1.

Metode de stimulare a creativitaii folosite In cadrul functiei inovationale a

riscului
Functia inovationala pe care riscul antreprenorial o realizeaza prin stimularea gasirii unor noi noi
solutii,netraditionale la problemele care stau in fata antreprenorului. Pracica mondiala ne arata ca
companiile obtin mar succese,devenind competitive datorita utilizarii acestei functiii.Orice produs/
serviciu nou implica un numar mare de riscuri.Insa in cazul cind evaluarile au fost facute
correct,rezultatele obtinute pot cu mult depasi cele planificate.Implementarea eficienta a acestei functii se
realizeaza prin intermediul aplicarii metodelor de stimulare a creativitatii asa ca :Braingstorming, Philips
66 ,Cancasajul , matricea descoperirilor
2. Explicati tipurile de pierderi si cauzele aparitiei lor
1.
Pierderi nanciare - reprezint dauna nanciar direct care poate adus rmei n urm
realizrii unui anumit risc sau a unui grup de riscuri. Cauzele ce genereaz apariia pierderilorfinanciare
potfi:
o
Dependente de firma care genereaza pierderi in urma neprevederii anumitor activitati banesti,
plati, amenzi, impozite suplimenatre, pierderi effective de mijloace banesti sa hirtiilor de valoare
o
Indepnedente de firma
Drept pierderi nanciare temporare pot fi: nghearea tempo rar a conturilor, neeliberarea la timp a
mijloacelor financiare , amnarea achitrii datoriilor.
2.
Pierderi materiale - reprezint cheltuieli suplimentare sau pierderi directe ale fondurilor
ntreprinderii ce nu au fost prevzute n planurile dezvoltrii rmei, aa ca: utilaj, ncperi, produse nite,
materie prim, energie, combustibil etc. Pentru antreprenor este important nu numai s depisteze aceste
pierderi, dar is le estimeze n uniti bneti.
3.
Pierderi de timp - reprezint un tip de pierderi care sunt condiionate de utilizarea neraional a
timpului datorit apariiei anumitor tipuri de risc..Prin urmare, aceste pierderi se manifest sub
douforme:
a) pierderi ale timpului de munc, ce sunt condiionate de mprejurri ntmpltoare, ca de exemplu:
ieirea din funciune a utilajului, mbolnvirea lucrtorilor, defectari ale reelelor de livrare a unor resurse
etc.
b) pierderi care apar ca rezultat al desfurrii mai lente a procesului de producie dect s-a~ planicat sau
cnd norma protului obinut pe capitalul investit este mai mic dect media pe economie sau pe
domeniul economic respectiv.
4. Pierderi sociale - reprezint pierderile ce sunt legate de aducerea daunei sntii sau vieii oamenilor,
ca rezultat al utilizrii produselor sau serviciilor oferite de firm. Spre exemplu, cnd pe ambalaj nu se
indic toate componentele produsului sau efectele adiionale; cnd au fost aduse daune directe vizibile
sntii (arsuri, alergie etc.).
5. Pierderi de reputaie - apar n cazul/schimbrii atitudinii consumatorilor reali sau poteniali fa de
produsele fabricate de firm, acordand preferine altor productori/prestatori de servicii, sub inuena
unor factori ca: reducerea calitii produselor, preuri neadeverite, servicii post-vnzare proaste, apariia
unor produse substituibile, modicarea modului de via al consumatorilor, trecerea lor n alte pturi
sociale, tendinele modei etc.
6. Pierderi ecologice - apar n cazul inuenei negative ale procesului de producie asupra mediului
nconjurtor i asupra vieii sau sntii angajailor.
Pierderile ecologice se manifest n dou forme:
-Pierderi ecologice directe, care apar nemijlocit la rm peste o perioad scurt de timp,
-Pierderile ecologice indirecte apar n cazul hi care inuenele negative asupra mediului, realizate de
rm n urma activitii sale ndelungate pe un anumit teritoriu, contribuie la nclcarea echilibrului
ecologic de pe teritoriul dat

7. Pierderi moral-psihologice - apar n cazul crerii n cadrul rmei a unui climat nefavorabil de lucru
pentru angajai, n cazul n care nu se folosesc metode eficiente de motivare a salariailor
3. Caracterizati toate conditiile ale mediului in care antreprenorul poate activa
Se
cunosc
urmatoarele
domenii
de
risc
:
a ) domeniul stabilitatii absolute in care gradul de risc corespunde valorii zero si se caracterizeaza prin
lipsa unor oarecare pierderi in procesul de activitate antreprenoriala,obtinerea profitului planificat fiind un
lucru
sigur.
b ) stabilitatii normale se caracterizeaza printr-un grad minim al riscului.In aceasta zona pierderile
maxime pe care le poate admite antreprenorul nu trebuie sa depaseasca limitele profitului net
planificat.Astfel gradul minim de risc ii asigura firmei ,,acoperirea tuturor cheltuielilor si acoperirea
tuturor
impozitelor.
c) Instabil se caracterizeaza printr-un nivel ridicat al riscului ,in care nivelul pierderilor rezultate din
influentele
diferitor
riscuri
nu
depasesc
marimea
profitului
brut.
d ) Stari critice careia ii corespunde gradul critic al riscului,in care pierderile generate de cheltuielile
realizate sunt in limita venitului global ceea ce contribuie la imposibilitatea acoperirii nivelului
cheltuielilor
de
productie
realizate
e ) situatiei de criza situatia in care cheltuielile realizate de fima ii genereaza pierderi egale sau mai
mari decit volumul circulatiei marfurilor.

