Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Introducere
Trăim într-o lume în care riscul este pretutindeni, fie provine din bunurile pe care le folosim,
fie ele provin de la partenerii cu care lucrăm sau vine din mediul în care lucrăm.
Riscul reprezintă posibilitatea apariției unui eveniment care amenință realizarea obiectivelor
legate de aspectele tehnice, financiare și de timp ale unui proiect. Riscul se întâmplă ocazional,
este imprevizibil și are o caracteristică favorabilă, dar de cele mai multe ori este nefavorabil. În
aceste condiții, analiza și prognoza riscului trebuie să fie o activitate importantă a managerilor
de proiect.
Riscul este prezent în orice activitate și are consecințe directe și puternice asupra rezultatelor
activității respective
Putem elimina consecințele negative ale unor astfel de evenimente accidentale care apar vrem
sau nu?
Răspunsul este afirmativ, dar acest lucru nu este pe deplin posibil. Într-un mediu economic din
ce în ce mai competitiv nu ar trebui să existe niciun participant care să-și permită să întârzie să
ia decizii bazate pe prudența exagerată sau în acceptarea noului (pătrunderea pe noi piețe, noile
tehnologii, lansarea de noi produse etc.).
Managementul înseamnă adoptarea deciziilor care acceptă riscurile asociate acestor decizii, cu
condiția ca aceste riscuri și costurile eșecului să fie cunoscute.
2. Materiale și metode
Chiar dacă natura umană, în general, și managerii, în special, au o anumită aversiune față de
ideea de risc, este foarte important ca fiecare manager să identifice toate riscurile posibile, să le
analizeze, să le clasifice în funcție de complexitatea lor, realizează intenționează să le reducă
și, desigur, este capabil să țină toate aceste situații sub control.
Originea riscurilor poate fi atât internă, atunci când sunt legate de greșelile manageriale, cât și
externe, atunci când sunt determinate de evenimente din afara organizației care pot afecta
negativ desfășurarea proiectului. [1]. Persoana responsabilă cu gestionarea riscurilor trebuie să
ia în considerare toți factorii, atât externi, cât și interni, și să monitorizeze permanent situațiile
de risc. Mai precis, această persoană ar trebui să stabilească un plan de management al riscului
și, atunci când apare riscul, persoana ar trebui să știe cum să-l reducă și cum să-l controleze.
Dar, pentru a ști cum să prevină, un manager de proiect trebuie să identifice mai întâi care sunt
riscurile potențiale. Prin urmare, este necesar ca managerul de proiect să răspundă la
următoarele întrebări [2]:
În fiecare fază de elaborare a proiectului riscurile sunt diferite. Deci, în faza de elaborare a
proiectului, atunci când se realizează analiza nevoilor, trebuie să luăm în considerare patru
tipuri de riscuri care pot apărea înainte de lansarea proiectului: riscul concurenței, riscul de
piață, riscurile comerciale și riscurile tehnologice. În această fază, riscurile au o caracteristică
informațională și pot fi accentuate de factori precum: inexistență sau cercetări anterioare
incomplete legate de proiect, nevoie definită necorespunzător, lipsă de cunoștințe cu privire la
legile și reglementările legate de unele produse etc. În faza de pregătire a proiectului putem
observa următoarele riscuri: multe puncte slabe și ezitări constante în ceea ce privește prima
versiune a proiectului, subestimarea complexității metodelor și procedurilor de concepție și
timpul scurt alocat învățării și stăpânirii lucrării tehnici, dificultăți în definirea și planificarea
pașilor din program, aprecierea incorectă a disponibilității și performanțelor resurselor
necesare, generarea de conflicte în utilizarea resurselor disponibile. În faza de execuție a
proiectului, riscurile sunt legate de punctele slabe apărute în detectarea și analiza informațiilor
critice (diagnostic întârziat, diagnostic incorect și răspunsuri incorecte).
3. Rezultate si discutii
Managementul riscurilor într-un proiect este compus din acele procese care permit identificarea,
analiza și reducerea / evitarea riscurilor unui proiect. În acest fel, putem maximiza consecințele
evenimentelor pozitive și reducerea celor nefavorabile care pot apărea pe parcursul întregului
ciclu de viață al proiectului.
Aceste procese interacționează între ele și cu alte domenii ale managementului proiectului. În
fiecare proces poate fi implicată una sau mai multe persoane sau grupuri de persoane, în funcție
de nevoile proiectului. De asemenea, fiecare proces are loc cel puțin o dată în timpul unei faze
a proiectului. Chiar dacă sunt prezentate ca entități separate, cu limite definite, în realitate
interferează diferite forme [3].
Identificarea riscurilor este primul pas al gestionării riscurilor și este baza întregului proces,
aceasta este faza în care sunt definite riscurile care pot afecta proiectul și sunt studiate
caracteristicile specifice pentru fiecare formă. În această fază, identificăm atât riscurile interne,
cât și cele externe. Identificarea riscurilor se face în mod conștient și se înregistrează motivele
acceptării acestora. În această fază, nu numai riscurile legate de costuri, timp și realizarea
produsului sunt luate în considerare, ci și alte riscuri precum: calitatea produsului, securitate,
încredere, răspuns profesional, tehnologia informației, siguranță, sănătate, mediu etc.
Procesul de identificare a riscului începe cu inițierea proiectului și continuă în procesele de
evaluare și în alte ocazii când sunt luate decizii importante. Această fază de identificare a
riscurilor înseamnă:
Identificarea
Evaluarea Aplicarea
riscurilor
riscurilor Stabilirea măsurilor
măsurilor de
reducere
De obicei, soluțiile identificate pot fi clasificate în una dintre următoarele trei categorii:
- „soluții evitate” - cu ajutorul lor putem elimina pericolul prin eliminarea cauzei; echipa de
conducere a proiectului nu poate elimina niciodată toate riscurile, dar unele cauze de risc pot fi
eliminate;
- „soluții luate în considerare” - cu aceste soluții putem reduce valoarea financiară așteptată a
unui risc prin reducerea probabilității de apariție a cauzei, în același mod în care putem reduce
costul unui eveniment sau ambele;
- „soluții acceptate” sau „acceptarea consecințelor”; acceptarea poate fi activă (de exemplu
prin punerea unui dispozitiv curativ sau a unui filtru în cazul în care apare evenimentul) sau
pasivă (de exemplu prin acceptarea unei pierderi de profit dacă unele activități depășesc
previziunile).
Și pentru că vorbim despre management în primul rând și despre proiect în al doilea rând, există
câteva strategii generale care sunt menite să reducă riscurile din cadrul proiectelor [2]
RIS
PROJE
Strategii de reducere a
riscurilor
- acceptarea riscurilor
- evitarea riscurilor
-monitorizarea riscurilor
și stabilirea unui plan
pentru situații
imprevizibile
- transfer de risc
1) Acceptarea riscurilor: prin aplicarea acestei strategii, managerul de proiect este conștient de
dimensiunea redusă a riscurilor apărute și ia decizia de a nu reduce sau elimina aceste riscuri.
2) Evitarea riscurilor - această strategie este adoptată atunci când există modificări
semnificative în desfășurarea proiectului și managerul de proiect decide eliminarea totală a
acestor riscuri chiar și prin oprirea proiectului.
3) Monitorizarea riscurilor și stabilirea unui plan pentru situații imprevizibile este strategia care
implică selectarea unor indicatori și monitorizarea acestora în timpul proiectului; se stabilesc
planuri de rezervă care sunt utilizate ca alternative pentru recuperarea pierderilor.
4) Transferul de risc este strategia care înseamnă transferul riscurilor apărute către un
intermediar, care, de obicei, este o instituție specializată sau un expert.
5) Reducerea sistematică a riscurilor - prin utilizarea acestei strategii aplicăm sistematic toate
metodele și strategiile menite să reducă riscurile până când ajungem la un grad optim de risc.
4. Concluzii
Scopul general al gestionării riscurilor este de a ajuta la identificarea riscurilor care pot influența
un proiect, astfel încât acestea să poată fi gestionate. În funcție de momentul în care sunt
analizate riscurile, acestea pot fi pre-eveniment (înainte de apariția riscului), când încercăm să
evităm apariția riscului și post-eveniment (riscul apărut), când încercăm să asigurăm
continuitatea a afacerii, supraviețuirea companiei.
Principalul avantaj al unui program de gestionare a riscurilor este eficiența economică:
managerii sunt conștienți de riscurile care influențează activitatea organizației și le gestionează
astfel încât să nu apară.
Gestionarea riscurilor este responsabilitatea întregii echipe de proiect. Acest aspect trebuie
completat cu existența unei persoane responsabile cu această activitate. Persoana responsabilă
cu gestionarea riscurilor ar trebui să stăpânească instrumentele utilizate pentru a evita sau a
transfera riscul, astfel încât impactul să fie cât mai mic posibil; în cazul în care apariția riscului
nu poate fi evitată, persoana responsabilă cu gestionarea riscurilor ar trebui să aibă capacitatea
de a reduce, de a ține sub control impactul, de a stabili și de a aplica planul de gestionare a
riscului în cazul în care apare riscul potențial.
În unele cazuri, poate exista un anumit nivel de risc acceptat, conform specificațiilor unui
standard. Conformitatea conferă o valoare suplimentară imaginii în fața clienților, a partenerilor
de afaceri etc.
Gestionarea riscului nu elimină total riscul, dar acest lucru nu înseamnă că este un proces inutil.
Și mai mult, analiza riscurilor trebuie să aibă loc înainte de începerea proiectului și în cazul în
care verdictul este că riscul este inacceptabil, proiectul poate fi abandonat. Gestionarea eficientă
a riscurilor crește șansele de succes al proiectului, în ciuda incertitudinilor care există în mediul
extern.
Referinte
1. Opran, C., Stan, S., Managementul proiectelor, Ed.Comunicare.ro, Bucureşti, 2008, pp. 142-
157
2.http://www.managementulproiectelor.ro/index.php?Itemid=86&id=848&option=com_Cont
ent&task=view
3. Filipoiu, I.D., Rânea, C., Managementul Inovării. Managementul proiectelor de dezvoltare a
produselor Vol. 1, Ed. Amcsit Politehnica, 2009, pp. 167-18
Managementul calităţii proiectelor
Fiecare proiect este influenţat de cerinţe specifice privind calitatea, costul şi durata de execuţie.
Satisfacerea concomitentă a acestor trei cerinţe (reducerea costurilor şi a duratei de execuţie în paralel
cu creşterea calităţii) este greu de realizat deoarece este posibilă doar în situaţia unor modificări tehnice
sau organizatorice spectaculoase. Managerul de proiect are rolul de a asigura realizarea calităţii
impuse în condiţii de costuri şi durate acceptabile.
În realitate este practic imposibil ca la începutul proiectului un beneficiar să-şi poată defini cu
exactitate cerinţele sau să fi exprimat suficient de clar ceea ce gândeşte. În plus este posibil ca la
întocmirea specificaţiei să nu fie disponibile toate datele necesare. De aceea, managerii de proiect se
pot confrunta, în procesul de management al calităţii, cu următoarele probleme:
1
J.Rodney Turner – Manualul Gower de management de proiect
pot considera că specificaţia stabilită la iniţierea proiectului trebuie respectată cu orice preţ
şi nu trebuie modificată, fapt ce conduce deseori, în condiţiile unor specificaţii iniţiale
imperfecte, la un grad redus de satisfacere a cerinţelor beneficiarului;
pot accepta modificarea specificaţiilor stabilite iniţial, dar dacă acestea suferă tot timpul
modificări atunci proiectul riscă să se prelungească în mod nejustificat.
30 60
25 50
40
20
15 30
20
10 5
3
2 1 1 1 1 1 10
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Cauze ale
noncalităţii
Figura 1. Diagrama Pareto
4. Eşantionare statistică. Eşantionarea statistică presupune alegerea unor categorii de activităţi sau
procese reprezentative din lista completă pentru inspecţie. Acest tip de selecţie reduce costurile
controlului calităţii.
5. Diagrame de flux. În cadrul acestui proces ajută la analizarea cauzelor apariţiei disfunctionalităţilor.
6. Analize privind politica de viitor. Folosesc tehnici matematice şi vizează evolutiile strict cantitative
ale rezultatelor. Ele se bazeaza pe o extrapolare a datelor din trecut spre viitor. Sunt utilizate pentru
monitorizarea:
√ Performantelor tehnice – câte erori sau defecte au fost identificate si câte au ramas necorectate.
√ Costului şi programării activităţilor – câte dintre activităţile dintr-o anumită perioadă au fost
realizate cu abateri semnificative.
C. Iesiri ale controlului calităţii
1. Cresterea calităţii atât pentru proiectul aflat în desfăşurare cât şi pentru proiectele viitoare în care
este implicată organizaţia.
2. Elaborarea deciziilor. Componentele neconforme ale activităţilor sau proceselor, identificate în
timpul inspecţiilor pot fi acceptate sau eliminate. Componentele eliminate presupun aplicarea de
activităţi corective.
3. Corecţii. Corecţiile sunt acţiuni de eliminare a neconformităţilor. Ele intră în categoria activităţilor
neprevăzute şi reprezintă una din cauzele cele mai frecvente de nerespectare a termenilor proiectului.
