UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

Tehnici si instrumente de finantare a proiectelor europene de

dezvoltare  regionala

Prof.univ dr. PEPI MITICA

CONSTANTA - 2020-

CURS 1

Introducere
Ce Presupune un Proiect Eligibil?
Ca să ai o imagine completă despre ce înseamnă sa-ți construiești propria
afaceri din fonduri europene nerambursabile, trebuie să cunoști condițiile pe
care proiectul tău eligibil trebuie să le îndeplinească:
Este dezvoltat și implementat pe teritoriul României
Se regăsește pe lista operațiunilor eligibile prezentate în Programul
Cadru de Implementare (vezi în ghidul „Fondurile Europene în 2020”)
Se adresează unei zone eligibile (vezi în ghidul de consultanță
„Fondurile Europene în 2020”)
Durata și valoarea finanțării solicitate se încadrează în limitele stabilite
în „cererea de proiecte” (detalii în ghid)
Respectă politicile și normele comunitare și naționale în ceea ce
privește ajutorul de stat, achizițiile publice, respectiv egalitatea de
șanse, dezvoltarea durabilă (găsești fiecare politică și normă explicată
detaliat în ghidul de consultanță “Fondurile Europene în 2020”)
Acum că ai văzut ce înseamnă să fii eligibil, îți recomand să stai în fotoliu
timp de câteva zeci de minute și să răsfoiești ghidul de consultanță Fondurile
Europene în 2020 stabilind ce afacere să începi, şi să-i verifici
eligibilitatea.Ce documente sunt necesare pentru depunerea unui proiect?

Pasul doi presupune stabilirea hârtiilor necesare pentru

depunerea unui proiect, întocmirea actelor, completarea de
cereri și formulare:
Analiza economico-financiară
Analiza de risc
 Studiul de fezabilitate
Proiectul tehnic, acolo unde este cazul
Autorizatia de construcție
Aviz de mediu
Evaluarea strategica de mediu
Documente de confirmare a cofinanțării
Detalii privind contribuția în natură
Titlul de proprietate/ Act de concesiune
Documentele contabile ale firmei
Cazierul fiscal al persoanei autorizate să depună cererea de finanțare și
al persoanei responsabile de proiect
Adeverința că solicitantul nu are datorii la bugetul de stat (obținuta de la
Administrația Financiară)

Pasul 3Cofinanțarea
Pasul #3 reprezintă principala problemă ce se face vinovată de capitularea a
peste 95% dintre antreprenorii români care doresc să acceseze o finanțare
europeană!
Mai poți accesa fonduri europene dacă
nu ai bani pentru cofinanțare?
Dacă până acum trebuia să vi cu o cofinanțare de 20-40% din valoarea totală
a proiectului, din 2020 dacă nu ai bani, băncile îți acordă finanțare rapid și
destul de ușor. Urmând modelul polonez activele care ajung în posesia
afacerii beneficiare de fonduri europene (afacerii tale) pot fi acum gajate în
favoarea băncii, lucru care duce oarecum la anularea posibilității de a pierde
proprii bani!
Cu alte cuvinte riscurile sunt reduse, îți demarezi afacerea din fonduri
europene NERAMBURSABILE, şi cofinanţarea o iei din Bancă, punând gaj
afacerea ta!
Dacă nu te înţelegi cu banca? Nici o problema: acordăm sprijin
nerambursabil de 50.000 de euro pentru cei care vor să-și dezvolte fermele
de familie. Mai mult decât atât, există un alt ajutor unic de 15.000 de euro
100% nerambursabili, pentru cei care vor să iasă din zona de fermieri mici,
subzistență, semisubzistență, să se orienteze către piață, și să producă
pentru piață.″,

Descoperă programele prin care poți obține finanțări nerambursabile de până

la 50.000 euro, cu cofinanțare zero! Toate acestea din ghidul „Fondurile
Europene 2020″…
Între Capitolul 17 (paginile 119 – 126) din ghidul de consultanță
“Fondurile Europene 2020”, descoperi pas cu pas procedura de
înscriere și acordare a Fondurilor Europene, ce ai de făcut, cui
te adresezi, ce acte ai nevoie, cum completezi cererile, unde le
depui, rezolvând într-un timp mult mai scurt, tot ceea ce până
acum alții rezolvau în câteva luni!
Nu mai trebuie să alergi de la o instituție la alta, de la o coadă la alta
Nu vei mai fi nevoit să apelezi la firme de consultanță care îți vor cere
bani în avans, fără să știe măcar despre ce este proiectul tău
Nu te va mai întoarce nimeni din drum pentru că lipsește un anumit act
sau că ai completat greșit o cerere
Actele depuse de tine nu mai riscă să stea pe fundul unui sertar timp de
câteva luni până le vine rândul
Vei parcurge calea deja bătută de peste 1200 de români obișnuiți, care
au obținut deja fonduri europene în ultimii 2 ani, folosind ghidul nostru.

