- ACADEMIA DE FINANȚARE -

Cum poți deveni un

CONSULTANT
ÎN ACCESAREA FONDURILOR
NERAMBURSABILE

www.academiadefinantare.ro
1. Culegerea informațiilor necesare

Obținerea unei finanțări nerambursabile prin intermediul

programului Start-up Nation necesită colectarea de la client a
informațiilor necesare întocmirii planului de afaceri. Fiind vorba
despre firme debutante, fără istoric sau, cel puțin, fără
activitate relevantă, informațiile și documentele necesare sunt
ușor de colectat prin intermediul unui chestionar de
consultanță pe care îl vom prezenta în cadrul acestei lecții a
cursului.

Documentele necesare

La depunere, în completarea planului de afaceri și a cererii de

finanțare, beneficiarul trebuie să atașeze, de asemenea, o serie
de documente privind societatea, antreprenorul și proiectul în
sine. Aceste documente sunt următoarele:
• copie a cărții de identitate;
• copie a certificatului de înmatriculare;
• oferte financiare și tehnice pentru investiția propusă;
• declarație pe proprie răspundere privind încadrarea
societății în categoria întreprinderilor mici și mijlocii;
• declarație pe proprie răspundere privind ajutoarele de
minimis încasate în trecut;
• declarație pe proprie răspundere privind calculul
întreprinderilor legate și partenere, dacă este cazul.

Formularele standard ale declarațiilor pe proprie răspundere

sunt atașate în format editabil pe site-ul finanțatorului,
respectiv www.imm.gov.ro. Consultantul trebuie să le descarce
și să le completeze cu datele fiecărui client al său, solicitant de
fonduri nerambursabile.
Declarațiile vor fi semnate de către reprezentantul legal al
solicitantului, respectiv administratorul societății și vor fi
returnate consultantului. Acesta le va pregăti pentru depunere
în format jpeg sau PDF și le va încărca în aplicație împreună cu
planul de afaceri și cererea de finanțare în perioada în care
sesiunea de depunere a proiectelor va fi activă.

Informații necesare

Pe lângă documentele amintite anterior, consultantul are

nevoie să colecteze de la solicitant o serie de informații
necesare întocmirii planului de afaceri. Pentru a ne asigura că
informațiile necesare nu sunt omise, iar clientul completează
toate datele solicitate în timp util, încă de la semnarea
contractului de consultanță îi vom înainta un chestionar de
consultanță ce conține toate informațiile necesare.

Acest chestionar de consultanță este întocmit urmărind

structura cadru a planului de afaceri solicitat de finanțator.
Imediat după publicarea în dezbatere publică a documentației
necesare depunerii proiectului, firma de consultanță trebuie să
își actualizeze chestionarul de consultanță, astfel încât să îl
poată transmite rapid clienților săi și să demareze completarea
planurilor de afaceri fără întârziere.

Iată care este structura chestionarului de consultanță:

Mai întâi, îi vom solicita solicitantului informații privind

societatea:
• denumirea firmei;
• data înființării societății la Oficiul Național al Registrului
Comerțului;
• statutul de plătitor sau neplătitor de TVA. Această
informație este necesară pentru a încadra cheltuielile cu
TVA în mod corect în cadrul bugetului:
 • Atunci când societatea este plătitoare de TVA, TVA-ul
reprezintă o cheltuială neeligibilă în cadrul proiectului,
urmând a fi recuperată de la stat;
• Atunci când societatea este neplătitoare de TVA, TVA-
ul nu poate fi recuperat de la stat și poate fi solicitat la
decontare prin intermediul proiectului.
• domeniul în care proiectul se va realiza. În cazul în care
solicitantul cunoaște codul CAEN al activității, atunci în
această secțiune va completa codul de 4 cifre al activității.
Dacă această informație nu îi este cunoscută, atunci va
descrie cât mai exact activitatea pentru care solicită
finanțare, urmând ca firma de consultanță să o încadreze
într-un cod CAEN.

Pentru exactitatea datelor completate de către solicitant, firma

de consultanță trebuie să îi solicite, de asemenea, actul
constitutiv al societății sau un certificat constatator emis recent
de Oficiul Național al Registrului Comerțului. Aceste documente
vor furniza și alte informații necesare completării planului de
afaceri:
• activitatea principală a societății;
• activitățile secundare ale firmei;
• adresa sediului social;
• adresa punctelor de lucru sau ale sediilor secundare;
• structura acționariatului și datele de identificare ale
acestora.

Apoi, sunt necesare informații privind locul de implementare al

proiectului. Dacă acesta este deja stabilit la momentul
întocmirii planului de afaceri, se va descrie cât mai exact:
• contractul în baza căruia spațiul este folosit;
• suprafața spațiului;
• utilitățile disponibile;
• căile de acces.
În cazul în care spațiul nu este stabilit la momentul depunerii
proiectului și va fi ales după semnarea contractului de
finanțare, chestionarul de consultanță trebuie să prezinte
informații privind spațiul necesar în privința suprafețelor și a
utilităților necesare desfășurării activității în condiții optime
(curent trifazic, apă curentă, branșament la gaze naturale, etc).

Resursele umane implicate în proiect

Se vor solicita informații despre reprezentantul legal al

proiectului. Pe lângă nume și prenume și datele de identificare
ale acestuia, pentru completarea planului de afaceri sunt
necesare informații privind:
• experiența în activități similare;
• studiile relevante pentru proiect, dacă este cazul.

Aceste informații se pot prelua, de asemenea, dintr-un CV

recent al reprezentantului legal al proiectului.

Totodată, sunt necesare informații privind noile locuri de

muncă pe care societatea le va crea după aprobarea
proiectului. Această secțiune a chestionarului este extrem de
importantă, întrucât ea va determina o obligație contractuală a
solicitantului de fonduri nerambursabile față de finanțator:
locurile de muncă asumate la depunerea proiectului trebuie să
fie create în perioada de implementare și menținute ulterior
pentru o perioadă minimă de doi ani.

Denumirea posturilor, deși poate fi modificată și după

semnarea contractului de finanțare, oferă consistență planului
de afaceri și oferă evaluatorului imaginea unui proiect complet,
gândit în cele mai mici amănunte.
Obiectivele proiectului

Implementarea proiectului trebuie să conducă la atingerea unor

obiective certe, asumate de către beneficiarul investiției. Este
important ca planul de afaceri să conțină informații clare despre
afacere și locul în care aceasta va ajunge peste 2,3 sau 5 ani
după obținerea finanțării nerambursabile.

În această secțiune sunt oferite cu titlu de exemplu câteva

obiective pe care clientul le poate accepta ca atare sau pe care
le poate modifica și adapta pentru propriul proiect.

Investiție

În secțiunea privind investiția necesară realizării proiectului,

solicitantul de fonduri nerambursabile trebuie să enumere
bunurile, echipamentele, utilajele și alte investiții necesare.
Valoarea acestora trebuie să fie fundamentată pe prețuri de
piață, astfel că este extrem de important ca acest chestionar să
fie însoțit, de asemenea, de oferte financiare și tehnice
preluate de la agenți economici reali din piață.

Start-up Nation permite, de asemenea, decontarea unor

cheltuieli operaționale pentru o perioadă de până la 12 luni
după semnarea acordului de finanțare. Valorile introduse în
această secțiune vor reprezenta, după aprobarea proiectului,
valorile maxime pe care beneficiarul le va putea deconta din
fonduri nerambursabile.

Activitatea desfășurată

Clientul va trebui să ofere consultantului o imagine cât mai

clară privind veniturile pe care proiectul le va genera după
realizarea investiției. În cadrul acestui tabel se vor completa
produsele sau serviciile vândute, cantitățile estimate pentru
durata unui an și prețurile de vânzare avute în vedere.
Valorile înscrise în cadrul acestui tabel vor genera cifra de
afaceri a societății pentru primul an după realizarea
proiectului.

Piața de desfacere

Clientul va oferi în această secțiune a chestionarului informații

privind piața de desfacere a produselor sau serviciilor sale. În
cazul în care nu este posibilă o defalcare precisă, este suficient
dacă potențialii clienți vor fi definiți ca persoane fizice și
persoane juridice, indicându-se, pentru fiecare categorie,
procentul estimat în cifra de afaceri a societății.

Pentru a descrie modalitățile de comercializare ale produselor

sau serviciilor, consultantul are nevoie de informații privind
felul în care clientul final interacționează cu societatea: prin
intermediul unui site, prin participarea la târguri sau expoziții
sau magazin propriu. Modalitățile de vânzare estimate vor fi
descrise în această secțiune a chestionarului.

De asemenea, concurența este un capitol important al

chestionarului de consultanță. Principalii concurenți trebuie să
fie indicați de către client, acesta fiind cel mai în măsură să
ofere aceste informații. De asemenea, se presupune că el își
cunoaște concurența, știind care sunt punctele tari și punctele
slabe ale produselor sale în competiție cu cele ale altor agenți
economici.

