1.

METODA DE EVALUARE A NIVELULUI DE RISC PE LOC DE MUNCĂ ,

ATELIER , SECŢIE , UNITATE SAU RAMURĂ DE ACTIVITATE
( ASOCIAŢIA PROFESIONALĂ MINIERĂ DIN ROMÂNIA)

Etapele de aplicare a metodei :

Ø Formarea şi instruirea echipei de evaluare ,
Ø Descrierea sistemului de muncă analizat ,
Ø Identificarea factorilor de risc ,
Ø Evaluarea riscurilor de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională ,
Ø Ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prvenire a acestora ,
Ø Stabilirea măsurilor de prevenire şi combatere a riscurilor .

Evaluarea riscurilor

Nivelul de risc global pe locul de muncă ( Nr) se calculează cu ajutorul formulei

de mai jos :

unde :

n-numărul factorilor de risc identificaţi

Ri – nivelul de risc al factorului de risc „ i „
Ri =Ri-1 rangul factorului de risc „ i „
nr - nivelul rectificator ce ţine seama de numărul şi nivelul factorilor de risc :

unde :
n7 - numărul factorilor de risc cu nivelul 25
n6 - numărul factorilor de risc cu nivelul 18
n5 - numărul factorilor de risc cu nivelul 12
n4- numărul factorilor de risc cu nivelul 7
n3- numărul factorilor de risc cu nivelul 4
n2- numărul factorilor de risc cu nivelul 2
n1- numărul factorilor de risc cu nivelul1
te – timpul mediu de expunere la riscuri ( h/schinb )
t1 – timpul normal de lucru ( h/schimb)
C1-coeficient ce ţine seama de condiţiile speciale de mediu (tabel 1)
C2 - coeficient ce ţine seama de numărul total al lucrătorilor din locurile de
muncă similare ( tabel 2)
C3 - coeficient ce ţine seama de numărul persoanelor care pot fi supuse unor
accidente colective grave (tabel 3)
C4- coeficient ce ţine seama de vechimea echipamentelor tehnice periculoase
(tabel 4)
Tabel 1

Nr. Crt. Mediul de muncă C1

1 Mine de cărbuni 1,15
2 Mine de sare 1,02
3 Alte mine 1,10
4 Peşteri 1,07
5 Mediu acvatic 1,05
6 Mediu subacvatic 1,10
7 Mediu mlăştinos 1,12
8 Mediu aerian 1,20
9 Mediu cosmic 1,30
10 Mediu radioactiv 1,15
11 Trafic auto periculos * 1,12

*- şosea alunecoasă ,pantă mare , curbe strânse , ceaţă , alţi conducători auto
neatenţi , în stare de ebietate sau care fac depăşiri periculoase

tabel 2

Nr.Crt. Mediu de muncă C2

1 1-50 1,00
2 51-100 0,98
3 101-150 0,96
4 151-200 0,94
5 201-300 0,92
6 301-500 0,90
7 501-1000 0,88
8 1001-2000 0,86
9 Peste 2000 0,84

Tabel 3

Nr.crt. Nr. Persoane ce pot fi supuse unor accidente colective grave C3

1 3-5 1,03
2 6-10 1,06
3 11-20 1,09
4 21-50 1,12
5 51-100 1,15
6 101-300 1,18
7 301-500 1,21
8 501-1000 1,24
9 1001-2000 1,27
10 Peste 2000 1,30

Tabel 4

Nr.crt. Vechimea echipamentelor tehnice periculoase C4

1 20 ani 1,15

Nivelul de risc al unui macrosistem ( atelier , secţie , sector , subunitate sau

unitate economică ) se calculează cu următoarea formulă :

unde :
Nrm = Nra , Nrs , Nrsu sau Nru

Nra- nivelul de risc pe atelier

Nrs- nivelul de risc pe secţie
Nrsu- nivelul de risc pe subunitate
Nru- nivelul de risc pe unitate

n- numărul locurilor de muncă ( fişelor de evaluare ) din cadrul atelierului , secţiei

( sectorului , subunităţii sau unităţii ) pentru care se calculează nivelul de risc
Nri – nivelul de risc al locului de muncă „ i” din cadrul macrosistemului
Li – numărul total al lucrătorilor de la cul de muncă „i”

Nivelul de risc pe ramură de activitate se calculează cu o formulă asemănătoare :

unde :

Nrr –numărul unităţilor din ramura de activitate

Nrui –nivelul de risc al unităţii „ i „ din ramura respectivă
Li – numărul total al lucrătorilor din unitatea „i”