Echipa de proiect trebuie să depună eforturi pentru minimizarea acestor tipuri de activităţi.
4. Completarea listelor de control. Listele de control odată completate devin baza de înregistrari şi de
informaţii pentru proiect.
5. Procese de ajustare. Procesele de ajustare presupun acţiuni preventive şi corective imediate, ca
urmare a rezultatelor controlului calităţii. În unele cazuri, aceste procese se desfăşoară odată cu
procesele de control integrat al proiectului.
Un proiect reprezinta o operatie in care resursele umane, financiare si materiale sunt
organizate intr-un mod original, pentru a realiza un produs/serviciu, in functie de
specificatiile definite, tinand cont de constrangerile legate de costuri si termene, pentru a
realiza o schimbare benefica prin obiectivele cantitative si calitative stabilite.
Proiectul reprezintă un ansamblu de activităţi cu caracter temporar, întreprinse în scopul de
a crea un produs sau serviciu unic. Desfăşurarea activităţilor economice în cadrul proiectelor
este opusă activităţilor curente, cu caracter continuu şi repetitiv. Actualmente există
tendinţa desfăşurării unei tot mai largi categorii de activităţi economice, chiar dintre cele
tradiţional efectuate ca activităţi curente, sub formă de proiecte, considerându-se că acest
mod de organizare furnizează rezultate cu mai mare rapiditate şi eficienţă şi facilitează un
control mai bun al resurselor utilizate.
Alta definitie a proiectului : orice sistem de acţiuni, cu un punct de demarare clar şi cu
obiective după care se apreciază încheierea acestuia. În practică, majoritatea proiectelor
depind de resurse finite sau limitate cu care trebuie atinse obiectivele.
Un proiect reprezinta o serie de activitati legate, avand o data clara de inceput si de sfarsit si
un buget alocat, pentru indeplinirea unui obiectiv bine definit, care va inceta in momentul
atingerii obiectivului.
Pentru a obţine finanţarea unui proiect cel mai important lucru este să ai
informaţiile necesare privind:
o Sursa de finanţare;
o Strategia instituţiei finanţatoare;
o Scopul şi obiectivele pentru care se acordă finanţarea;
o Termenele de competiţie şi de finalizare ale obiectivelor scoase la competiţie.
Un proiect trebuie să aibă:
• părţi interesate clar identificate, inclusiv grupul ţintă principal şi beneficiarii finali;
• coordonare, management şi aranjamente financiare clar stabilite;
• un sistem de monitorizare şi evaluare (care să sprijine realizarea
performanţelor);
• un nivel adecvat al analizei financiare şi economice, care indică dacă beneficiile
proiectului depăşesc costurile acestuia.
Derularea de proiecte reprezintă o modalitate de definire clară şi gestionare a
investiţiilor şi a proceselor de schimbare
Orice proiect pentru care se solicită finanţarea parcurge următoarele etape:
1) Redactarea propunerii de proiect;
2) Depunerea şi înregistrarea acesteia pentru competiţie;
3) Evaluarea propunerii;
4) Selectarea;
5) Negocierea;
6) Contractarea (moment din care propunerea de proiect devine proiect);
7) Derularea proiectului;
8) Finalizarea proiectului;
9) Valorificarea proiectului.
Proiectele pot îndeplini roluri multiple acestea rezultând şi din varietatea pe care o pot
cunoaşte acestea, dintre care cele mai frecvente sunt:
de soluţionare a problemelor sau de ameliorare a situaţilor constatate dacă
nu este posibilă o eradicare a acesteia, în cadrul diferitelor instituţii sau
organizaţii de stat sau private;
de pregătire a personalului care va desfăşura noi tipuri de activităţi (re-
orientare profesională) sau în contexte diferite (re-tehnologizare);
de informare a publicului asupra unor evenimente ce vor avea loc şi a modului
în care acestea trebuie să se comporte;
de creare a unor centre pilot care să constituie modele pentru dezvoltări
ulterioare;
de concretizare a ideilor care pot conduce la întărirea valorilor democratice şi
pot contribui la o dezvoltare durabilă economico-socială.
Sintetic rolul proiectelor este acela de a soluţiona o problemă foarte clar definită într-
o perioadă prestabilită de timp.
Caracteristicile proiectelor
3. Cât timp este unanim acceptat neologismul “management”, în cadrul prezentei lucrări se
foloseşte şi neologismul “management de proiect”, deşi ar fi fost cu totul acceptabil şi termenul
“managementul proiectelor”. S-a optat, deocamdată, pentru varianta “management de proiect”: a)
pentru a sublinia că este vorba despre un transfer de know how; b) pentru a evita limitarea la aria a ceea
ce în mod curent se înţelege în România prin “proiect”, c) pentru a evita controvesa faţă de termenul,
utilizat de unii autori, “management prin proiecte”.
Trebuie precizată legătura între conceptele program şi de proiect. Relaţia este cea dintre întreg
şi parte, programul fiind întregul, iar proiectul partea.
Programul poate fi definit ca un grup de proiecte gestionate după o anumită regulă, astfel încât să se
obţină avantaje mai mari decât dacă s-ar realiza prin tratarea lor separată. Proiectele sunt
subcomponente ale programelor, deci şi managementul proiectelor se situează sub directa subordonare
a managementului programelor.
Asigurarea unui management performant pentru Programe impune o abordare bazată pe câteva
din trăsăturile managementului ştiinţific, cum ar fi:
Din punct de vedere teoretic, există o distincţie între noţiunile de proiect şi program
(Chase et al., 2000), deşi de cele mai multe ori acestea se folosesc cu înţelesuri echivalente.
În managementul proiectelor un program include mai multe proiecte, iar un proiect se
poate descompune mai departe în subproiecte, grupuri de activităţi şi acţiuni pentru a putea fi
mai uşor administrate. Subproiectele sunt, de multe ori, subcontractate către terţi, fie că
este vorba despre o entitate exterioară instituţiei/organizaţiei sau despre un departament al
instituţiei/organizaţiei respective care iniţial nu era planificat să participe la proiect.
Programele, ca şi proiectele, au o conducere clar definită. Există mai întâi un
director/manager de program/proiect (Project Director, Project Manager, Project Coordinator,
Team Leader), care coordonează o echipă, complexitatea proiectului impunând participarea a
mai mult de o singură persoană.
Pe de altă parte, din multe puncte de vedere diferenţele dintre programe şi proiecte sunt
notabile. Iată câteva dintre acestea (Scarlat&Galoiu, 2002):
Potrivit lui Stanley E. Portny programul “reprezintă un efort de atingere a unui obiectiv
strategic de anvergură, cu rază lungă de acţiune” (Portny, 2001).
Spre deosebire de proiect, programul nu îşi atinge niciodată în întregime obiectivele, iar
pentru atingerea unui obiectiv complex al unui program pot fi derulate mai multe proiecte,
fiecare producând un rezultat de sine stătător.
O altă definiţie a programului are în vedere faptul că acesta reprezintă un ciclu sau un set
de activităţi care sunt planificate şi controlate, în general fără un termen de încheiere precis
delimitat, cu un aspect dinamic, care constituie o abordare integrată pentru îndeplinirea misiunii
şi obiectivelor unei instituţii/organizaţii (Project Management Manual, 1998). Pe de altă parte,
programul mai este privit ca un grup de proiecte interdependente administrate în mod
coordonat/concertat pentru a obţine rezultate care nu ar fi posibile prin derularea de sine
stătătoare a fiecărui proiect în parte.
Spre deosebire de proiect, un program:
vizează mai multe schimbări concomitente sau succesive;
nu este în mod obligatoriu delimitat precis în timp;
are o durată în general mai mare;
un program poate include unul sau mai multe proiecte.
Trebuie avut în vedere şi faptul că programul reprezintă un efort de atingere a unui
obiectiv strategic de anvergură, cu rază lungă de acţiune. Organizaţiile pot avea programe în
cadrul cărora, aşa cum am văzut mai sus, derulează mai multe proiecte. Modalitatea în care sunt
gestionate programele fiind, de fapt, cea a proiectelor – fiecare proiect va avea un manager de
proiect, o echipă, resurse limitate etc., cu alte cuvinte absolut toate caracteristicile unui proiect,
diferenţa fiind că un program cuprinde mai multe proiecte.
În ceea ce ne priveşte, putem defini programul ca fiind un grup de proiecte conduse
coordonat, pentru a obţine beneficii ce nu ar rezulta dacă ele ar fi conduse separat, având un
cadru instituţional care sprijină proiectele ce converg spre un obiectiv general.
Planifică
Acţionează Efectuează
Verifică
Esenţa Managementului de Program constă într-un set de proceduri care incepe prin:
stabilirea obiectivelor,
iniţierea de acţiuni,
monitorizarea periodică,
evaluarea performanţelor realizate.
Succesul în aplicarea Managementului de Program este asigurat de implicarea managerilor şi a
subordonaţilor de la fiecare nivel al conducerii de program. Premizele care au stat la baza stabilirii acestui
sistem de management sunt următoarele:
Obiectivele Programului;
Buget program, multianual;
Buget alocat prin legea bugetului de stat;
Organizare flexibilă şi uşor adaptabilă la bugetele programelor.
Elementele cheie ale managementului de program constau în:
încotro ne îndreptam?
ce dorim să realizăm?
de unde pornim şi unde vom ajunge?
cum vom şti că am realizat ce ne-am propus?
care sunt resursele necesare?
pe ce şi pe cine ne putem baza?
ne este permis să greşim?
Programele şi managementul programelor se desfăşoară într-un cadru mai larg decât cel al
programului în sine, de aceea, pentru a reuşi, echipa managerială trebuie să înţeleagă mediul în care
acesta se desfăşoară. In acest sens, managementul programelor trebuie să cuprindă procesele necesare
pentru a asigura coordonarea adecvată a elementelor de integrare a programului, fapt ce, nu de puţine
ori, va implica realizarea de compromisuri pentru a satisface sau a depaşi nevoile şi aşteptările părţilor
interesate.
Programele sunt compuse din procese. Un proces reprezintă ”o serie de acţiuni care duc la un
rezultat”. Principalele procese în cadrul managementului de program sunt:
In interiorul fiecărui grup de procese, procesele individuale sunt legate prin intrări şi ieşiri.
Concentrându-ne asupra acestor legături putem descrie fiecare proces în funcţie de:
Analiza problemelor - Este un instrument cu ajutorul căruia se identifică aspectele negative ale
unei situaţii existente şi se stabilesc relaţii cauză-efect între problemele identificate.
Cum sa utilizam analiza problemelor?
Pentru realizarea analizei problemelor se pot utiliza următorii paşi (pot fi puse următoarele
întrebări):
• Care sunt problemele vizate de proiect?
• Care sunt cauzele-rădăcină ale acestor probleme?
• Care este cadrul general (imaginea globală) în care aceste probleme şi cauzele-rădăcină ale
acestora există?
• Care sunt legăturile dintre aceste probleme?
Analiza obiectivelor
Reformularea problemelor
Analiza strategiilor
Selectarea strategiilor utilizate pentru realizarea obiectivelor; deciderea obiectivelor care vor fi
incluse în proiect şi care vor rămâne în afara proiectului (Analiza IN-OUT). Aceasta presupune:
1. Identificarea posibilelor strategii prin care se pot realiza obiectivele
2. Alegerea strategiei / strategiilor proiectului, pe baza unor criterii clare
Principalele criterii pentru a face alegerea potrivită sunt:
• obiectivul trebuie să fie relevant pentru rezolvarea “problemei principale”;
• obiectivul trebuie să fie clar formulat. Cele mai bune sunt formulările care indică ceea ce se
obţine, în ce cantitate şi calitate şi când se obţine.
• obiectivul trebuie să fie realist:
–trebuie să fie relevant pentru şi acceptat de principalele părţi interesate;
–trebuie să poată fi atins într-o perioadă rezonabilă de timp;
–trebuie să fie posibilă finanţarea lui;
–trebuie să fie disponibil know-how-ul necesar pentru atingerea lui;
– cadrul instituţional necesar ar trebui să existe sau să fie uşor de creat;
– infrastructura necesară ar trebui să existe ori să poată fi creată;
– realizarea lui ar trebui să nu fie foarte riscantă.
Analiza părţilor interesate ar putea ajuta la alegerea strategiei potrivite.
Figura 13: Analiza strategiilor
Etapa de Planificare
După etapa de analiză, principalele elemente identificate în aceasta sunt încorporate în Matricea
Logică a Proiectului. Matricea constituie o modalitate de prezentare a substanţei unui proiect
într-o formă uşor de înţeles. Matricea Logică a Proiectului are, de obicei, patru coloane şi patru
rânduri. Principala ei menire este de a lega obiectivul general şi scopul proiectului cu rezultatele
care trebuie obţinute, indicatorii de măsurare a acestora şi resursele necesare.
… privind obiectivul
Obiectivul general
general … pentru respectivii indicatori
… privind scopul
Scopul proiectului
proiectului … pentru respectivii indicatori
Rezultate … privind rezultatele … pentru respectivii indicatori
… nu indicatori, ci
Activităţi
resurse/costuri
Este un instrument de planificare, elaborat în 1917 de Henry L. Gantt, inginer și sociolog de origine
americană. Frecvent utilizată în managementul proiectelor, o diagramă Gantt oferă o ilustrare grafică a
unui program de activități, care ajută la planificarea, coordonarea și monitorizarea unor sarcini specifice
dintr-un proiect.
