Întrebări exemplificative,

„CONTABILITATEA PROIECTELOR EUROPENE” 2021 – 2022

2. Prezentați cum se recunosc subvențiile aferente activelor, în cazul societăților comerciale.

Subvenţiile aferente activelor reprezintă subvenţii guvernamentale pentru acordarea cărora

principala condiţie este ca întreprinderea beneficiară să cumpere, să construiască sau să
achiziţioneze sub orice formă active pe termen lung. De asemenea, pot exista şi condiţii secundare
care restricţionează tipul sau amplasarea activelor ori perioadele în care acestea urmează a fi
achiziţionate sau deţinute (cu alte cuvinte, bani în schimbul dobândirii de active pe termen lung).
Subvenţiile guvernamentale, inclusiv subvenţiile nemonetare la valoarea justă, nu se
recunosc până când nu există suficientă siguranţă că:
− întreprinderea va respecta condiţiile ataşate acordării lor şi că
− subvenţiile vor fi primite.
Cu alte cuvinte, întreprinderea trebuie să adopte o atitudine prudentă în recunoaşterea
subvenţiilor.
Subvenţiile guvernamentale se recunosc, pe o bază sistematică, drept venit pe perioadele
corespunzătoare cheltuielilor aferente pe care aceste subvenţii urmează a le compensa.
Pentru activele supuse amortizării, aceste perioade sunt uşor de identificat, ele fiind, de
regulă, duratele de amortizare. Pentru activele neamortizabile, subvenţiile se vor recunoaşte la
venituri pe parcursul perioadelor care confirmă costul realizării respectivelor obligaţii.
Dacă subvenţia guvernamentală îmbracă forma transferului unui activ nemonetar, cum ar fi
terenurile sau alte resurse, atunci este necesar să se evalueze valoarea justă a activului nemonetar,
recunoscându-se atât subvenţia, cât şi activul la valoarea justă.

3. Care sunt avantajele fondurilor europene? Argumentați.

Susținere financiară
Mai înainte de orice putem vorbi despre susținerea financiară acordată unei afaceri, în
scopul demarării ei. Uneori o idee bună se poate pierde pentru simplul motiv că nu există suficiente
fonduri pentru a o demara, cel puțin până la auto-susținere. Fondurile europene asigură o parte a
cheltuielilor, decontând conform rapoartelor de achiziții și cheltuieli eligibile sumele dispuse de
către beneficiar pentru derularea anumitor operațiuni.
Pentru că discutăm de sume mari de bani alocate pentru o serie de cheltuieli, este important de știut
faptul că fiecare decont se face ulterior efectuării plăților de către beneficiar, prin anexarea
documentelor de plată cererii de rambursare, care se trimite către unitățile administrative ce se
ocupă de alocarea fondurilor europene.

Dezvoltare economico-socială
Pe de altă parte, fondurile europene investite într-o afacere, pot duce la dezvoltarea
economiei țării și nu doar atât. Creând portițe în mediul de afaceri nu facem altceva decât să creăm
locuri de muncă, iar crearea locurilor de muncă duce la rulaje de bani, la o economie mai statornică
și la o creștere a speranței de viață.
Locurile de muncă reprezintă o provocare în majoritatea statelor europene. Uniunea
Europeană își dorește ca prin aceste fonduri alocate, o parte din ele să ajungă și în segmente ce țin
de implementarea de noi locuri de muncă, de formare profesională, de atestare profesională, în
educație și în dezvoltare personală.
Uniunea Europeană își propune să reducă numărul șomerilor, sau al persoanelor fără
pregătire sau educație și din acest punct de vedere a lansat în apelurile de proiecte și cerințe care
vizează exact activități care să combată aceste probleme. Uniunea Europeană își dorește, de
asemenea, state cât mai echilibrate și mai bine dezvoltate, iar prin aceasta se înțelege și domeniul
educației, al dezvoltării și al creării de noi locuri de muncă.

Acumulare de cunoștințe, capacitate de sinteză, abilități organizatorice.

