Bd.

Ștefan cel Mare și Sfânt, 200

Managementului riscului în afaceri

www.uspee.md
 Tema 6. Managementul riscului în cadrul
proiectelor

6.1. Rolul managementului riscului

în cadrul proiectelor
6.2. Categorii principale de riscuri
întâlnite în cadrul proiectelor
6.3. Planificarea unui proiect în
condiţii de risc
 6.1. Rolul managementului riscului în
cadrul proiectelor

Managementul proiectelor apare ca un

instrument de planificare, coordonare, realizare și
control al activitatilor complexe din proiectele
industriale, comerciale, sociale, culturale si politice
moderne.
Activitatea modernă este privită ca un proiect
modern, cu un caracter complex, care impune o
viziune nouă începând cu analiza necesitatilor
proiectului și finisând cu eficientă rezultatelor
proiectului.
 Managementului riscului în cadrul proiectelor

Primul care furnizează ceea ce clientul doreste este

câstigator și va supravietui în cadrul acestui sistem
concurential. Solutia este realizarea de proiecte
performante cu un management de proiect
performant.
O afacere performantă înseamnă o investitie într-un
proiect performant, cu activițăti planificate. Așa dar,
investiția trebuie facută cu parteneri care au
activități previzibile pe o piată previzibila, cu
evaluarea și minimizarea riscurilor.
 Riscului și incertitudini

Un proiect nou este un pas în necunoscut,

pândit de riscuri și incertitudini. În toate
domeniile anumite proiecte s-au dovedit a fi
esecuri grave si costisitoare.
De aici a aparut și necesitatea de a întelege
cum pot fi ameliorate cunostintele și practica
atunci când este vorba de conceperea sau
dezvoltarea unui proiect
fără a avea vre-un risc .
 Apariția riscurilor întoate activitățiled

Riscurile apar în cadrul tuturor activităţilor socio-

economice, pentru fiecare dintre acestea îmbrăcând
forme particulare, în funcţie de tipul, modul de
manifestare, precum şi de magnitudinea acestora.
Managementul riscului se defineşte drept: ,,totalitatea
metodelor sau mijloacelor prin care este gestionată
incertitudinea, ca bază majoră a factorilor de risc, în
scopul îndeplinirii obiectivelor descrise în cadrul
proiectului”.
 Reducerea facctorilor de risc

Cuvântul cheie al managementului de risc este

sistematic, deoarece numai o abordare extrem de
riguroasă şi constantă la toate nivelurile de desfăşurare
a proiectului, poate conduce la un control eficient
asupra activităţilor proiectului şi la reducerea factorior
de risc.
Mangementul de risc nu trebuie privit doar prin
perspectiva singulară a unui capitol component al
managementului global al unui proiect datorită
complexităţii sale situându-se în categoria selectă a
ştiinţelor de graniţă ce necesită în general colaborarea
informatii din mai multe domenii: economic, tehnic,
juridic, statistic şi psihologic.
 Apariția riscurilor

Apariţia riscurilor poate constitui urmarea

unor decizii primite în interiorul
întreprinderii sau din exteriorul ei, aşa ca:
1. acţiunile concurenţilor,
2.acțiunile furnizorilor,
3. opiniile publice,
4. modificările conjuncturii pieţei,
4. lipsa informaţiei necesare etc.
 Întreprinderile sunt de diferite situații

Conform studiului întreprinderile sunt afectate de

situaţii de risc ca urmare a influenţei următorilor
factori:
• Reclamaţii şi amenzi pentru marfa necalitativă;
• Accidente la întreprinderi şi defectări de utilaj;
• Scurgerea informaţiei confidenţiale;
• Defectări în sistemul electronic;
• Influenţa zvonurilor neadeverite
 Diferite tratări ale riscului în afaceri

Mai rar după frecvenţă, dar mai mari după

consecinţe, influenţează aşa factori precum:
• calamităţile naturale,
• incendiile şi exploziile,
• apariţia imprevizibilă a unor concurenţi,
• moarte a conducătorilor sau a specialiştilor
cheie din întreprindere.
 Factorii riscului în afaceri