STABILIREA MĂSURILOR DE PREVENIRE

Pentru îmbunătăţirea nivelului de securitate al oricărui sistem de muncă , se

impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor evaluate şi deci implementarea ,
cu prioritate , a măsurilor de combatere şi prevenire a riscurilor cu nivelul cel mai
mare . De accea , întocmirea fişei de măsuri propuse , care este ultima etapă a
evaluării riscurilor unui microsistem (loc de muncă ) , se efectuează în ordinea
descrescătoare a nivelului factorilor de risc , respectiv 25¸1 .
De asemenea , la întocmirea fişei de măsuri se va ţine seama de ordinea ierarhică
a măsurilor de prevenire :
Ø Măsuri de protecţie intrinsecă (prin care sunt eliminate riscurile )
Ø Măsuri de protecţie colectivă (prin care sunt izolate riscurile )
Ø Măsuri organizatorice şi reguli (norme) de comportament (prin care sunt evitate
riscurile)
Ø Măsuri de protecţie individuală (prin care sunt izolaţi lucrătorii )
Aplicarea metodei se încheie cu redactarea raportului evaluării . Acesta este un
document neformalizat , care trebuie să conţină , cât se poate de clar şi succint,
următoarele :
ü Modul de desfăşurare a evaluării
ü Persoanele implicate în această acţiune
ü Rezultatele evaluării , respectiv fişele locurilor de muncă cu nivelurile de risc
ü Fişele de măsuri de prevenire
ü Calculul nivelului de risc pe atelier , secţie (sector ), subunitate sau unitate

UTILIZĂRI ALE DETERMINĂRII NIVELULUI DE RISC

Nivelul de risc acceptabil , sub care se consideră că nu este neaparat necesare

măsuri suplimentare faţă de cele existente sau acordarea de sporuri de
periculozitate , facilităţi , etc , este apreciat la valoarea 7 , adică egal cu nivelul
mediu de periculozitate .
Pe baza nivelului de risc acceptabil se pot stabili diverse utilizări ale determinării
nivelului de risc într-un sistem de muncă .

v O primă utilizare este ierarhizarea locurilor de muncă în funcţie de riscurile de

accidentare şi îmbolnăvire profesională şi stabilirea astfel , conform art.1 şi 2 din
Norme metodologice privind locul de muncă cu pericol deosebit a locurilor de
muncă periculoase , al căror nivel de risc este mai mare decât riscul acceptabil .
v O altă utilizare a determinării cantitative a nivelului de risc într-un sistem de
muncă este acordarea diferenţială a sporului de periculozitate .
În tabelul 5 este prezentată o grilă de acordare a sporului de periculozitate în
funcţie de nivelul de risc al locurilor de muncă , menţionând că procentele de spor
, ca şi limitele şi numărul claselor de spor , pot fi stabilite şi altfel , de comun
acord , de către conducerea patronală şi conducerea sindicală din fiecare unitate
economică , în funcţie şi de posibilităţile financiare ale unităţii respective .
Tabel 5
r
Nr. crt. Nivelul de risc pe loc de muncă (Nr) Sporul de periculozitate (% din
salariul de bază ) Clasa de spor
1 7¸9 6 1
2 9¸11 9 2
3 11¸13 12 3
4 13¸15 15 4
5 15¸17 18 5
6 17¸19 21 6
7 19¸21 25 7
8 >21 30 8

v Determinarea nivelului de risc poate fi utilizată şi la clasificarea unităţilor

economice în funcţie de riscurile profesionale .
În tabelul 6 este prezentată o grilă de clasificare a unităţilor economice în fucţie
de nivelul de risc pe unitate , menţionând că această clasificare poate fi făcută şi
în limite mai apropiate ale nivelului de risc , într-o gamă mai largă de clase .

Tabel 6

Nr.crt. Nivelul de risc pe unitate (Nru) Clasa unităţii Nivelul de periculozitate

1 20 6 Extrem de mare

De asemenea , în funcţie de nivelurile de risc respective , pot fi clasificate şi

atelierele , secţiile (sectoarele ) sau subunităţile din cadrul unei unităţi .
Toate aceste ierarhizări şi clasificări pot fi utilizate şi la :

q Încadrarea corectă a locurilor de muncă , atelierelor , secţiilor , subunităţilor sau

unităţilor în grupele de muncă
q Calculul contribuţiei la fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli
profesionale
q Stabilirea cotei de participare la asigurările sociale de stat (C.A.S.-ului )

SCALA DE ÎNCADRARE A NIVELURILOR DE RISC/SECURITATE

NIVEL DE RISC(R) CUPLUL GRAVITATEX PROBABILITATE (GXP)

