C7

Managementul Riscurilor

Riscul de exploatare (operațional)

Metode de analiză
 Riscul de exploatare
• Risc de exploatare - situaţie nefavorabilă creată în organizaţie, în care,
veniturile obţinute din vânzarea produselor (serviciilor), nu acoperă
cheltuielile efectuate (CT = CF + CVt).
• În orice afacere, procuparea principală a organului decident este aceea de
a utiliza în aşa fel potenţialul productiv încât să fie obţinute suficiente
venituri pentru acoperirea cheltuielilor efectuate.
• În analiza riscului de exploatare se porneşte de la rentabilitatea unei afaceri
(valoarea profitului)
• Problema esenţială a oricărei afaceri este ca cerinţa ecuaţiei CA – (CV +
CF) = 0 să fie îndeplinită.
• Asfel, este atins un grad minim de utilizare a potenţialului productiv care să
producă veniturile minime necesare acoperirii costurilor.
• În cadrul economiei de piaţă scopul oricărei afaceri este realizarea de profit
(Pf). Astfel, ecuaţia de mai sus ar reflecta mult mai corect procesul
economic dacă ar avea următoarea formă: CA = CVt + CF +Pf
2
 Riscul de explotare
Riscul de exploatare este riscul care apare datorită sensibilităţii rezultatului la
modificările condiţilor de exploatare. În funcţie de natura factorilor care
contribuie la generarea anumitelor tipuri de risc, riscurile de exploatare se
clasifică astfel:
a)Riscuri determinate de factorii procesului de producţie. Acestea pot fi:
1)riscuri ale forţei de muncă - se manifestă în diferite forme, în funcţie de natura
surselor care l-au generat;
2)riscuri legate de utilaje şi tehnologiile utilizate – se referă la pierderile datorită
uzurii fizice şi morale depaşite din punct de vedere tehnic şi tehnologic, care
dacă sunt folosite timp îndelungat duc la riscul de faliment;
3)riscuri legate de materie primă, materiale şi combustibil/energie, care
generază riscuri de aprovizionare, de depozitare, de transport şi de desfacere;
4)riscul de aprovizionare - se datorează neasigurării continue cu materie primă,
materiale şi combustibili/energie a procesului de producţie. Pentru a putea fi
eliminat sau diminuat, se iau în calcul mai multe posibilităţi de aprovizionare:
•aprovizioarea din import
•aprovizionarea din surse interne
•aprovizionarea în condiţii de asistenţă tehnică
 Riscul de explotare
5)riscul de depozitare – este provocat de posibilităţile prin care se reuşeşte
asigurarea spaţiului de depozitare a materilor prime, a materialelor, produselor,
mărfurilor, precum şi a caracteristicilor tehnico-funcţionale ale acestora, dar şi
a modului cum sunt amplasate şi administrate aceste spaţii.
6)riscul de desfacere – este generat de mai multe tipuri de risc din acest
domeniu şi anume:
•riscul privind bonitatea partenerilor – respectiv a capacităţii de plată a acestora
privind obligaţiile de plată asumate prin contracte. În timp, la acest element de
bază privind bonitatea s-au adaugat şi altele, cum ar fi corectitudinea,
punctualitatea, seriozitatea şi spiritul de echitate al partenerului
•riscul de scumpire ulterioară a contractării materilor prime şi a manoperei, fiind
specific furnizorilor de mărfuri;
•riscul privind negocierea fără a fi încheiate contractate, specific licitaţiilor;
•riscul privind executarea contractelor
•riscul apariţiei unor evenimente ce au ca rezultat imposibilitatea îndeplinirii
obligaţilor contractuale sau interzierea executării lor.
7)riscul de transport - este întîlnit în activitatea de comerţ exterior;
8)riscuri legate de îmbinarea factorilor de producţie care înseamnă
organizarea muncii, a producţiei şi a conducerii.
 Riscul de explotare
b)Riscul de gestionare a factorilor de producţie - care vizează riscurile din
asigurarea aprovizionării, a calităţii şi cantităţii, a structurii şi a timpului.
c)Riscul de utilizare extensivă şi intensivă; utilizarea extensivă vizează
pierderile de timp, iar cea intensivă vizează productivitatea şi asigurarea unei
tehnologii de vârf, coroborată cu urmărirea planului de investiţii.
d)Riscul de eficienţă – care presupune urmărirea efectelor în corelaţie cu
eforturile.
Efectele se masoară prin producţia exerciţiului, valoarea producţiei fabricate,
cifrei de afaceri, profitului ; iar eforturile se măsoară prin forţa de muncă,
utilaje, materii şi materiale, combustibil.
e)Riscul legat de deficienţele apărute în sistemul informatic sau în activitatea
de control intern al firmei; poate fi asociat cu eroarea umană, « căderea »
unui sistem sau aplicarea incorectă a unor proceduri, generarea de rezultate
eronate (de ex. pentru documentele contabile, indicatori statistici), deficienţe
de securitate a sistemelor, ducând la penetrarea şi operarea frauduloasă.
Toate acestea au dus la denumirea de risc operaţional ;
 Riscul de explotare
f) Riscuri tehnice - această categorie de risc survine din momentul negocierii
şi gestionării unei operaţiuni sau tranzacţii. Esenţa în cazul riscurilor tehnice,
este dată de calitatea personalului, fiabilitatea infrastructurii (documentaţie,
informatică, transmiterea datelor) şi verificarile operative la diferite niveluri de
execuţie.
g) Riscul de fraudă - în activitatea firmei sau corporaţiei pot apărea pierderi
determinate de faptul că personalul firmei, clienţi sau terţi încearcă să profite
de unele carenţe din punct de vedere organizatoric, de personal sau de
securitate. In principiu, fraudele se produc în cadrul oricărui serviciu, putând
afecta rentabilitatea oricarui agent economic, atunci când nu pot fi detectate
din timp şi recuperate.
h) Riscul de firmă - este rezultatul unei incompabilităţi între caracteristiciile
proprii unei firme şi cerinţele de organizare, coordonare, control implicate de
derularea unor afaceri cu diferiţi parteneri din interiorul sau din afara
graniţelor ţării de origine.
i) Riscul de proiect - în literatura de specialitate este privit ca existenţa unui
grad ridicat de incertitudine cu privire la performanţele ce pot fi obţinute de
proiectul respectiv.
 Riscul de explotare