Forma grafică a unui astfel de instrument de planificare constă într-o matrice pe a cărei axă orizontală
este reprezentată perioada de timp pe care se întinde proiectul, împărțită în unități de măsură (zile,
săptămâni sau luni) și pe a cărei axă verticală sunt reprezentate activitățile din proiect. Pe măsură ce
proiectul avansează, diagrama este adusă la zi, prin umplerea barelor pe o lungime corespunzătoare
procentului din sarcina care a fost îndeplinită. Diagrama Gantt nu este un grafic de rețea pentru că nu
arată interdependența, legăturile dintre activități, ceea ce este esențial pentru înțelegerea și urmărirea
proiectului (deoarece multe activități se desfășoară concomitent și, deseori, trebuie să preceadă
activități ulterioare) (Neagu, 2007).
Este utilă atât pentru planurile foarte complexe, cât şi pentru cele mai simple. Pentru activităţile
complexe fiecare bară din diagramă poate fi descompusă în activităţi componente reprezentate într-o
altă diagramă. Este folositoare când trebuie comunicate activităţile, ordinea lor şi timpul necesar pentru
fiecare. Programarea operaţiunilor se poate face cu calculatorul, iar diagramele cu bare sunt integrate
cu analiza drumului critic în planurile foarte complexe. Folosirea lor impune participarea, dezbaterea cu
persoanele care urmează să îndeplinească sarcinile respective. Dintre avantajele diagramei Gantt
amintim (adaptare după Allen, Paul, History of Project Management):
Deși dezavantajele graficului Gantt sunt destul de importante, utilizarea sa este încă foarte actuală,
numeroase metode integrând metoda Gantt, inclusiv o serie de soft-ri de calculator, în special datorită
facilității de nivelare a resurselor.
Diagrama Gantt ilustrează (în funcţie de elementele prezentate) stadiul realizării proiectului în
timp (fig.29 şi 30), costurile fiecărei etape (activităţi) dar nu indică dependenţa dintre activităţi (modul în
care o anumită activitate afectează o altă activitate).
Activitatea 1 din
obiectivul 1.1.
Activitatea 2 din
obiectivul 1.1.
Activitatea k din
obiectivul i.j.
PROIECTUL TOTAL
15 ian..
Activitatea nr. 1
15 ian. 15 apr.
Activitatea nr. 3
15 aug. 15 feb.
Activitatea nr. 4
15 ian. 15 dec.
Activitatea nr. 5
15 sept. 15 mar.
Activitatea nr. 6
15 mar. 15 oct.
Obiectivul 1 Etapa I cu
activitatea 1
-Obiectiv
intermediar1.1 Etapa I cu
activitatea 2
-Obiectiv
intermediar1.2
Obiectivul 2 ………….
-Obiectiv
intermediar 2.1
-Obiectiv
intermediar 2.2
…………..
Obiectivul 3
-Obiectiv
intermediar 3.1
-Obiectiv
intermediar 3.2
…………..
……………..
3.4.2. Metoda PERT
Metoda PERT a apărut la sfârșitul anilor 1950, când amiralul Raborn din cadrul forțelor
navale ale Statele Unite ale Americii s-a confruntat cu necesitatea ca rachetele din cadrul
programului Polaris să fie gata de lansare într-un timp foarte scurt, datorită unei amenințări
iminente existente la adresa Statelor Unite ale Americii de Rusia. Astfel, managementul de
proiect tradițional nu a fost suficient pentru a „garanta“ siguranța națiunii și problema a fost
rezolvată cu ajutorul acestei tehnici a lui Willard Fazar. De atunci, PERT a devenit o cerință
obligatorie pentru toate proiectele forțelor navale ale Statelor Unite ale Americii (adaptare după
Allen, Paul, History of Project Management). Această metodă abordează problema programării
sau planificării proiectelor din punct de vedere probabilistic, folosind trei durate de timp
asociate fiecărei activități (optimisă, pesimistă și cea mai probabilă) și considerând
duratele activităților ca variabile aleatorii caracterizate prin media și dispersia lor. Scopul
principal al acestei metode îl reprezintă identificarea corectă a activităților critice și furnizarea
către managerul de proiect a următoarelor informații cu privire la care activități sunt considerate
critice, care activități sunt necritice și ce rezervă de timp au activitățile pentru a nu deveni
critice. Domeniul de utilizare a metodei PERT cuprinde atât proiecte de mare anvergură, cât și
pe cele mijlocii, fiind aplicată la lucrări unicat, îndeosebi la proiecte din domeniul cercetării și
dezvoltării. PERT-ul a fost realizată în două variante independente:
Există două tipuri de grafice rețea PERT, orientate pe evenimente și orientate pe activități
(Neagu, 2007). În acest sens, principalele elemente care definesc graficele-rețea PERT orientate
pe evenimente sunt următoarele:
fiecare activitate este reprezentată printr-un arc;
fiecare nod corespunde unui eveniment, care poate evidenția începerea sau terminarea unei
activități;
numărul evenimentelor rețelei, precum și tipul fiecăruia, depind în mare măsură de persoana
care le elaborează.
În mod obișnuit, într-o rețea PERT orientată pe evenimente apar atât evenimente de începere (S), cât și
evenimente de terminare (C), persoana care a realizat graficul fiind cea care decide dacă pentru o
activitate determinată este cazul să introducă un eveniment de tip S, sau C sau pe amândouă.
În ceea ce privește graficele rețea PERT orientate pe activități, determinarea duratelor activităților se
realizează folosind metoda probabilistică. Metoda probabilistică servește pentru calcularea duratelor
medii ținând seama de probabilitatea influenței factorilor perturbatori. Experiența practică i-a condus pe
creatorii metodei PERT să admită că durata unei activități este o variabilă aleatoare a cărei funcție de
repartiție și respectiv densitate se aproximează cu ajutorul unei repartiții beta, care satisface
condițiile practice, pentru că are o singură valoare maximă care reprezintă durata cea mai probabilă
(Toma, 2002).
Procesul de conducere a unui proiect prin intermediul acestei metode ia în calcul parametrul timp, în
care fiecare activitate are o durată constantă, corespunzătoare condițiilor normale de lucru, obținându-
se astfel o durată totală de execuție. Drumul Critic este un procedeu pentru elaborarea programelor
temporale. Structura proiectului este reprezentată printr-o rețea cu activitățile pe arcuri, în care fiecărei
activități i se asociază durata normală, exprimată printr-o singură valoare. Trăsăturile specifice ale
acestei metode sunt următoarele (Neagu, 2007):
Într-un astfel de grafic în rețea este menționat un eveniment de început al proiectului și un eveniment
de final al acestuia. Între evenimentul de început și evenimentul de final există mai multe drumuri,
formate dintr-o succesiune de activități numite drumuri complete, care au durate diferite. Dintre
acestea, drumul complet cu lungimea cea mai mare, obținută ca sumă a duratelor activităților cuprinse
între nodul (evenimentul) inițial și nodul final, se numește drum critic și va determina timpul de
realizare a proiectului. Drumul critic reprezintă durata minimă posibilă de execuție a întregului proiect,
în care termenul minim și cel maxim al evenimentelor coincid. Dacă activitățile de pe drumul critic sunt
întârziate, atunci întregul proiect va fi întârziat. Din această cauză, activitățile care se regăsesc pe drumul
critic se numesc activități critice și nu dispun de rezerve de timp, ceea ce înseamnă că trebuie executate
la termenele programate pentru a nu periclita realizarea termenului final al proiectului. În schimb, acele
activități care nu sunt situate pe drumul critic dispun de anumite perioade de timp, numite rezerve de
timp, în care execuția lor poate fi prelungită fără a periclita termenul de finalizare a proiectului. Rezerva
de timp este diferența de timp dintre data limită necesară pentru respectarea drumului critic și data la
care se atinge efectiv un eveniment sau se termină o activitate. (Toma, 2002)
Evaluarea de proiecte si programe – explicitarea conceptelor
Materia primă a evaluării este constituită din proiecte, programe şi politici publice.
Proiectele reprezintă unitatea cu gradul cel mai scăzut de generalitate. Un proiect este efortul
organizat de a pune în practică o idee. Este vorba mai ales de proiectele de dezvoltare socio-
economică. Printre elementele esenţiale ale unui proiect se numără: scopul, obiectivele, actorii
implicaţi (iniţiatori, beneficiari direcţi şi indirecţi, finanţatori, etc.) activităţile, calendarul,
resursele şi efectele multiplicatoare.
Proiectele pot fi iniţiate şi implementate de diferite entităţi printre care: instituţiile
administraţiei publice, organizaţiile non-guvernamentale şi chiar firmele din sfera privată. De
regulă proiectele reprezintă punerea în aplicare a obiectivelor specifice ale unor programe.
Programul este unitatea cu gradul de generalitate mai ridicat decat proiectul, însă cu o
structură asemănătoare. Implementarea unui program se realizează prin implementarea mai
multor proiecte, care detaliază şi pun în aplicare unul sau mai multe dintre obiectivele
programului.
Politica publică reprezintă unitatea cu gradul cel mai ridicat de generalitate, ce
corespunde unei direcţii strategice de acţiune într-un anumit domeniu. Un exempu de politică
publică, specifică administraţiei publice din România este dezvoltarea capacităţii
administrative; un program subsecvent acestei politici este Modernizarea Administraţiei
Publice Locale, iar unul dintre proiectele care pun în aplicare acest program este Evaluarea
Programelor în Administraţia Publică.
Proiectul este implementat la nivelul unei primării şi detaliază şi aplică unul dintre
obiectivele programului: creşterea responsabilităţii pentru cheltuirea banilor publici.
Programele şi proiectele pot fi finanţate de instituţii ale administraţiei publice centrale
şi locale, de organizaţii internaţionale (Uniunea Europeană, Banca Mondială, etc.), organizaţii
non-profit şi alte entităţi. De obicei, finanţatorul este cel interesat de rezultatele proiectului, de
evaluarea îndeplinirii obiectivelor propuse.
În numeroase cazuri, instituţiile publice co-finanţează sau sunt parteneri în proiectele
de dezvoltare care afectează grupurile de oameni, comunităţile din raza lor de acţiune. Mai
mult, un management performant presupune organizarea activităţii instituţiilor publice pe bază
de proiecte, pentru a fi mai uşor administrată, îmbunătăţită, urmărită şi verificată. Este o
tendinţă susţinută şi încurajată în întreaga Uniune Europeană. Nevoia de evaluare în sistemul
administrativ este în continuă creştere. Reforma administraţiei publice, dezvoltarea capacităţii
administrative presupune dezvoltarea capacitătii de evaluare. Aceasta poate fi realizată prin
crearea unui cadru legislativ, a unei capacităţi instituţionale şi prin dezvoltarea resursei umane
în domeniul evaluării.
► Monitorizarea
1
www.evalsed.info
Monitorizarea este descriptivă, în timp ce evaluarea este explicativă. Legătura dintre
monitorizare şi evaluare este foarte strânsă. Evaluarea nu poate fi realizată (sau poate fi
realizată extrem de dificil), dacă nu există un sistem coerent de monitorizare. Acest sistem
presupune de regulă un set de indicatori şi un plan de monitorizare. Deasemenea anumite
resurse trebuie alocate procesului de monitorizare. De obicei, resursele umane pentru
monitorizare sunt mobilizate de echipa de implementare a proiectului. Dar nu este exclus, mai
ales în cazul unor proiecte de mari dimensiuni, ca monitorizarea să fie asigurată de persoane
specializate din afara echipei de implementare a proiectului.
►Auditul
Datele rezultate în urma evaluării sunt utile atât pentru îmbunătăţirea procesului de
implementare a programelor, cât şi a celui de luare a deciziilor. Prin evaluare este determinată
eficacitatea proiectelor şi programelor, prin răspunsul pe care îl dă întrebărilor: ce
funcţionează?, pentru cine? şi în ce condiţii? Evaluarea susţine deasemenea procesul de
planificare a activitătilor viitoare, de repartizare a resurselor umane, financiare etc.
Toate aceste criterii, alături de altele pe care nu le-am menţionat, dar care pot fi la fel
de importante, sunt utilizate în precesul de evaluare. Însă, în funcţie de programul sau proiectul
evaluat, se poate apela doar la o parte dintre acestea.
Pe lângă luarea în considerare a cât mai multe dintre criteriile enumerate, evaluarea ar
trebui să fie analitică, sistematică, de încredere, orientată pe probleme sau pe utilizatori, in
funcţie de modelul de evaluare utilizat.
a. Evaluarea ex-ante
Exaluarea ex-ante este un tip de evaluare realizat în cea dintâi etapă a ciclului unui
program sau proiect (faza de planificare şi design), înainte de a fi luată decizia de implementare
a sa, înainte de a se manifesta presiunea termenelor limită. Evaluarea ex-ante presupune o
analiză SWOT, în cadrul căreia vor fi luate în considerare caracteristicile definitorii ale
localităţii, regiunii, statului în care se implementează proiectul, o analiză a nevoilor şi anumite
simulări ale efectelor socio-economice. Acest tip de evaluare asigură relevanţa şi coerenţa
programului în functie de context.