NIVELUL DE SECURITATE (S)
1 MINIM (1X1),(1X2),(2X1) 25 MAXIM
2 FOARTE MIC (1X3),(1X4),(2X2),(3X1),(4X4) 18 FOARTE MARE
4 MIC (1X5),(1X6),(1X7),(2X3),(2X4),(3X2),(3X3),(4X2)(5X1),(6X1),(7X1) 12
MARE
7 MEDIU (2X5),(2X6),(2X7),(3X4),(3X5),(4X3),(4X4)(5X2),(5X3),(6X2),(7X2)
7 MEDIU
 12 MARE (3X6),(3X7),(4X5),(4X6),(5X4),(5X5),(6X3),(6X4),(7X3) 4 MIC
18 FOARTE MARE (4X7),(5X6),(5X7),(6X5),(6X6),(7X4)(7X5) 2 FOARTE
MIC
25 MAXIM (6X7),(7X6),(7X7) 1 MINIM

2. [LUCIA] acum 2 ani

Liste de verificare
Autoritatea Daneză pentru Mediul de Muncă http://www.at.dk/ a publicat liste de
control pentru evaluare a riscurilor pentru 60 sectoare sau locuri de muncă
diferite. Aceste liste de control au scopul de a sprijini întreprinderile mici în
realizarea evaluării obligatorii a riscurilor şi vă pot ajuta să identificaţi pericolele
majore de la locul vostru de muncă. Cu toate acestea, rămâne în sarcina
angajatorului să se asigure că s-a realizat o evaluare corespunzătoare a riscurilor,
cuprinzătoare, efectuată în colaborare cu angajaţii şi monitorizată în mod regulat
astfel încât să poată fi revizuită, dacă este cazul.

Liste de verificare

Listele de control conţin o serie de întrebări la care întreprinderea trebuie să

răspundă cu „da” sau „nu”. Toate întrebările la care întreprinderea răspunde cu
„da” reprezintă o problemă a mediului de lucru care trebuie să facă parte din
planul de acţiune pe care întreprinderea îl elaborează pe baza listei de control.

În ceea ce priveşte lista de control, întreprinderea trebuie:

Să răspundă la toate întrebările din lista de control;

Să comenteze, în cadrul planului de acţiune, acele întrebări la care întreprinderea
răspunde cu „da”;
Să ia în consideraţie cauzele care ar putea influenţa problemele mediului de lucru
menţionate;
Să comenteze cu privire la persoanele responsabile de rezolvarea problemelor
mediului de lucru şi la momentul când acestea ar putea fi rezolvate;
Să comenteze în scris cu privire la problemele cheie ale mediului de lucru din
cadrul întreprinderii, care nu sunt evidenţiate în lista de control.
 Descărcaţi listele de verificare:
Lista de verificare pentru identificarea riscurilor la manipularea manuală a
sarcinilor
Bucătării
Clinici de psihoterapie şi chiropracticieni
Magazine, supermarketuri şi magazine universale
Industria construcţiilor de maşini, industria fontei şi oţelului şi industria obiectelor
din metal şi fabricarea automobilelor
Curaţarea coşurilor
Dentişti, tehnicieni stomatologi şi asistenţi medicali
Discoteci şi cluburi de noapte
Industria echipamentelor electrice şi electronice
Industria lemnului şi a mobilei
Industria textilă, de îmbrăcăminte şi de pielarie
Laboratoare stomatologice
Industria materialelor plastice
Piatră, argilă şi sticlă
Industria poligrafică
Radio, televiziune, teatru şi săli de concerte
Saloane de coafură
Şcoli de şoferi
Transport de mărfuri – generalităţi
Transport de pasageri – taxi
Transport de pasageri – trenuri şi autobuze

Termeni de utilizare
Aceste documente reprezintă traducerea şi adaptarea, cu permisiunea autorilor, a
unui document original publicat de Autoritatea Daneză pentru Mediul de Muncă
şi disponibil la adresa web: http://www.at.dk/sw6404.asp. Vă rugăm să precizaţi
sursa originală atunci când faceţi referire la această traducere. Listele de control
au fost publicate în original în contextul legislaţiei din Danemarca. Autorii
publicaţiei originale şi ai acestei traduceri nu vor fi făcuţi răspunzători pentru
daunele sau alte reclamaţii care decurg din utilizarea informaţiilor prezentate în
cele de faţă.

3. [LUCIA] acum 2 ani

INDUSTRIA TEXTILA, DE IMBRACAMINTE SI DE PIELARIE

Listele de control conţin o serie de întrebări la care întreprinderea trebuie să
răspundă cu ‘da’ sau ‘nu’. Toate întrebările la care întreprinderea răspunde cu ‘da’
reprezintă o problemă a mediului de lucru care trebuie să facă parte din planul de
acţiune pe care întreprinderea îl elaborează pe baza listei de control.