Pașii către Fondurile Europene?

Pasul 1: Beneficiarii verifică eligibilitatea, completează cererea de

finanțare și anexele solicitate de Autoritatea de Management. Există un
model unic de cerere de finanțare pentru toate cele trei instrumente
structurale, cu anexe diferențiate pe fiecare fond în parte – vezi
descrierea detaliată şi exact ce ai de completat în ghidul de consultanță
Fondurile Europene 2020
Pasul 2: ÎNTOCMIREA PROIECTULUI. În Capitolul 18 din ghid găsești
totul despre întocmirea planului de afaceri, metode de implementare,
dimensionarea investiției, verificarea pieței și prezentarea proiectului.
Pasul 3: Acordarea răspunsului cu privire la cererea solicitării de fonduri
europene. Din ghidul Fondurile Europene 2020 afli ce trebuie să faci
dacă răspunsul este favorabil sau nu (vezi pag 135-136) și ce
presupune etapa precontractuală (pag. 137)
Pasul 4: Semnarea contractului de finanțare.
Pasul 5: Achizițiile. Proceduri de atribuire a achizițiilor și reguli privind
achiziția de bunuri în perioada de implementare a proiectului (vezi
paginile 142-146)
Pasul 6: Depunerea deconturilor. Află cum să stăpânești cele 3 cereri
(cerere de prefinanțare, cerere de rambursare și cererea de plată) și nu
vei avea dureri de cap (vezi Capitolul 22)
Pasul 7: Cofinanțarea. Capitolul 23 îți dezvăluie ce instituții oferă
finanțare de până la 80% din totalul proiectului, ce bănci oferă
cofinanțare, și care sunt documentele necesare dosarului de
cofinanțare.
Ți-am demonstrat cum parcurgerea pașilor din ghidul de consultanță
„Fondurile Europene 2020” te ajută să faci demersurile necesare finalizării și
depunerii proiectului.
În plus, în ghid îți dezvăluim și lucrurile de finețe prin care mărești scorul
proiectului, astfel crești șansele de reușită ale proiectului tău și ridici plafonul
sumei pe care o poți obține de la Uniunea Europeană.
De aceea, CUPRINSUL ghidului Fondurile Europene 2020, arată astfel:

CURS 2

În domeniul managementului de proiect maturitatea defineşte capacitatea organizaţiei de a

implementa şi derula proiecte, într-o abordare evolutivă în raport cu literatura de specialitate. Dintre
cele mai cunoscute modele de maturitate din literatura de specialitate, am selectat şi prezentat
modelul CMMI (capability maturity model intergrated), structurat pe cinci nivele diferenţiate,
modelul Roland Gareis, elaborat sub formă de diagramă construită în bază corelaţiei existente între
criteriile avute în vedere şi procentele atribuite pentru fiecare dintre acestea, modelul OPM3
(Organizational Project Management Maturity Model) ce are în vedere nu ierarhizarea în baza unei
scale a nivelului de excelenţă în managementul proiectelor, ci mai degrabă perfecţionarea
activităţilor desfăşurate în cadrul companiei. Analiza acestor modele a fost completată şi cu un
model propus pentru organizaţiile din România, care să răspundă cel mai bine cerinţelor actuale, dar
şi posibilităţilor organizaţiilor de a-l implementa. Schematic acest model are şase etape distincte,
etapizate, a căror evoluţie reflectă implicarea, gradul de performanţă atins, condiţiile de trecere de la
o etapă la alta, respectiv barierele evidenţiate la nivelul organizaţiilor din România.
Managementul ciclului de viaţă al proiectului constituie o temă de mare interes pentru perioada
actuală prin care trec organizaţiile Modelul ciclului de proiect este prezentat din perspectiva
abordărilor internaţionale, regăsite în literatura de specialitate, ce au în vedere seturi de etape
distincte la nivel de domeniu, evoluţii diferenţiate şi rezultatele aşteptate.
Tipologia ciclului de viaţă a unui proiect prezintă o serie de caracteristici, între care consider
relevante:
- etapele propuse sunt, cel mai adesea, ordonate secvenţial şi au definite procedurile de transfer,
inclusiv cele care asigură continuitatea şi coerenţa proiectului;
- costurile asociate diferitelor etape ale ciclului sunt mai mici la început, cresc şi ajung la limita
maximă în fazele intermediare pentru ca apoi să scadă rapid către finalul proiectului;
- nivelul de incertitudine şi implicit riscul de neatingere a obiectivelor este cel mai mare în fazele de
început ale ciclului de viaţă, caracterizate mai ales prin lipsa informaţiilor, a experienţei comune, a
modului de percepţie de către parteneri etc.; gradul de certitudine creşte pe măsura apropierii de
finalul proiectului şi atingerea obiectivelor propuse;
- capacitatea stakeholderilor de a influenţa caracteristicile rezultatului final al proiectului (produse
sau servicii) înregistrează valori foarte mari la început, iar pe măsura evoluţiei ea devine progresiv
mai mică..
Abordarea clasică a fazelor specifice ciclului de viaţă ale unui proiect este realizată prin intermediul
a trei faze distincte: iniţială, intermediară şi finală.

