Riscuri de management şi riscuri de activităţi specifice afacerii:

1. Insuficienta planificare a afacerii

Condiţii de producere: Existenţa acestui risc este dată de lipsa de experienţă şi pregatire în
cadrul afacerii a managerilor. Este un risc asumat, care nu poate fii evitat, încercându-se
diminuarea efectelor negative ale acestuia.
Consecinţe: Consecinţele acestui risc pot fii investiţii mult mai mari decât cele iniţiale, cheltuieli
neplanificate, costuri suplimentare.
Strategie de gestionare: Un astfel de risc există în orice afacere unde managerul nu este
experimentat îndeajuns. Acest fel de risc nu poate fii evitat dar, în cazul în care se produce
trebuie aplicată o strategie de reducere sistematică a riscurilor pentru minimizarea pe cât
posibil a efectelor negative. Chiar dacă planificarea iniţială nu este corectă, se poate proceda
printr-o monitorizare foarte strictă a activităţilor. Prin monitorizarea activităţilor,
cheltuielilor, investiţiilor, greşelile pot fii identificate

2. Lipsa autorităţii managerului:

Condiţii de producere: Este o consecinţă tot a lipsei de experienţă, de această dată o reprezentare
greşită a relaţiei patron-angajat, patron-alte persoane
Consecinţe: Greutate în impunerea punctul de vedere şi acţiunea în faţa angajaţilor sau a altor
persoane.
Strategie de gestionare: Acest risc poate fii evitat printr-o nouă abordare a funcţiei de conducere:
adoptarea unui alt stil managerial de conducere mult mai apropiat şi mai potrivit personalităţii
managerului.

3. Previziunea incorectă a investiţiilor:

Condiţii de producere: Datorită lipsei de experienţă a managerului.
Consecinţe: Pierderile pot fii semnificative. Pot apărea fie în cazul unor investiţii mai mari decât
cele prevăzute, fie în cazul unor investiţii neprevăzute până atunci. În ambele cazuri,
consecinţele se traduc prin investiţii mult mai mari decât cele preconizate.
Strategie de gestionare: Acest risc trebuie acceptat aşa cum este. În cazul în care se produce,
soluţia este o strategie de reducere sistematică a lui prin: contorizarea fiecărei investiţii în plus
sau greşite. În caz de nevoie, banii necesari pot fii împrumutaţi sau reinvestiţi din profit (cea mai
bună metodă).
4. Nesupravegherea atentă a cheltuielilor şi investiţiilor:
Condiţii de producere: Nefamiliarizarea cu practicile specifice de supraveghere şi condiţionare a
cheltuielilor. Evident, lipsa de experientă, lipsa de timp şi nedisponibilitate sau oboseala. La
acest palier funcţionează credinţa: „ţin minte” sau „notez mâine”
Consecinţe: Rapoarte de cheltuieli insuficiente, nerealizate la timp primordiale analizei pentru
identificarea/diminuarea pierderilor şi creşterea profitului.
Strategie de gestionare: Cea mai bună metodă de contracarare a acestui risc, care apare datorită
nedisponibilităţii managerului, este numirea unei persoane care să se ocupe cu astfel de rapoarte şi
care, în permanenţă, să gestioneze balanţa cheltuieli-profit.

5. Lipsa lichidităţilor:
Condiţii de producere: O gestionare greşită a fondurilor, cheltuielilor, investiţiilor şi priorităţilor
de plată.
Consecinţe: Lipsa de lichidităţi poate avea efecte negative strategice pentru afacere. Pierderile se
pot cuantifica în pierderi monetare până la o posibilă blocare a întregii afaceri. Lipsa
lichidităţilor mai poate avea drept consecinţă pierderi de imagine, număr de clienţi, implicit
diminuarea profitului.
Strategie de gestionare: Un astfel de risc poate fii evitat, procedând sistematic în fiecare proces
al afacerii. Trebuie notat tot ceea ce intră şi tot ceea ce iese. În cazul în care acest risc este
inevitabil, soluţia ar fii fonduri monetare păstrate special pentru acest fel de situaţii. Deci, într-o
afacere, trebuie întotdeuna să existe fonduri de back-up pentru situaţii neprevăzute.

6.Înţelegerea târzie a cerinţelor financiare ale unei afaceri în curs de dezvoltare

Condiţii de producere: Datorită lipsei de experienţă în gestionarea fondurilor
Consecinţe: Cheltuieli curente mai mari decât cele preconizate.
Strategie de gestionare: Acest risc poate evitat prin angajarea unei persoane cu experienţă.