In ceea ce priveşte lista de control, întreprinderea trebuie:

· Să răspundă la toate întrebările din lista de control;

· Să comenteze, în cadrul planului de acţiune, acele întrebări la care întreprinderea
răspunde cu ‘da’;
· Să ia în consideraţie cauzele care ar putea influenţa problemele mediului de
lucru menţionate;
· Să comenteze cu privire la persoanele responsabile de rezolvarea problemelor
mediului de lucru şi la momentul când acestea ar putea fi rezolvate;
· Să comenteze în scris cu privire la problemele cheie ale mediului de lucru din
cadrul întreprinderii, care nu sunt evidenţiate în lista de control.

Lista de control

SUBSTANTE CHIMICE

DA NU
1. Lucrătorii manipulează în mod neglijent substanţele chimice cu care lucrează
(de ex. substanţe chimice care poartă simbolul portocaliu de avertizare) ?
2. Intreprinderea omite să verifice dacă substanţele chimice periculoase care sunt
utilizate pot fi înlocuite (substituite) cu substanţe chimice mai puţin periculoase?
De exemplu, este posibil să se înlocuiască solvenţii organici cu solvenţi pe bază
de săpunuri.
3. Intreprinderea omite să verifice dacă metodele de producţi
4. Lucrătorii folosesc substanţele chimice chiar dacă nu au fost redactate
instrucţiuni de utilizare la locul de muncă adaptate condiţiilor din întreprindere?
5. Au fost montate instalaţii de exhaustare în apropierea zonei care determină
poluarea aerului cauzată de procese şi substanţe chimice, de ex. praf sau vapori?
6. Lucrătorii obişnuiesc să folosească substanţele chimice sub o formă care
reprezintă un risc major pentru sănătate, de ex. sub formă de pulbere, decât sub
formă granulată?
7. Sunt lucrătorii implicaţi în procesele sau operaţiunile poluante în care sunt
utilizate substanţe chimice sau care cauzează poluarea aerului chiar dacă
procesele/operaţiunile de lucru nu sunt incluse sau amplasate în camere separate?
8. Există lucrători care folosesc substanţe chimice şi care nu au fost informaţi cu
privire la riscurile implicate de acestea?
9. Există lucrători care nu folosesc echipamentul individual de protecţie, chiar
dacă acest lucru este necesar?

ERGONOMIE
RIDICAREA GREUTATILOR MARI
10. Obiectele sau sarcinile grele sunt ridicate manual, de ex. ctii conţinând bobine
de fire, rulouri sau suluri de material textil?
11. Obiectele sau uneltele grele sunt cărate pe timpul deplasării?
12.Există multe obiecte de peste 3 Kg ridicate pe durata unei zile de lucru, de ex.
Suluril de material textil sau resturi de textile?
13. Este posibil să apară sitaţii de risc atunci când mai multe persoane ridică o
greutate împreună?
14. Greutăţile sunt ridicate în poziţii necorespunzătoare, de ex. departe de corp,
peste înălţimea umărului sau sub înălţimea genunchiului?

ACTIVITATI DE TRAS SI IMPINS GREUTATI

15. Este necesar să se utilizeze forţa atunci când echipamentele, cum ar fi
cărucioarele, sunt trase sau împinse?
16. Pardoseala este neregulată, în pantă, moale, netedă, sau există trepte?
17. Există zone compacte unde se execută activităţile de tras şi împins?
18. Există multe situaţii de pornire, oprire sau întoarcere atunci când sarcinile
urmează să fie trase sau împinse?
19. Lucrătorii au senzaţia de greutate a lucrurilor care sunt împinse sau trase?
20. Echipamentul este imperfect sau există o lipsă de întreţinere?
21. Echipamentul are o astfel de formă încât poziţia de lucru este nefirească?

MUNCA REPETITIVA, LIMITATA

22. Există muncă repetitivă, limitată – de ex. munca în care mişcările constante
sunt repetate în mod continuu pe o perioadă de timp considerabilă a programului
de lucru, de ex. când se utilizează maşini de tighelit pentr cusătura de acoperire,
cusătura lanţ, punctul cusăturii şi bordură sau tighelirea încălţămintei sau a
obiectelor din piele?
23. Munca repetitivă, limitată, se execută cu mare viteză sau sub presiunea
timpului?