4. Explicati esenta metodei calitative de evaluare a riscului

Presupune evidentierea surselor de formare a riscului, etapelor si lucrarilor la indeplinirea carora apare
riscul. Etape : In prima etapa are loc compararea rezultatelor pozitive asteptate in urma alegerii directiei
de activitate antreprenoriala cu consecintele posibile rezultate din aceasta alegere. Consecintele fiind
imaprtite dupa analogia pierderilor ( financiare, materiale, de timp, sociale, de preferinta, ecologice,
moral-psihologice. A doua etapa consta in determinarea influentei deciziilor, care sunt primate la etapa
elaborarii strategiei, asupra intereselor subiectilor activitatii antreprenoriale.E necesar de a efectua o
analiza complexa a influentei deciziilor primate de firma asupra comportamentului altor firme.
5. Metoda statistica de evaluare a riscului: esenta,avantaje,dezavantaje
Se utilizeaza in cazurile in care firma dispune de un volum de informative statistic-analitica pe elementele
analizate, necesare pu n perioade de timp. Gradul de risc la folosirea acestei metode se exprima prin
masurarea
marimii
abaterii
medii
patratice
de
la
marimile
asteptate.
Avantajul acestei metode consta in faptul ca prin utilizarea ei antreprenorul poate obtine rezultatul correct
cu un grad inalt de certitudine. Neajunsul este generat de necesitatea unui volume norm de informatie, de
care antreprenorul nu merue dispune.
6. Metoda oportunitatii cheltuielilor: esenta, avantaje, dezavantaje
Aceasta metoda este orientate spre evidentierea principalelor zone potentiale de risc din punctual de
vedere al cheltuielilor realizate de firma pu desfasurarea activitatii. Toate cheltuielile suportate de firma
au un grad dferit de risc, chiar daca ele sunt efectuate intr-o singura directive.Pentru a analiza
oportunitatile cheltuielilor, situatia pe fiecare dintre elementele cheltuielilor trebuie sa fie impartita pe
domenii de risc. A) domeniul stabilitatii absolute gradul de risc e 0, obtinerae profitului planificat fiind
sigur; b) domeniul stabilitatii normale grad minim al riscului, pierderile nu trebuie sa depaseasca
limitele profitului net planificat; c) domeniul instabil nivel ridicat al riscului, nivelul pierderilor nu
depaseste marimea profitului brut; d) domeniul starii critice grad critic al riscului, pierderile sint in

limita venitului global; e) domeniul situatiei de criza cheltuielile realizate de firma ii genereaza pierderi
egale sau mai mari decit volumul circulatiei marfurilor.
7. Metoda Delphy: esenta, avantaje,dezavantaje
Aceasta metoda se realizeaza cu ajutorul chestionarului.
8. Metoda BERI: esnta,avantaje, dezavantaje
Se foloseste la determinarea riscului economic de tara. Aceasta metoda se bazeaza pe intervievarea a 100
de experti independent, care completeaza un chestionar din 15 factri de analiza a situatiei economice si
politice a unei tari.Dupa efectuarea analizei de catre experti se calculeaza ponderea pu toti factorii si se
identifica daca exista risc sau nu.daca ponderea este minima atunci gradul de risc este mai inalt.
9. Metoda analitica de evaluare a riscului: esenta, avantaje,dezavantaje
Se
efectueaza
prin
realizarea
urmatoarelor
etape
:
1 ) pregatirea pentru prelucrarea analitica a informatiei,care poate fi efectuata prin urmatorii pasi :
- determinarea parametrului cheie fata de care se efectueaza analiza timpului concret de activitate/
- selectarea factorilor care influenteaza asupra activitati firmei
si parametrului cheie
- calcului valorilor parametrilor cheie la toate
etapele procesului de productie
2) Se construiesc diagramele dependentei indicatorilor rezultativi alesi de marimile datelor initiale.
3) Se determina valorile critice ale parametrilor de baza ( se calculeaza punctual critic al producerii sau
zona fara pierderi,care ne indica volumul minim al vinzarilor necesare pentru acoperirea cheltuielilor
firmei.)
4) se analizeaza caile posibile de ridicare a eficientei si stabilitatii firmei si respective caile de reducere a
riscului ( se face in baza analizei si compararii rezultatelor obtinute ale parametrilor de baza ).

Avantaje
:
- combina in sine atit posibilitatile de analiza pe fiecare factor concret ce poate afecta pozitiv sau
negative firma,cit si caile posibile de reducere a influentei negative a diferitor riscuri asupra activitatii
generale a # prin influentarea lor.
10. Metodele de reducere a riscului
prima metoda, diversificarea
Controlul partenerilor de afaceri
alcatuirea corecta a planului de afaceri
alcatuirea corecta a contractului de afaceri
alegerea corecta a personalului firmei
organizarea protectiei tainei comerciale a firmei
11. Diverisificarea: esenta, cauzele folosirii si tipurile
Diversificarea activitii antreprenoriale const n raportarea eforturilor i a investiiilor capitale ntre
diferite
tipuri
de
activitate
legate
reciproc.
Tipurile de diversificare:-diversificarea de concentrare completarea sortimentului cu produse omogene
celor deja fabricate; - diversificarea pe orizontal completarea sortimentului cu produse neomogene
celor fabricate dar care au cerere pe pia.)
12. Cauzele transmiterii riscului. Transmitera riscului: esenta, tipurile si exceptiile
Transmiterea riscului-accepta situatia sau actiunile iar unele din riscuri le transmit catre o alta companie
competent in domeniu.