Dacă este cazul, alte informații relevante vor fi oferite în ultima

secțiune a chestionarului de consultanță. Acestea se referă la:
• descrierea fluxului tehnologic;
• descrierea echipamentelor pe care clientul le deține deja;
• alte achiziții necesare ce nu vor fi acoperite de ajutorul
financiar nerambursabil, dacă este cazul;
• alte elemente care nu au fost amintite în secțiunile
anterioare ale chestionarului.
2. Completarea datelor generale

După recepționarea chestionarului de consultanță completat,

firma de consultanță va putea demara redactarea planului de
afaceri. Structura cadru a acestui document este disponibilă pe
site-ul finanțatorului, respectiv www.imm.gov.ro și este
obligatorie pentru toți solicitanții de ajutor financiar
nerambursabil.

Documentul poate fi modificat de la o sesiune la alta a

programului de finanțare, astfel că este extrem de important
verificarea structurii cadru înainte de a începe efectiv
redactarea planului de afaceri.

Structura cadru a acestui document se descarcă în format word

și se completează ca atare. Ulterior, atunci când sesiunea de
depunere a proiectelor va deveni activă, informațiile din planul
de afaceri vor fi încărcate în platforma finanțatorului, alături de
documentele justificative amintite în cadrul lecției anterioare.

Primul capitol al planului de afaceri se referă la datele generale

ale solicitantului și proiectului.

Certificatul de înmatriculare al societății va oferi informațiile

necesare completării următoarelor secțiuni ale planului de
afaceri:
• numele firmei;
• codul unic de înregistrare;
• forma juridică de constituire;
• data înființării și numărul de la Registrul Comerțului.
Datele de contact ale solicitantului (adresă, telefon și e-mail) se
vor prelua din chestionarul de consultanță completat de client.

Codul CAEN al activităţii pentru care se solicită finanțare se

încadrează într-una din categoriile amintite în planul de afaceri,
respectiv:
• producție;
• servicii, inclusiv industriile creative;
• comerț și alte activități.

Codul de 4 cifre al activității finanțate prin proiect se va

completa în secțiunea următoare.

Următoarele informații solicitate în cadrul acestui capitol se vor

prelua din:
• actul constitutiv actualizat la zi, dacă a suferit modificări de
la înființarea societății;
• certificatul constatator emis de Oficiul Național al
Registrului Comerțului.

Informațiile preluate din aceste două documente vor asigura

completarea planului de afaceri cu informații privind:
• valoarea capitalului social;
• natura capitalului social;
• date privind acționarii sau asociații firmei solicitante;
• administratorii societății și datele lor de identificare.

Se va preciza, de asemenea, dacă reprezentantul legal (asociat

sau acționar) s-a întors în România din diaspora pentru
deschiderea unei afaceri prin intermediul Start-up Nation,
această informație având doar un rol statistic, fără a influența
șansele de finanțare ale proiectului.
În următoarea secțiune a planului de afaceri se vor prezenta
persoanele de contact responsabile de elaborarea și
implementarea proiectului, respectiv:
• reprezentantul firmei de consultanță;
• reprezentantul legal de proiect, în cele mai multe cazuri
acesta fiind administratorul societății solicitante.

Se va preciza categoria din care societatea face parte, respectiv:

• micro-întreprindere;
• întreprindere mică;
• întreprindere mijlocie.

Informațiile teoretice privind încadrarea societății în categoria

IMM sunt prezentate în amănunt în cadrul unui articol
disponibil în Academia de Finanțare. Link-ul este disponibil în
cadrul acestei pagini.

Dacă societatea aplicantă face parte dintr-un grup, pentru

fiecare societate din grup se vor prezenta următoarele
informaţii:
• denumire;
• CUI;
• legături cu societatea ce solicită ajutor financiar
nerambursabil.

Aceste informații sunt explicate, de asemenea, în cadrul unui

articol din cadrul Academiei de Finanțare.
În ultima secțiune a acestui capitol sunt indicate documentele
pe care solicitantul, ajutat de consultantul său, le va încărca în
aplicație:
• cererea tip de acord de principiu pentru finanțare;
• declaraţia privind încadrarea întreprinderii în categoria
întreprinderilor mici şi mijlocii;
• declarație privind calculul întreprinderilor legate și
partenere;
• declaraţia de minimis;
• cartea de identitate a reprezentantului legal;
• CUI-ul societății;
• împuternicirea, dacă documentele sunt semnate de altă
persoană decât reprezentantul legal al proiectului.

Declarațiile pe proprie răspundere se descarcă în format

editabil de pe site-ul finanțatorului, se completează cu datele
solicitate, se vor semna de reprezentantul legal al proiectului și
se vor încărca în aplicație, în format jpeg sau pdf.

Modelele completate ale acestor declarații vor fi disponibile

pentru descărcare și consultare din cadrul ultimei lecții a
acestui curs online.
3. Strategia societății

Următoarea secțiune a planului de afaceri este destinată

prezentării viziunii și strategiei societății pentru implementarea
și operarea investiției. În cadrul acestei lecții vom discuta
despre activitatea supusă finanțării, locul de implementare al
proiectului, dar și despre veniturile generate de investiție după
finalizarea implementării.

Această secțiune a planului de afaceri este structurată sub

forma unor întrebări cărora consultantul sau solicitantul de
fonduri nerambursabile trebuie să le răspundă.

Informațiile furnizate trebuie să fie suficient de clare, astfel

încât evaluatorul proiectului să obțină toate datele necesare
analizei documentației depuse, evitându-se, în acest fel,
eventualele solicitări de clarificări.

Iată care sunt informațiile ce trebuie furnizate în cadrul acestor

secțiuni:

Care este domeniul pentru care solicitați finanțare?

Pentru a răspunde acestei întrebări se va încadra activitatea

economică supusă finanțării într-un cod CAEN, conform
clasificării activităților din economia națională (CAEN).

Se va prezenta, de asemenea, o scurtă detaliere a activității

supuse finanțării. Pentru exemplificare, se poate descărca din
această pagină documentul întocmit de Oficiul Național al
Registrului Comerțului privind clasificarea tuturor codurilor
CAEN din economie.
De asemenea, documentul poate fi consultat online pe site-ul
ONRC.

Care este locația previzionată unde va fi implementat

proiectul?

Spre deosebire de alte programe de finanțare, Start-up Nation

nu impune solicitanților existența locului de implementare a
proiectului încă de la momentul depunerii cererii de finanțare.
Prin urmare, antreprenorii care nu au la dispoziție un spațiu în
momentul întocmirii planului de afaceri vor completa în această
secțiune prevederile minime pe care le vor urmări după
aprobarea proiectului în vederea obținerii unui spațiu de lucru.

În cadrul acestei secțiuni se vor prezenta informații privind:

• suprafața necesară;
• compartimentarea optimă, dacă este cazul;
• utilitățile necesare în cadrul spațiului pentru desfășurarea
activității în condiții adecvate;
• căile de acces.

În cazul în care spațiul este disponibil la momentul elaborării

planului de afaceri, în această secțiune se va prezenta, de
asemenea, locația efectivă, respectiv localitatea și adresa
exactă. Forma juridică sub care spațiul este folosit nu este
importantă, fiind permise contractele de proprietate, închiriere,
concesiune sau comodat.

Dacă spațiul nu există la data întocmirii proiectului, atunci se

vor menționa în cadrul acestei secțiuni doar județul și
localitatea în care activitatea se va localiza. După aprobarea
proiectului, aceste informații vor trebui respectate, iar
beneficiarul fondurilor nerambursabile va căuta un spațiu
conform descrierii făcute în planul de afaceri.
Schimbarea locației proiectului este permisă, în unele situații, în
baza unui memoriu justificativ depus după semnarea acordului
de finanțare. Nu este permisă schimbarea locației proiectului în
cazul în care acest lucru conduce la o modificare a condițiilor de
la momentul evaluării planului de afaceri (spre exemplu,
mutarea proiectului în județele Cluj, Ilfov sau municipiul
București).

Care este esența afacerii dumneavoastră?

În cadrul acestei secțiuni se prezintă activitatea ce urmează a fi

desfășurată, insistând pe elementele care diferențiază oferta
societății față de cea a principalilor concurenți. Dacă este cazul,
se vor prezenta elemente precum:
• tehnologii inovative;
• avantajele concurențiale;
• servicii post-vânzare oferite clienților;
• garanții extinse;
• livrare sau preluare de la domiciliu;
• reduceri comerciale aplicabile în cazul unor comenzi
viitoare.

Ce anume va genera bani și profit?

Societatea va obține venituri și profit din comercializarea de

bunuri sau servicii obținute în urma implementării proiectului.
În cadrul acestei secțiuni trebuie prezentată lista produselor sau
serviciilor pe care societatea le va obține pe durata unui an,
după realizarea investiției.

Lista produselor sau a serviciilor prezentată în cadrul acestei

secțiuni trebuie să fie corelată cu celelalte capitole ale planului
de afaceri.