Evaluarea riscului de exploatare se realizează pe baza interpretărilor

date valorilor aferente indicatorilor determinaţi la pragul de rentabilitate.
Atunci când o firmă realizează o producţie şi o cifră de afaceri sub
nivelul aferent punctului mort, se înregistrează pierderi. De asemenea, dacă
perioada critică este mai mare decât perioada implicată în analiză firma nu
îşi acoperă toate cheltuielile de exploatare.
Pentru evaluarea riscului de exploatare se pot folosi informările oferite
de studiul pragului de rentabilitate şi de studiul pârghiei de exploatare.
 Riscul de exploatare
- modele de analiză -

Pentru analiza riscului de exploatare sau operaţional

(posibilitatea de a nu se recupera totalitatea cheltuielilor
efectuate din veniturile obţinute) sunt utilizate patru modele:
• Modelul intervalului de siguranţă
• Modelul indicatorului de poziţie
• Modelul coeficientului efectului de levier de exploatare
• Modelul ratei care exprimă direct riscul de exploatare (Rpr)

8
 Modelul intervalului de siguranţă
Se determină indicele de securitate sau indicatorul de poziţie, notat cu Is.
Acest indicator evidenţiază marja de securitate de care dispune firma iar
valoarea lui este direct proporţională cu gradul de securitate şi invers
proporţională cu gradul de risc.
În calculul intervalului de siguranţă sunt utilizate valorile cifrei de afaceri,
cifrei de afaceri a pragului de rentabilitate astfel:

CA  CA min
Is  (5)
CA

în care:
• Is - intervalul de siguranţă
• CA - cifra de afaceri maximă (reală din planul de afaceri)
• CAmin - cifra de afaceri minimă corespunzătoare pragului de rentabilitate
9
 Riscul de exploatare
Se apreciază că situarea cifrei de afaceri faţă de punctul critic
are următoarea semnificaţie:

Is ≤ 5% organizaţia are o situaţie instabilă din punct de vedere al riscului de

exploatare
5% < Is ≤ 10% organizaţia prezintă o situaţie relativ stabilă
10% <Is ≤ 20% organizaţia are o situaţie stabilă
Is > 20% organizaţia are o situaţie confortabilă

Această analiză axată pe corelaţia risc de exploatare - rentabilitate este utilă

tuturor managerilor pentru a lua deciziile ce se impun în scopul:
• stabilirii volumului producţiei necesare acoperirii pierderilor sau obţinerii
unui profit previzionat
• monitorizarii permanente a interdependenţei venituri şi costuri şi
intervenţia oportună pentru optimizarea raportului în favoarea veniturilor
 Modelul indicatorului de poziţie
• este utilizat pentru aprecierea riscului de exploatare în funcţie
de poziţia acestuia faţă de pragul de rentabilitate.
• se exprimă în mărimi absolute prin £ şi în mărimi relative £`

Indicatorul £ exprimă capacitatea organizaţiei de a-şi adapta producţia la

cerinţele pieţei. Este întâlnită şi sub denumirea „flexibilitate absolută” şi se
determină cu relaţia
£ = CA – CApr
Indicatorul £ are următoarea semnificaţie: cu cât valoarea lui £ este mai
mare cu atât riscul de exploatare este mai redus şi, prin urmare, organizaţia
prezintă o flexibilitate de adaptare la piaţă mai mare.
Indicatorul £`este denumit “coeficient de volatilitate” şi creşte invers
proporţional cu riscul de exploatare.
Valoarea acestuia se determină cu ajutorul relaţiei CA  CApr
£` * 100
CApr
 Modelul coeficientului efectului de
levier de exploatare
(coeficient de pârghie de exploatare)

Modelul utilizează un indicator (Kl) denumit coeficient pârghie

de exploatare. Acesta se calculează conform relaţiei

CA  CVt
KI  = marja brută/cost fix
CF

Atunci când KI < 1, avem de a face cu risc de exploatare, în

sensul că firma nu îşi poate acoperi cheltuielile din veniturile
proprii, deci nu îşi poate recupera factorii de producţie, intrând
în zona riscului de faliment.

12
Modelul ratei care exprimă direct riscul
de exploatare (Rpr)

• rata care exprimă riscul de exploatare se determină cu

ajutorul relaţiei de mai jos
• are următoarea semnificaţie: cu cât rata este mai mare, cu
atât riscul de exploatare este mai mare

CApr
Rpr  * 100
CA
 Riscul de exploatare
- exemplu -

Efectuaţi o analiză a riscului de exploatare cu ajutorul pragului

de rentabilitate.
Organizaţia este monoproductivă, produce televizoare şi are
prevăzute în planul de afaceri următoarele date de bază:
Q = 4000
Pv = 500€
CV1 = 350€
CF = 500 000€
 Riscul de exploatare
- exemplu -
Rezolvare:
CF 500 000 500 000
Pr     3333 televizoare
Pv  V1 500  350 250
Pragul de rentabilitate este 3333 televizoare. Această cantitate vândută la
preţul de 500€ acoperă costurile .
CApr = 3333*500= 1 666 500€

CA  CApr 2 000 000  1 666 500

Is    0.16, adica (16%)
CA 2 000 000
Organizaţia are o situaţie stabilă din punct de vedere al riscului de exploatare

CA  CVt 2.000.000  1.400.000 600.000

Kl     1,2
CF 500.000 500.000

Kl >1, rezultă că nu există risc de exploatare

 Riscul de exploatare
- exemplu -
Rezolvare:
£ = CA – CApr = 2000.000 - 1.666.500 =333500€

333500€ reprezintă 16% din 2.000.000€, risc scăzut

CA  CApr 2 000 000  1 666 500

£` * 100  * 100  20%
CApr 1 666 500

Dacă valoarea lui £`creşte, riscul scade

CA  CVt 2.000.000  1.400.000 600.000

Kl     1,2
CF 500.000 500.000

CApr 1666500
Rpr  * 100  * 100  0.83.100  83%
CA 2000000