În cazul în care este vorba de un program care urmează a fi pus în aplicare prim mai multe
proiecte, iar acestea vor fi selectate prin licitatie, evaluarea ex-ante a programului ajută la
determinarea criteriilor de selecţie a proiectelor şi la selectarea proiectelor care urmează a fi
finanţate. De asemenea cu noul statut al României de stat membru al Uniunii Europene trebuie
acordată o atenţie specifică respectării regulamentelor şi standardelor Uniunii Europene de
calitate în furnizarea de bunuri şi servicii.
b. Evaluarea interim
Evaluarea interim se realizează în cea de-a doua etapă a ciclului unui proiect sau
program, în timpul implementării. Scopul acestei evaluări este îmbunătăţirea designului şi a
procesului de implementare a unui proiect sau program. Evaluarea interim are elemente
comune cu evaluarea formativă în sensul că: urmăreşte gradul de realizare a obiectivelor până
în momentul evaluării, gradul de respectare a calendarului, încadrarea în buget, gradul de
utilizare a celorlalte resurse, etc. Prin comparaţia cu situatia iniţială, în cursul evaluării interim,
pot fi semnalate anumite schimbări relevante în contextul socio-economic care pot afecta
programul. Tot în cursul evaluării interim trebuie sesizată orice deviere de la normele europene
în furnizarea de bunuri şi servicii.
Evaluarea interim utilizează informaţiile obţinute în urma monitorizării şi în urma evaluării ex-
ante. De regulă evaluarea interim presupune analize ale rezultatelor intermediare ale
proiectului, însă este recomandabilă şi o analiă detaliată a impactului probabil care încă nu a
avut timp să se manifeste, însă este inerent. Pe baza concluziilor evaluării interim poate fi
îmbunătăţit atât designul cât şi managementul programelor analizate, pot fi prevenite eventuale
impacturi negative.
c. Evaluarea ex-post
După poziţia membrilor echipei de evaluare există două tipuri esenţiale de evaluare:
a. Evaluarea internă
b. Evaluarea externă
Pentru fiecare tip de evaluare a fost dezvoltată o gamă largă de metode de cercetare în
conformitate cu scopul evaluării, cu tipurile de întrebări la care evaluarea urmează să răspundă,
cu contextul organizaţional şi socio-economic, cu bugetul disponibil, cu capacitatea de
cercetare şi cu alţi factori semnificativi.
Evaluarea unui proiect sau program presupune utilizarea atât a metodelor calitative
de cercetare cât şi a celor cantitative. Abordarea cel mai des utilizată este cea a metodelor
multiple - o combinaţie funcţională între cele două tipuri de metode. Un anumit grad de
cuantificare este necesar în toate studiile de evaluare pentru a aprecia succesul intervenţiilor şi
amploarea efectelor adverse. În acelaşi timp, metodele calitative de cercetare sunt extrem de
utile în rafinarea instrumentelor de cercetare şi în aprofundarea informaţiei colectate.
În sociologie în particular şi în ştiinţele socio-umane în general, termenii cantitativ şi
calitativ ajung să desemneze două mari paradigme.
Diferenţa între calitativ şi cantitativ se face atât la nivel epistemologic general, cât şi
privind anumite aspecte precum: rolul cercetătorului, relatia cu subiectul, relaţia teoretic-
empiric, metodele principale utilizate şi natura datelor obţinute.
Modelul cantitativist presupune descrieri şi explicaţii de tip pozitivist, dintr-o
perspectivă exterioară, obiectiv-structurală. Spre deosebire de acesta, modelul calitativist are
la bază subiectivitatea umană. Socialul este construit prin interacţiunea simbolurilor şi
reprezentărilor individuale sau de grup, iar cunoaşterea este de tip comprehensiv. Una dintre
diferenţele majore dintre cele două modele, la nivel metodologic este faptul că modelul
cantitativ utilizează metode structurate, în timp ce modelul calitativ se bazează pe metode şi
tehnici nestructurate.
Abordarea calitativă a socio-umanului este modelul care are la bază orientarea
epistemologică fenomenologico-comprehensivă, idiografică, care se aplică la nivel
microsocial, local, contextual, care vizează realitatea procesuală şi construită social de actor,
care utilizează punctul de vedere al subiecţilor în explicarea şi înţelegerea realităţii, în care
relaţia dintre cercetător şi subiect este una apropiată, iar relaţia teoretic-empiric este una de
emergenţă a teoriei pe parcursul cercetării empirice. Acelaşi model calitativist utilizează ca
unităţi de cercetat întrega populaţie sau o eşantionare teoretică, datele sunt culese pe parcursul
unei perioade lungi, continue, iar metodele principale utilizate sunt: observatia participativă,
interviul intensiv, (auto)biografiile, analiza calitativă a documentelor. Datele obţinute sunt
complexe, de profunzime, este utilizat un limbaj natural, cu putine date statistice şi reprezentări
grafice şi e utilizat cu preponderenţă în antropologie culturală şi istorie. Pentru a reliefa cât mai
clar specificitatea modelului calitativ, autorul îl prezintă în comparaţie, deci nu opoziţie cu
cantitativismul.
Urmând aceeaşi arhitectură a definiţiei, orientarea generală epistemologică a modelului
cantitativ este una pozitivist-explicativistă. Cercetarea cantitativă se aplică preponderent
nivelului macrosocial, global, formal, vizează realitatea statică şi exterioară actorului social,
utilizează perspectiva cercetătorului, intre cercetător şi subiect există o relaţie distantă („din
exterior”). În cercetarea cantitativă teoria este verificată prin cercetarea empirică (ipotezele
sunt testate), selecţia unităţilor de cercetat din populaţia vizată se face preponderent prin
eşantionare statistică, culegerea datelor se face episodic, şi se întinde pe perioade scurte de
timp, metodele principale utilizate sunt: experimentul, ancheta cu chestionar standardizat,
analiza cantitativă a documentelor şi observaţia sistematică din exterior. Datele obţinute în
urma cercetărilor cantitative sunt „tari” (valide, de mare fidelitate), însă nu surprind la fel de
multe detalii ca şi cercetarea calitativă şi nu ating profunzimea colecţiilor de date calitative.
Totuşi, datele cantitative sunt generalizabile, pot sta la baza contructiei unor noi axiome, teorii.
Raportul de cercetare în cazul modelului cantitativist este consistent în cifre, tabele, grafice şi
comentarii în limbaj natural, iar frecvenţa cea mai mare a utilizării acestui model este întălnită
în sociologie şi psihologie socială.
Evident rămâne faptul că cele două paradigme sunt puse faţă în faţă cu scopul de a face
o comparaţie şi nu pentru a sublinia un raport de opoziţie.
Exista unele deosebiri între ancheta sociologică şi sondajul de opinie, chiar dacă
anumiţi cercetători tind să pună semnul egalităţii, echivalenţei şi chiar al identităţii între cele
două noţiuni. Se remarcă astfel diferite note distinctive între cele două forme de cercetare:
4. Spre deosebire de anchetă, sondajul de opinie necesită, de regulă, un timp mai scurt
de desfăşurare. Întrebările din chestionarele folosite sunt de cele mai multe ori clar
structurate şi relativ simple. Eşantioanele selectate asigură o reprezentativitate
rezonabilă pentru evaluările cu caracter general urmărite. Ancheta sociologică,
dimpotrivă, necesită un timp mai indelungat de organizare şi desfăşurare, întrebările
din cadrul chestionarului specific anchetei pot fi structurate, semistructurate şi chiar
nestructurate, iar eşantionarea se face după proceduri mai complexe.
În evaluarea de proiecte şi programe pentru administraţia publică cel mai adesea este
utilizată ancheta sociologică. Aceasta poate avea ca populaţie statistică cetăţenii - clienţi ai unei
anumite instituţii (administraţia financiară, poliţia, sistemul educaţional etc.), beneficiarii unui
program sau proiect. Populaţia statistică poate consta şi în membrii unei unităţi administrativ-
teritoriale sau ai unui grup dintr-o anumită comunitate, ţintă a unor intervenţii susţinute din
bani publici.
Selectarea unei metodologii pentru evaluarea unui proiect sau a unui program îşi
pune amprenta asupra întregului proces de evaluare. De cele mai multe ori, selecţia se făcea
din rândul metodelor cantitative. Recent cercetătorii metodelor de evaluare au observat anumite
limitări ale tehnicilor cantitative privind răspunsul care trebuia dat anumitor întrebări de
evaluare.
Se constata diferenţe între metodele cantitative şi cele calitative de cercetare utilizate în
procesul de evaluare. Tendinţa actuală este de a combina cele două abordări metodologice.
Metodele calitative de colectare a datelor la care se face referire cu predilecţie sunt: interviurile
individuale, observaţia participativă şi analiza documentelor. Toate acestea participă uneori la
constructia unui studiu de caz.
Utilizarea metodelor calitative în evaluarea de programe
Prin utilizarea metodelor calitative în evaluarea de programe, se obţin o serie de
descrieri ale organizării şi funcţionării programului, ale experienţelor pe care le au cei implicaţi
în program. Scopul acestor descrieri este oferirea unei imagini despre programul respectiv. Prin
utilizarea metodelor calitative se încearcă găsirea unui răspuns la următoarele tipuri de
întrebări:
1. Cum funcţionează programul?
2. Care este perspectiva participanţilor în programul respectiv? Cât sunt ei de mulţumiţi
cu desfăşurarea sau cu rezultatele programului? Care este rolul fiecărui actor implicat?
Care sunt principalele nemulţumiri şi care sunt cauzele acestora?
3. Cum s-au desfăşurat anumite activităţi ale programului?
Se urmăreşte descrierea tuturor aspectelor care pot fi relevante pentru înţelegerea unui
program.
Din totalitatea informaţiilor colectate prin interviuri, studii de caz, observaţii de teren,
vor fi ulterior selectate pentru raportul de evaluare acele informaţii care oferă un răspuns pentru
întrebările evaluării.
Observaţia
Observaţia este o metodă cu multiple avantaje în evaluarea de proiecte. Caracterul său
non-invaziv este esenţial în obţinerea unor informaţii nedistorsionate, spre deosebire de cele
obţinute prin interviu sau prin sondajul de opinie unde efectul de dezirabilitate socială este mai
pregnant.
Evaluatorul poate realiza observaţia şi poate beneficia de informaţiile culese prin
această metodă în cursul participării în implementarea unui proiect, cu ocazia întâlnirilor şi
interacţiunilor ocazionate de derularea proiectului. Datele astfel obţinute trebuie notate
imediat, înregistrările fiind indicat să fie făcute într-un jurnal de observaţie care urmează a fi
analizat ulterior. Acest tip de date pot fi extrem de utile în evaluările de proces. De asemenea,
evaluatorul poate colecta o serie de date prin analiza activităţilor specifice unui program. În
cursul interacţiunilor cotidiene, un număr de detalii aparent nesemnificative se pot dovedi
ulterior ca fiind esenţiale. Ele pot atrage atenţia evaluatorului asupra unor aspecte care urmează
a fi analizate formal ulterior.
De exemplu, dacă în cazul evaluării activităţii unui centru de zi pentru copii proveniţi
din familii defavorizare, evaluatorul observă materialele didactice care se presupune că sunt
utilizate zilnic în stare perfectă (neatinse, neuzate) îşi poate pune întrebări în legătură cu
utilizarea efectivă a materialelor in timpul activităţilor zilnice. Dacă, în aceeaşi situaţie,
evaluatorul observă o atitudine de mirare a copiilor care intră în sala de mese la vederea
fructelor şi a feţelor de masă, evaluatorul poate investiga ulterior condiţiile în care copii iau
masa de obicei, precum şi dacă sunt hrăniţi corespunzător.
În evaluarea programelor observaţia nu este folosită la adevărata sa valoare. O primă
cauză este explicarea problemelor prin cauze sociale sau economice (de genul: sărăcia este
datorată situaţiei economice generale, salariilor mici, educaţiei reduse, provenienţei dintr-o
familie cu mijloace reduse etc.). În anumite cazuri astfel de explicaţii nu sunt suficiente,
comportamentul putând fi cauza reală, iar pentru studiul comportamentelor observaţia este cea
mai bună metodă.
O a doua cauză este costul în timp şi forţă de muncă pentru a face suficiente observaţii
referitoare la un grup mare de oameni sau la o comunitate. Cercetările efectuate pe astfel de
teme durează perioade mari de timp, exact ceea ce lipseşte de obicei într-o evaluare.
Interviul individual
Interviul individual este cel mai adesea utilizat in evaluarea unor programe de mici
dimensiuni, când sunt implicaţi un număr relativ restrâns de indivizi-cheie în implementarea
unui program. Când utilizează acest tip de interviu, evaluatorul urmăreşte fie clarificarea
modului de funcţionare a programului, fie determinarea unor soluţii pentru realizarea de
schimbări în modul de funcţionare. Interviul individual este o încercare de a obţine informaţii
pentru evaluarea unui program prin intermediul unor întrebări şi răspunsuri din cadrul unor
convorbiri între evaluator şi participanţii într-un anumit program.