Metodele de minimizare a riscului este reducerea pierderilor prin interemediul divizarii si combinarii:
Divizarea risc se efectueaza din contul separarii activelor firmei pe domneii omogene sau neomogene
Combinarea risc-riscul posibil e impartit intre citva agenti economici.
Cazurile de transmitere a riscurilor:1. cnd pentru partea ce transmite riscul pierderile sunt abuzive, iar
pentru partea ce-l primete ele sunt neeseniale;2. cnd partea ce primete riscul dispune de metode mai
eficiente de evaluare i gestiune cu ele.
Transmiterea riscului se efectueaz prin intermediul contractului .n dependen de riscul transmis
deosebim urmtoarele tipuri de contracte:
Contracte de pstrare i transportare a ncrcturilor-aici vol riscurilor transime depinde de statutul
partilor implicate si conditiile ce sunt prevazute de contract. Incheind contractul de transportare a
incarcaturilor si depozitarea lor, frima de antrepr transmite companiei de transport riscuri statice legate de
stricarea sau pierderea productiei de catre compania de transport.
Contracte de vnzare, deservire si furnizare-producatorul propune consumatorului garantie in eliminarea
sau inlaturarea defectelor marfurilor necalitative.
Contract de chezie-acesta-i format din 3 parti: chezasul, beneficiarul, creditul. Chezasul da garantie
creditorului ca datoria beneficiarului va fi intoarsa, si isi asuma responsabilitatea in ramburasarea datoriei.
Acord de factoring-transmiterea riscului creditar. Aici participa 3 parti: factor-intermediar, intreprindereaderent; intreprindere-cumparator. Factorul intermediar procura datoria debitoare de obicei in decurs de
2-3 zile, achitind 70-80% din cerinte sub forma de avans. Restul banilor sunt achitati clientului bancii
dupa incasarea mij banesti pe cont de la cumparatori.Costul factoringului: tarif procentual pe credit,
comisioane.
Contracte bursiere- care reduc riscul de aprovizionare in conditiile asteptarilor inflationiste si lipsei
canalelor operative de realizare a achizitiilor.
13. Caile interne de reducere a riscurilor antreprenoriale
Verificarea partenerilor de afaceri care se realizeaz cu ajutorului regulii 5 C; Alctuirea corect a
contractului de afaceri; ntocmirea planului de afaceri;Alegerea corect a personalului firmei;Organizarea
proteciei tainei comerciale.
14. Esenta regulii 5 C
Verificarea partenerilor de afaceri prin intermediul regulii 5 C;
- caracterul (character) personalitatea, reputaia n lumea de afaceri, responsabilitatea n ndeplinirea
obligaiunilor asumate;
- posibilitile financiare (capacity) capacitatea de a rambursa datoria din contul ncasrilor curente
financiare sau din contul realizrii activelor
- averea (capital) volumul i structura capitalului acionar;
- asigurarea (collateral) tipurile i costurile activelor propuse n calitate de gaj la primirea creditului;
- condiiile generale (conditions) starea conjuncturii economice i ali factori externi
15. Planul de afaceri: necesitatea folosirii si riscurile care se reduc prin intocmirea
lui

Planul de afaceri ndeplinete trei funcii:

el poate fi utilizat pentru elaborarea concepiei de conducere a afacerii;
el este un instrument cu ajutorul cruia antreprenorul poate evalua rezultatele activitii pentru o
anumit perioad;
el poate contribui la atragerea mijloacelor bneti.
Avantajele:
-veti avea prilejul sa identificati unor aspecte care nu sunt sub control si sa actionati cu niste masuri
speciale;veti oferi atit angajatorilor cit si tertilor un cadru operativ si directii noi de actiune;cu ajut
planului de afaceri constientizati si analizati in detaliu activitatea firmei; -veti putea identifica domeniile
unde intr nu are suficiente cunostinte in domeniu.
16. Tipurile de afaceri independent de documentele prezentate de catre viitorul
partenere
In functie de informatia primita de la furnizor afacerile pot fi clasificate in urmatoarele tipuri :
- afaceri fiabile sunt prezentate documente veridice,pretul produselor este comparabil cu cel de pe
piata,exista o cerere nelimitatala produsele sau serviciile care servesc drept obiect al contractului
-Afaceri reale sunt prezentate documente veridice,pretul produselor este comparabil cu celde pe piata
,insa exista o cerere limitata la produsele sau serviciile care servesc drept obiect al contractului
- afaceri dubioase sunt prezente documente veridice,iar conditiile afacerii necesita o expertiza
suplimentara
- Afaceri ireale se prezinta copiile documentelor care dupa cum si conditiile contractului cer o expertiza
suplimentara.
17. Care sunt stipularile contractual pentru reducerea riscului de neindiplinire a
obligatiunilor contractual
Riscul de nendeplinire a obligaiilor contractuale poate fi redus prin:1) ncheierea unui protocol de
intenii unde sar indica termenii n care fiecare parte poate introduce modificri, i mrimea
responsabilitii prilor n cazul refuzului n semnare contractul;2)Includerea n contract a sistemului de
penalizri pentru fiecare obligaie n mod separat;3) Includerea n contract a amenzilor pentru fiecare zi
de ntrziere n ndeplinirea obligaiilor contractuale; 4) Includerea n contract a mrimii responsabilitii
prilor n situaii de for major;5) Includerea n contract a modalitilor de soluionare a litigiilor n
situaii conflictuale.
18. Care sunt stipualrile contractuale pentru reducerea riscului de neachitare

Utilizarea
modalitilor
de
achitare
n
avans
total
sau
parial;

Transmiterea
drepturilor
de
proprietate
dup
achitarea
total;