Astfel, se evidențiează două grupe grupe mari

de factori care influenţează apariţia
riscurilor în felul următor
6.2. Categorii principale de riscuri întâlnite
în cadrul proiectelor
Datorită acestei remarcabile diversităţi de
sfere de activitate, riscurile aferente unui
proiect investiţii prezintă anumite
particularităţi distincte în raport cu orice alte
forme de risc întâlnite diverse domenii de
activitate.
Figura 1. Clasificarea generală a riscurilor ce intervin în proiectele
internaţionale
I.Aruncă în luptă toate resursele pe care le ai”

Analizând principial aspectele

prezentate în diagrama de mai sus,
putem remarca prezenţa factorilor de risc în toate
sectoarele prezentate drept componente ale activităţii
manageriale de profil. Astfel, prima categorie a
factorilor înglobaţi în categoria generală a riscurilor de
ordin tehnic, ce conduc către invalidarea proiectului
datorită fundamentării acestuia pe nişte baze de
pornire eronate, îmbracă o multitudine de aspecte
distincte.
 Motive generatoare de respingere a unui proiect

Pentru obţinerea unei imagini mai clare

asupra acestor aspecte, iată doar câteva
exemple de motive generatoare de respingere
a unui proiect, datorită unor idei de pornire
eronate:
Obiectivele proiectului nu se armonizează
cu cele ale programului pentru care se
realizează cererea de finanţare.
 Motive generatoare de respingere a unui proiectle

Grupurile ţintă descrise drept beneficiare ale tehnologiei finale

ale proiectului nu se regăsesc printre cele formulate în mod expres
ca fiind eligibile în programul de finanţare al finanţatorului sau
internaţional.
Tehnologia care se doreşte a fi dezvoltată în cadrul proiectului nu
corespunde standardelor internaţionale în vigoare
Activităţile prevăzute în cadrul proiectului se întind pe o
perioadă de timp mai mare decăt prevăzută în mod expres de
finanţator pentru tipul respectiv de proiecte Pentru cel de-al doilea
aspect semnalat, referitor la riscul asupra prognozei financiare, de
multitudinea de motive ce ar putea conduce la respingerea cererii
de finanţare
 Ca principale motive ,,generatoare de probleme” în cadrul
proiectului, ar putea fi:

Construcţia eronată a unui buget de către managerul de proiect

(prea mare sau prea mic) faţă de plafonul maxim admis de către
instituţia finanţatoare;
Distribuţia neechilibrată a fondurilor alocate în cadrul
capitolelor bugetare, ceea ce ar putea conduce la compromiterea
întregului buget;
Prognoza financiară defectuoasă asupra proiectului (estimări
subevaluate asupra activităţii ce urmează a se desfăşura în cadrul
proiectului), ce conduc chiar în situaţia aprobării proiectului la
imposibilitatea derulării sale datorită resurselor insuficiente;
Proiectul aduce beneficii pe termen lung care sunt însă greu de
prevăzut sau evaluat, generează astfel o imagine incertă asupra
finalităţii sale.
Referitor la cea de-a treia categorie de riscuri majore asumate la
nivel general de către managerul de proiect, în ceea ce priveşte
colectivul de cercetare al proiectului, printre motivele free”
întâlnite putem evidenţia:

Imposibilitatea realizării activităţilor prevăzute în proiect pentru

fiecare dintre parteneri, datorită insuficientei calificări a acestuia
(dacă implicarea este la nivel individual) sau a instituţiei partenere
în executarea obiectivelor prevăzute (dacă implicarea este la nivel
colectiv);
Nerespectarea atribuţiilor stabilite de către managerul de proiect
pentru fiecare dintre instituţiile partenere în cadrul Consorţiului;
Colectivul de cercetare prezintă un înalt grad de neomogenitate,
generând situaţii conflictuale frecvente, fiind în general greu de
gestionat. În ceea ce privşte cea de-a patra categorie de riscuri,
referitoare la implementarea defectuoasă a tehnologiei la beneficiar,
ca principale motive ,,generatoare de probleme” în cadrul
proiectului, ar putea fi:
 Principale motive ,,generatoare de probleme” în cadrul
proiectului, ar putea fi:

Nerespectarea condiţiilor de ordin tehnic asupra achiziţiei de materiale

sau echipamente (acolo unde este cazul în cadrul unui proiect de
finanţare), în general acreditarea ideii ,,nu asta aţi dorit să cumpăr eu”;
Introducerea noii tehnologii în fluxul de fabricaţie ar impune costuri
enorme, sau ar conduce către reorganizarea masivă a sectorului respectiv,
provocând dezechilibrarea economică a companiei;
Calitatea produselor finale, obţinute cu sprijinul tehnologiei
achiziţionate nu este aceeaşi cu cea prognozată în cadrul proiectului.
Ultimul factor de risc prezentat în diagramă, este cel al managementului
defectuos în cadrul proiectului, care în condiţiile aprobării acestuia poate
constitui chiar unul dintre cei mai importanţi şi în acelaşi timp periculoşi
factori de risc.
Principalele motive întâlnite în derularea proiectelor în cadrul
acestui capitol ar fi:

Manegerul de proiect nu are competenţe profesionale suficiente pentru

a gestiona în optime condiţii întreaga desfăşurare a etapelor proiectului;
Managerul de proiect nu respectă întru-totul obiectivele proiectului sau
activităţile preconizate în cererea de finanţare;
Managerul de proiect este incapabil să gestioneze în mod eficient
situaţiile conflictuale în cadrul consorţiului de parteneri sau a situaţiilor de
criză survenite în cadrul derulării proiectului;
Managerul de proiect îşi asumă nişte riscuri inacceptabile în derularea
proiectului ce pot conduce la falimentarea acestuia sau a companiei pe
care o conduce. Se subînţelege cu siguranţă că motivele care pot conduce
către nişte situaţii de risc major sunt în mod semnificativ mai multe, atât
din punct de vedere numeric, cât şi al diversităţii lor, exemplele generate
având însă rolul de a forma o imagine de ansamblu asupra a ceea ce
implică abordarea riscurilor în cadrul proiectelor internaţionale.
 Concluzie

O concluzie o putem desprinde în urma

scurtei analize efectuate mai sus ne poate
conduce cu uşurinţă către ideea că factorii de
risc se întâlnesc cu siguranţă în absolut toate
activităţile incluse în cadrul unui proiect.
6.3. Planificarea unui proiect în condiţii de
risc

Pentru abordarea cu succes a oricărui tip de cerere de

finanţare, trebuie privite toate activităţile preconizate a
se desfăşura în cadrul proiectului prin prisma unei
strategii de management de risc, dezvoltate de către
managerul de proiect.
Modalităţile prin care acesta poate introduce
managementul riscului în definirea, organizarea
proiectului şi dezvoltarea bugetului pe aceste baze sunt
următoarele:
 Modalități

Din definirea proiectului de către managerul însărcinat cu

această activitate, trebuie să rezulte în mod evident atât obiectivele
(deopotrivă cele generale, cât şi cele particulare ale proiectului), cât
şi constrângerile asupra acestuia, toate acestea fiind apoi incluse
într-un sistem elaborat de reguli ale proiectului, al cărui grad de
respectare va conduce către succesul proiectului.
Analiza rezultatelor finale estimate, a mediului şi a activităţilor
proiectului din perspectiva critică a managementului de risc, în
scopul identificării punctelor slabe ale proiectului. Asumarea la
acest nivel a riscurilor considerate drept rezonabile din punctul de
vedere al bugetului şi al planificării activităţilor proiectului.
 Modalități