7.Stabilirea preţurilor prea joase:

Condiţii de producere: În mod normal stabilirea preţurilor joase face parte din politica de
lansare a unui produs (aici barul). Însă, ulterior, un element strategic favorabil, politica de preţuri
joase, poate deveni un risc în cazul în care, cheltuielile nu mai pot fii acoperite eficient pentru că
profitul se diminuează.
Consecinţe: Diminuarea profitului, dar şi influenţa asupra calităţii clientelei.
Strategie de gestionare: Crearea unui plan strategic de lansare a produsului, monitorizarea lui şi
schimbarea elementelor nereale fără întârziere. Preţurile mici stabilite iniţial, pot fii crescute
până ating un prag optim, dar nu brusc, ci treptat, pentru o mai mică vizibilitate a acestui lucru.

8. Procesul decizional: amânarea luării deciziilor şi a aplicării acestora.

Condiţii de producere: Datorită faptului că managerul îşi asumă mai multe responsabilităţi şi
sarcini decât poate duce, în loc să le delege.
Consecinţe: Întârzierea punerii în practică a unor proiecte şi activităţi necesare.
Strategie de gestionare: Cred că cel mai eficient lucru pentru evitarea unui astfel de risc este
folosirea obsesivă a unui reminder de orice fel de tip.

9. Deficienţe în comunicarea: manager-angajat şi invers.

Condiţii de producere: Datorită neînţelegerilor provocate de orizonturi diferite de aşteptare,
personalităţi diferite, nivel de instruire.
Consecinţe: Neînţelegeri în echipa de lucru, fapt care duce la lipsa de eficienţă a angajaţilor.
Strategie de gestionare: Pentru a gestiona un astfel de risc, cred că cel mai bun lucru ar fii o
deschidere din ambele părţi şi o comunicare cât mai fluentă. Un lucru bun ar fii şedinţe periodice
(stabilite în funcţie de gravitatea lucrurilor) în care toţi să-şi expună punctele de vedere, părerile,
distruibuţia sarcinilor etc. cât mai eficient şi mai clar posibil.

Riscuri de personal

1. Lipsa de experienţă şi responsabilitate a personalului:

Condiţii de producere: Datorită metodelor de angajare. În principal, angajaţii sunt foarte tineri,
nu au experientţă în câmpul muncii, iar responsabilitatea sarcinilor este direct proporţionala cu
vechimea în muncă.
Consecinţe: Îngreunarea activităţilor şi nerealizarea unor sarcini. Pierderi de imagine.
Strategie de gestionare: Alegerea unui personal fără specializare este un risc asumat. Mai
important este faptul că desi riscul e mare(activitate defectuoasă, fraudă sau furt), caştigul este şi
mai mare. De aceea, merită asumat. Un angajat fără experientă, poate fii mult mai uşor de educat
decât unul cu experienţă. Este foarte important procesul de instruire, pentru că prin acesta îţi poţi
fideliza angajaţii sau îi poţi îndepărta de tine. Pentru ca aceste riscuri să fie pe cât posibil
diminuate soluţia cea mai eficientă este un superviser.

2. Lipsa motivaţiei de promovare şi carieră a angajaţilor:

Condiţii de producere: Datorită faptului că majoritatea posturilor (în afară de cele de Superviser
sau Event Organiser) nu oferă posibilitatea unei cariere. Mulţi dintre cei angajaţi consideră
munca de bar ceva temporar sau auxiliar.
Consecinţe: Migraţie de personal mare, efort susţinut de instruire a altor oameni şi lipsa
încrederii în angajaţi.
Strategie de gestionare: Acest risc nu poate fii evitat complet însă poate fii redus sistematic.
Motoda este tratarea angajaţilor cu mult respect şi crearea unui mediu de lucru foarte plăcut şi
mulţumitor. Împreună cu aceasta, o remuneraţie consistentă este foarte importantă. Cele două
elemente combinate nu exclud acest risc, însă îl diminuează foarte mult.