Deși pare că orice antreprenor știe exact ce are de făcut, când sau prin ce mijloace,
depunerea unui proiect ce vizează finanțarea prin fonduri europene reușește să mobilizeze
participanții într-un maraton fără precedent.
Astfel, aceștia își exersează pe parcursul derulării procesului de verificare și implementare a
proiectului abilități antreprenoriale importante, care în mod cert îi vor ajuta și pe viitor. Sinteza,
răbdarea, organizarea, concentrarea, munca în echipă, acestea sunt doar câteva dintre câștigurile pe
care le poate avea un antreprenor, indiferent dacă proiectul său este sau nu selectat în vederea
finanțării.

Valorificarea ideilor de afaceri și punerea lor în practică

Nu în ultimul rând, fondurile europene dau o șansă la existență unor proiecte care până la
depunere și prezentare, ar fi putut fi date uitării.
Punctul de plecare este așadar dorința, ideea, transpunerea într-un proiect, conturarea ideii
de afaceri și prezentarea planului. Pașii ce trebuie urmați sunt explicați pe îndelete în ceea ce
urmează, astfel încât să aveți toate datele necesare în acest sens.

4. Prezentați 20 de erori posibile la cerearea de rambursare.

Erori ce ar putea apărea la cererea de rambursare:

− factura nu prezintă semnătura de primire, iar contul furnizorului de lucrări este diferit de contul
furnizorului de lucrări din contractul de achiziţie; factura nu menţionează numărul contractului de
achiziţie în baza căruia a fost emisă; factura nu prezintă semnătura de primire;
− totalul de plată din factură este incorect;
− factura nu este completată la rubrica ce corespunde contului bancar al cumpărătorului;
− lipsesc facturile de avans emise de către furnizorul de bunuri;
− lipsesc facturile pro forma emise de către furnizorul de bunuri;
− lipsesc facturile pro forma;
− lipseşte factura în baza căreia s-a întocmit dispoziția de plată externă (DPE);
− factura pro forma este incompletă;
− factura pro forma nu este semnată şi ştampilată de furnizor;
− facturile externe nu sunt semnate şi ştampilate de furnizor şi nu sunt traduse;
− lipseşte factura de stornare a facturilor de avans;
− valoarea facturilor emise de furnizorul de lucrări este mai mare decât valoarea situaţiilor de
lucrări;
− în factură, data emiterii contractului este menţionată incorect;
− în declaraţia furnizorului de bunuri, data emiterii facturii externe este menţionată greşit;
− numărul facturii menţionate în ordinul de plată nu este complet;
− în ordinul de plată şi în biletul la ordin emis pentru garanţia de bună execuţie se menţionează un
cont diferit de cel precizat în contractul încheiat cu furnizorul de lucrări; biletul la ordin menționat
nu este completat;
− contul beneficiarului plăţii de pe ordinul de plată este diferit de contul furnizorului de pe factură;
− pe DPE este înscrisă o factură neexistentă în cererea de plată;
− pe DPE se face referire la factura pro forma, document ce nu se regăseşte în cererea de plată, ci
doar traducerea acestuia;
− ordinul de plată nu menţionează numărul facturii sau al contractului de achiziţie în baza căreia
(căruia) s-a efectuat plata;
− ordinul de plată este emis înaintea facturii;
− conturile beneficiarului plăţii din ordinul de plată sunt diferite de contul furnizorului din
contractul de achiziţie de bunuri;
− situaţia de lucrări pentru instalaţii de încălzire birouri emisă de furnizorul de lucrări nu este
semnată şi ştampilată de beneficiar;
− declaraţia de conformitate emisă de furnizor nu este datată;
− procesul-verbal de recepţie întocmit pentru furnizorul de bunuri prezintă două date de emitere;
− documentul nu este tradus;
− lipsesc procesele-verbale menţionate în programul de control al calităţii lucrărilor de rezistenţă
(verificare natură teren de fundare, verificare armare radier şi pereţi cuvă etc.);