POZITII DE LUCRU
24. Persoanele lucrează în poziţii neconfortabile?
25. Persoanele lucrează cu spatele îndoit sau cu gâtul aplecat spre spate sau spre
faţă?
26. Persoanele lucrează cu mâinile ridicate desupra înălţimii umerilor?
27. Munca executată implică o porţiune lungă de drum?
28. Persoanele lucrează în poziţie ghemuită sau în genunchi?
29. Spaţiul locului de muncă este compact?
ZGOMOT
31. Există lucrători care sunt expuşi zgomotului care este atât de puternic încât
aceştia trebuie să strige pentru a vorbi cu o persoană aflată la 0,5-1 m distanţă?
32. Este posibil ca sursele de zgomot să fie atenuate sau împrejmuite mai eficient
sau amplasate într-o cameră separată?
33. Există o lipsă de ecrane de protecţie între sursele de zgomot şi zonele de
lucru?
34. Intreprinderea neglijează achiziţionarea unor maşini mai puţin zgomotoase
existente pe piaţă?
35.Există lucrători care nu folosesc dispozitive de protecţie pentru auz, chiar dacă
zgomotul este puternic?

MEDIUL PSIHOLOGIC DE LUCRU

SARCINI EXCESIVE
36. Este necesar ca lucrătorii să muncească foarte repede?
37. Este necesar ca lucrătorii să muncească deseori ore suplimentare?
38. Există deseori solicitări contradictorii adresate lucrătorilor?

SARCINI INSUFICIENTE
39. Este posibil ca lucrătorii să nu aibă ocazia să-şi utilizeze calităţile sau
calificarea în activitatea lor?
40. Este posibil ca activitatea să fie caracterizată prin sarcini monotone şi
nesolicitante pe perioade lungi astfel încât durata de reacţie a lucrătorilor scade?

LIPSA DE AUTONOMIE
41. Este posibil ca lucrătorii să aibă o influenţă redusă asupra deciziei cu privire la
munca lor?
42. Este posibil ca lucrătorii să aibă o influenţă redusă asupra volumului muncii
pe care o execută?
43. Este posibil ca lucrătorii să aibă o influenţă redusă asupra modului în care îşi
execută activitatea?
44. Este posibil ca lucrătorii să aibă o influenţă redusă asupra momentului în care
iau pauza?

LIPSA SPRIJINULUI DIN PARTEA COLEGILOR SI A CONDUCERII

45. Există o lipsă de sprijin şi ajutor din partea colegilor?
46. Există o lipsă de sprijin şi ajutor din partea conducerii?

LIPSA POSIBILITATILOR DE DEZVOLTARE

47. Lucrătorii au şanse reduse să înveţe lucruri noi ca urmare a activităţii lor?
LIPSA DE VARIATIE
48. Munca este puţin variată sau nu variază de loc?

MUNCA IN SCHIMBURI
49. Există lucrători care muncesc mai ales în afara programului normal de lucru,
de ex. dimineaţa devreme sau în timpul nopţii?

ABSENTA PE CAZ DE BOALA

50. Există condiţii în mediul de lucru care ar putea contribui la absenţe pe caz de
boală?
51. Ar putea modificările mediului de lucru să reducă absenţele pe caz de boală?

ALTELE
Intreprinderile trebuie să fie conştiente că, pentru o serie de domenii, sunt în
vigoare solicitări speciale cu privire la evaluarea locului de muncă. Printre altele,
se vor aplica următoarele solicitări, pe care întreprinderea trebuie să le adauge la
lista de control, dacă domeniul respectiv este identificat în cadrul întreprinderii:

· Mediul de munca pentru femeile gravide

· Lucrul în faţa ecranului;
· Agenţi biologici;
· Substanţe şi materiale cancerigene.

In plus, întreprinderea va trebui să acorde atenţie următoarelor condiţii ale

mediului de lucru, care nu sunt incluse în lista de control, şi anume:
· Temperatura interioară
· Copii şi tineri
· accidente

Evaluarea locului de muncă – Plan de Acţiune

Cauza problemei(lor) Soluţia Persoana responsabilă Termen limită şi prioritizare

Intreprinderea trebuie să ţină cont de modul în care planul de acţiune urmează să

fie respectat, dacă planul de acţiune a avut efectele dorite sau dacă trebuie aduse
modificări. Evaluarea locului de muncă trebuie revizuită cel puţin la fiecare trei
ani, sau, în caz de modificare a activităţii, a metodelor de lucru sau a procesului
de producţie care influenţează sănătatea şi securitatea în muncă.