Secțiunea trebuie să cuprindă, pe lângă lista produselor și a

serviciilor comercializate, și referiri la prețurile practicate și cifra
de afaceri estimată pentru un an de activitate.
După absolvirea cursurilor organizate de Academia de
Finanțare, mulți dintre cursanții noștri și-au întocmit singuri
planurile de afaceri și au obținut finanțare pentru propriile
proiecte.

De asemenea, absolvenții cursurilor noastre încep o carieră în

consultanță, întocmind și implementând proiecte pentru
diverse programe de finanțare.

Iată, în această secțiune a Academiei de Finanțare, câteva

povești de succes:

Citește
poveștile de succes
4. Resursele necesare proiectului

Unul dintre capitolele esențiale ale oricărui plan de afaceri îl

constituie detalierea resurselor aflate la dispoziția proiectului.
Acestea asigură implementarea cu succes a activităților
planificate, fără depășirea bugetului alocat și a termenelor
prevăzute.

Resursele planificate pentru implementarea activităților unui

proiect sunt detaliate în cadrul planului de afaceri depus spre
evaluare.

Iată care sunt cele cinci categorii de resurse aflate la dispoziția

unui proiect și care trebuie amintite în cadrul planului de
afaceri solicitat în cadrul programului Start-up Nation:

Resursele umane

Resursele umane implicate în implementarea proiectului se

referă, pe de o parte, la managementul societății, respectiv
persoanele cu atribuții de conducere a afacerii. Din rândul
acestora se va desemna și angajatul cheie al societății, pentru
care se vor prezenta calificările și specializările pe care le
deține.

Pe de altă parte, resursele umane vizează și personalul cu

atribuții de execuție existente la momentul pregătirii
proiectului, dar și noile locuri de muncă create după semnarea
contractului de finanțare. Acestea trebuie să fie corelate cu
specificul proiectului și să acopere necesarul de forță de muncă.
Resursele financiare

Resursele financiare se referă la toate sursele de bani pe care

beneficiarul le poate atrage pentru implementarea proiectului.
În această categorie vom regăsi, înainte de toate, ajutorul
financiar nerambursabil încasat de către beneficiar după
semnarea contractului de finanțare.

Ajutorul financiar nerambursabil poate fi încasat, conform

prevederilor ghidului solicitantului, în două tranșe:
• 30% după semnarea acordului de finanțare;
• 70% la momentul realizării investiției, sub forma unei cereri
de rambursare sau cereri de plată.

De asemenea, în această secțiune a planului de afaceri trebuie

să amintim:
• creditele bancare contractate de societate în vederea
susținerii investiției;
• resursele financiare proprii aduse de beneficiar sub forma
unor aporturi personale;
• resursele financiare interne ale societății (capital social,
disponibilul perioadei anterioare sau încasările din
activitatea operațională).

Resursele materiale

Resursele materiale se referă la terenurile, clădirile,

echipamentele și utilajele, dar și alte bunuri pe care societatea
le pune la dispoziția proiectului.

Ele se pot afla în dotarea societății la demararea investiției sau

pot fi procurate după semnarea contractului de finanțare prin
implementarea proiectului. În această categorie se vor regăsi
exact bunurile pentru care solicităm ajutor financiar
nerambursabil.
Resursele informaționale

Resursele informaționale se referă la cunoștințele, procedurile,

bunele practici pe care societatea trebuie să le dețină în
vederea implementării proiectului în bune condiții.

Iată câteva resurse informaționale ce vor fi amintite în cadrul

planului de afaceri:
• ghidul solicitantului;
• acordul de finanțare;
• prevederile planului de afaceri acceptat la finanțare;
• manualul de identitate vizuală;
• prevederile referitoare la desfășurarea procedurilor de
achiziție;
• regulamentul de ordine interioară, contractele individuale
de muncă și fișele de post;
• fișe tehnologice, manuale tehnice ale echipamentelor.

Timpul

Timpul este, de asemenea, o resursă extrem de importantă

aflată la dispoziția unui beneficiar de fonduri nerambursabile. El
reprezintă perioada maximă de timp în care activitățile
proiectului trebuie să se încadreze și este reglementat de
contractul de finanțare încheiat de beneficiar cu finanțatorul.

Fiecare activitate are o dată de start, o perioadă de desfășurare

și o dată de finalizare.

Trebuie ținut cont, de asemenea, de faptul că unele activități

sunt dependente de altele (de exemplu, nu putem pune în
funcțiune echipamentele achiziționate, dacă nu am rezolvat în
prealabil problema spațiului de lucru), în timp ce alte activități
sunt independente de stadiul în care se află implementarea
celorlalte (publicitatea proiectului se va realiza pe toată durata
proiectului, indiferent dacă celelalte activități înregistrează sau
nu întârzieri).
5. Viziunea și misiunea societății

Viziunea şi misiunea sunt elementele critice în elaborarea

strategiei companiei. În cadrul planului de afaceri, viziunea și
misiunea societății trebuie să fie clar definite, pentru că ele vor
sta la baza dezvoltării companiei după încasarea ajutorului
financiar nerambursabil.

Viziunea porneşte de la întrebarea “Unde vrei să ajungi?” şi

reprezintă o imagine clară a viitorului pornind de la situația
actuală. Este ca într-o călătorie în care trebuie să ştii - clar şi
exact - unde vrei să ajungi. Şi în cadrul unei organizaţii este la
fel.

Viziunea unei societăți trebuie să fie:

• bazată pe valorile comune ale membrilor organizației;
• o imagine atractivă și plină de încredere a viitorului;
• ceva care nu este încă real, dar poate fi planificat, urmărit și
atins într-o perioadă definită de timp.

O viziune puternică ar trebui:

• să dea energie celor care o definesc și care o urmează;
• să fie realizabilă pentru cei care o aplică;
• să aibă o strânsă legătură cu istoria, cultura, tradiția și
valorile din jur;
• să ofere direcții clare pentru dezvoltarea continuă a
organizației;
• să fie ușor de înțeles.

Misiunea determină evoluţia organizaţiei în sensul

transformării viziunii în realitate. În timp ce viziunea exprimă o
stare ideală posibilă, misiunea exprimă o evoluţie planificată
spre această stare.
Misiunea răspunde la întrebarea “Cum facem?” sau, mai corect
spus, “Cum facem să îndeplinim viziunea?”

Viziunea se concentrează pe imaginea internă a organizaţiei şi

pe aspiraţiile managementului de vârf, în timp ce misiunea se
concentrează pe imaginea externă a organizaţiei.

O bună formulare a misiunii unei organizaţii trebuie să conţină

trei elemente importante:
• o exprimare generală a viziunii;
• valorile fundamentale pe care şi le asumă managementul de
vârf al organizaţiei;
• obiectivele fundamentale sau strategice ale organizaţiei.

În cadrul planului de afaceri, strategia firmei trebuie să fie

orientată către:
• diferențierea față de produsele sau serviciile oferite de
concurență;
• calitatea superioară a produsului;
• un raport optim calitate-preț;
• atingerea sau chiar depășirea așteptărilor clienților.

Societatea poate urmări pe termen lung o serie de obiective

precum:
• modernizarea continuă a activității desfășurate;
• oferirea de produse calitative și competitive în raport cu
cerințele pieței;
• pătrunderea pe noi piețe, ca urmare a specializării continue
și a îmbunătățirii procesului de producție;
• creșterea cifrei de afaceri, ca o consecință a obiectivelor
descrise mai sus.

În cadrul acestei secțiuni se vor insera următoarele obiective:

• cifra de afaceri pentru primul an de prognoză economică
după realizarea investiției;
• profitul estimat;
• numărul asumat de salariați.
Prognozele economice pe baza cărora se va genera cifra de
afaceri și profitul societății vor putea fi generate cu ajutorul
aplicației electronice ce însoțește acest curs online și care va fi
prezentată în lecțiile următoare.
6. Activități necesare implementării
proiectului
Implementarea proiectului în bune condiții presupune
planificarea activităților pe care beneficiarul fondurilor
nerambursabile le va desfășura după semnarea acordului de
finanțare, în perioada maximă de 12 luni pe care finanțatorul i-
o pune la dispoziție.

În cadrul planului de afaceri depus în cadrul programului Start-

up Nation, trebuie detaliate următoarele aspecte:
• locația de desfășurare a proiectului;
• angajarea și instruirea personalului necesar;
• aprovizionarea cu materii prime și materiale consumabile;
• alte activități relevante pentru implementarea proiectului.

Iată care sunt prevederile pe care planul de afaceri trebuie să le

cuprindă pentru fiecare dintre aceste capitole:

Locația de desfășurare a proiectului

În cadrul acestei secțiuni se vor oferi informații cu privire la

locul de implementare al proiectului.

Se va preciza regiunea, județul și localitatea în care se

urmărește desfășurarea activității. În cazul în care locația deja
există la momentul întocmirii planului de afaceri, se va preciza
adresa completă.