5. Care sunt cele 5 priorități investiționale ale modernizării politicii de coeziune?

Politica de Coeziune, principala politică de investiţii a Uniunii Europene, suportă propuneri

de modernizare, pe care Comisia Europeană le susține pentru următorul buget pe termen lung. Un
prim aspect vizat de noul proiect este reprezentat de cinci priorităţi investiţionale:
o Europă mai inteligentă – se urmăreşte inovarea, digitalizarea, transformarea economică şi
sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii;
o Europă mai verde – fără emisii de carbon, prin punerea în aplicare a Acordului de la Paris, prin
investiţii în tranziţia energetică, energia din surse regenerabile şi combaterea schimbărilor
climatice;
o Europă conectată – reţele strategice de transport şi digitale;
o Europă mai socială – aplicarea pilonului European al drepturilor sociale şi sprijinirea calităţii
locurilor de muncă, a învăţământului, a competentelor, a incluziunii sociale şi a accesului egal la
sistemul de sănătate
o Europă mai aproape de cetăţenii săi – sprijinirea strategiilor de dezvoltare conduse la nivel local
şi a dezvoltării urbane durabile în UE.
6. Prezentați tratamentul deductibil – impozabil, pentru calculul rezultatului fiscal obținut de
societate din derularea unui proiect de finanțare nerambursabilă.

7. Ce presupune planul de afaceri, în vederea obținerii fondurilor nerambursabile?

Pregătirea proiectului de solicitare a fondurilor europene începe cu realizarea planului de

afaceri. Acest document sau mai bine spus această serie de documente (pentru că vorbim despre un
întreg ansamblu de documente) înseamnă de fapt structura afacerii, cuprinzând stadiul în care se
află ea, locație, lucrări demarate până la un anumit punct, dar și evaluarea estimativă a comportării
acesteia pe viitor. Este destul de greu să faci predicții antreprenoriale, mai ales într-un mediu de
afaceri care se află într-o perpetuă schimbare. Din acest motiv, pentru realizarea planului de afaceri
își dau concursul mai multe persoane, cu diferite specialități, cum ar fi avocatul companiei,
contabilul și eventual un consultant în domeniul fondurilor europene.
Planul de afaceri are rol dublu în dinamica fondurilor europene. Pe de o parte discutăm
despre prezentarea companiei într-o modalitate cât mai amănunțită, iar pe altă parte un plan de
afaceri are proprietatea de a scoate la iveală punctele slabe sau pe cel la care compania se descurcă
cel mai bine.
8. Ce cuprinde pachetul legislativ privind polotica de coeziune?

Pachetul legislativ privind Politica de Coeziune cuprinde:

− Regulamentul privind prevederile comune (CPR);
− Regulamentul privind Fondul European de dezvoltare regională (FEDR) şi Fondul de Coeziune
(FC);
− Regulamentul privind cooperarea teritorială;
− Regulamentul privind mecanismul de cooperare transfrontalieră;
− Regulamentul privind „Fondul Social European Plus” (FSE+).

9. Care sunt criteriile de eligibilitate ale solicitantului de fonduri europene?

La nivel de eligibilitate trebuie respectat un set de reguli generale, care privesc pe fiecare
solicitant în parte, urmând ca mai apoi aceste reguli să se adreseze specific, fiecărui proiect. Astfel,
la nivel de date ce țin de beneficiar, condițiile de acordare sunt următoarele:
− solicitantul poate fi persoană fizică, cu cetățenie română;
− solicitantul poate avea ca formă de organizare una dintre următoarele: SRL sau SA;
− solicitantul poate fi persoană fizică autorizată;
− solicitantul poate fi microîntreprindere, cu un număr mai mic de nouă angajați;
− solicitantul poate fi cooperativă, asociație sau întreprindere;
− solicitantul poate fi o asociație sau un ONG;
− solicitantul poate fi o societate agricolă, o persoană ce deține terenul agricol, păduri
− solicitantul poate fi producător.