Intocmit de:
 Angajator Data Angajat Data

4. [LUCIA] acum 2 ani

EVALUAREA OPERAŢIILOR DE MANIPULARE MANUALĂ PE BAZA

INDICATORILOR CHEIE Versiunea 2001
Acolo unde există mai multe activităţi individuale cu un grad considerabil de
solicitare fizică, acestea trebuie estimate separat.
Locul de muncă/Activitatea:
Pasul I: Determinarea punctelor de evaluare temporală (Selectaţi o singură
coloană!)
Operaţii de ridicare sau deplasare ( 5 s)
Transportare în braţe
(> 5 m)
Numărul de operaţii pe zi lucrătoare
Puncte de evaluare temporală
Durata totală pe zi lucrătoare
Puncte de evaluare temporală
Distanţa totală pe zi lucrătoare
Puncte de evaluare temporală
< 10
1
< 5 min
1
< 300 m
1
între 10 şi < 40
2
între 5 şi 15 min
2
între 300 m şi < 1km
2
între 40 şi < 200
4
între 15 min şi < 1 oră
4
între 1 km şi < 4 km
4
între 200 şi < 500
6
între 1 oră şi < 2 ore
6
între 4 şi < 8 km
6
între 500 şi < 1000
8
între 2 ore şi < 4 ore
8
între 8 şi < 16 km
8
≥ 1000
10
≥ 4 ore
10
≥ 16 km
10
Exemple: • clădirea cărămizilor, • aşezarea pieselor de lucru într-o maşină, •
scoaterea cutiilor dintr-un container şi aşezarea lor pe o bandă transportoare
Exemple: • menţinerea şi ghidarea unei bare de fontă în timpul lucrului pe
suportul discului de rectificat, • operarea unui polizor manual, • operarea unei
maşini de tuns iarba
Exemple: • scoaterea mobilierului, • livrarea pieselor de schelă pe un şantier
Pasul al II-lea: Determinarea punctelor de evaluare a sarcinii, a poziţiei şi a
condiţiilor de lucru
Greutatea efectivă1) pentru bărbaţi
Puncte de evaluare a sarcinii
Greutatea efectivă1) pentru femei
Puncte de evaluare a sarcinii
< 10 kg
1
< 5 kg
1
între 10 şi < 20 kg
2
între 5 şi < 10 kg
2
între 20 şi < 30 kg
4
între 10 şi < 15 kg
4
între 30 şi < 40 kg
7
între 15 şi < 25 kg
7
≥ 40 kg
25
≥ 25 kg
25
1) "Greutatea efectivă" înseamnă în acest context forţa activă reală necesară
pentru mişcarea greutăţii. Această forţă activă nu corespunde în fiecare caz masei
sarcinii. Când se înclină o cutie de carton, doar 50% din masa sarcinii va avea
efect asupra angajatului, iar când se foloseşte un cărucior, doar 10%.
Poziţia tipică a corpului,
poziţionarea greutăţii2)
Poziţia corpului şi poziţionarea greutăţii
Puncte de evaluare a poziţiei corpului
• Partea superioară a corpului dreaptă, fără răsucire
• La ridicare, menţinere, transportarea în braţe şi coborâre, sarcina este aproape de
corp
1
• Aplecare uşoară în faţă sau răsucire a bustului
• La ridicare, menţinere, transportarea în braţe şi coborâre, sarcina este aproape
sau cel mult la distanţă medie de corp
2
• Aplecare mult în jos sau mult în faţă
• Aplecare uşoară înainte, cu răsucirea simultană a bustului
• Sarcină la distanţă mare de corp sau deasupra înălţimii umerilor
4
• Aplecare mult înainte, cu răsucirea simultană a bustului
• Sarcina la distanţă mare faţă de corp
• Stabilitate redusă a poziţiei corpului când angajatul stă în picioare
• Ghemuire sau îngenunchere
8
2) Pentru a determina punctele de evaluare a poziţiei corpului, trebuie folosită
poziţia tipică a corpului în timpul manipulării manuale. De exemplu, când există
poziţii diferite de lucru, trebuie folosită o valoare medie - nu valorile extreme
ocazionale.
Condiţiile de lucru
Punctele de evaluare a condiţiilor de lucru
Condiţii ergonomice bune – de exemplu, spaţiu suficient, lipsa obstacolelor fizice
în cadrul spaţiului, podele solide şi fără denivelări, iluminare suficientă, condiţii
bune de prindere în mână a greutăţilor
0
Spaţiu de mişcare restrâns şi condiţii ergonomice nefavorabile
(ex. 1: spaţiu de mişcare restricţionat din cauza zonei de lucru cu plafon prea jos
sau cu o suprafaţă sub 1,5 m2 sau 2: stabilitatea poziţiei corpului afectată de o
podea neuniformă sau un teren moale)
1
Spaţiu de mişcare puternic restricţionat şi/sau instabilitatea centrului de greutate al
sarcinii (ex. transferul pacienţilor)
2
Pasul al III-lea: Evaluarea
Punctele de evaluare relevante pentru această activitate trebuie introduse şi
calculate în diagramă.
Puncte de evaluare a sarcinii
+
Puncte de evaluare a poziţiei corpului
+
Punctele de evaluare a condiţiilor de lucru
=
Total
x
Puncte de evaluare temporală
=
Valoarea riscului
Pe baza evaluării calculate şi a tabelului de mai jos se poate face o evaluare
aproximativă. 3) Indiferent de aceasta, se aplică prevederile Actului privind
Concediul Matern.
Categoria de risc
Valoarea riscului
Descriere
1
< 10
Sarcină de mică greutate, improbabilitatea apariţiei suprasolicitării fizice.
2
între 10 şi < 25
Sarcină cu greutate sporită, suprasolicitarea fizică este posibilă în cazul
persoanelor cu capacitate de refacere redusă4). Pentru grupul respectiv,
reproiectarea locului de muncă este de ajutor.
3
între 25 şi < 50
Sarcină cu greutate mult sporită, suprasolicitarea fizică este posibilă chiar şi
pentru persoanele cu capacităţi normale. Reproiectarea locului de muncă este
recomandată.
4
−{}−≥ 50
Sarcină de mare greutate, probabilitatea apariţiei suprasolicitării fizice.
Reproiectarea locului de muncă este necesară5).
3) Practic, trebuie să presupunem că, pe măsură ce creşte numărul de puncte ale
evaluării, tot astfel creşte şi riscul suprasolicitării aparatului locomotor. Limitele
dintre categoriile de risc sunt flexibile, datorită tehnicilor individuale de lucru şi
condiţiilor de desfăşurare. Clasificarea poate fi privită deci ca un instrument de
orientare. Pentru analizele mai exacte este nevoie de cunoştinţe specializate de
ergonomie.
4) Persoanele cu capacitate redusă de refacere sunt, în acest context, persoanele
peste 40 de ani sau sub 21 de ani, persoanele nou angajate sau cele care au
probleme de sănătate.
5) Cerinţele de proiectare se pot determina făcând referire la numărul de puncte
din tabel. Prin reducerea greutăţii, îmbunătăţirea condiţiilor de executare sau
scurtarea timpului de solicitare fizică se pot evita situaţiile de stres sporit.
Necesitatea verificării locului de muncă din alte motive: �
 Motive:___________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
__________________
Data evaluării:__________________
Evaluare realizată de către: _______________________________________
Editat de Institutul Federal pentru Securitate şi Sănătate şi Comitetul Landurilor
pentru Securitate şi Sănătate