În caz contrar, se va prezenta modalitatea de asigurare a locului

de implementare după aprobarea proiectului și semnarea
acordului de finanțare, respectiv în baza unui contract de
vânzare-cumpărare, închiriere, comodat sau altă formă juridică
ce îi conferă beneficiarului dreptul de a-și desfășura activitatea
economică în acel spațiu.
Trebuie ținut cont de faptul că unele activități economice
necesită obținerea unor avize și autorizații anterior demarării
producției. În acest sens, se vor preciza autorizațiile necesare,
costul estimat și sursele de finanțare al acestora.

În funcție de specificul activității desfășurate, autorizațiile

necesare pot fi:
• autorizația de mediu eliberată de Agenția pentru Protecția
Mediului;
• autorizația sanitar-veterinară eliberată de Direcția Sanitar-
Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor;
• autorizația sanitară eliberată de Direcția de Sănătate
Publică;
• autorizația de funcționare eliberată de primăria locală;
• autorizație de securitate la incendiu eliberată de
Inspectoratul pentru Situații de Urgență;

Atunci când spațiul este cunoscut, se vor prezenta investițiile

necesare aducerii locației la standardul optim pentru
desfășurarea activității economice din cadrul proiectului. Dacă
este cazul, se vor preciza lucrările de racordare la utilități,
compartimentarea spațiului, lucrări de izolație, refacerea căilor
de acces, etc.
Angajarea și instruirea personalului necesar

Una dintre principalele obligații asumate de către beneficiarii

programului Start-up Nation este crearea de noi locuri de
muncă după semnarea acordului de finanțare. Mai mult,
locurile de muncă trebuie să fie create, cel puțin parțial, pentru
persoanele fizice din categoriile defavorizate, absolvenți sau
șomeri.

Prin urmare, aceste aspecte trebuie să fie scoase în evidență în

această secțiune a planului de afaceri.
Având în vedere faptul că societatea își asumă crearea unor
locuri de muncă pentru persoane din categorii speciale, mai
ales șomeri, se recomandă ca în cadrul planului de afaceri să fie
prevăzută comunicarea locurilor vacante către Agenția
Județeană de Ocupare a Forțelor de Muncă (AJOFM) și
recrutarea personalului necesar folosind această metodă.

Totuși, societatea poate alege și alte instrumente pentru a-și

recruta și selecta personalul necesar:
• anunțuri în presa scrisă;
• anunțuri în cadrul platformelor online de recrutare a
personalului;
• încheierea unor contracte cu societățile specializate în
recrutarea personalului, mai ales în cazul locurilor de muncă
foarte specializate.

Angajarea personalului se va face, conform acordului de

finanțare, cu respectarea următoarelor obligații:
• se vor crea locurile de muncă în numărul asumat prin
intermediul planului de afaceri; reducerea numărului
asumat nu este posibilă;
• locurile de muncă se vor crea pentru o perioadă
nedeterminată;
• locurile de muncă noi trebuie să fie păstrate pentru o
perioadă de cel puțin doi ani după finalizarea implementării
proiectului;
• locurile de muncă se vor crea pentru o normă întreagă de
opt ore/zi, cu excepția persoanelor cu handicap;
• locurile de muncă se vor crea cel puțin la nivelul salariului
minim pe economie;
• în cazul în care un loc de muncă devine vacant prin demisie
sau demitere, societatea are la dispoziție o perioadă de 30
de zile pentru a angaja o nouă persoană din aceeași
categorie (șomer, absolvent sau persoană defavorizată).
Instruirea personalului se poate realiza prin două metode:
• organizarea unor cursuri de instruire plătite de beneficiarul
finanțării la care vor participa noii angajați;
• vânzătorul de utilaje tehnologice asigură instruirea
personalului pentru exploatarea echipamentelor în bune
condiții.

De asemenea, dacă activitatea se desfășoară într-un domeniu

dinamic, în continuă dezvoltare, este recomandat ca instruirea
personalului să fie periodică. În acest caz, în planul de afaceri
poate fi inclus un buget destinat instruirii personalului ce
urmează să fie suportat din fondurile proprii ale beneficiarului.

Aprovizionarea cu materii prime

O altă secțiune a planului de afaceri constă în furnizarea

informațiilor referitoare la materiile prime și materialele
consumabile necesare în cadrul activității desfășurate.

În cadrul acestei secțiuni se pot furniza informații despre

cantitățile necesare din principalele materii prime și materiale
consumabile pe durata unui an fiscal integral, datele fiind ușor
de prelucrat cu ajutorul aplicației electronice disponibile în
acest curs online.

Trebuie precizată politica de aprovizionare cu materii prime și

materiale consumabile, respectiv:
• formarea unor stocuri pe termen mediu sau lung, urmărind
obținerea unor discounturi de volum. Acest lucru se poate
aplica în cazul materiilor prime neperisabile, atunci când
societatea dispune de resurse financiare importante și de
spații adecvate de depozitare: confecții metalice, producția
de mobilier, producția de mase plastice, etc;
• aprovizionarea constantă, eventual zilnică, cu materii prime
proaspete. Acesta este cazul restaurantelor, al cofetăriilor, al
fabricilor de sucuri naturale, etc.
Cu toate că unele cheltuieli operaționale (precum salariile și
utilitățile) sunt eligibile pentru o perioadă de până la 12 luni,
materiile prime și materialele consumabile nu se vor deconta
niciodată. Ele se vor finanța din următoarele surse, de la un caz
la altul:
• surse financiare proprii ale beneficiarului;
• linii de credit bancare;
• credit-furnizor.

În cazul în care activitatea economică necesită respectarea unor

condiții sanitare speciale, ele vor fi precizate. Acesta este cazul
activităților din sfera industriei alimentare. De asemenea, în
unele cazuri, angajații implicați în procesul de producție trebuie
să urmeze în mod obligatoriu cursuri de igienă.

De asemenea, dacă activitatea economică necesită îndeplinirea

altor cerințe tehnico-economice, acestea se vor preciza:
• obținerea unor licențe sau autorizații în vederea
comercializării produselor sau serviciilor;
• constituirea unor garanții de participare în cazul societăților
care participă frecvent la proceduri de achiziții publice;
• încasarea la termen, ceea ce va pune presiune pe fluxul de
numerar al societății.

Activități relevante pentru implementarea proiectului

În cadrul acestei secțiuni se va prezenta calendarul de

implementare al proiectului. Termenul maxim pe care
finanțatorul îl permite prin intermediul ghidului solicitantului
este de 12 luni de la semnarea acordului de finanțare. Totuși,
beneficiarul investiției își poate asuma implementarea mai
rapidă a proiectului.
Pentru redactarea acestei secțiuni a planului de afaceri trebuie
să se țină cont de:
• existența activităților obligatorii și a activităților specifice ale
proiectului;
• respectarea corelațiilor dintre activități (spre exemplu,
unele activități nu pot începe înainte ca altele să fie
încheiate);
• încadrarea în termenul maxim de implementare pe care
beneficiarul și l-a asumat, fără a depăși cele 12 luni acordate
de finanțator.

În timp ce unele activități sunt eligibile și se vor deconta prin

intermediul proiectului, altele sunt neeligibile și vor fi acoperite
integral din contribuția proprie a beneficiarului.

Iată care sunt cele mai importante activități neeligibile în cadrul

proiectului:
• obținerea avizelor și autorizațiilor necesare demarării
activității;
• procedurile de recrutare, selecție și instruire a personalului;
• asigurarea bunurilor și echipamentelor achiziționate prin
proiect;
• înregistrarea punctului de lucru la Oficiul Național al
Registrului Comerțului;
• aprovizionarea cu materii prime și materiale consumabile.

Indiferent de sursa de finanțare a lor, activitățile vor fi

prezentate în cadrul acestei secțiuni în ordinea cronologică în
care ele se vor desfășura, începând cu semnarea acordului de
finanțare și încheind cu încasarea ajutorului financiar
nerambursabil.
7. Resursele umane – activitatea
curentă
Resursele umane implicate în derularea proiectului vizează
managementul societății, dar și personalul de execuție,
respectiv noile locuri de muncă ce vor fi create ca urmare a
aprobării planului de afaceri.

Managementul societății este format din persoanele de

conducere în cadrul firmei sau doar administratorul firmei, în
cazul unei societăți nou-înființate.

Pentru prezentarea persoanelor din conducerea societății se

vor detalia următoarele informații:
• nume şi prenume;
• vârsta;
• funcţia în societate şi principalele responsabilităţi pe scurt;
• experienţa în domeniu;
• studii și specializări cu impact asupra afacerii propuse.

Principalele responsabilități pot fi preluate din fișa postului de

administrator de societate comercială - model cadru disponibil
pentru descărcare din această pagină.

Experiența și studiile cu impact asupra afacerii propuse nu sunt

necesare în cadrul proiectului și nu au niciun impact asupra
procesului de evaluare. Prin urmare, aceste două secțiuni pot
rămâne necompletate, fără a fi afectate șansele proiectului de a
obține finanțare.