Utilizarea
serviciilor
bancare
pe
sistemul
acreditiv
de
achitare

Includerea
n
contract
a
condiiior
de
achitare
prin
gaj;
Includerea n contract a acordului de factoring cu o instituie financiar)
19. Esenta antreprenoriatului de productie
Antreprenoriatul de productie reprezinta o activitate economica activa a subiectilor economici de
piata,obiectul carora este fabricarea produselor (marfurilor) prestarea servicilor cu ulterioara lor vinzare
consumatorilor.Activitatea de antreprenoriat in domeniul productiei poate avea caracter de baza (
rezultatul este producerea marfurilor gata pentru utilizare ) sau auxiliar (Elaborarea tipurilor de produse

scopul carora se reduce la elaborarea si transmiterea producatorilor de baza a metodelor si mijloacelor

,utilizarea carora in procesul de productie contribuie la ridicarea caracteristicilor calitative si cantitative a
produselor fabricate)
20. Cauzele aparitiei riscului cercetarilor stiintifice si de proiectare
R. cercetarilor stiintifice de proiectare se bazeaza pe aceea ca in urma executarii acestor lucrari exista
permanent probabilitatea de neatingere a rezultatelor dorite, ceea ce genereaza pierderi. Acest tip de
riscuri
poate
fi
conditionat
de
2
tipuri
d
efactori:
a)
obiectivi,
la
care
se
refer
aafactori
din
interiorul
rmei
ca:
-probleme n nanarea cercetrilor de laborator; -depirea devizului de cheltuieli n procesul
cercetrilortiinifice;-lipsa
unui
utilaj
adecvat
cercetrilor
petrecute
etc.
b)
subiectivi,
care
apar
n
afara
firmei
i
nu
depind
de
aceasta.
Cauzele apariiei factorilor subiectivi pot urmtoarele:
1.primirea rezultatelor negativecelor planicate dup efectuarea lucrrilor de cercetare tiinific, care au
fost
nanate
de
firma
interesat.
2. neatingerea parametrilor tehnici planicai anterior n procesul efecturii lucrrilor de construcie i
tehnologice
ale
inovaiilor.
3. cnd rezultatele primite depesc posibilitile tehnice i tehnologice ale producerii (inclusiv nivelul
calificativ al cadrelor) necesare pentru asimilarea lor, adic nivelul rezultatelor este mai inalt dect nivelul
actual
al
produciei;
4. cnd rezultatele primite depesc posibilitile tehnice i tehnologice ale potenialului utilizator al
noilor
produse;
5. cnd la utilizarea noilor tehnologii sau produse se depisteaz efecte nefavorabile ce se manifest sau
nprocesul utilizrii sau dup ce produsul a fost utilizat, dar care pot fi nlturate datorit nivelului nalt al
dezvoltrii progresului tehnico-tiinic.
21. Cauzele aparitiei riscului de nesolicitare a produselor fabricate
Riscurile nesolictr produce fabrcate probabilitatea de pierderi pe care le poate suporta
productorul ca rezultat al refuzului consumatorului de la utilizarea produciei fabricate de el.
Acest risc se caracterizeaz prin mrimea daunei morale i economice posibile aduse rmei din aceast
cauz. Cauzele apariiei acestor riscuri pot mprite n interne i externe in uncie de condiiile
apariiei. Cauzele interne de apariie a acestor riscuri depind de activitatea nemijlocit a ntreprinderii, a
subdiviziunilor sale i de angajaii ei. La astfel de cauze putem atribui:
- calicarea personalului productive (lucrtorilor)( calitatea producieil, cerereal, preull, protull);
-organizarea
corect
a
procesului
de
producie;
-org
aprovizionarii
intreprinderii
cu
resurse
material;
-Organizarea
desfacerii
productiei
finite;
-organizarea
reclamei
productiei;
-organizarea gestiunii intreprinderii;
-org cercetrailor de mk al pietei.

22. Influenta riscului aprovizionarii asupra riscului de nesolicitare a produselor

fabricate

Riscuri de aprovizionare sunt foarte strns legate de riscurile de producie, iar realizarea lor duce dup
sine la pierderi pentru rm.
Ele
includ
urmtoarele
tipuri
de
risc:
a) Riscul de negsire a irnizorilor de resurse necesare, care sunt condiionate de particularitile tehnicotehnologice ale procesului de producie a produsului. (Exemplu: negsirea productorilor interni de
materiale
necesare
pentru
noul
proces
de
producie.
b) Riscul de negsire a furnizorilor la preul planificat anterior care poate condiionat de cteva cauze:
- cnd firma-furnizor activeaz n condiiile inaiei ridicate mai nalte dect nivelul mondial);
-cnd se produce 0 cretere imprevizibil a preurilor la materialele folosite. (Exemplu: scumpirea grului
din cauza roadei proaste sau cnd are lor mrirea cererii la mrfurile produse);
c) Riscul refuzului furnizorilor planicai anterior de ncheierea contractului de livrare a materialelor
solicitate de ctre firma-producator, care apar chiar si incazurile cand s-au dus deja cu ei tratative
preventive (ex: semnarea intentiei de colaborare intre parteneri)

