tenacitate.
Fontele maleabile sunt fonte care au în structură formaţiuni compacte şi rotunjite de
grafit, numite aglomerări sau cuiburi de grafit.
Datorită formei rotunjite, efectul de concentrare a tensiunilor mecanice produs de
aceste concentrări este redus şi fontele maleabile prezintă caracteristici de
plasticitate şi tenacitate superioare caracteristicilor corespunzătoare fontelor cu
grafit lamelar (Nu se pot prelucra prin deformare plastică).

Piesele din fonte maleabile se obţin prin parcurgerea a două etape:

- piesele cu configuraţia şi dimensiunile dorite se realizează prin turnare din fontă albă
(transformările structurale se realizează în conformitate cu diagrama Fe-Fe3C);
- piesele turnate se reîncălzesc (se face un tratament termic de recoacere) la temperaturi
înalte, apoi se răcesc foarte lent, în scopul descompunerii totale sau parţiale a cementitei
şi generării în structura piesei a cuiburilor de grafit (carbon liber);
Această etapă este denumită etapa tratamentului termic de recoacere de
maleabilizare.
Fontele maleabile feritice

- încălzire la 9300C -10000C

- menținere 8 -30 ore
- răcire în trepte - 40 -500C/oră până la 7500C
- 2- 50C/oră până la 6500C

Fontele maleabile perlitică

- încălzire la 9300C -10000C

- menținere 8 -30 ore
- răcire în aer
 Fonta maleabila cu inima alba (decarburata)
Incalzirea are loc la temperatura 950-1000˚C,
pentru 80-100ore, urmata de o racire lenta de
5-10˚C/ora pana la 650˚C, apoi in aer.
Principalul avantaj este sudabilitatea, datorata
Fontă maleabilă feritică 1)cu inimă albă absentei grafitului in straturile superficiale.
2)cu inimă neagră feritică, 3) cu inimă Se foloseste pentru piese mici de racord.
neagră perlitică
Fonta maleabila cu inima neagra (nedecarburata). Piesele cu structura de fonta alba
sunt incalzite la aprox. 900˚C și menținute timp de 8 pana la 60 ore. Are loc
descompunerea cementitei in austenită si grafit. de recoacere, fara decarburare.
Racirea este rapida pana la 760˚C, dupa care are loc o mentinere la 720˚C, numit
al doilea palier de grafitizare (curba 2), rezultând o structură feritică cu grafit în
cuiburi. Daca al doilea palier de grafitizare dispare, iar răcirea se face după curba
3, structura rezultată este perlitică, cu cantități mai mici de grafit și cementită
Fonte aliate sunt fonte cenuşii sau albe care datorită prezenţei
unor elemente de aliere posedă caracteristici mecanice
îmbunătăţite, inclusiv rezistenţă la uzare şi la temperaturi înalte
(fontele slab şi mediu aliate) sau rezistenţă ridicată la coroziune
(fontele bogat aliate).

Se consideră elemente de aliere dacă:

- > 0,3 % Ni, Cr, Cu sau W,
- > 0,1 % Mo, V sau Ti,
- > 2 % Mn,
- > 3 % Si.
Elementele de aliere influenţează în general masa metalică de
bază, finisându-i structura şi determinând astfel ridicarea
proprietăţilor mecanice. Elementele de aliere influenţează şi
forma de separare a carbonului astfel:
elementele carburigene (Mn, Cr, V, Ti şi Mo) formează carburi şi
favorizează separarea carbonului sub forma de cementită
elementele grafitizante (Si, Al, Cu şi Ni) favorizează separarea
carbonului sub formă de grafit.
Pentru alierea fontelor se folosesc cel mai des Cr, Mo, Si, Ni şi
Cu.
Cromul, formează şi carburi de crom, mărind astfel duritatea,
rezistenţa la rupere şi rezistenţa la uzură a fontei.
Molibdenul ridică rezistenţa la şoc termic a fontei cenuşii.
Siliciul, favorizează obţinerea carbonului sub formă de grafit. Siliciul se
adaugă în fonte în scopul îmbunătăţirii stabilităţii lor la temperatură
(refractarităţii).
Nichelul contribuie Ia ridicarea durităţii, rezistenţei la rupere şi
rezistenţei la uzare a fontei. Nichelul este un element grafitizant,
influenţând separarea carbonului sub formă de grafit.
Cuprul, elimină apariţia puncte moi (feritice), ca şi a punctelor dure
(carburi libere) și favorizează obţinerea unei mase metalice de bază
perlitice omogene cu proprietăţi ridicate.
Simbolizarea fontelor este reglementată de standardul SR EN 1560

Fonta alba se simbolizeaza prin gruparea de litere EN-GJN, urmata de

duritatea Vickers minim garantata.
G indica piesa turnata,
J- fonta;
N-nu contine grafit (fonta alba).

Fonta cenusie se simbolizează prin gruparea de litere EN-GJL,

L-indica grafitul lamelar

Fonta cu grafit nodular se simbolizează prin gruparea de litere EN-GJS,

S-indica grafitul nodular (sferoidal)
 Simbolizarea fontelor

Fonte cenușii cu grafit lamelar Fonta maleabila cu inima albă (W)

Fonte cu grafit nodular caracterizate prin

încercarea de duritate Brinell