Reprezentantul legal al societății este, de asemenea,

administratorul firmei. În această secțiune se vor relua
informațiile privind numele și prenumele și vârsta acestuia.
În cele ce urmează, această secțiune a planului de afaceri
solicită informații privind numărul de locuri de muncă ce
urmează a fi create după intrarea în vigoare a acordului de
finanțare.

Acesta este principalul criteriu de evaluare al proiectului,

asigurând departajarea reală a proiectelor depuse spre
finanțare, atunci când punctajul total este egal.

De asemenea, numărul de noi locuri de muncă ce vor fi create

reprezintă principala obligație a beneficiarului în cadrul
programului Start-up Nation.

Se acceptă crearea de noi locuri de muncă pentru o perioadă

nedeterminată și cu normă întreagă, plătite cel puțin cu salariul
minim pe economie.

Noile locuri de muncă trebuie create în mod obligatoriu înainte

de încasarea ultimei cereri de plată sau rambursare.

De asemenea, salariile pot fi eligibile în această perioadă, fără a

depăși cele 12 luni maxime permise de finanțator.

Pentru a spori șansele de finanțare ale proiectului, beneficiarul

este obligat să creeze locuri de muncă pentru persoane
defavorizate, absolvenți sau șomeri.

Dovada creării acestor locuri de muncă constă în prezentarea la

data ultimei cereri de plată sau rambursare a unor documente
precum:
diplomă de studii după data menționată în ghidul solicitantului;
adeverință eliberată de Agenția Județeană pentru Ocuparea
Forțelor de Muncă;
document justificativ pentru persoanele defavorizate.
8. Descrierea proiectului de investiții

În completarea planului de afaceri solicitat în cadrul

programului Start-up Nation va fi necesară completarea
informațiilor privind utilajele achiziționate și corelarea lor cu
fluxul tehnologic al activității economice.

Investițiile ce urmează a fi realizate și activităţile pentru care

sunt necesare

Prima secțiune ce trebuie completată vizează descrierea

investițiilor ce urmează a fi achiziționate, precum și activitățile
pentru care ele sunt necesare în cadrul firmei.

Prin urmare, va fi necesară detalierea succintă a fiecărui bun

propus spre achiziție în cadrul planului de afaceri.

Această secțiune este cu atât mai importantă cu cât descrierile

efectuate vor deveni criterii tehnice minime obligatorii pe care
beneficiarul trebuie să le respecte în momentul în care va
efectua procedura de achiziție. Cu alte cuvinte, după semnarea
acordului de finanțare vom achiziționa exact bunurile descrise
în cadrul planului de afaceri. Orice modificare ulterioară a
caracteristicilor tehnice din planul de afaceri se va face prin
memoriu justificativ și doar dacă bugetul aprobat nu este
depășit.

În cadrul acestei secțiuni se vor prezenta bunurile, numărul de

bucăți propuse spre achiziție și principalele caracteristici
tehnice ale acestora. Este recomandat ca descrierea
caracteristicilor tehnice să se facă prin referire la:
• un prag minim, ca de exemplu productivitatea;
• un prag maxim, ca de exemplu consumul de energie sau
combustibil;
• un interval valoric, ca de exemplu greutatea.

Doar echipamentele care se încadrează în caracteristicile

tehnice menționate și respectă bugetul aprobat vor putea fi
efectiv achiziționate.

Nerespectarea caracteristicilor tehnice nu este acceptată de

către finanțator, iar depășirea bugetului aprobat se poate face
doar prin suplimentarea fondurilor neeligibile din surse proprii.

Iată cum arată descrierea unui echipament din bugetul propus

achiziției:

Cuptor patiserie electric

• Capacitate: min. 4 tăvi;
• Putere 6,0 - 9,0 kw;
• Tip comenzi: electromecanice;
• Număr motoare birotative: min. 2.

Vom proceda similar pentru toate echipamentele din lista de

investiții.

Fluxul activității şi principalele utilaje şi echipamente utilizate

Echipamentele propuse spre achiziție, alături de eventualele

bunuri pe care beneficiarul le deține la momentul transmiterii
cererii de finanțare, trebuie să creeze un flux tehnologic
complet. Pentru a demonstra acest lucru, în cadrul secțiunii
curente se vor descrie etapele fluxului tehnologic, dar și
principalele operațiuni efectuate.

Pe scurt, un flux tehnologic cuprinde următoarele activități:

• aprovizionarea cu materii prime și materiale consumabile;
• depozitarea acestora în condiții optime;
• prelucrarea materiilor prime în vederea obținerii de
produse finite;
• depozitarea produselor finite în condiții adecvate;
• vânzarea și eventual livrarea produselor finite către firmele
intermediare sau consumatorii finali.

În funcție de specificul activității desfășurate (alimentație

publică, producție industrială, mici activități manufacturiere,
asamblare, etc) descrierea activităților poate să difere
semnificativ. Evident, în cazul activităților de prestări servicii,
fluxul de activități este mai simplu.

Este esențial să se țină cont de cerințele legale impuse prin

avizele și autorizațiile de funcționare atunci când sunt descrise
spațiile de depozitare și prelucrare, temperaturile de
depozitare, condițiile de transport sau de prelucrare.

În cadrul planului de afaceri atașat ca model, fluxul tehnologic

este detaliat corespunzător, ținându-se cont de aceste cerințe.

Iată care sunt câteva surse de informare potrivite pentru

detalierea fluxului tehnologic al activității desfășurate:
• informațiile obținute de la un inginer tehnolog;
• informațiile obținute de la beneficiarul investiției;
• informațiile obținute de la vânzătorul echipamentelor
tehnologice;
• informațiile colectate din studii sau cărți de specialitate;
• proiecte similare întocmite anterior de firma de
consultanță;
• standardul ocupațional al unei meserii relevante pentru
activitatea desfășurată.

Atunci când descrierea unui flux tehnologic este greoaie, iar

sursele de informații lipsesc, datele necesare se pot prelua din
cadrul standardului ocupațional al unei meserii relevante
pentru respectiva activitate. Standardul ocupațional este un
document oficial, recunoscut de Ministerul Muncii și Ministerul
Educației și stă la baza:
• organizării cursurilor de formare, instruire, specializare;
• întocmirii fișelor de post.

Standardele ocupaționale descriu activitățile specifice unei

meserii, în ordinea în care ele sunt efectuate. Astfel,
informațiile preluate din cadrul acestui document pot fi
prelucrate, obținându-se un flux tehnologic suficient de bine
detaliat pentru planul de afaceri solicitat în cadrul programului
Start-up Nation.

Lista standardelor ocupaționale poate fi consultată pe site-ul

Autorității Naționale pentru Calificări.

Rolul și importanța elementelor de cost

Bunurile, echipamentele, serviciile și alte cheltuieli

operaționale incluse în bugetul proiectului vor fi detaliate în
cadrul acestei secțiuni a planului de afaceri, scoțând în evidență
importanța lor pentru implementarea proiectului în bune
condiții.

Se va insista asupra valorii adăugate pe care fiecare element de

cost îl aduce proiectului și economiile făcute de societate.

Spre deosebire de secțiunile anterioare, se vor detalia, de

asemenea:
• serviciile de consultanță pentru întocmirea și
implementarea proiectului;
• cursurile de instruire, atunci când ele sunt incluse în bugetul
proiectului;
• importanța decontării salariilor, a chiriei, utilităților;
• soluțiile software și licențele achiziționate.
Alte echipamente necesare fluxului tehnologic

În foarte multe situații, bugetul investiției nu cuprinde toate

echipamentele și bunurile necesare desfășurării activității în
condiții optime, iar finanțarea nerambursabilă este acordată
doar dacă beneficiarul obține avizele și autorizațiile necesare și
demarează activitatea economică la finalul perioadei de
implementare.

Prin urmare, în cadrul acestei secțiuni se detaliază celelalte

achiziții necesare pentru care nu se solicită finanțare.

De la un caz la altul, în această categorie putem regăsi:

• autoturisme sau autoutilitare necesare în procesul de
aprovizionare cu materii prime sau livrare a produselor
finite;
• realizarea unui site web sau a unui magazin virtual;
• achiziția mobilierului necesar;
• achiziția unor echipamente impuse de legislație, precum
case de marcat fiscale;
• achiziția unor echipamente care ușurează munca
angajaților: tablete, imprimante portabile, dispozitive de
scanat prețuri, etc.

Din moment ce aceste bunuri nu sunt incluse în cadrul

bugetului, ele nu vor fi suportate din ajutorul financiar
nerambursabil. Prin urmare, beneficiarul va suporta integral
valoarea lor.

Pe de altă parte, pentru că nu sunt solicitate la decontare, ele

nu trebuie să fie noi sau achiziționate în condiții de piață. Prin
urmare, beneficiarul investiției le poate achiziționa la mâna a
doua, le poate cumpăra în leasing, le poate aduce ca aport în
cadrul societății sau le poate închiria de la o altă societate.
Ceea ce este important este ca echipamentele să existe la
momentul finalizării investiției și să fie integrate în fluxul
tehnologic al societății.