23. Tipurile canalelor de distributie si riscurile ce-l insotesc pe antreprenor in acest

process. Metode de motivare a distribuitorilor intru marirea volumelor de
vinzari
1.
prin contact direct ntre productor i consumator (specific pentru bunurile de producie);
2.
prin canale specializate, caz in care productorul i cumprtorul nu vin in contact direct este
calea cea mai uzitat in cazul bunurilor de larg consum (Comercianii devin proprietarii mrfurilor pe
care le cumpr de la productor i le vnd apoi consumatorului, asumndu-i toate riscurile ce revin
proprietarului. Ei pot obine profituri foarte mari dac reuesc s vnd marfa, dar pot i pierde,
proporional cu gradul de desfacere al mrfii. n aceast categorie se includ:
Angrosistul care cumpr marfa de la productor (numai bunuri de consum) i o vinde unui alt
intermediar. Ei cumpr pentru a vinde i de obicei ofer cumprtorului, care nu este consumatorul final,
credite,
transport
etc.
Se
specializeaz
pe
grupe
de
mrfuri.
Detailistul realizeaz legtura direct cu consumatorul. Sunt n general specializai pe grupe de
mrfuri i ofer servicii post vnzare, credite i adaug unele servicii(ex. ambalare, pstrare, sortare etc.).
Distribuitorul industrial are aceeai poziie i funcie ca i angrosistul, dar pe piaa bunurilor de
producie,
acordnd
faciliti
cumprtorilor
industriali.
Franchisorul proprietarul unei idei de afaceri care a avut succes, idee pe care o cedeaz unui
numr de deintori de franchise.)
24. Selectarea personalului si riscurile potentiale pentru firma ce insotesc acest
process
Cu cat mai multi oameni lucreaza in firma cu atat mai mare este riscul de la primirea deciziilor fiecarui
om. De aceea, o importanta majora pt activitatea eficienta a firmei o are procedura de selectare si
recrutare a cadrelor.
Reguli dupa antreprenorul Wilyam Inagher:-angajai numai persoane cu experien de munc;-selectai pe
cei mai ealicai lucrtori;- aai dac pregtirea lucrtorilor angajai corespunde culturii
organizaionale;- strduii-v s cutai persoanele cu care ai mai lucrat;- facei aa ca echipa de
conducere s e ct mai mic.
25. Importanta pastrarii tainei comerciale a firmei

Sursa principal de scurege a tainei comerciale o reprezinta oamenii. Prin urmare, probabilitatea de
obinere a informaiei confideniale prin utilizarea unor aa modaliti ca mituirea lucrtorilor, antajarea,
atragerea lor constituie 43%. Utilizarea modalitii de extragere a informaiei de la lucrtori constituie
24% ; prin ptrunderea n reeaua de calculatoare - 18%; prin furtul de documente - 10%; prin ascultarea
convorbirilor telefonice - 5%.Deci, personalul ntreprinderii, pe de o parte, reprezint resursa de baz care
asigur existena i dezvoltarea companiei, iar, pe de alt parte, unii angajai, n virtutea anumitor
circumstane, pot devenisurse de scurgere a informaiei confideniale. Drept canale de scurgere a
informaiei confideniale pot servi:- Instituiile de stat; - Intermediarii i partenerii;-Firmele de avocai i
de consultan; '-Spionajul industrial;-angajatii firmei;
26. Reclama si influenta ei asupra riscului de nesolicitare a produselor
Reclama ineficienta a produsului fabricat sau serviciului prestat, de asemenea contribuie la aparitia
riscului
de
nesolicitare
a
productiei
fabricate
in
urmatoarele
cazuri:
*reclama
poate
fi
insuficienta
sau
abuziva
dupa
intensitate
*poate
fi
insuficienta
sau
abuziva
dupa
volum
*poate
fi
incorect
segmentata
pentru
diferiti
utilizatori
*poate
fi
indeplinita
neprofesionist
(daca
economisim)
*alegerea gresita a formelor de reclama, nu dupa utilizatori
27. Riscul inaspririi concurentei: formele de manifestare si caile de reducere a lui
Cauzele apariiei unor astfel de riscuri pot fi:- scurgerea informaiei condeniale fie din cauza
lucrtorilor
rmei,
e
spionajului
de
producie;
-imperfeciunea politicii de marketing, adic alegerea incorect a pieelor de desfacere, insuficiena
informationala
despre
concureni
sau
informaia
incorect
despre
ei;
- introducerea lent a inovaiilor n comparaie cu concurenii, din cauza lipsei resurselor necesare etc. ----concurena
necinstit;
-expansiunea pe piaa local a produciei omologenului su din partea exportatorilor strini;
- apariia pe piaa productorului a altor ntreprinderi din alte domenii, ce propun produse substituibile ce
pot ndestula cerinele consumatorilor etc.
Alte tipuri de concuren mai pot fi:-concuren de pre;-concuren bazat pe modicarea produsului sau
a unor elemente competente; -concuren postvnzare.
Pentru a evita astfel de situaii, ntreprinderilor Ii se recomand urmtoarele metode:-pstrarea tainei
comerciale;-dac exist concureni egali, trebuie introduse tot timpul unele mici inovaii pentru a ctiga
timp;-capacitatea de a determina i a utiliza ecient n lupta concurenial avantajele disponibile;strduina de a mri 'principalul indicator al concurenei volumul vnzrilor;-capacitatea de a reduce
timpul de ncrcare i descrcare a mri i mrirea vitezei de acordare a serviciilor;
28. Descrietei situatia in domeniul IMM-lor din RM pu anii 2010-2013
Mediul de afaceri actual caracterizat prin costuri financiare i de timp nejustificate, care depesc esenial
nivelul celor din rile dezvoltate, influeneaz direct creterea economic a rii bazat pe exportul
produciei cu valoare adugat sporit i demotiveaz concurena loial orientat pe productivitate i
inovaii.
principalele
probleme
n
afaceri,
n
ordinea
prioritii:
(i)
instabilitatea
politic;
(ii)
accesul
limitat
la
finanare;
(iii)
corupia;
(iv)
ineficiena
administraiei
publice;
(v) instabilitatea Guvernului.

Problemele mediului de afaceri se atest la toate etapele ciclului de via n afaceri: de lansare, dezvoltare
i lichidare a afacerii. Sistemul administrativ al statului n ceea ce privete acordarea de permisiuni i
realizarea inspeciilor este departe de a fi perfect. Eliminarea constrngerilor de reglementare i a
costurilor neargumentate ar crea premize pentru o cretere economic mai dinamic i sustenabil,
ncurajnd investiiile naionale i strine.