3. Inxistenţa unor posturi cheie gestionate în prezent ineficient de manager:

Condiţii de producere: Lipsa de personal specializat pe piaţa muncii şi mai ales lipsa încrederii
în personal.
Consecinţe: Rezultate nesatisfăcătoare în domeniile respective, pierderi de imagine, financiare şi
timp irosit.
Strategie de gestionare: Acest risc poate conduce la pierderi importante, atât finaciare cât şi de
imagine. Soluţia evidentă este angajarea unor astfel de persoane. Însă acest lucru este anevoios
pentru faptul că un om de încredre este foarte greu de găsit. De aceea acest risc rămâne deschis,
până la găsirea personalului respectiv. Între timp, sarcinile sunt preluate de manager sau delegate
către angajaţii deja existenţi.
În concluzie, într-o astfel de afacere care implică contactul permanent cu oamenii,
(clienţii) alegerea personalului este foarte importantă, poate unul dintre cele mai importante
lucruri ale afacerii. Este esenţial modul în care angajaţii tratează clienţii. Într-un anumit fel,
angajaţii sunt, as putea spune, “cartea de vizită” a unui bar.
De aceea comportamentul şi motivarea lor sunt punctele cheie. Îţi poţi motiva angajaţii în două
moduri. Primul este oferirea unui mediu de lucru foarte plăcut, cald, prietenos care sa potenţeze
insuşirile angajatului. Al doilea lucru este salariul atractiv, care în cazul afacerii de faţă, este
substanţial. Cele două elemente au maximum de efect pe angajaţii fără experienţă. Aceştia sunt
uşor de modelat şi fidelizat.

Riscuri de marketing, promovare şi PR

1. Gestionarea greşita a imaginii:

Condiţii de producere: Se poate datora, neînţelegerii importanţei imaginii brandului, lipsei de
preocupare faţă de problemă, ignorarea importanţei acesteia, lipsa personalului specializat pe
imagine etc.
Consecinte: Mesaje negative sau eronate despre propria imagine care ajung la actualii şi
potenţialii clienţi. Reducerea numărului de clienţi şi implicit diminuarea profitului.

2. Gestionarea greşită a fondurilor pentru publicitate

 Condiţii de producere: Importanţa minoră acordată tehnicilor de promovare şi publicitate, sau
lipsa de fonduri investiţionale; investirea în metode de promovare neeficiente sau supravegherea
redusă a cestora.
Consecinţe: Lipsa vizibilităţii pe piaţă, imagine de brand neadecvată în raport cu imaginea
dezirabilă, în consecinţă pierderi şi diminuări de profit.

3. Lipsa unui PR Manager sau Event Superviser

Condiţii de producere: Interesul prea puţin acordat acestui domeniu sau lipsa de persoane
capabile pentru aceste sarcini.
Consecinţe: Gestionare ineficientă a imaginii brandului.

4. Planificarea, organizarea şi promovarea deficitară a evenimentelor

Condiţii de producere: Lipsa de personal specializat
Consecinţe: Evenimetele gestionate greşit se traduc prin pierderi la nivelul imagii, a
credibilităţii, a reputaţiei şi evident pierderi de bani. În acest caz, evenimentele nu sunt utile, ele
reprezentând surse sigure de pierdere a profitului.

5. Delimitarea incorectă a targetului

Condiţii de producere: Greşeli de planificare strategică, necunoaşterea specificului afacerii,
intuiţie greşită asupra targetului real.
Consecinţe: Limitarea clientelei la fani şi neacapararea de noi clienţi, pot duce la plafonarea
afacerii şi într-un final chiar la faliment.

Strategia de gestionare:
Promovare, PR, publicitate. Toate acestea sunt indispensabile oricărei afaceri în condiţiile
economiei de piaţă şi a concurenţei mereu crescânde. Afacerile sunt în plină dezvoltare iar o
gestionare bună a imaginii este o condiţie necesară succesului.
De asemenea, orice produs trebuie să aibă un target bine definit, atât existent cât şi potenţial.
Pentru a gestiona astfel de riscuri este foarte important să înţelegem puterea imaginii şi
identităţii unui produs (aici bar). Primul lucru: managerul trebuie să înţeleagă importanţa
practicilor de publicitate, promovare şi relaţii publice şi existenţa unui personal specializat pentru
acest gen de activităţi. Înţelegând importanţa publicităţii, managerul poate aloca bugetul necesar
mediatizării şi promovării clubului.
Riscuri externe
 1. Concurenţa:
Condiţii de producere: Existenţa şi apariţia cluburilor pe acelaşi specific şi target
Consecinţe: Se crează o împărţire a potenţialilor consumatori iar procesul de fidelizare se
îngreunează.
Strategia de gestionare: Riscul concurenţei nu poate fii evitat în nici un gen de activitate, el doar
poate fii redus procedând sistematic. Soluţia de limitare a acestui risc este proactivitatea, adică
„fii cu un pas înaintea concurenţei tale”. Altfel spus, concurenţa este o oportunitate, este chiar
necesară. Nici un manager nu trebuie să se plafoneze datorita succeselor obţinute, el trebuie
mereu să inoveze, să gândească strategii noi, eficiente, adaptabile pieţei care are un ritm galopant
de dezvoltare. Numai aşa poţi face faţa concurenţei. Managementul calităţii trebuie să fie un
punct de pornire în orice strategie de adaptare la piaţă şi de evitare a riscului concurenţei.