10. Care sunt etapele obilgatoriu de parcurs în vederea accesării fondurilor europene? Prezentați
succint aceste etape.

11. Prezentați cum se recunosc subvențiile aferente veniturilor, în cazul societăților comerciale.

12. Prezentați aspectele pregătirii proiectului de finanțare.

13. Ce prevede verificarea proiectului? Argumentați răspunsul favorabil.

După întocmirea proiectului și depunerea acestuia, împreună cu cererea de finanțare și alte

documente justificative, urmează o perioadă de timp alocată verificărilor datelor din proiect. În
această perioadă se analizează toate datele, în vederea oferirii solicitantului unui răspuns cu privire
la cererea sa de finanțare.
Evaluarea și selecția proiectelor este de durata și comportă anumite etape de verificare, atât
în ceea ce privește latura economică, cât și în ceea ce privește ideea ca ansamblu. Evaluarea
vizează două etape majore, după cum urmează:
− SIDU-Strategii integrate de dezvoltare urbană – evaluare și selecție. În această etapă are loc
stabilirea cu exactitate a listei de proiecte participante și se verifică bugetele ce pot fi alocate,
zonal, pentru fiecare proiect. În această etapă se face referire la axele prioritare în care se
încadrează proiectele, dar și la celelalte componente ce definesc proiectul ca ansamblu. În final se
stabilește bugetul pentru fiecare oraș în parte (axa 4- Sprijinirea dezvoltării urbane durabile a POR
2014-2020);
− Evaluarea propriu-zisă a proiectelor din SIDU.

14. Prezentați care sunt categoriile de documente necesare în pregătirea proiectului de finanțare.

15. Ce presupun achizițiile în cadrul unui proiect cu finanțare europeană și care sunt procedurile
de atribuire a acestora?

16. Prezentanți ce sunt și cum se recunosc subvențiile guvernamentale?

Subvenţiile guvernamentale reprezintă asistenţa acordată de guvern sub forma unor

transferuri de resurse către o întreprindere în schimbul respectării, în trecut sau în viitor, a anumitor
condiţii referitoare la activitatea de exploatare a acestei întreprinderi. Subvenţiile exclud acele
forme de asistenţă guvernamentală cărora nu li se poate atribui, în mod rezonabil, o anumită
valoare, precum şi acele tranzacţii cu guvernul care nu se pot distinge de operaţiunile comerciale
normale ale întreprinderii.
Subvenţiile guvernamentale, inclusiv subvenţiile nemonetare la valoarea justă, nu se
recunosc până când nu există suficientă siguranţă că:
− întreprinderea va respecta condiţiile ataşate acordării lor şi că
− subvenţiile vor fi primite
Cu alte cuvinte, întreprinderea trebuie să adopte o atitudine prudentă în recunoaşterea
subvenţiilor.
Subvenţiile guvernamentale se recunosc, pe o bază sistematică, drept venit pe perioadele
corespunzătoare cheltuielilor aferente pe care aceste subvenţii urmează a le compensa.
Pentru activele supuse amortizării, aceste perioade sunt uşor de identificat, ele fiind, de
regulă, duratele de amortizare. Pentru activele neamortizabile, subvenţiile se vor recunoaşte la
venituri pe parcursul perioadelor care confirmă costul realizării respectivelor obligaţii.
Dacă subvenţia guvernamentală îmbracă forma transferului unui activ nemonetar, cum ar fi
terenurile sau alte resurse, atunci este necesar să se evalueze valoarea justă a activului nemonetar,
recunoscându-se atât subvenţia, cât şi activul la valoarea justă.