29. Analiza SWOT a sectorului IMM din RM

Analiza SWOT a sectorului IMM

Puncte forte

Puncte slabe

- Baz legislativ pentru dezvoltarea IMM-urilor creat i

mbuntit
continuu.
- Proceduri facile pentru nregistrarea IMM.
- Punerea n aplicare a strategiilor, programelor i
mecanismelor de stat pentru sprijinirea IMM-urilor.
- Poziia geografic favorabil a rii, situat ntre UE i
rile
CSI.
- Atitudinea pozitiv a populaiei fa de IMM-uri i
dorina
de
a
avea
propria
afacere.
- Fora de munc cu abiliti n cunoaterea limbilor
strine.
- Noi competene dobndite i transferabile prin revenirea
emigranilor.
- Conlucrare internaional de domeniu (Consiliul
Consultativ pentru susinerea i dezvoltarea IMM-urilor
al CSI i Grupul de lucru privind IMM-urile OCEMN).
- Sistem de telecomunicaii bine dezvoltat inclusiv acces
la
Internet.
- Personal nalt calificat n sectorul TIC.
- Regimuri de comer favorabile (CSI, CEFTA, UE
Turcia).

- Eficien redus a implementrii bazei legislative.

- Dezechilibrul dezvoltrii sectorului IMM-urilor n profil
teritorial.
- Dialog i conlucrare ineficient ntre ntreprinztori i
autoritile
publice.
- Capacitate financiar limitat a statului pentru susinerea
IMM-urilor.
- Lipsa instrumentelor de susinere financiar a
proiectelor
inovaionale.
- Nivel sczut de elaborare i absorbie a inovaiilor.
- Monopolizarea sectoarelor economiei naionale i
concurena
neloial.
- Infrastructur de suport n afaceri i a pieei de capital
sub
dezvoltate.
- Nivel sczut al culturii antreprenoriale i al formrii
profesionale.
- Slaba cunoatere a tehnicilor de export/acces pe piee
externe i cota redus a IMM-urilor la export.
- Nivelul sczut de competitivitate a IMM-urilor.

Oportuniti

Ameninri

- Creterea ateniei statului fa de problemele i

necesitile
sectorului
IMM-urilor.
- Crearea Consiliului Consultativ pentru IMM-uri.
- Dezvoltarea investiiilor n parteneriatul public-privat.
- Vectorul pro-european n dezvoltarea naional.
- Extinderea domeniului de cooperare internaional,
dezvoltarea cooperrii transfrontaliere pentru IMM-uri i
a infrastructurii regionale cu consolidarea punctelor de
contact.
- Dezvoltarea continu a internaionalizrii sectorului
IMM-urilor.
- Dezvoltarea continu a tehnologiilor i inovaiilor i a
capacitii
de
absorbie
ale
acestora.

Existena
conflictului
teritorial.
- Migrarea semnificativ n rndul tinerilor i lipsa
influxului de cadre tinere specializate n activiti
antreprenoriale.
Creterea
economiei
tenebre.
Presiune
competitiv
internaional.
Dependena
energetic
a
rii.
- Adaptarea lent a sistemului educaional la cererea
pieei
forei
de
munc.
- Participarea slab a antreprenorilor la programele de
educaie
antreprenorial.
- Tendina de majorare a poverii fiscale.

Dezvoltarea
politicii
de
clustere. - Instabilitatea cadrului legislativ.
- Reformarea continu a sistemului educaional n
domeniul antreprenorial i a formrii profesionale.
- Dezvoltarea i mbuntirea continu a drepturilor de
proprietate
intelectual.
- Dezvoltarea pieei serviciilor de consultan.
- Susinerea dezvoltrii birourilor istoriilor de credit.
- Simplificarea continu a procesului de nregistrare i
reglementare a activitii IMM-urilor.

30. Explicati viziunea si misiunea strategice ale sectorului IMM stabilite in

Strategia 2020. Care sunt principalele riscuri legate de realizarea acestora
Republica Moldova i propune s mbunteasc mediul de afaceri, astfel nct riscurile i costurile
asociate fiecrei etape ale ciclului de via a afacerii s fie mai mici dect n rile din regiune ctre anul
2020, cu impact exprimat n creterea investiiilor interne i strine, majorarea numrului de ntreprinderi
fiabile, capabile s creeze locuri de munc atractive, s asigure productivitate nalt i producie
competitiv orientat la export, efect susinut prin avansarea Republicii Moldova n clasamentele
internaionale privind uurina desfurrii afacerilor - Doing Business, Indicelui Libertatea
Economic i Indicele Competitivitii Globale, depind nivelul mediu din regiune.
31. Explicati esenta prioritatii strategice Ajustarea cadrului normative de
reglementare la necesitatile dezvoltarii IMM-lor.Enumerati citeva actiuni
stabilite pu realizarea
n acest context, n urma ajustrii cadrului normativ de reglementare la necesitile dezvoltrii IMMurilor vor fi atinse urmtoarele obiective specifice:
-perfecionarea cadrului normativ de reglementare a activitii IMM-urilor;
-reducerea barierelor administrative i costurilor regulatorii pentru IMM-uri;
-optimizarea reglementrilor privind activitile comerciale practicate de IMM-uri.
Indicatorii de performan la acest capitol vor corespunde indicatorilor cuprini n Strategia Naional de
Dezvoltare a Republicii Moldova 2012-2020, la capitolul Business: cu reguli clare de joc.
32. Explicati esenta prioritatii strategice Imbunatatirea accesuli IMM-lor la
finantate. Enumerati citeva actiuni stabilite pu realizare
Accesul la finanare este principala preocupare pentru IMM-urile din Republica Moldova. 39% din
companii consider accesul la finanare ca fiind principala constrngere n dezvoltarea afacerilor.
Penetrarea creditelor n Republica Moldova este foarte modest. Creditele acordate sectorului privat n
anul 2011, au reprezentat doar 36% din PIB si se datoreaza dificultatilor cu care se confrunta IMM pentru
obtinerea creditelor. Reieind din problemele elucidate, n vederea mbuntirii accesului IMM-urilor la
finanare, se propune realizarea urmtoarelor obiective specifice:
dezvoltarea schemelor inovative de finanare a IMM-urilor;
asigurarea eficientizrii transferului de remitene;
atragerea liniilor de credit pe termen lung de la instituiile financiare internaionale;
dezvoltarea sistemului de garantare a creditelor pentru IMM-uri;
facilitarea accesului ntreprinderilor mici i mijlocii la achiziiile publice

