Sunteți pe pagina 1din 23

1/6/2011

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

CURS 09: Riscurile proiectului

8.1. Definirea riscului


„ “reprezintă posibilitatea de a ajunge într-o primejdie, de a
avea de înfruntat un necaz sau de a avea de suportat o
pagubă” (DEX)
„ generează ă crize
i care pott iinfluenţa
fl ţ funcţionarea
f ţi normală
lă a
proiectului
„ este determinat de totalitatea cauzelor care conduc la
întârzieri sau nerealizări în cadrul proiectelor:
¾ schimbarea condiţiilor economice
¾ invalidarea experienţei anterioare
¾ cunoaşterea imperfectă a diverşilor parametri care
influenţează proiectul
¾ optimismul sau pesimismul echipei de analiză
¾ erori tehnice, economice sau de analiză etc.

1
1/6/2011

„ este direct proporţional cu complexitatea proiectului

„ scopul studiului riscurilor în cadrul managementului de


proiect constă în stabilirea fezabilităţii acestuia în contextul
constrângerilor proiectului
„ în momentul elaborării propunerii de proiect constrângerile
se pot clasifica în:
¾ constrângeri cunoscute: legislaţie, structuri organizatorice,
buget, termen de execuţie etc.
¾ constrângerile
g necunoscute,, care la rândul p
pot fi:
™ constrângeri previzibile – efecte cunoscute care pot apărea cu
mare probabilitate în desfăşurarea proiectului: inflaţie, modificări
de preţuri, plecarea unui membru al echipei, întârzieri în livrarea
unei piese etc.

™ constrângeri imprevizibile, care la rândul lor se pot:


- datora unor cauze care nu aparţin echipei proiectului: accidente
de transport, falimentul unor parteneri, defecte tehnologice etc.

- datora unor surse care aparţin echipei: greşeli de planificare,


lipsa personalului, reducerea finanţării etc.

„ domenii de risc potenţial pentru un proiect:


¾ rezultatele proiectului
¾ implementarea proiectului
¾ resursele proiectului
¾ sănătate şi siguranţa
¾ mediul înconjurător
¾ eşecuri tehnice şi tehnologice
¾ imposibilitatea finanţării la timp
¾ legislaţie

2
1/6/2011

8.2. Studiul riscurilor unui proiect


„ presupune:

1. identificarea şşi clasificarea riscurilor

2. analiza riscurilor
3. gestionarea riscurilor

8.2.1. Identificarea şi clasificarea riscurilor


„ începe încă din perioada de planificare – vezi
construirea matricii proiectului
„ continuă pe întreaga perioadă de realizare a
proiectului
„ se urmăresc riscurile privind realizarea activităţilor,
obţinerea rezultatelor şi atingerea obiectivelor – vezi
matricea proiectului
„ p
participă
p echipa
p de conducerea p proiectului,, care p
poate
să coopereze şi cu specialişti în domeniu
„ întreaga responsabilitate îi revine managerului de
proiect

3
1/6/2011

„ se identifică toate
riscurile potenţiale care
pot influenţa realizarea
unei activităţi sau
obiectiv
„ dintre acestea se
păstrate numai
riscurile posibile care
se analizează din
punct de vedere al
predictibilităţii
p ţ şiş se
cataloghează

Clasificarea riscurilor în funcţie de natura lor:


„ Riscul de piaţă
¾ se referă la modul în care este primit de către piaţă
„produsul” oferit de proiect
¾ se manifestă prin variabilitatea volumului şi/sau a
preţului produsului
¾ caz limită - „produsul” nu va fi vandabil
¾ măsuri pentru reducerea riscului:
„ realizarea unui studiu de piaţă
„ cunoaşterea mediului concurenţial

4
1/6/2011

„ Riscul tehnologic
¾ se referă la posibilele efecte ale tehnologiei folosite
asupra produselor, operatorilor sau a mediului (specific
proiectelor cu caracter industrial)
¾ riscurile tehnologice invizibilele (toxic, chimic, incendiu,
nuclear) trebuie tratate separat
¾ caz limită - tehnologia prevăzută nu dă rezultatele
scontate; „idea” tehnologică nu este corectă şi produce
efecte nedorite
¾ măsuri pentru reducerea riscului:
„ schimbarea
hi b ttehnologiei
h l i i
„ elasticitatea procesului tehnologic pentru a permite
adaptări şi schimbări
„ eforturi tehnologice investiţionale