În fig . nr.1. am prezentat evoluţia celor 3 faze, asociată cu rezultatele identificabile şi intrările
specifice.
1. Intrări
Etape
Ieşiri
Finală
Predare - primire Produs / Serviciu
Ideea

2. Echipa de proiect
Iniţială
Intermediară
Grafice
3. Plan
Progres
Valori intermediare
Acceptare
Aprobare
Domeniu de aplicare
Rezultate livrabile

În ansamblu, un proiect propus spre finanţare prin programele europene, disponibile în perioada ,
parcurge un ciclu alcătuit din şase etape, după cum urmează:
programare,
identificare,
formulare,
finanţare,
implementare
evaluare.
Programarea, considerată prima fază a ciclului de proiect, constă în definirea şi stabilirea cadrului
general de cooperare al Uniunii Europene cu o anumită ţară sau regiune geografică. Identificarea, ca
etapă a ciclului de viaţă, constă în selectarea acelor tipuri de programe şi proiecte care, în baza
documentelor strategice definite anterior, vor fi detaliate şi aprofundate. Următoarea etapă a ciclului
de viaţă constă în formularea proiectelor, ce are în vedere analiza aspectelor relevante ale ideii de
proiect, în concordanţă cu obiectivele şi strategia Uniunii Europene şi ale caracteristicilor locale şi
opiniilor principalilor factori implicaţi, inclusiv promotorul de proiect (organizaţie publică, privată,
autorităţi, asociaţii etc.). Etapa de finanţare presupune înaintarea cererii de finanţare şi a
documentelor suport (plan de afaceri, studiu de fezabilitate, proiect tehnic, avize, acorduri, etc.),
elaborate într-o forma standardizată pentru fiecare tip de program sau proiect. Implementarea
proiectului constă în utilizarea resurselor materiale şi umane alocate conform planului de
implementare, în scopul atingerii obiectivelor propuse. Evaluarea, ca ultimă etapă a ciclului de viaţă
al proiectului, presupune estimarea, cât mai sistematică şi obiectivă a rezultatelor proiectului
înregistrate de-a lungul întregului ciclu de viaţă. Scopul evaluării are în vedere şi comparaţia dintre
rezultatele proiectului şi obiectivele propuse, prin aceasta fiind evaluată eficienţa, eficacitatea,
impactul şi durabilitatea proiectului.
În cadrul acestui capitol am prezentat detaliat şi alte modele ale ciclurilor de viaţă pentru proiecte
din diferite domenii de activitate (construcţii, cultură, IT, prototipuri etc.) fiecare fiind însoţit de un
model grafic şi un set de explicaţii suplimentare, care să evidenţieze diferenţele intervenite faţă de
modelele clasice.
CURS 3
Oportunitatea finanţării proiectelor de investiţii prin intermediul programelor Uniunii Europene este
analizată distinct în cadrul capitolului 4 al prezentei lucrări. În prima parte am tratat problema
cadrului general al finanţării europene pentru perioada 2007 - 2013 şi tipologia instrumentelor
structurale de intervenţie. În termeni financiari, practic avem la dispoziţie o sumă de 29,7 miliarde
euro, posibil a fi utilizată prin:
- Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), susţine dezvoltarea economică durabilă la
nivel regional şi local prin mobilizarea capacităţilor locale şi diversificarea structurilor economice;
- Fondul Social European (FSE), contribuie la sporirea adaptabilităţii forţei de muncă şi a
întreprinderilor, îmbunătăţirea accesului pe piaţa forţei de muncă, prevenirea şomajului, prelungirea
vieţii active şi creşterea gradului de participare pe piaţa muncii a femeilor şi imigranţilor,
sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate şi combaterea discriminării;
- Fondul de Coeziune, finanţează proiecte în domeniul protecţiei mediului şi reţelelor de transport
transeuropene, proiecte în domeniul dezvoltării durabile, precum şi proiecte care vizează
îmbunătăţirea managementului traficului aerian şi rutier, modernizarea transportului urban,
dezvoltarea şi modernizarea transportului multimodal.
- Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), care finanţează investiţii pentru
creşterea competitivităţii în agricultură şi silvicultură, protecţia mediului, ameliorarea calităţii vieţii