Focus grupul (FG)
FG este un interviu structurat aplicat asupra unui grup special constituit cu ocazia
interviului. Se foloseşte mult în domeniul marketingului, în care se urmăreşte aflarea opiniilor
despre anumite produse sau servicii şi pentru a completa anumite cercetări sociologice (pentru
triangulare). O variantă este cea în care sunt convocaţi experţi (metoda Delphi), în care se
urmăreşte ajungerea la o soluţie sau la evaluarea unor situaţii.
Principalul scop al FG este surprinderea cât mai detaliată a atitudinilor, credinţelor,
sentimentelor, experienţelor şi reacţiilor respondenţilor într-o manieră mai puţin specifică
celorlalte metode calitative de cercetare fie că este vorba de observaţie, interviu individual sau
studiu de caz). Particularitatea FG este interacţiunea.
În comparaţie cu interviul individual, care intenţionează pentru cunoaşterea atitudinilor
individuale, FG agregă o multitudine de perspective şi procese emoţionale într-un context de
grup.
Faţă de observaţie, FG poate furniza o cantitate mai mare de informaţii într-o perioadă
mai scurtă de timp, economisind astfel resurse (timp, bani, personal). În timp ce în cadrul
observaţiei cercetătorul asteaptă ca lucrurile sa se întâmple, în cadrul FG el conduce direcţia
investigaţiei în sensul dorit, prestabilit prin ghidul de FG. În acest sens, FG nu este un
eveniment spontan, ci organizat.
FG poate fi utilizat în etapele preliminare sau exploratorii ale unei evaluări, în timpul
acesteia, pentru a valida opiniile obtinute în interviurile individuale, şi informaţiile provenite
din studiul documentelor sau ulterior implementării unui program pentru a evalua impactul sau
pentru a da noi direcţii de evaluare. FG poate fi utilizat ca metodă de evaluare de preferinţă în
combinaţie cu alte metode de cercetare pentru verificarea validităţii evaluării.
Numărul recomandat de persoane participante la FG este de obicei între şase şi zece,
însă anumiţi cercetători utilizează până la 15 persoane, pe când alţii se opresc la patru. Numărul
grupurilor variază de asemenea, mergându-se de la câte o întâlnire cu cele câteva grupuri
formate, la mai multe întâlniri cu un singur grup pană la mai multe intâlniri cu mai multe
grupuri.
FG durează de obicei între o oră si două ore.
Sunt preferate locaţiile neutre pentru a evita orice tip de dezirabilitate şi asocierile cu
influenţele pozitive şi negative pe care le-ar putea genera un anumit context. Dealtfel, FG
utilizate pentru evaluarea unui program pot fi organizate într-o varietate de locuri: săli
închiriate, săli de şedinţă (în care, eventual, subiecţii ca grup pre-determinat se intalnesc si cu
alte ocazii, în timpul implementării programului) etc.
Selecţia participanţilor pentru FG nu este nici ea un proces simplu. Dacă un grup e prea
eterogen, sub aspectul genului sau al categoriei sociale sau ocupaţionale, diferenţele dintre
participanţi pot avea un impact considerabil asupra contribuţiilor acestora în cadrul FG. De
asemenea, dacă un grup e omogen din perspectiva anumitor caracteristici, diverse opinii sau
experienţe ar putea fi omise.
Odată ce întâlnirea a fost stabilită, rolul moderatorului devine esenţial. El oferă
informaţii şi explicaţii clare în legatură cu scopul întâlnirii, îi ajută pe participanţi să se simtă
în largul lor şi înlesneşte interacţiunea dintre ei. În timpul întâlnirii moderatorul trebuie să
anime dezbaterea prin întrebări deschise, prin provocarea participanţilor la a-şi exprima
opiniile. Rolul moderatorului se referă şi la concentrarea continuă a atenţiei participanţilor
asupra subiectului. De asemenea, moderatorul trebuie să asigure fiecărui participant şansa de a
interveni şi în acelaşi timp, moderatorii trebuie să evite manifestarea propriilor opinii, pentru a
nu influenţa anumiţi participanţi.
Moderatorul trebuie să posede calităţi deosebite de comunicare interpersonală, să fie un
bun ascultător neprejudiciat şi adaptabil. Astfel va fi încurajat un dialog deschis, interactiv,
eficient.
Nivelul controlului impus de moderatori depinde de tipul proiectului, de tipul şi scopul
evaluării. Dacă sunt implicaţi doi sau mai mulţi moderatori trebuie să existe un acord prealabil
în legătură cu aportul fiecăruia. E recomandabil ca unul dintre moderatori să supervizeze
interacţiunea grupului, iar celalalt să ia notiţe în legătură cu aspecte ale discuţiei care nu pot fi
înregistrate, precum şi cu opinii sau reacţii care trebuie clarificate ulterior.
În evaluarea de programe, metoda poate fi folosită în următoarele scopuri:
1. Să înţelegem de ce a apărut o anumită problemă în mediul din care sunt selectaţi
participanţii şi în ce măsură programul respectiv o acoperă;
2. Pentru identificarea nevoilor recunoscute, dar şi a celor latente şi a satisfacţiei
fată de modul în care programul răspunde la aşteptările lor;
3. Găsirea unor posibile soluţii pentru eventualele probleme ale programului;
4. Pentru a afla posibilele reacţii faţă de anumite soluţii propuse de diferiţii actori
implicaţi in program;
5. Aflarea atitudinilor faţă de anumite instituţii sau programe sau a încrederii în
acestea.
În evaluarea unui program, pot fi utilizate mai multe focus grupuri, rezultatele fiind
ulterior corelate. Este chiar recomandabil ca în momentul în care avem de a face cu grupuri
eterogene pe care vrem să le studiem, să construim mai multe focus grupuri. Este bine să evităm
să reunim în acelaşi grup şefii şi subordonaţii, persoane cu mai multă educaţie şi persoane mai
slab educate etc. pentru că diferă modul în care se pun problemele, există sentimente de teamă
sau respect care pot împiedica prezentarea unor puncte de vedere. De asemenea, populaţia
studiată poate fi împărţită şi pe faţete ale problemei studiate.
Analiza documentelor
Analiza documentelor este sursa de informaţii cel mai adesea exploatată de către
evaluatori mai ales din motive de economie de resurse: timp, bani, personal. În cadrul
procesului de evaluare, analiza documentelor se poate referi la analiza rapoartelor, evidentelor
contabile şi nu numai, a planurilor anuale, a tuturor detaliilor legate de un anumit proiect sau
program. Provenienţa documentelor poate fi diversă: organizaţia finanţatoare,
implementatoare, contractantă sau subcontractantă.
Marele avantaj este faptul că datele sunt deja adunate, nu mai este necesară organizarea
unui sondaj de opinie, sau a altor metode de colectare a datelor.
Una dintre problemele care apar în cazul utilizării metodelor de analiză a documentelor
este faptul că ele nu conţin întotdeauna totalitatea informaţiilor necesare legate de rezultatele
unui proiect sau program. Tocmai de aceea, în cadrul unui proces de evaluare, este necesară
utilizarea mai multor metode de colectare a datelor. Informaţiile obţinute din analiza de
documente pot fi completate prin utilizarea interviului, observaţiei şi chiar a chestionarului
acolo unde este necesar.
Studiul de caz
Studiul de caz este metoda utilizată cu predilecţie de multi autori. Exista numeroase
categorii de studii de caz:
1. Descrieri care sunt complete, holistice şi care implică multimi de variabile care nu sunt
foarte clar izolate;
2. Date care se pot aduna, cel puţin în parte, prin observaţii personale;
3. Un stil de scriere informal, probabil narativ, posibil cu citate ad-literam, ilustraţii şi
chiar aluzii şi metafore;
4. Comparaţiile sunt mai degrabă implicite decât explicite;
5. Temele şi ipotezele pot fi importante, dar ele rămân subordonate pentru înţelegerea
cazului.
3.4. Eşantionarea
Eşantionarea unei populaţii implicate într-un anumit proiect este întotdeauna dificilă
din mai multe motive: participarea într-un anumit proiect nu este întotdeauna bine delimitată,
rolul de beneficiar primar, secundar, terţiar într-un proiect nu este întotdeauna clar.
Un proiect sau program poate fi conceput pentru a se adresa unui anumit grup ţintă.
Mai ales în cazul proiectelor din zona publică, grupul ţintă nu conştientizează întotdeauna şi
nu îşi asumă prin urmare rolul de beneficiar. Pentru o eşantionare reuşită, trebuie identificat un
eşantion echilibrat de indivizi aleşi în funcţie de gradul de participare în proiect, de rolul pe
care îl au, de rezidenţă şi de caracteristicile demografice: vârsta, sex etc. Regulile de
eşantionare trebuie urmate cu consecvenţă pentru a avea un studiu valid din punct de vedere
stiintific. Cunoaşterea tehnicilor de eşantionare pentru EIS (evaluarea impactului social)
presupune cunoaşterea problematicii eşantionarii în general şi specificitatea grupurilor afectate
de un anumit program, al cărui impact social intenţionăm să îl calculăm. Prin urmare, pentru
eşantionare contează atât tipul evaluării, numărul indivizilor din grupul ţintă cât şi domeniul
proiectului sau programului. Este dificil de adoptat o metodă specifică de eşantionare,
valabilă pentru EIS (evaluarea impactului social). În evaluarea satisfacţiei beneficiarilor faţă
de un program în care sunt implicaţi se vor construi eşantioane aleatorii (dacă dimensiunea
programului nu permite o cercetare exhaustivă). În evaluarea sumativă sau formativă se vor
construi de multe ori eşantioane nealeatorii pentru a se aplica măsurători înainte, pe parcursul
şi ulterior intervenţiei şi a putea compara rezultatele obţinute în cazul grupurilor de control şi
a celor experimentale. Construcţia eşantionului diferă în funcţie de natura programului sau
proiectului analizat. Este interesant de observat cum numărul metodelor de cercetare utilizate
depinde de numărul indivizilor care fac parte din grupul ţintă, dar şi de domeniul specific în
care se încadrează proiectul/programul analizat.
3.5. Surse de documentare
►Date primare
Sondajele de opinie şi interviurile de diverse tipuri reprezintă exemple de date primare,
colectate pentru a verifica datele din alte surse. Dacă un evaluator al impactului social susţine
că impactul unui proiect este diferit într-o anumită zonă, în comparaţie cu alte zone, va trebui
sa apeleze la aceste surse de date primare, pe care îşi va fundamenta în cele din urmă
concluziile. Datorită unui background specific, şi a structurii unice, fiecare comunitate poate
reacţiona în modul sau propriu la diferitele proiecte care aduc schimbarea.
Primul standard care trebuie respectat este acurateţea factuală. Toate datele utilizate în
EIS (evaluarea impactului social) trebuie sa fie verificabile. Al doilea standard este validitatea
externă. Pot fi datele rezultate din evaluarea impactului social al unui program generalizate
pentru alte programe şi comunitaţi similare?
Un prim pas în înţelegerea metodelor de evaluare este realizarea distincţiei între tipuri
de evaluare, metode de evaluare şi tehnici de evaluare.
Tipurile de evaluare reprezintă perspectivele teoretice din care poate fi abordată
evaluarea. Aici se încadrează, în funcţie de diferitele tipuri de clasificare, următoarele:
evaluarea formativă, sumativă, reactivă, prestabilită, ex-ante, interim, ex-post, analiza
impactului, evaluarea bazată pe teorie etc.
Metoda reprezintă, ca şi în cercetare, o modalitate generală, strategică (din punct de
vedere metodologic şi nu teoretic) de abordare a realităţii. Spre exemplu putem realiza o
evaluare formativă utilizând ca metodă de evaluare evaluarea procesului sau evaluarea
rezultatelor intermediare. Printre cele mai utilizate metode se numără: analiza nevoilor, analiza
SWOT, analiza cost-beneficiu, analiza cost-eficienţă, evaluarea rezultatelor şi evaluarea
proceselor.
Există metode care uneori sunt considerate tipuri de evaluare, la fel cum există tipuri
de evaluare considerate uneori metode. Schematic, inventarul celor mai des utilizate metode şi
tipuri de evaluare este reprezentat în tabelul următor.
Tabel.1
TIPURI DE EVALUARE METODE DE EVALUARE
1. evaluarea formativă a. evaluarea procesului
2. evaluarea sumativă b. evaluarea rezultatelor
3. evaluarea reactivă c. evaluarea nevoilor
4. evaluarea prestabilită d. analiza SWOT
5. evaluarea ex-ante e. analiza cost-beneficiu (ACB)
6. evaluarea interim f. analiza cost –eficienţă
7. evaluarea ex-post
8. evaluarea participativă
9. evaluarea bazată pe teorie
10. evaluarea impactuui
Pentru realizarea fiecărui tip de evaluare, pot fi utilizate una sau mai multe metode de
evaluare.
Spre exemplu, pentru evaluarea ex-ante poate fi utilizată una sau mai multe din
următoarele metode: evaluarea nevoilor, analiza SWOT, ACB.