„ Riscul fabricaţiei
¾ generat de disfuncţionalităţile tehnologice şi
organizatorice în cadrul activităţilor de producţie
¾ exemple: rebuturi, neîncadrarea în consumurile
planificate,
l ifi t d defecte
f t ale
l utilajelor
til j l etc.
t
¾ caz limită: nerealizarea calităţii şi/sau a productivităţii
¾ măsuri pentru reducerea riscului:
„ controlul calităţii
„ controlul sistematic al proceselor
„ monitorizarea
it i proceselor
l cu risc
i mărit
ă it
„ calificarea muncitorilor
„ verificarea / schimbarea maşinilor utilizate
„ asigurarea unui management tehnic competent

5
1/6/2011

„ Riscul economic
¾ determinat de evoluţiile conjuncturale ale mediului economic
¾ cuprinde tot ce cauzează incertitudini în solduri, în costuri şi
în preţuri
¾ conduce la modificări de profit

„ Riscul schimbului valutar


¾ apare numai în cazul în care proiectul apelează la
importuri, sau produsul finit este destinat exportului
şi poate avea efecte negative sau pozitive
¾ caz limită: imposibilitatea derulării proiectului
datorită neefectuării importurilor
¾ măsuri pentru reducerea riscului:
„ contractele de cumpărare sau vânzare să prevadă în
moneda naţională la un preţ dinainte fixat

6
1/6/2011

„ Riscul creşterii costurilor de fabricaţie


¾ apare datorită fenomenului inflaţionist care se manifestă
pe o piaţă nestabilizată (în cazul proiectelor derulate pe
o perioadă mai îndelungată acest risc este important)
¾ creşterea costurilor de fabricaţie şi a preţurilor pentru
materia primă şi combustibil se pot datora şi erodării
puterii de cumpărare a monedei ce urmează a fi
încasată după o anumită perioadă
¾ caz limită: insuficienţa resurselor
¾ măsuri pentru reducerea riscului:
„ introducerea unei marje asiguratorie la preţul negociat
„ introducerea în contract a unor clauze de revizuire sau de
ajustare a preţurilor

„ Riscul investiţional
¾ apare din cauza neobţinerii profitului impus de
investitori; acest profit este precizat iniţial de
prognoza financiară a proiectului iar pe termen
îndelungat prognozele au erori relativ mari
¾ caz limită: nerealizarea profitului planificat
¾ măsuri pentru reducerea riscului:
„ îmbunătăţirea prognozelor

„ alegerea variabilelor timp-cost


timp cost ale proiectului
astfel încât să se obţină profitul maxim
„ modificări în planul de activităţi

7
1/6/2011

„ Riscul social
¾ decurge din relaţiile cu membrii echipei proiectului
¾ exemple: demotivarea membrilor echipei, numărul
persoanelor din echipă, experienţa de lucru în echipă,
fluctuaţiile de personal,
personal afinitatea dintre persoane,
persoane
colaboratorii, cheltuieli prea mari cu forţa de muncă,
lipsa de calificare pe tema dată a membrilor echipei
¾ caz limită: imposibilitatea terminării proiectului din
cauza lipsei personalului calificat
¾ măsuri pentru reducerea riscului:
„ evaluări periodice ale membrilor echipei
„ modificări de salarii
„ realizarea conexiunii dintre rezultate şi salarii

„ Riscul juridic
¾ decurge din incidenţa legislaţiei naţionale asupra
activităţilor desfăşurate în cadrul proiectului
¾ exemple: riscul pierderii sau distrugerii mărfurilor
cumpărate,
ă t riscul
i l plăţii
lăţii unor iimpozite
it suplimentare,
li t
riscul unor penalizări economice, riscul unor
raportări greşite
¾ caz limită: întreruperea activităţilor în cadrul
proiectului cu penalităţi financiare
¾ măsuri pentru reducerea riscului:
„ angajarea în echipă a unui contabil performant
„ asigurarea asistenţei permanente din partea unui jurist
„ respectarea recomandărilor primite

8
1/6/2011

„ Riscurile ecologice
¾ sunt legate de mediul înconjurător
¾ se datorează tehnologiilor presupuse a fi utilizate în
proiect, care sunt poluante, sau a materialelor utilizate în
proces, care sunt periculoase, deci interzise
¾ caz limită: imposibilitatea realizării sau valorificării
produsului obţinut prin proiect
¾ măsuri pentru reducerea riscului:
„ aprofundarea
f legislaţiei îîn vigoare
„ tehnologie flexibilă care să permită uşor unele modificări.