33. Explicati esenta prioritatii strategice Dezvoltarea capitalului uman prin

promovarea competentelor si culturii antreprenoriale. Enumerati citeva actiuni
stabilite pu realizare
Tot mai frecvent calitatea educaiei forei de munc este enunat n diverse contexte, n rapoarte i
studii realizate de partenerii de dezvoltare, societatea civil drept o constrngere pentru atragerea
investiiilor, pentru asigurarea unei noi caliti a dezvoltrii economice.
Datorit proceselor de emigrare a forei calificate de munc, Republica Moldova se confrunt cu o
micorare a forei de munc calificat. Aproape 15% din numrul total al ntreprinderilor, conform
rapoartelor BERD i a Bncii Mondiale, au indicat lipsa cadrelor calificate drept una dintre cele mai mari
constrngeri. 36% din totalul populaiei din categoria de vrst 25-34 ani angajai n cmpul muncii nu au
studii profesionale. Calificrile devin tot mai importante pentru Moldova odat cu mbtrnirea rapid a
populaiei.
Responsabilitatea pentru politicile de instruire i formare antreprenorial este mprit ntre mai
multe instituii: Ministerul Educaiei este responsabil de dezvoltarea antreprenorial n sistemul de
nvmnt; Ministerul Economiei a elaborat i implementeaz programe pentru tineri antreprenori i
angajai; Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc organizeaz traininguri, care includ unele
forme de studiere antreprenorial.
Politicile publice i au rolul lor n depirea acestor bariere aflate n calea dezvoltrii instruirii
antreprenoriale continue. n prezenta Strategie snt prevzute obiective specifice, care au drept scop
promovarea competenelor manageriale i antreprenoriale, crearea sistemului deservirii informaionale i
consultative pentru IMM-uri, precum:
1) dezvoltarea i promovarea educaiei i culturii antreprenoriale;
2) formarea infrastructurii de suport educaional;
3) crearea sistemului informaional i consultativ pentru IMM-uri.
34. Explicati esenta prioritatii strategice Sporirea competivitatii IMM-lor si
incurajarea spiritului innovator. Enumerati citeva actiuni stabilite pu realizare
Standardul de via a unei naiuni este tot mai dependent de gradul de competitivitate al
companiilor sale. Competitivitatea este vital atunci cnd IMM-urile locale au capacitatea de a profita de
oportunitile oferite de economia internaional. Prin prisma celor expuse, sporirea competitivitii IMMurilor poate fi atins prin realizarea urmtoarelor componente de dezvoltare:
1) ncurajarea spiritului inovator;
2) utilizarea tehnologiilor energetice eficiente;
3) aplicarea tehnologiilor informaionale;
4) sporirea competitivitii produciei la export, inclusiv prin ridicarea calitii produciei.
Remedierea problemelor menionate, presupune realizarea urmtoarelor obiective specifice:
1) mbuntirea i dezvoltarea capacitilor tehnice i inovatoare ale IMM-urilor;
2) facilitarea dezvoltrii gruprii IMM-urilor n clustere, incubatoare de afaceri etc.;
3) promovarea proprietii intelectuale pentru IMM-uri;
4) facilitarea accesului IMM-urilor pe pieele interne i externe;
5) implementarea sistemelor de management bazate pe standardele internaionale i europene.
35. Explicati esenta prioritatii strategice Facilitarea dezvoltarii IMM-lor in regiuni.
Enumerati citeva actiuni stabilite pu realizare
Condiiile actuale fizico-geografice au un impact semnificativ asupra potenialului i specializrii
economice a Republicii Moldova. Analiza n profil teritorial a structurii indicatorilor de dezvoltare socioeconomic, elucideaz inegaliti remarcante, fapt care adeverete neomogenitatea unitilor teritorialadministrative din republic.
Att din punctul de vedere al ponderii n formarea PIB, ct i sub aspectele calitii vieii umane,
analizele efectuate denot accentuarea discrepanelor dintre acestea, municipiile Chiinu i Bli deinnd
cea mai mare pondere. Facilitarea dezvoltrii IMM-urilor n regiuni va presupune atingerea urmtoarelor
obiective specifice:
1) stimularea dezvoltrii echilibrate i durabile a IMM-urilor pe ntreg teritoriul Republicii
Moldova;
2) asigurarea dezvoltrii infrastructurii de suport a IMM-urilor n regiuni;

3) promovarea participrii IMM-urilor n cooperarea transfrontalier i regional.