Responsibilitati:

- responsabil cu activitatea de protecţia muncii in cadrul Fabricii de Volane

- evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională la locurile de munca
si luarea măsurilor de prevenire corespunzătoare;
- asigurarea auditării securităţii şi sănătăţii în muncă la nivelul fabricii ori de cate ori
sunt modificate condiţiile de muncă şi stabilirea nivelului de securitate;
- asigurarea instruirii şi informării personalului în probleme de protectia muncii;
- efectuarea de audituri periodice, evaluarea riscurilor, verificarea respectării
reglementărilor legale în toate sectoarele de activitate;
- organizarea determinarilor periodice de noxe, conform normelor legale;
- cercetarea si raportarea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale;
- organizarea activitatii de dotare a personalului cu echipamente individuale de
protectie si de lucru, participa la receptia mijloacelor de protectie colectiva si a
echipamentelor tehnice inainte de punerea lor in functiune;

decizie + fisa de post pentru un lucrator desemnat SMM.

Multumesc!

Raspunde Citeaz

Data post: Luni, 28 Septembrie 2009, 14:50

A. Denumirea postului Reprezentantul Managementului Sănătăţii şi Securităţii
Ocupaţionale
B. Postul se află în subordinea directă Director General
C. Numele şi prenumele angajatului (ocupantul postului)
D. Postul are în subordine Tot personalul
E. Studii necesare F. Exp. necesară G. Limbi străine
0 elementare 0 profesionale
0 medii ¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬ 0 curs de specializare 0 postliceal 0 colegiu 0 superioare
Minim _____ ani
0 engleza
0 germana
0 franceza
0 alte ________