2.2. Aspecte privind monitorizarea, evaluarea si implementarea proiectelor
finantate
Proiectele ce se finanţează sunt selectate în cadrul unei competiţii ce are două componente:
Evaluarea realizării obiectivelor proiectelor se face prin compararea valorilor ţintă ale
indicatorilor, cu valorile indicatorilor măsurate la sfârşitul perioadei evaluate. Analiza cauzei abaterilor şi
stabilirea acţiunilor corective necesare ia în considerare ipotezele şi riscurile asociate obiectivelor.
Implementarea şi finanţarea de proiecte de cercetare – dezvoltare şi de stimulare a inovării în
sistem descentralizat se realizează pe baza instrumentelor de planificare, programare, monitorizare şi
evaluare.
A. Activităţi de C-D
A.1 Cercetare fundamentală
CONTRACTOR
Măsuri corective
AUTORITATE CONTRACTANTĂ
Monitorizare
Evaluare
Audit
Finanţare
Figura 43. Flux informaţional
Proiectele parcurg etape ale ciclului de realizare, iar la finalizarea acestora şi după transferul
rezultatelor la agentul economic, există atribuţii la nivelul managementului de program privind
urmărirea transferului tehnologic.
a) Verificarea eligibilitatii
a.1.Eligibilitatea administrativa:
Propunerile de proiecte care nu respecta criteriile de eligibiltate vor fi respinse. Ele vor putea fi depuse
din nou (dupa imbunatatire):
- proiectul să fie realizat în perioada de timp stabilita prin apelul de propuneri de proiecte ;
- obiectivul propunerii şi subiectul ei sa fie în conformitate cu obiectivele apelului de
propuneri de proiecte (call for proposals);
- aplicantul să fie înregistrat şi să desfăşoare activităţi CD şi/sau economice în România;
- aplicantul sa corespunda criteriilor de eligibilitate specifice (pe operatiune) si să aparţină
grupului ţintă specificat în apelul de propuneri de proiecte;
- pentru institutiile C-D, activitatea de cercetare-dezvoltare să constituie obiectul principal de
activitate (cod CAEN 73) stabilit potrivit legii;
- aplicantul (intreprindere sau institutie C-D organizata ca intreprindere) să nu se afle in
oricare din urmatoarele situatii:
i) in stare de faliment ori lichidare, afacerile administrate de un judecator-sindic sau
activitatile sale comerciale sunt suspendate ori fac obiectul unui aranjament cu
creditorii sau este intr-o situatie similara cu cele anterioare, reglementata prin lege;
ii) nu si-a indeplinit obligatiile de plata a impozitelor, taxelor si contributiilor de
asigurari sociale catre bugetele componente ale bugetului general consolidat, in
conformitate cu prevederile legale in vigoare;
iii) a fost condamnat in ultimii 3 ani, prin hotarare definitiva a unei instante
judecatoresti, pentru o fapta care a adus atingere eticii profesionale sau pentru
comiterea unei greseli in materie profesionala;
iv) prezinta informatii false sau nu prezinta informatiile de mai sus.
v) în dificultate, în sensul Liniilor directoare comunitare cu privire la ajutorul de stat pentru
salvarea şi restructurarea întreprinderilor în dificultate, publicate în Jurnalul Oficial
al Comunităţilor Europene nr. C 244/01.10.2004 (Community Guidelines on state aid
for rescuing and restructuring firms in difficulty), si anume:
a. in cazul societatilor cu raspundere limitata, cind se constata pierderea a mai
mult de jumatate din capitalul social si a mai mult de un sfert din capital in
ultimile 12 luni;
b. în cazul unei societăţi în care cel puţin o parte din asociaţi detin nelimitat
datoriile întreprinderii, atunci când s-a pierdut mai mult de jumătate din
capitalul propriu, aşa cum reiese din evidenţele contabile ale societăţii, şi când
mai mult de un sfert din acest capital s-a pierdut în cursul ultimelor 12 luni;
c. pentru întreprinderile de orice formă juridică, când respectiva întreprindere
întruneşte condiţiile pentru a fi supusă unei proceduri prevăzute de legislaţia
privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului.
a.2. Eligibilitatea stiintifica
- Relevanta analizei SWOT a polului (axata pe identificarea punctelor tari si slabe privind
pozitia concurentiala si factorii de succes);
- Structura parteneriatului
- Mod de organizare si coordonare
- Dimensiunea pietei si potentialul ei de crestere;
Criterii suplimentare
I. DATE DE IDENTIFICARE
Număr de înregistrare
Aplicant
Titlul proiectului
Operaţiunea
III. COMENTARII
Specificaţi orice informaţie sau document lipsă. Justificaţi intr-o scurta descriere răspunsurile negative.
Semnătură
INDIVIDUALA / PANEL
Numar de inregistrare:
Aplicant:
Titlul proiectului:
Operatiunea:
Tabelul nr. 42
Cererea de
Criteriul Scor Maxim
Scor Finantare
obţinut
4.
TOTAL:
Comentarii
Scor Cererea de
Criteriul Scor Maxim
obţinut Finantare
TOTAL:
Comentarii
3. Activităţi 20
Scor
Criteriul Scor Maxim C.F.
obţinut
4. Buget 20
4.2 Cât de eficient din punct de vedere financiar este proiectul? 10 2.2.3
3., 4.
TOTAL
Comentarii
TOTAL GENERAL
100
(pragul minim: 60 puncte)
Semnătură/Semnături
Indicatori de rezultat generali si specifici
Indicatori generali:
_______________________________________________________________________
_________
| Indicatori de | Denumirea indicatorilor
| UM |
| rezultat |
| |
|
|_________________________________________________|_______|
| | 1. Număr de produse şi tehnologii rezultate din
| Nr. |
| | activitatea de cercetare, bazate pe brevete,
| |
| | omologări sau inovaţii proprii.
| |
|
|_________________________________________________|_______|
| | 2. Număr de cereri de brevete depuse în urma
| Nr. |
| | proiectelor
| |
| | din care:
| |
| | a) Naţionale
| |
| | b) EPO (Europa)
| |
| | c) USPTO (SUA)
| |
| | d) Triadice (Europa, SUA, Japonia)
| |
|
|_________________________________________________|_______|
| | 3. Număr de cereri de brevete acordate (în urma
| Nr. |
| | proiectelor)
| |
| | din care:
| |
| | a) Naţionale
| |
| | b) EPO
| |
| | c) USPTO
| |
| | d) Triadice
| |
|
|_________________________________________________|_______|
| | 4. Număr de articole publicate în urma
| Nr. |
| | proiectelor,
| |
| | din care:
| |
| | a) în reviste indexate ISI
| |
| | b) în reviste indexate în alte baze de date
| |
| | internaţionale recunoscute
| |
|
|_________________________________________________|_______|
| | 5. Număr de articole acceptate spre publicare
în| Nr. |
| | urma proiectelor,
| |
| | din care:
| |
| | a) în reviste indexate ISI
| |
| | b) în reviste indexate în alte baze de date
| |
| | internaţionale recunoscute
| |
|
|_________________________________________________|_______|
| | 6. Număr de produse transferabile
| |
|
|_________________________________________________|_______|
| | 7. Număr de studii de necesitate publică
| Nr. |
| | din care:
| |
| | a) de interes naţional
| |
| | b) de interes regional
| |
| | c) de interes local
| |
|
|_________________________________________________|_______|
| | 8. Număr de IMM participante
| % |
|
|_________________________________________________|_______|
| | 9. Ponderea contribuţiei financiare private pe
| % |
| | proiecte din care contribuţie financiară
directă| |
|
|_________________________________________________|_______|
| | 10. Numărul mediu de poziţii echivalente cu
| Nr. |
| | normă întreagă pe proiect, din care:
| |
| | a) doctoranzi
| |
Cod: PO-04-Ed2-R0-F5
| | b) postdoctorat
| |
|
|_________________________________________________|_______|
| | 11. Mobilităţi
| Lună |
| | din care internaţionale
| x-om |
|
|_________________________________________________|_______|
| | 12. Valoarea investiţiilor în echipamente
|Mii RON|
| | pentru proiecte
| |
|
|_________________________________________________|_______|
| | 13. Rata de succes în depunerile de proiecte
| % |
|
|_________________________________________________|_______|
| | 14. Număr reţele de cercetare susţinute
| Nr. |
|____________________|_________________________________________________
|_______|
Nota:
La completarea acestor indicatori se va tine seama de domeniul de cercetare si de
obiectivele proiectului.
Acesti indicatori se vor completa acolo unde este cazul.
Pachetul de informatii
Programul 4
Competitia 2007
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
Cuprins:
2
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
1. Prezentarea programului
Scopul Programului 4 este de a crea condiţii pentru o mai bună colaborare între
diferitele entităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare, agenţi economici şi/sau
unităţi ale administraţiei publice in vederea soluţionarii problemelor identificate.
Obiectiv general
Creşterea competitivităţii CD prin stimularea parteneriatelor în domeniile
prioritare, concretizate în tehnologii, produse şi servicii inovative pentru
rezolvarea unor probleme complexe şi crearea mecanismelor de implementare.
Obiective derivate
- Creşterea capacităţii sectorului de CDI pentru Tehnologia Informaţiei şi
Comunicaţii în vederea susţinerii societăţii şi economiei bazate pe
cunoaştere;
- Creşterea competenţei tehnologice şi promovarea transferului de
cunoştinţe şi tehnologii în domeniul energiei, în condiţii de calitate,
siguranţă în alimentare, cu respectarea principiului dezvoltării durabile;
- Crearea de produse, procese şi tehnologii curate şi valorificarea deşeurilor;
- Fundamentarea ştiinţifică şi dezvoltarea de tehnologii pentru conservarea,
reconstrucţia şi consolidarea diversităţii biologice şi ecologice;
- Dezvoltarea cunoaşterii în domeniul amenajării teritoriului în manieră
durabilă;
- Optimizarea metodelor de prevenţie a bolilor, dezvoltarea de terapii
medicale şi eficientizarea sistemului de sănătate publică;
3
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
4
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
5
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
6
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
7
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
8
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
2. Energie
2.1 Sisteme şi tehnologii energetice durabile; securitatea energetică
2.1.1 Creşterea securităţii în alimentarea cu energie
9
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
3. Mediu
3.1 Modalităţi şi mecanisme pentru reducerea poluării mediului
3.1.1 Tehnologii cu grad scăzut de poluare, în mod special în transporturi
şi producerea energiei
3.1.2 Produse prietenoase mediului (green chemistry)
3.1.3 Mecanisme economice şi sociale de prevenire şi combatere a poluării
pe principalii factori de mediu
10
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
11
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
3.5. Constructii
3.5.1 Aplicarea tehnologiilor avansate pentru dezvoltarea oraselor cu
mentinerea si conservarea cladirilor istorice (fara afectarea structurii
acestora)
3.5.2 Reducerea impactului negativ al constructiilor asupra mediului
natural (in exploatare si prin produsele de demolare)
3.5.3 Sisteme de anvelope inteligente cu proprietati predictiv-reactive
3.5.4 industrializarea constructiilor (inclusiv cele subterane), reducerea
costurilor si a timpului de executie
3.5.5 Sisteme de concepere si proiectare a cladirilor noi cu consum foarte
redus de caldura
3.5.6 Concepte de extindere a duratei de viata a structurilor si de crestere
a capacitatii de rezistenta la impactul dezastrelor naturale sau antropice
3.5.7 Solutii tehnice de reducere a riscului – cladiri noi si consolidarea post
dezastru
3.5.8 Metode pentru cresterea rezistentei cladirilor la modificari climatice
extreme
3.5.9 Metode de stabilizare a solurilor (biotehnologii)
3.5.10 Materiale care imbunatatesc microclimatul interior si reduc
consumul de energie prin utilizarea nanosenzorilor si a tehnologiei
informatiei.
4. Sanatate
4.1 Sanatate
4.1.1 Dezvoltarea cunoaşterii sistemelor biologice integrative ale fiinţei
umane
4.1.2 Mecanisme de adaptare ale organismului uman la dinamica factorilor
de mediu biologic şi psihosocial
4.1.3 Metode de investigaţie şi intervenţionale bazate pe medicina
moleculară şi celulară, genomică şi proteomică
4.1.4 Dezvoltarea de terapii moderne orientate spre suportul chimic,
genetic şi celular şi standardizarea lor conform normelor bioetice
4.1.5 Dezvoltarea interfeţei creier-maşină în scopul investigaţiei şi
recuperării în afecţiunile neurologice
12
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
13
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
6. Biotehnologii
6.1 Biotehnologii
6.1.1 Conceperea şi dezvoltarea de noi medicamente cu maximă eficienţă
şi efecte secundare minimale
6.1.2 Elaborarea unor protocoale de diagnostic şi tratamente medicale cu
impact asupra stării de sănătate şi creşterii speranţei de viaţă;
6.1.3 Crearea unor noi tehnologii pentru producţia de alimente cu
siguranţă maximă asupra sănătăţii umane;
6.1.4 Conceperea şi dezvoltarea unor tehnologii avansate în domeniul
produselor farmaceutice, grupurilor biocatalitice şi de obţinere a unor noi
enzime şi microorganisme;
6.1.5 Cercetarea şi dezvoltarea de sisteme bioinformatice pentru
modelarea şi monitorizarea activităţii celulare, a mecanismelor de
procesare a informaţiilor la nivel biologic, inclusiv cognitiv.