36. Explicati esenta prioritatii strategice Dezvoltarea parteneriatelor in afaceri.
Enumerati citeva actiuni stabilite pu realizare
n Republica Moldova se reliefeaz premise pentru dezvoltarea parteneriatului n afaceri prin
prisma a dou direcii prioritare: parteneriatul public-privat i parteneriatul business to business. La
momentul actual, conceptul de dezvoltare a parteneriatului n afaceri se afl la o etap incipient. Lipsa
organizaiilor reprezentative ale mediului de afaceri i a capacitilor limitate de comunicare a celor
existente, precum i lipsa transparenei din partea autoritilor centrale reprezint astzi o barier n calea
stabilirii unui dialog constructiv ntre sectorul public i cel privat. Dialogul public-privat este o condiie
necesar pentru realizarea eficient a reformelor iniiate de ctre Guvern i adaptarea cadrului normativ
de reglementare la schimbrile din economia naional.
Astfel, se contureaz necesitatea pronunat de creare a condiiilor de dezvoltare a parteneriatului
ntre antreprenori, deoarece acesta reflect o abordare organizat, riguroas, care echilibreaz aspectele
legate de responsabiliti i pe cele legate de relaii dintr-un parteneriat. n vederea eliminrii obstacolelor
existente i intensificrii parteneriatelor, prezenta Strategie i propune, la acest capitol, realizarea
urmtoarelor obiective specifice:
1) dezvoltarea parteneriatului public-privat n afaceri;
2) facilitarea parteneriatului n afaceri business to business;
3) facilitarea participrii sectorului privat la procesele de mbuntire a cadrului normativ de
reglementare i luarea deciziilor.
37. Care sunt diferentele dintre oceanul rosu si albastru din punct de vedere al
pietei
Exista o diferenta enorma dintre oceanele albasgtre si cele rosii din punct de vedere al pietii.
Pentru a explica aceasta diferenta vom analiza difinitiile ambelor notiuni conform autorior strategiei
oceanului
albastru
1.Oceanul
albastru
piata
libera
2.Oceanul rosu reprezinta o portiune a pietii care in cadrul careia activeaza mai multi agenti economici
ce ofera produse , servicii similare fara a oferi valoare inovationala pietelor sale. In cadrul oceanelor rosii
piata este suprasaturata.
38. Care este unitatea de masura a crearii oceanului albastru. Explicati in baza
exemplului companiei Compaq
Unitataea de masura a crearii oceanului albastru este actiunea strategica (strategic move), care include
ansamblul deciziilor si actiuunilor efectuate de managementul companiei cu scopul de a crea valoarea
inovationala pentru clienti si de a crea un spatiu economic liber de concurente, adica un ocean albastru.
De exemplu compania Compaq a fost privatizata in 2001 de acces, dar acest lucru nu devalorizeaza
actiunea strategica a companiei efectuata in anii 90 care au dus la crearea unui ocean albastru in
domeniul serverelor PC, care a generat pentru companie un profit de miliarde de dolarii in anii 90.
39. Explicati esenta principiului Inovatia tenosti. Care sunt principalele deosebiri
ale acestui concept in strategia oceanului rosu si albastru
Companiile din cadrul oceanului rosu mereu incearca sa depaseasca concurentii, companiile ce creaza
oceane albastre cit de paradoxal nu ar fi, ignora concurentii, si creaza pentru clienti valoare inovationala.
Valoare inovationala combina valoarea oferta clientului cu inovatia introdusa, pentru a introduce VI
compania va tine cont de mai multi factori. 1costuri 2.pret 3.productivitate.
In cadrul oceanelor rosii exista conceptul de compromis de valoare si costuri, ce presupune ca compania
va oferi o valoare inalta, dar va avea si costuri ridicate, oceanele albastre neaga acest concept

40. Care sunt principalele bariere in realizarea strategiei oceanului albastru (4

bariere)
1.Bariera cognitiva- necesitatea convingerii angajatilor ca crearea oceanului albastru este o necesitate , si
ca
oceanele
rosii
desi
sunt
cunoscute
lor,
nu
au
un
viitor
viabil.
2.Bariera legata de resurse - legata de ideea ca pentru a implimenta schimbarile dorite vor fi nevoie de
resurse.
3 Bariera legata demotivatie cum sa motivezi personalul sa lucreze eficient si eficace
4.Bariera legata de politica - legata de opozitia persoanelor influente din companie si din afara ei.
41. Descrieti exemplul Sectorului politie din NY in realizarea strategiei oceanului
albastru. Care sunt concluziile principale
Politie
NY
1994
1996
Crime
39
%
Omoruri
50%
Torturi
35%
Incredere
de
la
37
la
72
1.Mai
bine
sa
vezi
decat
sa
auzi
a)Metro - 3% din crime, doi cetateni nu credeau administratia politiei a inceput sa circule cu metroul
astfel
managerii
au
inteles
frica
pasagerilor.
b)Incercarea de a folosi masini noi si mai ieftine. Bretton a condus unul din grup. in aceasta masina 2
ore
c)_Comunicarea cu oamenii.Desi performantele cresteau, oamenii raimineau speriati din cauza ca ei
erau
intimidati
de
crimele
nesemnificative
(huliganism,
graffiti,
vandalism)
d)
Folosirea
punctelor
reci,
fierbinti,
de
schimb
Identificarea punctelor cu cea mai mare rata a criminalitatii.
42. Care sunt caile de creare a strategiei oceanului albastru. Prin ce ele se deosebesc
de strategia oceanului rosu
43. Care sunt trei nivele ale neclientilor, care ajutea la crearea si realizarea
strategiei oceanului albastru
44. Explicati algoritmul realizarii strategiei oceanului albastru
45. Descrieti esenta procesului de management al riscurilor
46. Care este principiul de utilizare a matricei de analiza a riscuriloe Cauza-Efect
47. Care sunt principalele impozite necesare a fi achitate de catre un agent
economic
48. Care sunt sursele de venit in bugetul de stat pentru anul 2014
49. Care sunt sursele de cheltuieli pentru anul 2014