Clasificarea riscurilor

Nr. Criteriul de clasificare Limite de evaluare


Crt.
1 Modul de producere Pur Speculativ
p

2 Efectul la schimbarea mediului Dinamic Static

3 Întindere Global Parţial

4 Condiţionare în timp Îndepărtată De conjuctură


5 Probabilitate de apariţie Accidental Statistic

6 Gravitate Major Minor

9
1/6/2011

„ clasificarea riscurilor oferă înţelegerea de ansamblu a


posibilităţilor de apariţie a riscurilor precum şi o apreciere
globală a consecinţelor nefavorabile
„ riscurile pure
¾ sunt consecinţe ale unor evenimente aparte care nu pot fi

prevăzute: incendiu, defecţiune majoră la utilaje, defecţiuni de


alimentare cu energie etc.
¾ aceste riscuri apar brusc, provoacă numai pierderi, pot afecta

grav desfăşurarea proiectului


„ riscurile speculative
¾ sunt consecinţe ale deciziilor care se iau în planificarea şi

realizarea proiectului
¾ au o probabilitate mică de apariţie pe perioada de derulare a

proiectului când se aplică managementul de proiect

„ riscuri dinamice
¾ apar datorită schimbărilor în sistemul economic
„ riscuri statice
¾ apar chiar dacă nu au loc schimbări în sistemul economic
¾ în cazul proiectelor care se derulează pe perioade scurte de
timp se pot produce numai riscuri statice
„ riscuri globale
¾ pot acţiona în toate fazele proiectului
¾ exemple: nemotivarea personalului, epidemii etc.
„ riscuri parţiale
¾ pot acţiona numai în anumite etape ale proiectului
¾ exemple: întârzierile în aprovizionarea cu materii prime nu
pot apărea în etapele de cercetare, însă are o probabilitate
mare de apariţie în etapele de realizare a prototipului

10
1/6/2011

„ riscuri îndepărtate
¾ sunt asociate cu dificultatea de a face prevederi pe timp
îndelungat
¾ nu apar în cazul derulării proiectelor care se desfăşoară pe
perioade scurte de timp, dar pot să apară cu efecte asupra
pieţei de desfacere a produsului care a constituit obiectul
proiectului
„ riscuri de conjunctură
¾ sunt asociate cu modificarea mediului economic şi financiar
¾ exemple: modificări ale organizaţiei unde se desfăşoară
proiectul, modificări bruşte a ratei de schimb etc.
„ riscuri accidentale
¾ fac obiectul măsurilor de prevedere utilizate în proiect; sunt
riscuri previzibile
¾ exemple: accidente de muncă, întârzieri în aprovizionare,
defectarea utilajelor etc.

„ riscuri statistice
¾ se referă la imperfecţiunea utilajelor, rebuturi etc.
¾ în general sunt acoperite prin mijloace financiare
¾ cel mai bun mijloc de reducere a riscurilor statistice este
controlul calităţii
„ riscuri minore
¾ efectele pe care le produc sunt nesemnificative pentru
rezultatul proiectului
¾ anumite riscuri pot fi ignorate deliberat de către managerul de
proiect

„ riscuri majore
j
¾ pot avea efecte distructive pentru proiect
¾ trebuie analizate temeinic şi reduse ca efect prin măsuri
corespunzătoare

11
1/6/2011

8.2.2. Analiza riscurilor


„ orice activitate, respectiv orice decizie implică un risc
„ riscul trebuie apreciat/măsurat
„ măsurarea riscului se face prin calculul unei probabilităţi
privind apariţia pierderilor, neobţinerea performanţelor
(beneficiu/profit) dorite
„ metodele de analiză a riscului se pot împărţi în:
‰ metode calitative
‰ metode cantitative

Metode calitative
„ au ca scop stabilirea categoriei de impact al riscului:
scăzut, mediu sau ridicat