H. Sarcini / responsabilităţi principale ale titularului postului

-RMSSM are ca responsabilitate controlului aplicării şi evaluării eficienţei sistemului de
management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale în cadrul unităţii, fiind investit cu
autoritatea necesară.
- RMSSM are responsabilitatea elaborarii şi actualizării sistemului de management al
sănătăţii şi securităţii ocupaţionale şi a principalelor sale documente componente
(manualul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale şi procedurile de sistem). Gestionează
aceste documente.
- Întocmeşte şi supune aprobării Planul de audit şi inspecţii şi organizează desfăşurarea
activităţii de control, prin efectuarea audit-ului intern.
- Efectuează controale asupra desfăşurării activităţilor de managementul sănătăţii şi
securităţii ocupaţionale şi control al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale din cadrul
societăţii şi îndeosebi asupra rezolvării acţiunilor corective, ca urmare a rapoartelor de
audit.
- Organizează şi verifică modul în care documentele sistemului de management, inclusiv
modificările acestora sunt ţinute sub control, în ceea ce priveşte elaborarea, aprobarea şi
difuzarea lor, de către personalul compartimentelor implicate în managementul sănătăţii
şi securităţii ocupaţionale.
- Verifică modul în care se realizează interfeţele între compartimentele şi subunităţile
societăţii, implicate în managementul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale la lucrările
contractate ce se execută de societate.
- Analizează şi avizează, din punct de vedere al asigurării sănătăţii şi securităţii
ocupaţionale, procedurile tehnice de execuţie
- Verifică la furnizori de produse sau executanţi de lucrări sau servicii în subantepriza
existenţa posibilităţilor de îndeplinire a cerinţelor organizaţiei
- Verifică cunoştinţele teoretice şi practice privind managementul sănătăţii şi securităţii
ocupaţionale, ale personalului implicat în realizarea lucrărilor contractate.
- RMSSM răspunde de implementarea, evaluarea şi menţinerea continuă a eficacităţii şi
compatibilităţii sistemului sănătăţii şi securităţii ocupaţionale cu politica firmei în domeniul
sănătăţii şi securităţii ocupaţionale.
- Propune oprirea lucrărilor de execuţie, în cazul constatării unori abateri de la
prevederile procedurilor tehnice de execuţie sau a scăderii nivelului sănătăţii şi securităţii
ocupaţionale.
- Asigură realizarea programului de acţiuni corective.
-Se asigura că procesele necesare sistemului de management sunt stabilite,
implementate şi menţinute
- raporteaza managementului de la cel mai înalt nivel despre funcţionarea sistemului de
management al şi despre orice necesitate de îmbunătăţire
J. Abilităţi personale

Să fie un bun organizator, lider

Să fie deschis muncii de echipă
Să aibă capacitate de comunicare, evaluare. sinteză

Va mai recomand Norme Metodologice din 11 octombrie 2006 de aplicare a prevederilor

Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006

ultima data editat de AngiF pe data de Luni, 28 Septembrie 2009, 14:53

Raspunde Citeaza

Data post: Luni, 28 Septembrie 2009, 15:21

decizia:
S.C. ................... S.R.L.
.....................................................
J...............; RO.........................
TEL: ...............; FAX: .................................

DECIZIE
nr. ......din data de ..................

S.C. ................... S.R.L. în baza prerogativelor acordate de Legea nr. 319/1990 privind soc
comerciale, republicată şi de Statutul Companiei;

În conformitate cu prevederile Legii nr. 319/2006 şi cu prevederile cap.3, art. 14 din Norme
Metodologice de aplicare a legii de securitate şi sănătate în muncă,

DISPUNE:

Art. 1 Începând cu data de ...................., salariata ..................... se numeşte Responsabil î

domeniul Securităţii şi Sănătăţii în Muncă la SC ................ SRL

Art. 2 Atribuţiile şi obligaţiile Responsabilului în domeniul Securităţii şi Sănătăţii în Muncă,

nominalizat la art. 1 sunt expuse în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

Director General

Anexa:

S.C. ............... S.R.L.

.....................................................
J.............; RO.................
TEL: ..............; FAX: .....................
 ANEXĂ,
la decizia de numire a responsabilului cu securitatea şi sănătatea în muncă.

Persoana numită de societate ca responsabil pentru securitatea şi sănătatea în muncă, la

SC ..............SRL este salariata ....................., funcţia ...................., care va respecta preve
Normelor metodologice de aplicare a legii 319/2006.

Atribuţii şi obligaţii:
• Colaborează cu angajatorul pentru îmbunătăţirea condiţiilor de securitate şi sănătate în m
• Ajută lucrătorii să conştientizeze necesitatea aplicării măsurilor de securitate şi sănătate
muncă;
• Aduce la cunoştinţă angajatorului propunerile lucrătorilor referitoare la îmbunătăţirea con
muncă;
• Însoţeşte echipa/persoana care efectuează evaluarea riscurilor;
• Urmăreşte realizarea măsurilor din planul de prevenire şi protecţie;
• Informează autorităţile competente asupra nerespectării prevederilor legale în domeniul s
şi sănătăţii în muncă;
• Planifică activitatea de securitate şi sănătae în muncă;
• Instruieşte personalul pentru probleme de securitate şi sănătate.

Citeste mai mult: http://www.avocatnet.ro/content/forum%7CdisplayTopicPage/topicID_59066/DECIZIE-

LUCRATOR-DESEMNAT-SSM.html#ixzz1DM55Vp00