14
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
15
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
8. Spatiu si securitate
8.1 Explorări spaţiale
8.1.1. Participare la misiuni spaţiale circumterestre si in sistemul solar
8.1.2. Cercetarea şi obţinerea de modele teoretice, experimentale şi
computaţionale ale fenomenelor specifice mediului circumterestru,
sistemului solar, Universului şi a interacţiunilor dintre acestea, pe baza
rezultatelor experimentale şi observaţionale ale misiunilor spaţiale
8.1.3. Experimente in microgravitaţie
16
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
17
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
18
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
19
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
20
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
21
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
9.8 Locuirea
9.8.1. Elaborarea unei tipologii coerente, definitorii pentru calitatea locuirii
în România
9.8.2. Categorii sociale vulnerabile, arii cu incidenţă mare a
persoanelor/familiilor cu condiţii precare de locuire
9.8.3. Fundamentarea politicilor pentru prevenirea şi atenuare a locuirii în
condiţii precare, în zone în care siguranţa locuirii este pusă în pericol, şi a
excluziunii de la locuire
22
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
23
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
24
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
25
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
26
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
900
800
700
600
500
756
756
810
400
648
540
540
540
300
432
378
200
100
0
DC 1 DC 2 DC 3 DC 4 DC 5 DC 6 DC 7 DC 8 DC 9
27
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
28
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
1.6 Legislatie
29
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
30
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
26. Community framework for state aid for research and development
and innovation;
27. Legea 64/1991 privind brevetele de inventie, Republicata in M. of.
752/2002
28. Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Nota: In prezentul document toate referirile la legislatie se vor face utilizand
Numarul curent din prezentul capitol (Legislatie).
31
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
32
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
33
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
1
Acest tip de proiect nu se lanseaza in competitia din anul 2007
34
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
Valoarea finantarii proiectului de la bugetul de stat este de maxim 1 000 000 lei.
Perioada de derularea a proiectului este de maxim 18 luni.
Proiectele orientate pot fi abordate pe baza unei oferte depuse la nivel individual
sau in parteneriat.
Activitatile suport sunt in completarea activitatilor de cercetare dezvoltare si nu
pot depasi 15 % din valoarea proiectului de la buget.
Nivelul maxim admis pentru dotari este de 30% din valoarea proiectului de la
bugetul de stat.
Structura de cheltuieli pentru proiect, defalcată pe activităţi, destinaţii şi
categorii, trebuie să fie conformă cu planul de realizare al proiectului şi să
respecte prevederile in vigoare (Cap. 1.6 [16]).
Contractorul poate subcontracta max. 5% din activităţile proiectului cu terţi
(subcontractori diferiţi de partenerii din cadrul proiectului).
Procedura de alocare a proiectelor va respecta prevederile in vigoare (Cap. 1.6
[19]).
2
Acest tip de proiect nu se lanseaza in competitia din anul 2007
35
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
Nivelul maxim admis pentru dotari este de 30% din valoarea proiectului de la
bugetul de stat.
Structura de cheltuieli pentru proiect, defalcată pe activităţi, destinaţii şi
categorii, trebuie să fie conformă cu planul de realizare al proiectului şi să
respecte prevederile in vigoare (Cap. 1.6 [16]).
Contractorul poate subcontracta max 5% din activităţile proiectului cu terţi
(subcontractori diferiţi de partenerii din cadrul proiectului).
Se recomanda prezenta in parteneriat a unei persoane juridice din sectorul
economic.
36
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
Nota: Tipurile de activitati mentionate in tabel nu sunt obligatoriu de abordat in totalitate, iar ordinea lor se va
stabili de catre cel care configureaza oferta de proiect.
3
Activitatile din aceasta categorie se vor aborda in mod exceptional si se va fundamenta necesitatea acestora in Formularul B.
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
În caz afirmativ, se vor specifica în declaraţie prevederile de finanţare aplicabile pentru proiect, in
conformitate cu prevederile legale in vigoare (Cap. 1.6 [25;26]) (cote de finanţare, pe categorii de
activităţi CD) si in conformitate cu tabelul numarul 3 din Anexa 4 a prezentului document.
12*Formularul A3 - In faza de oferta de proiect planul de realizare poate fi semnat numai de
coordonatorul ofertei de proiect.
13*Formularul B va fi redactat atât în limba română cât şi în limba engleză.
Structurarea informatiei pe CD
CD-ul va conţine documentele ofertei în fişiere structurate obligatoriu în
următorul mod:
o Un fişier care să conţină Fişa de însoţire (format rtf). Denumirea
fişierului va fi “numarul alocat la inregistrarea on line - FI”. (Exemplu:
0036–FI.rtf)
o Un singur fişier in format PDF, care sa contina toate formularele A (A1,
A2, A2.1, A2.2, A2.3, A3), formularul B in limba romana, precum si
formularul B in limba engleza. Denumirea fişierului va fi „numarul alocat
la inregistrarea on line–formulare”. (Exemplu: 0036–formulare.pdf)
Nota finala:
Pe plicul cu burduf se vor scrie:
- denumirea programului: Programul 4 – Parteneriate in domenii
prioritare
- Domeniul de cercetare
39
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
40
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
Pasul 1:
In vederea programarii pentru depunerea ofertei de proiect on-line cat si pentru
depunerea acesteia pe suport de hartie, Coordonatorul va inregistra
obligatoriu oferta de proiect on-line pe site-ul competitiei, urmand instructiunile
de inregistrare.
41
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
Pasul 2:
Dupa completarea informatiilor cerute la inregistrare, Coordonatorul ofertei de
proiect va putea sa imprime pe hartie din formatul afisat pe site:
- confirmarea depunerii ofertei de proiect;
- numărul de inregistrare alocat;
- userul si parola necesare depunerii on-line a ofertei de
proiect;
Pasul 3:
Dupa incheierea etapei de inregistrare on-line, conform calendarului afisat,
Coordonatorul ofertei de proiect va urmari pe site informatiile privind
programarea depunerii:
intervalul calendaristic pentru depunerea on-line;
locul, data si ora la care trebuie sa depuna oferta de proiect in format
electronic (CD) si pe suport hartie.
Pasul 4:
Conform programarii afisate pe site, Coodonatorul va efectua depunerea on-line
a ofertei de proiect. Aceasta consta in completarea unor informatii on-line,
precum si in up-load-ul fisierului pdf cu oferta de proiect. Informatiile privind
procedura de depunere on-line, vor fi disponibile pe site-ul competitiei.
Pasul 5:
Depunerea ofertei de proiect in format electronic (CD) si pe suport hartie, se va
face la sediul CNMP, strada Mendeleev, nr 21-25, sector 1, cod postal 010362,
Bucuresti, Romania, in conformitate cu programarea afisata pe site-ul
competitiei.
La depunerea documentelor depunatorul va primi o confirmare de depunere a
ofertei de proiect.
Pasul 6:
Pe durata competitie, Coordonatorului ii revine obligatia sa urmareasca site-ul
web, pentru informatii si anunturi privitoare la desfasurarea acesteia.
42
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
43
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
44
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
6.1.4 Confidentialitatea
45
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
46
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
47
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
48
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
6.4 Contestatii
Se vor lua in considerare numai contestatiile care fac referire la vicii de
procedura.
49
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
50
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
8. Date de contact:
Pentru informatii suplimentare puteti sa :
- vizitati site-ul: www.cnmp.ro
- scrieti un e-mail la: parteneriate@cnmp.ro
- trimiteti o scrisoare pe adresa: str. Mendeleev 21-25, sector 1,
Bucuresti
- telefonati la: 021 311 59 92
Calendarul competitiei:
51
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
PACHETUL DE INFORMATII
ANEXE
52
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
Anexa 1
53
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
54
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
Anexa 2
on-line
proiect
Acronimul ofertei de proiect (se va trece acronimul proiectului)
55
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
Anexa 2
Numele si prenumele
Semnatura
56
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
Anexa 2
Imputernicire (I 03)
Partenerii, ..... (se vor scrie denumirile tuturor organizatiilor implicate in proiect,
mai putin cea a coordonatorului) ..... , suntem de acord ca ...... (se va scrie
denumirea organizatie coordonatoare a proiectului) ...... sa fie coordonatorul
proiectului cu titlul: “.....................................................”, depus la Competitia
din anul 2007, organizata de Centrul National Management Programe.
Data:
Reprezentant legal Partener 1 Reprezentant legal Partener 2
Functia: Functia:
Numele si prenumele Numele si prenumele
Semnatura Semnatura
Stampila Stampila
57
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
Anexa 2
58
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
Anexa 2
59
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
Anexa 2
60
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
Anexa 2
61
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
Anexa 2
INFORMATII FINANCIARE GENERALE DESPRE PROPUNEREA DE PROIECT (IFG 08)
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare Formular A1
Directia de cercetare Tipul proiectului
Acronimul Propunerii Numarul alocat la inregistrarea on-line
Pn
Total proiect
Data:
Funcţia, numele, semnatura si stampila reprezentantului legal al Conducătorului de Proiect
Numele, functia si semnatura directorului de proiect
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
Anexa 2
Anexa 2
LISTA DE PERSONAL PROPUS PENTRU REALIZAREA
PROIECTULUI (LP 10)4
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare Formular A2.1
Directia de cercetare Tipul proiectului
Acronimul Propunerii Numarul alocat la inregistrarea on-line
Asistent de cercetare,
doctorand, masterand,
Partener 1....n
………………….
Data:
4
Lista de personal este comuna si cuprinde numai persoanele cheie (personae cu studii
superioare care au responsabilitati pe tot parcursul proiectului)
64
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
Anexa 2
CURRICULUM VITAE (CV 11)
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare Formular A2.2
Directia de cercetare Tipul proiectului
Acronimul Propunerii Numarul alocat la inregistrarea on-line
Funcţia in cadrul Proiectului:
1. Nume:
2. Prenume:
3. Data şi locul naşterii:
4. Cetăţenie:
5. Stare civilă:
6. Studii:
Instituţia
Perioada: de la (luna, anul)
până la (luna, anul)
Grade sau diplome obţinute
7. Titlul ştiinţific:
8. Experienţa profesională:
Perioada:
de la …..(luna, anul)
până la …..(luna, anul)
Locul:
Instituţia:
Funcţia:
Descriere:
9. Locul de muncă actual şi funcţia:
10. Vechime la locul de muncă actual:
11. Brevete de invenţii:
12. Lucrări elaborate şi / sau publicate (se anexează – lista lucrarilor
elaborate/publicate trebuie sa contina maxim 5 (cinci) lucrari in domeniul proiectului,
relevante pentru activitatile ce urmeaza a fi desfasurate in cadrul proiectului) :
13. Membru al asociaţiilor profesionale:
14. Limbi straine cunoscute:
15. Alte competenţe:
16. Specializări şi calificări:
17. Experienţa acumulată (inclusiv experienta manageriala) în alte
programe/proiecte naţionale/internaţionale:
Programul/Proiectul Funcţia Perioada: de la... până la...
65
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
Anexa 2
LISTA ECHIPAMENTELOR EXISTENTE SI NECESARE
PENTRU REALIZAREA PROIECTULUI (LE 12)5
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare Formular A2.3
Directia de cercetare Tipul proiectului
Acronimul Propunerii Numarul alocat la inregistrarea on-line
A2.3.a Existente
Denumirea Organizaţiei
Denumire echipament Caracteristici (uzura medie (%))
....................................
Denumirea Organizaţiei
Denumire echipament Caracteristici (uzura medie (%))
........................
A2.3.b De achiziţionat
Denumirea Organizaţiei
Denumire echipament Caracteristici principale
....................................
Denumirea Organizaţiei
Denumire echipament Caracteristici principale
........................
Data:
5
Lista echipamentelor este comuna
66
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
Anexa 2
PLANUL DE REALIZARE A PROIECTULUI (PR 13)
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare Formular A3
Directia de cercetare Tipul proiectului
Acronimul Propunerii Numarul alocat la inregistrarea on-line
Denumirea proiectului ...................................................................................
Structură cadru-
Necesar resurse financiare **)
Etape/ Categoria (Valoare exprimata in lei) din care:
de activitate*/ Total Finanţare
Anul Denumirea Durata Rezultate din bugetul de stat Finanţare
Activităţii/ Etapa din alte surse
Manopera Materiale Dotari Deplasari Terti Cheltuieli
Participanti (luni) (cofinanţare)
si servicii (maxim 5%) indirecte
Conform HG 475/2007, etapele de realizare vor avea durate de minimum 6 luni si maximum un an, cu exceptia primului an de
derulare a proiectului pentru care durata poate fi mai mica, dar nu mai putin de 3 luni.
Conducătorul de proiect,
Numele, functia si semnatura directorului de proiect
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
ANEXA 2
Formularul B pentru proiecte complexe (FB 14)
fontul Arial 11 sau Times New Roman 12, spatiere – la un rind
Titlul proiectului (maxim 200 caractere)
ANNEX 2
Form B – complex projects (FB 14)
font Arial 11 or Times New Roman 12, 1 line
Project title (max 200 characters)
69
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
Anexa 3
I EXISTENŢA Formularelor A, B
Semnată şi
Există OBS.
ştampilată
A1 Informaţii financiare generale despre DA NU DA NU
propunerea de proiect
70
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
NOTĂ :
Existenţa unui răspuns negativ elimină proiectul din competiţie
DA NU
ELIGIBIL
Data .........................