„ exemplu de metodă calitativă - matricea riscului


¾ metodă calitativă folosită uzual
¾ constă în: încadrarea riscului considerat în cinci clase
referitoare la probabilitatea de apariţie (tabelul 1) şi în
cinci clase privind consecinţele riscului (tabelul 2)
¾ consecinţele au fost explicate pentru trei tipuri de nivel:
tehnic, program şi cost

12
1/6/2011

Tabelul 1: Clasele de probabilitate de apariţie

Clasa Valoarea Interpretarea Caracterizarea Caracterizarea


estimată a probabilităţii probabilitatii nivelului
probabilităţilor
1 (0 – 10)% foarte puţin probabil ca foarte mic suficient de
riscul să se producă prevenit

2 (11 – 40)% puţin probabil ca riscul scăzută este prevenit


să se producă

3 (41 – 60)% chiar probabil ca riscul modestă se poate preveni


să se producă cu acţiuni
suplimentare
4 (61 – 90)% probabil ca riscul să se mare nu se poate
producă preveni, se impune
preveni
o alta abordare
5 (90 – 100)% foarte probabil ca riscul foarte mare nu se poate
să se producă preveni, nu sunt
alternative

Tabelul 2: Clase de consecinţe


Clasa Efect Definire Nivel tehnic Nivel program Nivel cost

1 neglijabil Dacă riscul se produce, - minim - minim - minim


atunci nu vor fi efecte, se - fără impact - fără impact - fără impact
îndeplinesc
p toate cerinţele.
ţ

2 minor Dacă riscul se produce - moderat - activităţi - bugetul creşte


atunci vor apărea creşteri - reduceri suplimentare cu până la 5%
minime. minime - se pot rezolva
3 moderat Dacă riscul se produce, - modest -se depăşeşte - bugetul creşte
atunci programul va - reduceri termenul cu o între 5 – 7%
înregistra creşteri modeste. lună
4 serios Dacă riscul se produce, - reduceri - impact critic - bugetul creşte
atunci programul va majore între 7 –10%
înregistra creşteri majore.

5 critic Dacă riscul se produce, - inacceptabil - nu se poate - bugetul creşte


atunci programul va eşua. - nu sunt realiza cu peste 10%
alternative

13
1/6/2011

„ în conformitate cu clasa aleasă,


se consideră o valoare pa
pentru probabilitatea de apariţie
a riscului
„ determinarea consecinţelor
riscului se face pe baza
experienţei cu aplicaţie pentru
costurile concrete, respectiv
problemele tehnice si de
planificare specifice proiectului
„ clasa determinată pentru
nivelul probabilităţii de apariţie
şi clasa consecinţelor
determină categoria
impact l i risc
impactului riscului
l i asupra
as pra
proiectului prin folosirea
diagramei riscului - vezi
diagrama riscului

„ măsuri recomandate pentru combaterea/scăderea


efectelor riscului analizat în raport cu categoria de impact:
¾ pentru impact scăzut – se recomandă monitorizarea continuă
¾ pentru impact mediu – se recomandă acţiuni de combatere,
i l i considerarea
inclusiv id alternativelor
lt ti l
¾ pentru impact ridicat – se implementează noi procese sau se
schimbă planul

14
1/6/2011

Metode cantitative
„ consideră în principal probabilitatea ca riscul să se
produce, asociată cu determinarea efectelor economice
„ presupun determinarea unor indicatori:
™ riscul ca investitia să se piardă (R) poate fi exprimat în
raport cu probabilitatea succesului tehnic pt, respectiv cu
probabilitatea succesului comercial pc:
R = 1 − pt ⋅ pc = 1 − ps
ps = pt ⋅ pc
¾ probabilităţile pc şi pt se pot determina pe baza aprecierilor
exprimate de membrii echipei şi de către alţi specialişti din
organizaţia care oferă proiectul

¾ dacă aprecierea specialistului/membrului K este un număr întreg


pozitiv cuprins între 0 şi 5 inclusiv, şi dacă se consultă N
specialişti /membrii, atunci valoarea probabilităţilor este:
N

∑R K
pt sau pc = K =1

5⋅ N
¾ valorile obţinute sunt subiective şi conţin implicit experienţa celor
care participă la evaluare

™ Indicele de performanţă este utilizat pentru proiecte mici:


B
Ip = ⋅ ps
CT
B - beneficiul net
CT - valoarea
aloarea costurilor
cost rilor totale
ps - probabilitatea de succes a proiectului