şi diversificarea activităţilor economice în spaţiul rural.
- Fondul European pentru Pescuit (FEP), implementează Politica Comună de Pescuit şi se referă la
asigurarea pe termen lung a activităţilor de pescuit printr-o exploatare eficientă a resurselor
acvatice, la dimensionarea flotelor de pescuit, precum şi dezvoltarea şi îmbunătăţirea vieţii marine,
a lacurilor şi zonelor de coastă afectate de activităţile intensive de pescuit şi acvacultură.
Pentru aceste fonduri de investiţii au fost stabilite prin regulamentele europene o serie de principii
specifice programării, între care cele mai relevante le amintesc: complementaritatea, parteneriatul,
subsidiaritatea, adiţionalitatea, compatibilitatea, programarea şi concentrarea. Fiecare dintre acestea,
sunt însoţite de elementele specifice şi cadrul general impus.
În acelaşi context trebuie amintite şi regulile specifice, impuse pentru funcţionarea programelor,
care constituie reglementări specifice ce au în vedere alocare pe programe multianuale,
managementul descentralizat al fondurilor, regula decontării, regula N+3/N+2, regula flexibilităţii şi
regula prefinanţării. Fiecare dintre acestea au în vedere prevederi speciale cu caracter de
obligativitate, care sunt impuse atât promotorilor de proiecte cât şi autorităţilor implicate în procesul
de atragere a fondurilor financiare.
Pe plan naţional derularea şi implementarea proiectelor este asigurată prin intermediul unor entităţi
cu diferite roluri în ansamblul procesului. Cele mai importante organizaţii implicate sunt:
organismele intermediare, autorităţile de management, comitetele de monitorizare, autoritatea de
certificare şi plată, unităţile de plată, autoritatea de audit, curtea de conturi. Pentru fiecare entitate
sunt detaliate acţiunile specifice, rolurile, posibilităţile de intervenţie, atribuţiile şi responsabilităţile
pentru fiecare etapă din ciclul de viaţă. Fluxurile documentaţiei de proiect şi cel aferent
transferurilor financiare sunt considerate cu importanţă majoră pentru prezenta temă de cercetare,
din acest motiv ele fiind detaliate la nivel de etapă şi fază intermediară atât pentru sistemul plăţilor
directe cât şi pentru cel al plăţilor indirecte. Exemplificarea procedurilor, etapelor, regulamentelor şi
documentaţiei specifice este realizată pe un program operaţional, aici fiind incluse şi termenele
asociate, deciziile potenţial a fi luate în diferitele etape precum şi situaţiile speciale ce pot să
intervină în proiecte.
Rolul fiecărei entităţi implicate în atragerea şi utilizarea fondurilor europene este unul prioritar, din
perspectiva relaţiilor de interdependenţă în care se află în cadrul unui sistem coordonat şi coerent
precum şi a necesităţii creării unui cadru comun instituţional şi administrativ care să funcţioneze în
baza unor caracteristici de eficienţă, eficacitate, durabilitate şi transparenţă.
O parte distinctă a capitolului 4 a fost alocată prezentării experienţei acumulate de organizaţiile
publice şi private în perioada investiţiilor specifice preaderării la Uniunea Europeană. Programele
PHARE, ISPA şi SAPARD sunt analizate statistic şi calitativ prin prisma modului în care s-a reuşit
utilizarea sumelor disponibile, prin maniera în care s-au rezolvat o parte din problemele intervenite,
cauzele care au generat cele mai relevante şi dese probleme. Rezultatele acţiunilor întreprinse la
nivelul fondurilor de pre-aderare au determinat un grad de absorbţie de aproximativ 90% la nivelul
anului 2009. Statistic, sumele atrase din fondurile de pre-aderare însumează 5,1 miliarde euro, dintr-
un total de 5,6 miliarde. Din aceste sume, circa 3,4 miliarde euro reprezintă sume încasate deja de
beneficiarii de proiecte, diferenţa fiind sume rezervate pentru proiectele aflate în diferite stadii în
implementare.
Una dintre cele mai importante teme ale programelor şi proiectelor europene, pentru perioada
actuală are în vedere sistemul de criterii de eligibilitate impus de finanţator prin