Locație proiect

Ultima secțiune a planului de afaceri pe care o vom discuta în

cadrul acestei lecții se referă la locația proiectului.

Sunt necesare două informații distincte:

• locația sediului social. Această informație se va prelua din
Certificatul de înmatriculare al societății, iar în cadrul
planului de afaceri se vor completa informațiile cu privire la
județ, localitate, adresă și regiune de dezvoltare. De
asemenea, se va preciza dacă sediul social este localizat în
mediul urban sau rural;
• locația implementării proiectului. În cazul în care aceasta
există la data întocmirii planului de afaceri, se vor completa
același tip de informații ca și în cazul sediului social. Dacă
locația nu există, iar beneficiarul investiției intenționează să
caute un spațiu doar dacă proiectul primește finanțare,
atunci se vor completa doar regiunea de dezvoltare, județul
și localitatea. Adresa efectivă nu se va completa, din
moment ce nu este cunoscută la data întocmirii planului de
afaceri.

De multe ori, locația implementării proiectului poate fi mutată

dintr-o localitate în alta în interiorul aceluiași județ, dar și dintr-
un județ în altul, cu precizarea că nu trebuie afectat punctajul
obținut la momentul depunerii proiectului. Această restricție se
va menține timp de trei ani după finalizarea implementării
proiectului.
Cursuri practice, interactive, în care cursanții primesc modele reale de proiecte
și aplicații complete pentru generarea planurilor de afaceri.
9. Detalierea investiției

Următoarea secțiune a planului de afaceri se referă la

prezentarea cheltuielilor eligibile privind realizarea investiției
prin intermediul ajutorului financiar nerambursabil. În cadrul
planului de afaceri se vor prezenta echipamentele, utilajele
tehnologice și echipamentele IT, mijloacele de transport,
serviciile de consultanță și toate celelalte cheltuieli necesare
demarării activității economice.

Investiția se realizează prin intermediul fondurilor

nerambursabile, însă, în unele situații, beneficiarul poate
contribui și el la susținerea financiară a proiectului.

Pentru a completa această secțiune a planului de afaceri, avem

nevoie nu doar de chestionarul de consultanță completat de
client, ci și de oferte financiare obținute de la agenți economici.
Pentru a întocmi bugetul proiectului, va fi nevoie să descărcăm
ofertele atașate în această pagină și să deschidem aplicația
electronică.

Vom completa primele patru pagini ale aplicației, în ordinea în

care ele sunt afișate, respectiv:
• datele START;
• investiția necesară;
• bugetul proiectului;
• diagrama Gantt.

În toate paginile acestei aplicații vom completa doar celulele

gri, celelalte având în spate formule pe care nu trebuie să le
modificăm. De aceea, îți recomand să păstrezi un exemplar
necompletat al aplicației electronice și să lucrezi în fișiere
separate pentru fiecare proiect.
Astfel, în pagina de START vom completa următoarele celule:
• denumirea beneficiarului - pentru a putea identifica ușor
clientul, atunci când avem mai multe proiecte în lucru
simultan;
• codul CAEN al investiției - acesta este necesar întrucât
anumite cheltuieli ale investiției sunt eligibile sau neeligibile
în funcție de activitatea desfășurată de beneficiar.
Completând în această secțiune codul de patru cifre al
activității, aplicația poate efectua verificări automate cu
privire la eligibilitatea cheltuielilor și întocmirea corectă a
bugetului. Acest lucru va fi observat în pagina 3 a aplicației,
respectiv Bugetul investiției;
• valoarea maximă a ajutorului financiar nerambursabil - în
această celulă vom completa ajutorul maxim pe care
finanțatorul îl plătește, conform prevederilor ghidului
solicitantului, indiferent de valoarea solicitată la decontare
de clientul nostru;
• procentul ajutorului financiar nerambursabil - acesta se
referă la procentul în care cheltuielile eligibile ale investiției
se vor deconta, diferența urmând să fie suportată de către
client din fonduri proprii. Procentul ajutorului financiar
nerambursabil este indicată în mod clar în ghidul
solicitantului;
• cota impozitului pe venituri - atunci când societatea are cel
puțin un loc de muncă creat, societatea va datora impozit
pe cifra de afaceri de 1%. Dacă firma nu are angajați, atunci
impozitul va fi de 3% din totalul încasărilor. Acest procent
este estimat pentru primul an de activitate după realizarea
investiției, nu pentru perioada anterioară scrierii proiectului,
iar societatea va crea locuri de muncă noi, aceasta fiind o
condiție obligatorie a finanțatorului;
• cota TVA - aceasta este aplicată investiției făcute de către
beneficiar. Vom introduce cota standard de TVA de 19%, iar
aceasta nu se va aplica vânzărilor firmei sau achiziției de
materii prime și mărfuri, ci doar achiziției de utilaje,
echipamente, mijloace de transport și alte elemente de
investiție;
• dacă firma este plătitoare de TVA, atunci această cheltuială
nu va fi eligibilă pentru decontare. Doar firmele neplătitoare
de TVA pot include în bugetul propriu și TVA-ul aferent
investiției. Din moment de programul Start-up Nation este
adresat firmelor noi, în această secțiune vom trece aproape
întotdeauna faptul că firma nu este plătitoare de TVA;
• procentul avansului solicitat - dacă programul de finanțare
oferă posibilitatea de a solicita un avans, atunci în această
celulă se va completa procentul indicat în ghidul
solicitantului.

Investiția proiectului

După ce pagina START este completată, vom merge la investiția

proiectului. Pentru a completa secțiunile afișate vom avea
nevoie să descărcăm mai întâi ofertele financiare atașate în
această pagină.

Pagina cuprinde 21 de tabele și fiecare dintre acestea

corespunde unei categorii de cheltuieli eligibile din ghidul
solicitantului.

Pentru fiecare tabel afișat (cu excepția tabelului pentru salarii)

avem posibilitatea de a calcula sau nu TVA-ul aferent investiției.
Am ales această variantă întrucât anumiți furnizori aleși de
client nu sunt plătitori de TVA. Prin urmare, atunci când vom
cumpăra bunuri sau servicii de la aceștia, nu le vom datora TVA.
Suma economisită în acest fel (19% din cheltuiala respectivă)
poate fi alocată pentru alte investiții necesare proiectului.
Echipamente tehnologice

Prima ofertă descărcată se referă la echipamente tehnologice

de patiserie-cofetărie. Am ales în mod intenționat o ofertă cu
mai mult de zece obiecte de investiții pentru că aplicația
electronică afișează în mod standard doar zece linii, însă putem
avea în mod frecvent mai multe cheltuieli din aceeași
categorie.

Din moment ce oferta noastră are 19 repere diferite, vom

insera pur și simplu în tabel încă nouă linii și vom reface:
• numerotarea liniilor din tabel;
• formulele de calcul pentru celulele albe;
• totalurile calculate la finalul tabelului.

Dacă totalurile sunt făcute în mod corect și includ toate cele 19

linii, atunci aplicația electronică va calcula în mod corect
investiția.

Vom copia din oferta atașată informațiile necesare pentru a

completa celulele gri:
• denumirea echipamentelor;
• numărul de bucăți pentru fiecare echipament;
• prețul de achiziție unitar.

Valoarea totală fără TVA, valoarea TVA, dar și valoarea cu TVA

inclus vor fi calculate automat de aplicație, dacă am extins în
pasul anterior formulele de calcul.

Când veți prelua informațiile din ofertă și le veți completa în

tabel, nu neglijați faptul că avem 2 bucăți achiziționate din
echipamentul de la poziția 5.
Echipamente IT

Următoarea ofertă pe care o vom prelua în aplicația electronică

se referă la achiziția laptopului. Prin urmare, fiind vorba despre
un echipament IT, această investiție va fi completată în tabelul
nr. 5, similar ca în cazul echipamentelor tehnologice, preluând
denumirea, numărul de bucăți și prețul unitar.

Realizare pagină web

Cea de-a treia ofertă atașată este cea pentru realizarea unei
pagini web și promovarea afacerii.

Cele două investiții sunt în valoare de câte 4.000 de lei cu TVA

inclus, astfel că vom avea grijă să completăm valoarea de
achiziție fără TVA, împărțind 4.000 de lei la 1,19. Aplicația
electronică va genera automat valoarea cu TVA-ul aferent,
identic cu oferta atașată.

Servicii de consultanță

Serviciile de consultanță se vor completa în tabelul 13, conform

ofertei atașate. Spre deosebire de ceilalți furnizori, firma de
consultanță nu este înregistrată ca plătitoare de TVA, astfel că
oferta atașată nu conține această taxă.