15
1/6/2011

¾ credibilitatea acestui indicator este limitată de luciditatea


estimărilor efectuate pentru factorii săi

¾ acest indicator poate fi utilizat numai după ce s-au considerat


corespunzătoare valorile prognozate pentru beneficiarul B şi
costul CT

™ Coeficientul de risc al proiectului/produsului se obţine prin


înmultirea coeficienţilor de risc C rk determinaţi pentru riscurile
probabile determinate în analiza preliminară
N
C r = ∏ C rk
k =1

N - numărul de riscuri considerate


C rk - coeficientul riscului notat cu indicele k:
Ci
C rk = pa ⋅
10
pa - posibilitatea de apariţie a riscului exprimată în unităţi relative
Ci - coeficientul de importanţă a riscului

¾ în tabelul alăturat sunt


prezentate intervale de Nivel Clase de Valori pentru
consecinţe coeficientul de
valori pentru coeficientul de importanţă a
apreciere a importanţei riscului
riscului Ci , bazate pe 5 risc critic {9, 10}
clasele de consecinţe în
care a fost încadrat riscul 4 risc major {7, 8}

¾ valorile pentru
probabilitatea riscului diferă 3 risc moderat {5, 6, 7}
în raport cu etapa din
proiect la care se face 2 risc minor {2, 3}
analiza
li
1 risc neglijabil {1}

16
1/6/2011

™ Indicele proiectului se exprimă în funcţie de valoarea de vârf


S a vânzărilor preconizate pentru produsul rezultat din proiect:
S ⋅ ps ⋅ P
I pr =
ps - probabilitatea succesului
C proiectului, exprimată în unităţi relative
C - valoarea cheltuielilor totale cu fabricarea „produsului” proiectat
P - profitul proiectului

™ Riscul strategic este utilizat în cazul proiectelor care au ca


obiectiv realizarea unui produs cu caracteristici tehnice
deosebite. Dacă s-au determinat N riscuri care impiedică
realizarea în timp a uneia din calităţile produsului, atunci riscul
strategic are expresia:
N
R S = ∑ pak ⋅ C sk
k =1

pak - probabilitatea ca riscul k să se producă


csk - costul asociat pierderii proprietăţii k a produsului

™ Riscul de a nu termina proiectul la termen – se poate


determina calculând probabilitatea de terminare a proiectului
la termen:
Rt = 1 − Z t
¾ probabilitatea este considerată în unităţi relative şi este precizată în
Anexe

17
1/6/2011

Concluzii – schema de analiză a riscului

8.3. Gestionarea riscului


„ principalele acţiuni de gestionare a riscului:
A. asumarea riscului
B. tratarea riscului
C evitarea
C. it riscului
i l i
„ una din responsabilităţile managerului de proiect este de reduce la
minim riscurile comerciale şi fizice
„ deoarece unele dintre aceste riscuri sunt inevitabile, în cadrul
acţiunilor de asumare sau tratare a riscurilor poate fi inclusă şi a
patra acţiune – asigurarea
„ gestionarea riscurilor este un proces permanent care evaluează
riscurile identificate şi identifică noi riscuri
„ în cazul apariţiei unui nou risc, acesta va fi gestionat printr-un plan
de urgenţă

18
1/6/2011

A. Asumarea riscului
„ numai pentru riscuri cu impact scăzut
„ asumarea poate fi făcută total sau parţial
„ asumarea totală a riscurilor
¾ metodă limită în procesul de gestionare a riscului
¾ înseamnă practic neluarea nici unei măsuri explicite privind
riscul considerat
¾ metodă pasivă, inadmisibilă din punct de vedere managerial

„ asumarea parţială a riscurilor


¾ metodă semipasivă utilizată în practică
¾ nu se iau măsuri privind anumite tipuri de riscuri, pe baza
unor evaluări care să indice dacă expunerea la risc poate fi
acceptată – vezi figura 12.6

Gestionarea riscurilor

19
1/6/2011

„ Metoda variantelor optimistă şi pesimistă


‰ constă în modificarea estimărilor din varianta de bază în
sens favorabil, respectiv nefavorabil pentru a se vedea
efectele acestei acţiuni
‰ rezultatele se cuantifică printr-un factor de ajustare:
Valoarea profitului sigur ( fara risc )
α=
Valoarea profitului asteptat (cu considerar ea unui risc )