2.Activitate corelată cu evenimente periodice:

Condiţii de producere: Activităţi legate de schimbările atmosferice, de sezon, de sărbători,
vacanţe, alte manifestări publice sau private.
Consecinţe: Activitatea scade foarte mult pe parcursul lunilor calde, evenimetelor sau
sărbătorilor etc. De aceea, afacerea devine mai vulnerabilă în aceste perioade necesitând eforturi
suplimentare, atât materiale, cât băneşti.
Strategia de gestionare: Activitaţile de bar-club, fiind în domeniul divertismentului, sunt
influenţate de mai mulţi factori: vacanţe, sărbători, evenimente de tot felul, concerte mari,
manifestări artistice sau culturale publice etc. În mare parte aceşti factori de risc nu pot fii evitaţi
şi nici reducerea lor nu este întotdeuana eficientă. Este importantă cunoaşterea periodicităţii
acestor evenimente pentru a ştii la ce să te aştepţi şi cum să acţionezi. În funcţie de respectivul
eveniment cu potenţial de risc, bar-clubul poate organiza acţiuni specifice acestuia sau din
contră, acţiuni contrare pentru a atrage publicul pro sau contra. Evident mediatizarea puternică
este o condiţie.
Un alt factor de risc foarte important şi de neevitat este sezonalitatea acestei afaceri. Un bar-club
funcţionează la capacitate maximă pe timpul anotimpurilor reci, scăzând până aproape de 0 vara
(vara, perioada vacanţelor şi a concediilor). Aici există două metode care pot fii aplicate. Prima,
în funcţie de un calcul al rentabilităţii (cheltuieli versus profit) clubul se poate închide parţial,
sau de tot, pe parcursul verii. A doua, aplicarea unei strategii de promovare si acţiune (în
principal concursuri specifice verii) care să menţină un trafic constant de clienţi. O astfel de
strategie trebuie foarte bine gândită. Există riscul ca oamenii să nu fie interesaţi de orice concurs
sau manifestare, aşa că planificarea ei trebuie să fie foarte minuţioasa, sistematică şi, cel mai
important, să fie reală, bazată pe cercetare. În cazul în care o astfel de strategie dă greş, trebuie
avut în vedere un plan de back-up: înlocuirea cu o nouă strategie sau suport financiar pentru sistarea
activitaţii pe timpul verii.

3. Calamităţi naturale:
Condiţii de producere: Necontrolabile. Poate fii vorba despre incendii, inundaţii, cutremure etc.
Consecinţe: Proportionale cu gravitatea accidentului: de la pierderi financiare minore până la pierderea
întregii afaceri.
Strategia de gestionare: Aceste riscuri nu pot fii controlate decât în mică măsură: luarea măsurilor de
siguranţă minime pentru a evita catastrofele. Cu toate acestea, unele dintre ele nu pot fii împiedicate
indiferent de masurile de siguranţă luate. Acest risc se poate atenua prin transferul către o instituţie
specializată: companie de asigurări.

Riscul de tara: mediu legislativ instabil şi ostil afacerilor mici.

Strategia de gestionare: Este un risc inerent oricărei afaceri. Nu poate fii controlat decât prin respectarea
legilor în vigoare. Decizia de a porni o afacere trebuie să aibă la bază o minimă cunoaştere a normelor în
vigoare şi să existe conştiinţa faptului ca România este o societate cu legi instabile şi, în mare parte, ostile
micilor afaceri.

Risc penal
Condiţii de producere: Existenţa mai multor factori de natură diferită. În principal, lipsa
personalului de supraveghere.
Consecinţe: Pierderi din patrimoniu
Strategia de gestionare: Acest risc poate fii evitat prin angajarea unui personal de supraveghere şi paza
suficient.