Vom completa serviciile de întocmire a documentației în

valoare de 2.500 de lei fără TVA și serviciile de implementare a
proiectului în valoare de 5.500 de lei fără TVA.
Spre deosebire de celelalte tabele, pentru că oferta nu conține
TVA, în această secțiune nu se calculează taxa pe valoarea
adăugată.
Cheltuieli operaționale

Cheltuielile cu investiția de bază (respectiv echipamentele

tehnologice, echipamentele IT și realizarea site-ului web), dar și
serviciile de consultanță au fost introduse în aplicație. Prin
urmare, conform instrucțiunilor descărcate, vom completa în
continuare cheltuielile operaționale pe care clientul dorește să
le deconteze.

Spre deosebire de celelalte investiții, cheltuielile operaționale

nu necesită prezentarea unor oferte. Este suficient să le
estimăm prin raportare la situația reală din piață.

Astfel:
• vom completa tabelul 9 pentru cheltuielile cu chiria,
solicitând decontarea pentru o perioadă de șase luni;
• vom completa tabelul 15 pentru cheltuielile cu salariile pe
care clientul le dorește decontate. Vom include în buget
salariile a doi angajați pentru șase luni și pentru un salariu
unitar de 3.000 de lei brut. Salariile nu conțin niciodată TVA,
în schimb aplicația va calcula o contribuție asiguratorie
pentru muncă aflată în sarcina angajatorului;
• vom completa, de asemenea, tabelul 16 pentru cheltuielile
cu utilitățile pe care clientul dorește să le deconteze. Dintre
toate utilitățile lunare, clientul va include în buget doar
energia electrică pentru șase luni, la un tarif estimat de
1.000 de lei / lună.

Bugetul investiției

După ce am completat toate tabelele necesare, conform

dorinței clientului, vom merge la pagina următoare a aplicației
electronice, respectiv bugetul investiției.

În această secțiune sunt preluate automat investițiile

completate anterior, atât pentru întocmirea bugetului, cât și
pentru generarea planului financiar de mai jos.
Pe baza prevederilor din ghidul solicitantului am inclus în
această secțiune câteva verificări automate. Atunci când
pragurile puse de finanțator sunt depășite, aplicația generează
niște avertizări automate, ușor de remarcat:
• pentru punctaj maxim, ponderea utilajelor, echipamentelor
IT și a software-ului în valoarea eligibilă totală a proiectului
trebuie să fie de peste 60%. Întrucât investiția noastră este
de doar 59,01%, această celulă este scoasă în evidență;
• similar, finanțatorul nu decontează mai mult de 30% pentru
cheltuielile operaționale (salarii, chirii, utilități sau
contabilitate). Și aici va fi necesar să facem o corecție;
• în plus, ghidul solicitantului prevede praguri maxime pentru
anumite cheltuieli. Spre exemplu, autoturismele nu pot
depăși 36.000 de lei cu TVA inclus. Din moment ce nu am
luat în calcul o astfel de achiziție, nu este generată nicio
avertizare automată.
• totuși, valoarea site-ului web depășește cei 4.000 de lei
admiși de finanțator pentru această investiție. Prin urmare,
oferta de 8.000 de lei pe care am introdus-o în aplicație
anterior nu va fi decontată integral. Aceasta este cea de-a
treia corecție pe care trebuie să o facem în tabel.

Corecțiile le putem face în tabelul de mai sus, pe ultimele două

coloane gri introduse în aplicație. Cheltuielile neeligibile sau
cele care depășesc pragurile valorice prevăzute de finanțator
vor fi completate aici. Acest lucru va duce la diminuarea valorii
eligibile și vom respecta prevederile ghidului solicitantului.
Diferența va fi contribuție proprie a beneficiarului.

Acest lucru îl vom face pentru serviciile de realizare a site-ului

web și promovare a afacerii:
• vom completa întreaga valoare a TVA-ului pe rubrica
neeligibilă, adică suma de 1.277,31 de lei. Astfel, TVA-ul a
dispărut de pe rubrica cheltuielilor eligibile;
• pentru că valoarea rămasă depășește încă plafonul de 4.000
de lei, vom reduce investiția eligibilă rămasă cu diferența,
adică 2.722,69 de lei. Vom completa această valoare în
rubrica cheltuielilor neeligibile.

Astfel, valoarea eligibilă a serviciilor web a fost redusă până la

4.000 de lei, diferența urmând a fi suportată din fonduri proprii.

Avertizarea automată de la finalul paginii a dispărut, ceea ce

înseamnă că valoarea paginii web și a promovării au fost
calculate corect. Totodată, și valoarea echipamentelor a depășit
pragul de 60% cerut de finanțator pentru punctaj suplimentar.

Totuși, va trebui să ajustăm și valoarea cheltuielilor

operaționale.

Putem proceda similar ca în cazul site-ului web, trecând o parte

din aceste cheltuieli pe rubrica cheltuielilor neeligibile, însă mai
există o posibilitate. Din moment ce aceste cheltuieli nu au fost
estimate pe baza unor oferte pe care trebuie să le respectăm, ci
pe baza așteptărilor clientului, vom putea merge în pagina
anterioară, la investiție, și vom reduce aceste cheltuieli până
când procentul total coboară sub 30%.

Prin urmare, vom solicita la decontare doar 5 luni pentru salarii,

în loc de 6. Dacă revenim în pagina bugetului, vom vedea că
reducerea nu este suficientă. În continuare cheltuielile
operaționale depășesc pragul de 30%.

Vom reveni în tabelul salariilor și vom solicita la decontare doar

4 luni. Acum atenționarea a dispărut și toate cerințele ghidului
solicitantului sunt îndeplinite.
În acest moment ar trebui purtată o discuție cu clientul pentru
a aproba valorile rezultate. După cum putem observa în planul
financiar, ajutorul financiar nerambursabil solicitat este de doar
171.828,94 de lei. Clientul are posibilitatea de a adăuga
investiției și alte cheltuieli până la 200.000 de lei, dar fără a
depăși pragurile impuse de finanțator. Spre exemplu, poate
achiziționa utilaje și echipamente, dar nu poate mări bugetul
prevăzut pentru cheltuieli operaționale.

Diagrama Gantt

Ultima pagină pe care o vom prezenta în cadrul acestei lecții

este diagrama Gantt. În această secțiune vom planifica
momentele în care investiția se va realiza. Datele introduse aici
nu vor influența în niciun fel prognoza veniturilor și cheltuielilor
și o putem chiar neglija, însă diagrama Gantt ne oferă o imagine
de ansamblu asupra întregii perioade de implementare.

Vom nota cu X lunile în care estimăm că vom realiza investiția

din paginile anterioare.

Este recomandat ca în primele 3 luni să nu fie estimate

cheltuieli, pentru că această perioadă este de obicei o perioadă
rezervată unor proceduri:
• organizarea procedurii de achiziție și semnarea contractelor
cu furnizorii;
• căutarea unui spațiu potrivit pentru desfășurarea activității;
• efectuarea unor amenajări ale spațiului de lucru;
• discuțiile cu banca în vederea acordării creditului punte.

Prin urmare, se recomandă ca achizițiile să fie efectiv planificate

începând cu luna 4. Singura excepție de la această regulă poate
fi plata serviciilor de consultanță, dacă cele două părți
(consultant și beneficiar) au convenit ca plata să fie făcută
imediat după semnarea contractului de finanțare.
În acest tabel vom nota cu X acele cheltuieli pe care le solicităm
la decontare. Unele cheltuieli, ca de exemplu salariile, chiria și
utilitățile, vor trebui plătite și după lunile în care ele sunt
decontate, însă vor fi suportate de beneficiar din fonduri
proprii.

Astfel, în acest tabel vom avea:

• prima activitate planificată este închirierea unui spațiu. Am
luat în calcul faptul că vom închiria spațiul în luna a 4-a,
după ce firma identifică un spațiu adecvat și obține de la
bancă creditul punte. Vom bifa cu X șase luni consecutive,
conform bugetului întocmit anterior;
• după ce spațiul este închiriat, achităm echipamentele în
luna a 5-a de implementare;
• laptopul va fi cumpărat în luna a 6-a;
• tot în luna a 6-a vom realiza site-ul web;
• din momentul livrării echipamentelor se vor face probe
tehnologice și va demara activitatea, astfel că utilitățile sunt
luate în calcul pentru 6 luni începând cu luna 5;
• vom cere decontarea salariilor pentru 4 luni consecutive,
începând cu luna 6;
• la final, serviciile de consultanță pot fi planificate pentru
prima lună după semnarea acordului de finanțare, dar nu ar
fi nicio problemă ca plata să fie amânată până la realizarea
efectivă a investiției, respectiv luna 5, atunci când sunt
efectuate cele mai multe cheltuieli.

Informațiile introduse în diagrama Gantt trebuie să fie corelate

cu planul de afaceri, mai exact cu secțiunea activități relevante
pentru implementarea proiectului despre care am discutat în
lecția 6 a acestui curs.
După ce toate paginile aplicației au fost calculate, putem prelua
investiția din excel pentru a completa planul de afaceri sau
putem păstra excelul în această formă, iar la depunerea
proiectului spre finanțare vom prelua datele direct din excel în
aplicația ce va fi disponibilă pe site-ul www.imm.gov.ro.