‰ valoarea factorului de ajustare diferă în raport cu riscul


considerat
‰ cu acest coeficient se înmulţeşte valoarea fluxului viitor
de venituri în calculele privind analiza financiară a
proiectului

„ Metoda analizei de sensibilitate


‰ constă în schimbarea a numai unei estimări dintre
variabile şi calculul senzitivităţii absolute a venitului V:
ΔV
S=
ΔX
ΔV - variaţia venitului în raport cu varianta iniţială
ΔX- variaţia elementului de calcul
‰ în funcţie de rezultatele obţinute din analiza efectuată,
managerul de proiect poate să hotărască neluarea nici
unei măsuri privind riscul considerat sau efectuarea unei
analize cantitative a riscului
‰ în cazul în care s-a hotărât neluarea nici unei măsuri, se
trece direct la acţiunile privind monitorizarea riscului
respectiv

20
1/6/2011

B. Tratarea riscului
„ numai pentru riscurile cu impact mediu
„ se elaborează programe de protecţie şi control care privesc
reducerea efectelor riscurilor prin:
¾ prevenire – conduce la scăderea expunerii la risc
¾ protecţie – conduce la reducerea agresivităţii riscului
¾ redundanţa – presupune dublarea unor sisteme
¾ metode dedicate – se prevăd planuri de acţiune pentru
situaţiile în care apare un anumit risc

„ necesită activităţi suplimentare pentru echipa proiectului şi


costuri suplimentare

C. Evitarea riscului
„ numai pentru riscurilor cu impact major
„ se elaborează noi planuri pentru proiect, modificând,
după necesitate, principiile de execuţie ale proiectului,
tehnologiile,
g parametrii funcţionali
ţ etc.
„ dacă noile planuri oferă o variantă acceptabilă, atunci
se elaborează programele de protecţie şi prevenire,
se modifică programul proiectului şi se continuă
execuţia acestuia
„ dacă noile planuri nu oferă o variantă acceptabilă
privind costul p
p proiectului, costul p
produsului sau
termenul de finalizare, atunci se renunţă la proiect
„ este o metodă limită şi foarte costisitoare de
gestionare a riscului

21
1/6/2011

„ riscuri ce pot fi asigurate:


¾ riscuri care trebuie asigurate în mod obligatoriu
¾ riscuri care pot fi asigurate la cererea conducerii
organizaţiei, cu costurile suplimentare corespunzătoare

„ categorii de riscuri care se asigură:


¾ daune legale: plăţi impuse prin lege, obligaţii

contractuale şi/sau profesionale, compensaţii


hotărâte în instanţa de judecată
¾ pierderea sau degradarea unor bunuri în posesie

¾ plăţi
lăţi llegate
t dde probleme
bl d
de personall
¾ pierderi financiare

„ situaţii în care sunt necesare asigurările contra


daunelor legale:
¾ compensaţii acordate persoanelor pentru diverse vătămări
corporale
¾ încălcarea dreptului de proprietate
¾ accidente
¾ daune realizate de produsele proiectului
¾ neglijenţă profesională
¾ disconfort cauzat de lucrări
¾ afectarea mediului

22
1/6/2011

„ toţi salariaţii cu răspundere în proiect sau organizaţiile partenere


trebuie să dispună de o asigurare profesională care poate să acopere
daunele cauzate de aceştia în decursul exercitării activităţii
„ asigurarea generală oferă protejarea lucrărilor în curs de desfăşurare,
a instalaţiilor şi utilajelor tehnice, a materialelor şi utilajelor în tranzit,
a amenajărilor de şantier, etc., împotriva incendiilor, daunelor
produse de furtuni,
furtuni calamităţilor naturale sau acţiuni cu rea intenţie
„ pe lângă asigurările impuse de cerinţe legale sau contract se mai pot
face, la cerere, asigurări pentru:
¾ accidente şi îmbolnăviri pentru persoanele care călătoresc în
străinătate
¾ asigurarea persoanelor cheie care oferă proiectului o protecţie
împotriva pierderilor ce rezultă din faptul că o persoană importantă din
proiect este împiedicată să-şi exercite atribuţiile din cauza bolilor,
accidentelor sau a decesului
¾ asigurări pentru defecte latente care acoperă daune create de un
defect de proiectare, de material sau de construcţie al proiectelor

23

S-ar putea să vă placă și