1.

Elementul de diferentiere in def riscului – unitatea de analiza- domeniul

de activitate
2. Tehnica Simularii

Cele mai multe dintre variabilele determinante ale rentabilităţii unui proiect
pot varia simultan, ceea ce complică realizarea analizei de senzitivitate. - Prin
tehnica de simulare Monte Carlo se pot genera toate combinaţiile valide dintre
valorile variabilelor determinante şi, prin evaluarea rentabilităţii proiectului pentru
fiecare combinaţie, se poate obţine distribuţia de probabilitate a rentabilităţii
proiectului. - Tehnica de simulare Monte Carlo poate fi aplicata in Excel sau cu
produse informatice specifice (ex. @RISK de la Palisade Corporation). -
Reprezentarea datelor se poate face sub forma de grafice (distributii de
probabilitate ale rezultatelor: ex. indicatori de eficienta precum VNA si RIR) si
tabele

3. Procese PM BOOK:  Planificarea MR  Identificarea riscului  Analiza

calitativă a riscului  Analiza cantitativă a riscului  Planificarea răspunsului la risc
 Monitorizarea şi controlul riscului

4. Metoda valorii asteptate În cazul în care decidentul are o atitudine

neutră faţă de risc pentru alegerea unei variante decizionale se poate aplica metoda
valorii aşteptate maxime (speranţa matematică maxima):  Pentru fiecare variantă
Vi se determină valoarea aşteptată (speranţa matematică) venitului: EVi = pentru i
= 1, ..., m  Se alege varianta V* corespunzătoare valorii aşteptate maxime a
venitului (sau minime a cheltuielilor): max {E1, E2, ..., Em} => V

5. Riscul de proiect PM: ”un eveniment sau o condiţie incertă care, dacă
apare, are un efect pozitiv sau negativ asupra a cel putin unuia dintre obiectivele
proiectului, precum timp, cost, scop sau calitate. Un risc poate sa aiba una sau mai
multe cauze si, daca apare, unul sau mai multe efecte”.

6. RISCURI PURE/NATURALE – consecinţe ale unor evenimente

accidentale ce nu pot fi prevăzute (uragane, cutremure, incendii, inundaţii,
războaie, atentate etc.); este posibilă o pierdere, dar nu şi un profit;

7. Deciziile intreprinderii

RISCURI SPECULATIVE – sunt legate de deciziile ce se iau în cadrul unei

organizatii sau în cadrul unui proiect, fiind evenimente cu o mare probabilitate de
apariţie, depinzând în mare măsură şi de o serie de factori externi ce influenţează
aceste procese.

8. CELE- coeficientul efectului de levier al exploatării (efectul de levier

operaţional) este o componenta importanta a riscului global al unei firme ce arată
de câte ori crește/ scade rezultatul exploatării (Re) la modificarea volumului
producției, exprimată ca cifră de afaceri (CA).

9.

15. Analiza scenariilor:

Analiza scenariilor a fost recunoscută de mult timp pentru utilitatea sa în

planificarea strategică. De asemenea, este utilă pentru evaluarea riscurilor și pentru
reintroducerea acestora în obiectivele strategice.  Aceasta presupune definirea
unuia sau mai multor scenarii de risc, care detaliază ipotezele-cheie (condiții) care
determină gravitatea impactului și estimarea impactului asupra unui obiectiv-cheie.

Se aseamănă foarte mult ca mod de lucru cu analiza de senzitivitate, dar se

utilizează pentru analize ce vizează orizonturi de timp mai lungi, de la decade la
sute de ani.  Aplicarea metodei presupune construirea cel putin a trei scenarii:
 1. scenariul cel mai probabil (varianta de bază).

2. scenariu pessimist, în care toţi factorii de influenţă ar avea evoluţii

negative (de ex.: nr. mic de unităţi vândute, intrarea unui nou competitor reflectată
în scăderea procentului de vânzări, costuri mai mari de exploatare a noii investiţii,
etc.)

3. scenariu optimist, în care toţi factorii de influenţă ar avea evoluţii

pozitive. In cazul proiectelor se calculează indicatorii pentru scenariul optimist si
cel pesimist şi se compară cu indicatorii pentru situaţia de bază.  Diferenţele mari
de valori între indicatori în cazul scenariului pesimist/optimist comparativ cu
varianta de bază reflectă un nivel ridicat al riscului.  Apeleaza uneori la tehnica
„Delphi” pentru obţinerea datelor de intrare necesare elaborării scenariilor.

16. În funcţie de prezenţa în societate:

RISCURI STATICE: prezente continuu în societate (riscurile pure: de

incendii, de inundaţii, etc.)

RISCURI DINAMICE: se modifică odată cu societatea (schimbări politice,

economice, sociale, legale, tehnologice etc.

17. Riscul individual al proiectului: este riscul pe care proiectul l-ar avea
dacă ar fi singurul activ al firmei. Este măsurat de variabilitatea rentabilităţilor
estimate ale activelor.

18. Rentabilitatea unui portofoliu = media ponderată a rentabilităţilor

estimate ale activelor din portofoliu.

Riscul unui activ se măsoară prin abaterea medie pătratică şi/sau abaterea
standard a rentabilităţii.
 Riscul portofoliului se măsoară prin abaterea medie pătratică a portofoliului
. Aceasta NU este pur şi simplu media ponderată a abaterilor medii pătratice ale
activelor incluse deoarece intervine CORELAŢIA dintre activele din portofoliu

19. Corelatia

Cele mai multe acţiuni sunt corelate pozitiv, dar nu perfect, in general
coeficientul de corelaţie R Є (0,5;0,7).

20. Riscul economic reprezintă prejudiciul potenţial la care sunt expuse

patrimoniul, interesele şi activitatea antreprenorială determinate de împrejurări de
forţă majoră (calamităţi naturale, avarii etc.) şi incapacitatea firmei de a se adapta
la timp, cu cel mai mic cost, la variaţiile mediului (ex.: creşterea preţului energiei,
creşterea salariilor, concurenta, schimbările tehnologice).

În cazul proiectelor, riscul exploatării exprimă vulnerabilitatea proiectului la

modificările conjuncturale ale condiţiilor şi ipotezelor acestuia, determinate de
evoluţia progresului tehnic, incertitudinea pieţei, instabilitatea social-politică
(crize, şomaj, greve, ş.a), pe perioada operaţională.

21. Riscul financiar caracterizează variabilitatea indicatorilor de rezultate

sub incidenţa structurii financiare a firmei (capitalul unei firme = capital propriu şi
capital împrumutat).

22. Valoarea aşteptată a informaţiei perfecte: = valoarea aşteptată a - in

cond. cunoasterii inf. Perfecte - valoarea aşteptată fără informaţie adiţională

23. Riscul de piaţă: este riscul proiectului evaluat din punctul de vedere al
unui investitor care deţine un portofoliu foarte diversificat. Nu poate fi eliminat
prin diversificare. Se poate măsura prin coeficientul „beta”.

Utilizând estimarea lui , un activ este:

 mai riscant decât portofoliul pieţei dacă  > 1;

 la fel de riscant ca portofoliul pieţei dacă  = 1;

 mai puţin riscant decât portofoliul pieţei dacă 0 <  < 1;

 în relație inversă față de rentabilitatea portofoliului pietei dacă  < 0