Fundamentarea pe baza regulilor proiectului, a strategiilor de

management al riscului precum a planului de acţine în ceea ce
priveşte implementarea activităţilor, matricea de responsabilităţi în
cadrul proiectului, a planului referitor la comunicare sau asupra
noilor sarcini introduse în cadrul derulării activităţilor componente
ale pachetelor de lucru
Realizarea structurii procesului managementului de risc, care va
fi repetată în mod sistematic la toate nivelurile proiectului de către
managerul de proiect. În cadrul acestei ultime faze (care de fapt
este şi cea mai importantă), managerul de proiect va identifica de la
început riscurile majore, urmând apoi ca prin aplicarea metodei
iteraţiilor să poată determina riscurile majore ce vor apărea mai
târziu în cadrul derulării proiectului.
Practic aceasta este structura de bază a
planificării unui proiect, indiferent de tipul
investiţiei, al valorii ei sau de domeniului de
aplicabilitate a acesteia. Reprezentând la nivel
sintetic toate aceste aspecte mai sus prezentate
sub forma unei diagrame de proces, putem
prezenta în continuare următoarea structură
 Exemplu:

Reprezentând la nivel sintetic toate aceste aspecte mai sus prezentate sub forma unei diagrame de
proces, putem prezenta în continuare următoarea structură

Plan de comunicare Matricea

responsabilităţilor Stabilirea
activităţilor

DEFINIRE Planificare
Finanţator/Beneficiar – Autorizează parametrii Dezvoltarea
Managementul
proiectului bugetului și
riscului
a activității
Structura relevă atât influenţa managementului
riscului asupra planificării proiectului, cât
şi a schimbărilor intervenite în desfăşurarea
proiectului.
Analizând esenţa procesului managerial al riscului,
putem conchide că pentru indifferent orice tip de
proiect, aceasta se spijină pe cele trei componente
fundamentale: identificarea riscului, dezvoltarea
unei strategii de răspuns la factorii de risc şi
controlul riscurilor.
 trei componente fundamentale:

Identificare- Căutarea sistematică a

factorilor de risc în interiorul proiectului.
Dezvoltarea unei strategii de răspuns la
factorii de risc
- Constă în identificarea fiecărui în funcţie de
tipul şi gradul său de gravitate pentru
proiect şi găsirea unei strategii adecvate de
răspuns pentru fiecare caz în parte.
Strategiile de răspuns ar putea conţine schimbări în ceea ce
priveşte responsabilităţile în cadrul proiectului, căile de
comunicare între parteneri, modificarea scopurilor proiectului
sau specificaţiile ce intervin asupra rezultatelor (sau produselor)
finale stabilite.
Controlul riscurilor - constă în implementarea strategiilor de
răspuns şi monitorizarea efectelor pe care aceste schimbări le pot
aduce în cadrul proiectului. Strategiile de control ale riscului
trebuie însă uşor ajustate în funcţie de efectele pe care le produc,
având grijă ca toate părţile implicate în derularea proiectului să
fie de acord cu aceste modificări.
Schematic, aceste trei componente ale procesului
de management al riscului pot fi prezentate în
diagrama următoare (figura. 3):
Pe baza oganigramei de proces şi pornind de la
aspectele precizate mai sus, putem porni la
realizarea unei analize detaliate a fiecăreia din
cele trei componente majore ale procesului de
management de risc în cadrul proiectelor.
management de risc în cadrul proiectelor.

Identificarea riscului Analiza proiectului în scopul

identificării surselor de risc

Riscuri noi Riscuri cunoscute

Definirea / Stabilirea răspunsului  Definirea riscului, inclusive

definirea impactuli potenţial negativ  Atribuirea unei anumite
probabilităţi de apariţie a riscului  Dezvoltarea unei strategii de
reducere a posibilelor efecte negative

Riscuri noi Planul privind

managementul riscului

Controlul riscului  Implementarea strategiei de

risc  Confirmarea monitorizării proiectului în
cazul unor noi riscuri
Va multumim pentru atentie!