17. Ce presupune evaluarea proiectului de finanțare?

După ce proiectul a fost încărcat în format electronic și transmis către finanțator, acesta intră
automat într-un proces de evaluare.
Se verifică îndeplinirea condițiilor de eligibilitate, așa cum au fost stabilite prin intermediul
ghidului solicitantului, precum și existența tuturor documentelor solicitate.
După aceea, proiectul va fi verificat din punct de vedere tehnic și economic, ceea ce înseamnă că
soluțiile tehnice prezentate, dar și bugetul vor fi analizate cu o atenție sporită.
În cazul în care sunt necesare clarificări suplimentare, evaluatorii vor solicita reprezentantului
legal al societății să ofere, într-un termen precis, informațiile necesare.
După analiza tuturor informațiilor furnizate de către solicitant se va acorda un punctaj
proiectului, întocmindu-se, cu această ocazie un raport de evaluare al proiectelor depuse.
Totuși, finanțarea disponibilă este limitată, iar în cele mai multe cazuri este o concurență destul
de puternică, ceea ce va face ca nu toate proiectele depuse să primească finanțarea solicitată. Astfel,
doar solicitanții ale căror proiecte au obținut un punctaj cât mai mare vor fi chemați să semeze
contractele de finanțare, iar în cazul în care se înregistrează o egalitate de punctaj, ghidul solicitantului
prevede și modalitățile de departajare a acestor proiecte.

18. Care sunt elementele care trebuie să le conțină contractul de finanțare?

19. Ce presupune implementarea proiectului de finanțare?

20. Prezentați tratamentul nedeductibil – impozabil, pentru calculul rezultatului fiscal obținut de
societate din derularea unui proiect de finanțare nerambursabilă.

21. Ce sunt fondurile europene?

Fondurile Europene reprezintă surse de finanțare externe sau instrumente financiare,

nerambursabile, administrate de Comisia Europeană, prin agențiile de stat responsabile, menite să ajute
la dezvoltarea unui stat, prin intermediul mediului de afaceri, pe care acestea îl sprijină, oferind un
punct de plecare antreprenorilor care vor să dezvolte o anumită activitate economică, în concordanță cu
cerințele programelor operaționale lansate de Comisia Europeană.

22. Ce prevede cererea de finanțare a proiectelor europene și care sunt anexele acesteia?

23. Ce prevede monitorizarea proiectului?

24. Ce presupune verificarea proiectului? Argumentați raspunsul nefavorabil.

25. Care sunt principalele motive pentru care antreprenorii nu aplică pentru finanțare europeană?

26. Ce presupune prefinanțarea proiectului?

Prefinanţarea reprezintă transferarea unor sume de către Comisia Europeană, sub forma
avansurilor, pentru susţinerea începerii şi/sau pe parcursul implementării proiectelor finanţate, în
vederea derulării corespunzătoare a acestora.
Conform OMFP nr. 2.548/2009, prefinanţarea se acordă beneficiarilor de proiecte finanţate
din instrumente structurale în limita de 30% din valoarea eligibilă a contractului / deciziei /
ordinului de finanţare încheiat între Autoritatea de Management / Organismul Intermediar şi
beneficiar. Prefinanţarea se acordă beneficiarilor integral sau în tranşe.

27. Cine poate primi finațare europeană? Argumentați.

Finanțarea europeană, deși este atrăgătoare pentru mulți antreprenori, nu poate fi accesată de
către orice tip de afacere. Comisia Europeană impune anumite condiții și domenii, marșând pe
ideea de coeziune și dezvoltare regională, dar și pe expansiunea din punct de vedere economic al
țării care primește finanțarea.

28. Prezentați ce presupune restituirea unei subvenții, în cazul societăților comerciale.

29. Ce presupune eligibilitatea investițiilor în cadrul unui proiect cu finanțare europeană?

O condiție pe care orice proiect trebuie să o respecte este aceea că în mod obligatoriu un
proiect trebuie să cuprindă și investiții în active corporale finanțabile prin ajutor regional de stat.
Abia mai apoi, în mod opțional, se pot include în proiect investiții prin ajutor de minimis sau
investiții prin ajutor de stat regional în active necorporale. Proiectele care includ doar investiții în
active necorporale nu vor avea calitatea de proiecte eligibile pentru obținerea de fonduri europene.

30. Ce presupune rambursarea cheltuielilor beneficiarilor fondurilor nerambursabile?