Semnătura .............................................
71
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
Anexa 4
AJUTOR DE STAT
(1) Întreprinderile mici şi mijlocii (Small and Medium Enterprises) sunt cele
definite conform Regulamentului CE nr 70/2001 sau oricărui Regulament care îl
înlocuieşte. Întreprinderile mari (Large Enterprises) sunt oricare alte întreprinderi
care nu intră în definiţiile din Regulamentul menţionat.
(2) Un procent de 15% poate fi adăugat până la un maxim de 80% dacă sunt
respectate condiţiile de colaborare/diseminare din secţiunea 5.1.3.(b) a Cadrului
comunitar privind ajutorul de stat de CDI (323/2006).
(3) Este obligatorie colaborarea cu una sau mai multe întreprinderi mici sau
mijlocii care deţin cel puţin 30% din costurile eligibile ale proiectului.
72
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
Anexa 5
Subsemnatul
………………..…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………. (nume, prenume,
institutia/ institutiile unde isi desfasoara activitatea profesionala), membru al
Grupului Expertilor- Evaluatori constituit pentru evaluarea propunerilor de
proiecte.
1. declar prin prezenta ca:
a) nu sunt in legatura directa sau indirecta cu niciuna dintre propunerile de
proiecte ce imi sunt atribuite spre evaluare, cu niciunul dintre ofertanti,
dintre expertii individuali sau sub-Contractorii propusi de ofertanti;
b) am competenta profesionala de a evalua;
c) nu voi divulga ofertantilor sau altor persoane - cu exceptia celor implicate
oficial in selectarea proiectelor, informatiile referitoare la examinarea,
clarificarea, evaluarea si compararea propunerilor de proiecte si
recomandarile privind atribuirea contractelor de finantare;
d) prin informatiile obtinute cu ocazia evaluarii nu voi aduce in nici un fel
atingerea drepturilor de proprietate industriala sau intelectuala ce ar putea
decurge din vreuna din propunerile de proiecte.
2. Confirm ca in cazul in care eu descopar in perioada evaluarii, fie o legatura
specificata la pct. 1, alin a) din prezenta declaratie, fie faptul ca vreuna dintre
propunerile de proiecte este in afara domeniilor mele de competenta, voi
declara aceasta imediat si voi propune sa ma retrag din Grupul Expertilor -
Evaluatori pentru propunerea in cauza.
Ma voi supune deciziei CNMPsi voi accepta recuzarea mea.
Declar pe proprie raspundere ca urmatoarele proiecte primite spre evaluare
sunt intra sub incidenta conflictului de interese:
Acronim Titlu Domeniu
.................. ..........................................................
...................................
.................. ..........................................................
...................................
Data… Semnatura…………
73
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
Anexa 6
74
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
Data Semnatura
75
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
Anexa 7
I.Partile contractante
Si
IV. Plata
Art. 3
(1) Plata catre expertul evaluator se va efectua de catre CNMP, in functie de
activitatea desfasurata in baza unei fise de manopera. Fisa de manopera va
contine proiectele ce urmeaza a fi evaluate, termenele de realizare a evaluarii si
cuantumul per evaluare.
(2) Cuantumul in lei pentru fiecare evaluare de proiect in parte este ........ lei din
care se retine 16% impozit retinut la sursa.
(3) In vederea efectuarii platii in termenele stabilite, Expertul – Evaluator va
transmite Beneficiarului toate informatiile solicitate de catre acesta cu privire la:
76
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
numarul de cont, banca, codul numeric personal, precum si orice alte acte
necesare efectuarii platii.
(5) Plata evaluarilor se va efectua in luna urmatoare celei care s-a
realizat/finalizat evaluarea, in urma consemnarii rezultatelor intr-un document
acceptat de CNMP si vizat de către controlul financiar preventiv.
(6) In cazul in care Expertul – Evaluator realizeaza activitatea de evaluare la
sediul Beneficiarului si nu domiciliaza pe raza Municipiului Bucuresti, CNMP este
îndrituit sa deconteze cheltuielile de deplasare in conformitate cu prevederile
legale in vigoare, pe baza de decont însoţit de acte justificative legale.
Art. 4
(1)Evaluarea fiecarui proiect va fi realizata in ..... ore efective de lucru, in
conditiile in care serviciile care fac obiectul prezentului contract vor fi asigurate
de catre Expertul – Evaluator la capacitate si eficienta maxima. Pentru orice
intarziere Expertul - Evaluator va fi sanctionat cu .... % pe zi de intarziere din
valoarea evaluarii afectata de intarziere, in conditiile in care sanctiunea de
intarziere poate depasi valoarea evaluarii.
(2) Expertul – Evaluator se obliga sa suporte toate
prejudiciile/sanctiunile/penalitatile si/sau daune interese la care ar putea fi
obligat Beneficiarul, pretentii generate de neindeplinirea obligatiilor contractuale
sau de indeplinirea in mod defectuos a obligatiilor contractuale de catre Expertul
– Evaluator.
V Obligatiile Partilor
Art. 5
Obligatiile Expertului - Evaluator:
a) obligatia de confidentialitate. Orice informatii/date/cordonate/documente pe
care le obtine sau cu care intra in contact, potrivit prezentului contract, ca efect
al executarii obiectului evaluarii, sunt strict confidentiale. Expertul – Evaluator se
obliga ca, timp de 5 ani de la data incheierii prezentului contract, sa pastreze
confidentialitatea informatiilor/datelor/documentelor cu care a luat contact pe
cale directa sau incidentala in cursul executarii obiectului contractului.
b) obligatia de a isi insusi si respecta Pachetul de informatii oferit in prealabil de
Beneficiar.
c) obligatia de a efectua evaluarea in termenul solicitat in scris de Beneficiar.
d) obligatia de a informa de indata Beneficiarul cu privire la existenta unui
eventual conflict de interese aparut in urma repartizarii proiectelor si cu privire la
problemele aparute in activitatea de evaluare.
e) obligatia de a actiona impartial, intro maniera total independenta si
confidentiala.
f) obligatia de a utiliza cunostintele si capacitatile profesionale si etice in
concordanta cu Pachetul de informatii si programul de evaluare (fisa manopera).
g) obligatia de a participa la sesiuni de informare dedicate evaluatorilor si
organizate de Beneficiar.
77
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
Art. 6
Obligatiile Beneficiarului
a) obligatia de a pune la dispozitia Expertului – Evaluator toate documentele si
mijloacele necesare evaluarii proiectului, inclusiv Pachetul de informatii.
b) obligatia de a organiza sesiuni de informare pentru Experti- Evaluatori.
c) obligatia de a pastra confidentialitatea documentelor primite de la Expertul –
Evaluator, pentru documentele considerate a avea un caracter confidential.
d) obligatia de a efectua plata serviciilor prestate de Expertul - Evaluator in
termenii conveniti.
VI Conflictul de Interese
Art.7 (1) Expertul –Evaluator, in conformitate cu Pachetul de informatii se obliga
sa evite situatia de conflict de interese cu privire la proiectul evaluat. In acest
sens Expertul – Evaluator va semna o Declaratie privind Conflictul de Interese.
Declaratiile false/neconcordante cu realitatea se sanctioneaza in conformitate cu
prevederile legale in vigoare.
(2) Beneficiarul are obligatia de a verifica continutul si veridicitatea datelor
cuprinse in Declaratia privind Conflictul de Interese.
(3) Expertul – Evaluator se obliga sa se abtina de la activitatea de evaluare iau
nastere conflicte de interese care nu puteau fi previzionate la semnarea
prezentului contract. In acest sens, Expertul – Evaluator se obliga sa informeze
in scris Beneficiarul despre abtinere si cu privire la situatia care a condus la
nasterea conflictului de interese.
VII.Incetarea contractului
Art. 8 (1) Contractul inceteaza la expirarea termenului stabilit, la decizia uneia
dintre parti, in caz de forta majora, definita conform legii, sau prin nerespectarea
Declaratiei privind Conflictul de Interese de catre Expertul – Evaluator.
(2) In cazul in care contractul inceteaza la solicitarea Expertului –
Evaluator, acesta are obligatia de a informa, in scris, CNMP cu cel putin 30 de
zile calendaristice inainte de data solicitata in vederea incetarii prezentului
contract
78
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
79
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
BENEFICIAR EXPERT
Director General
........................
Serban Panaitescu
Director Economic
Ines Ghioca
Oficiu Juridic
Ecaterina Gica
80
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME – CNMP
Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare
Anexa 8
CONTRACT DE FINANŢARE
PENTRU EXECUTIE PROIECTE
Se va publica ulterior
81
CONTRACT DE FINANŢARE
Nr înregistrare contractor Nr. înregistrare CNMP
... 1(număr) /............(data) ... 1
(număr)
/........(data)
Semnături:
DIRECTOR GENERAL,
DIRECTOR GENERAL,
(Numele si prenumele)
DIRECTOR ECONOMIC, DIRECTOR ECONOMIC,
(Numele si prenumele)
Director Program, DIRECTOR PROIECT,
(Numele si prenumele)
1
Pentru întreg documentul "Contract de finanţare", ...() are semnificaţia: se completează conform
indicaţiilor din paranteză.
2
Pentru întreg documentul, "Contract de finanţare", înscrierea intre < > are semnificaţia: se şterge acolo
unde nu corespunde;
3
Se stabileşte conform prevederilor cap.II din contract.
* Valoare include estimarile pentru anii 2008, 2009 si 2010, conform prevederilor legii bugetului de stat,
anuale si H.G. nr. 475/2007 pentru aprobarea PN II
CONSILIER JURIDIC, CONSILIER JURIDIC,
(Numele si prenumele)
Între:
CENTRUL NATIONAL DE MANAGEMENT PROGRAME - CNMP, cu sediul în
localitatea Bucuresti, str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, codul poştal 010362,
telefon 311.59.92, fax 318.87.63 înregistrată la data de 22.09.2004, cod fiscal
16782086, e-mail: panaitescu@cnmp.ro, reprezentata prin Directorul General:
Serban Panaitescu si Director economic: Ines Ghioca, în calitate de AUTORITATE
CONTRACTANTĂ,
şi
...................................... (denumirea / numele Contractorului), cu sediul în
…............................... (adresa: localitatea, strada, nr., judeţul, codul poştal), ...
telefon.............., fax..............., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr.
.....................,cod fiscal (CUI).......... , reprezentat prin .......................... (funcţia,
prenumele şi numele reprezentantului desemnat) şi …................. (funcţia,
prenumele şi numele), denumit în continuare Contractor
s-a încheiat prezentul Contract de finanţare a serviciilor de execuţie a Proiectului
...................................
.............................................................................. (denumirea proiectului).
I.
II. I. OBIECTUL CONTRACTULUI
2007 – …lei;
2008 – …lei;
2009 –… lei;
2010 –… lei.
(2) Bugetul proiectului este de …........................... (valoarea înscrisă
pe prima pagină a contractului la „Valoarea proiectului’’) reprezentând suma totală
alocată proiectului, din care pentru anul bugetar:
2007 –… lei;
2008 –… lei;
2009 –… lei;
2010 –… lei.
VIII. PLĂŢI
V. X. FISCALITATE
Art. 44 Cesionarea contractului sau a unor părţi din acesta este interzisă.
Art. 57 (1) În condiţiile art.87 alin. (1) din O. G. nr. 57 / 2002 aprobată
prin Legea nr. 324 / 2003, cu modificările ulterioare, finanţarea
proiectului se întrerupe în etapele şi situaţiile în care eşecul este
constatat de Autoritatea contractantă, pe baza analizelor efectuate de
experţi. Experţii se numesc de către Autoritatea contractantă.
(2) În analiză experţii vor stabili încadrarea în situaţia de eşec pe
piaţă pe baza studiilor tehnico – economice (studii de fezabilitate, piaţă,
impact etc. ) şi a altor metode şi reguli de bună practică specifice
profesiunii lor.
Art. 58 (1) În condiţiile art.87 alin. (2) din O. G. nr. 57 / 2002 aprobată prin
Legea nr. 324 / 2003, finanţarea proiectului se întrerupe şi cota de finanţare alocată
de la bugetul programului se restituie Autorităţii contractante în fiecare dintre
următoarele situaţii, dacă acestea au loc din vina realizatorilor proiectului:
a) nu se realizează activităţile finale obligatorii;
b) nu se realizează etapele / activităţile şi obiectivele prevăzute în Planul
de realizare şi pentru care s-a primit finanţare.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în situaţiile de risc sau eşec al
cercetării, constatate de Autoritatea contractantă pe baza analizelor efectuate de
experţi în condiţiile prevăzute conform legislaţiei în vigoare.
Art. 59 Pentru rezultatele care sunt obţinute prin activitatea de cercetare sau
părţi ale acestora, care pot avea o dubla utilizare (civilă şi militară) şi pot face
obiectul unor operaţiuni de export, sau alt gen de tranzacţie cu o terţă ţară străină,
se aplică prevederile legislaţiei existente in legătura cu regimul de control al
operaţiunilor cu produse si tehnologii cu dubla utilizare, reglementat in prezent prin
O. U. G. nr. 158 / 1999.