Personal, prefer să păstrez datele în excel și să le completez

direct de aici în aplicația de pe site-ul finanțatorului. În acest fel,
dacă sunt necesare și alte corecții până la depunerea
proiectului, le voi face doar în excel și nu va trebui să actualizez,
de asemenea, și planul de afaceri. De aceea aloc fiecărui
proiect pe care îl întocmesc un folder individual unde voi avea
atât aplicația electronică, cât și planul de afaceri al proiectului
respectiv.
10. Analiza pieței

Realizarea investiției descrise în cadrul lecției anterioare trebuie

să genereze venituri pentru societatea beneficiară de fonduri
nerambursabile. Prin urmare, în cadrul secțiunii următoare a
planului de afaceri, consultantul sau chiar solicitantul trebuie să
furnizeze informațiile privind poziția produselor sau a serviciilor
societății pe piață comparativ cu cele ale concurenței. De
asemenea, în cadrul acestei secțiuni se va calcula și se va
genera cifra de afaceri a proiectului pentru anul imediat
următor celui în care are loc implementarea proiectului.

Pentru a fi justificat nivelul prețurilor la care estimăm că vom

realiza vânzările, va trebui să efectuăm în cadrul acestei secțiuni
o analiză a produselor sau serviciilor firmei în comparație cu:
• așteptările consumatorilor;
• produsele sau serviciile similare oferite pe piață de către
concurență.

Se poate prezenta succint, de asemenea, piața de profil,

tendința de creștere înregistrată în ultimii ani, dar și evoluția
anticipată pentru perioada următoare. În acest fel poate fi
justificată necesitatea și oportunitatea realizării investiției din
fonduri nerambursabile, atunci când piața este în creștere, iar
cererea nu este încă pe deplin satisfăcută.

Un instrument util și totodată ușor de folosit este prezentat

într-un articol din secțiunea de blog a site-ului.

Dacă activezi pe o piață concurențială şi oferi același lucru ca

mulți alți concurenţi, atunci poți concura doar prin preț: este o
piață a cumpărătorului, unde prețurile vor tinde să scadă.
Acesta este cazul covrigăriilor, al restaurantelor de tip fast-food,
al serviciilor de asigurări auto, etc.
Diferențierea față de concurenți se poate realiza prin furnizarea
unor produse sau servicii pe care aceștia nu le pot oferi. În
acest caz, concurența nu va mai fi purtată doar prin preț, ceea
ce îți va permite să crești prețurile și să obții, în acest fel, un
profit mai mare.

În privința avantajelor concurențiale, putem enumera:

• achiziția unei licențe sau brevet;
• desfășurarea activității sub o franciză;
• Achiziția unei tehnologii noi, inovative, mai puțin poluante
care asigură costuri de producție reduse;
• livrarea la domiciliul clientului va da posibilitatea firmei să
restrângă sau să elimine magazinul fizic, optimizându-și
costurile de funcționare.

Concentrarea atenţiei asupra atuurilor unice ale afacerii și

evitarea tendinței de a urma turma este o abordare contra-
intuitivă, dar inteligentă din punct de vedere strategic pe
termen lung.

În privința dezavantajelor concurențiale, putem enumera

elementele ce nu se regăsesc în lista anterioară:
• lipsa unei rețele de distribuție;
• costuri de operare mai mari, atunci când personalul este
nou, neinstruit;
• costuri mari generate de o echipă de service proprie.

În cazul produselor finite trebuie oferite informații privind:

descrierea fizică a acestora:
• culori, mărimi;
• caracteristici tehnice;
• performanţe;
• nevoile cărora produsele răspund.

În cazul serviciilor se vor detalia trăsăturile caracteristice ale

acestora și așteptările clienților potențiali ai afacerii.
După ce aceste informații sunt oferite în cadrul planului de
afaceri, va trebui să discutăm despre cifra de afaceri estimată
pentru primul an de activitate al societății și vom face acest
lucru cu ajutorul aplicației electronice.

Vom deschide aplicația la pagina Cifra de afaceri și vom

completa secțiunile gri cu datele cerute.

În acest tabel sunt zece linii, ceea ce înseamnă că putem estima

în cazul proiectului la care lucrăm cel mult zece produse sau
servicii diferite. Totuși, este recomandat ca produsele să fie
grupate pe categorii similare, astfel încât să restrângem lista pe
cât mai mult posibil. Un număr de 5, 6 produse sau servicii ar fi
suficinte.

Capacitatea teoretică reprezintă producția maximă pe care linia

tehnologică și utilajele achiziționate o pot asigura pe durata
unui an.

Astfel, dacă un strung poate face 5 piese pe oră, vom înmulți

cele cinci piese cu numărul de ore lucrate pe zi cu numărul de
zile lucrătoare dintr-o lună și cu 12 luni într-un an.

Aceasta este capacitatea maximă de producție a firmei, dacă

utilajele vor fi utilizate la potențialul maxim.

Totuși, acest lucru nu este nici recomandat și nici posibil:

• pe de-o parte producătorul echipamentelor recomandă
timpi de repaus pentru echipamente;
• pe de altă parte, firma este nouă, nu are o piață de
desfacere asigurată și nici clienți fidelizați, astfel că nu va
putea vinde tot ceea ce poate produce.
Astfel, vom lua în calcul un coeficient de utilizare a capacității
maxime. În condiții optime, o fabrică poate utiliza între 60% și
80% din capacitatea maximă a utilajelor sale. Pe măsură ce
clienții vor fi fidelizați, iar societatea își formează o rețea de
distribuție eficientă și acaparează noi piețe, în anii următori
coeficientul poate crește, dar fără a depăși, în mod evident,
100%.

În cazul activităților de servicii, capacitatea maximă este dată

de timpul efectiv aflat la dispoziția societății:
• opt ore pe zi înmulțite cu numărul de zile lucrătoare dintr-o
lună și cu 12 luni pe an;
• de asemenea, se poate estima numărul maxim de servicii ce
pot fi prestate dacă piața ar putea asimila tot ceea ce firma
generează. Spre exemplu, dacă o firmă de consultanță are
nevoie de o lună pentru a întocmi un plan de afaceri, atunci
ea poate efectiv să întocmească 12 planuri de afaceri pe an.
Dacă nu are 12 clienți pentru aceste planuri, atunci firma va
trebui să ia în calcul un coeficient de utilizare al acestei
capacități maxime de producție, să spunem de 50%, ceea ce
înseamnă doar 6 planuri de afaceri pe an.

Prețul de vânzare trebuie să fie estimat pe baza analizei

produselor sau serviciilor similare existente pe piață. Un preț de
vânzare mai mare decât media pieței va trezi suspiciuni, iar
evaluatorii proiectului pot cere clarificări. De aceea, este
important să se justifice în cadrul planului de afaceri avantajele
competitive care ne îndreptățesc să vindem mai scump decât
concurența.

Veniturile și implicit cifra de afaceri vor fi generate automat în

cadrul acestei pagini a aplicației electronice.
Revenind la proiectul nostru, respectiv înființarea unei cofetării
pentru care am luat în calcul investiția din lecția anterioară,
vom presupune, pentru simplificarea exercițiului, că vom vinde
un singur produs, respectiv fursecuri.

Capacitatea maximă de producție a echipamentelor este

estimată, conform datelor furnizate de beneficiarul investiției
sau vânzătorul utilajelor la 8 tone pe an, respectiv 8.000 de
kilograme pe an. Societatea va utiliza această capacitate de
producție la doar 80% din potențial, ceea ce înseamnă că
societatea va produce și va vinde efectiv 6.400 de kilograme de
fursecuri de durata unui an.

Prețul de vânzare pe care l-am luat în calcul este de 45 de lei

pentru un kilogram. Vom lua în calcul prețul fără TVA în această
secțiune a aplicației.

Cifra de afaceri estimată pe durata primului an de activitate

este de 288.000 de lei.

În cazul în care societatea va obține mai multe produse, se va

proceda similar pentru introducerea informațiilor în aplicație.
11. Cheltuielile proiectului

Prognozele economice necesare în cadrul Start-up Nation

continuă cu estimarea cheltuielilor de producție sau a
cheltuielilor operaționale, așa cum mai sunt numite.

În cadrul acestei secțiuni a planului de afaceri vom estima

următoarele tipuri de cheltuieli:
• materiile prime și materialele consumabile;
• utilitățile consumate;
• cheltuielile cu terții;
• cheltuielile cu personalul, respectiv salariile și contribuțiile
sociale;
• cheltuielile cu impozitele și taxele locale.

Aplicația electronică va prelua aceste cheltuieli, după ce vom

introduce datele necesare și le va genera în forma în care ele
sunt necesare în cadrul planului de afaceri.

Cheltuielile cu materiile prime și materialele consumabile

Cheltuielile cu materiile prime și materialele consumabile se

vor introduce separat pentru fiecare produs sau serviciu pe
care societatea îl comercializează.

Astfel, în categoria materiilor prime vom estima materialele

necesare în cadrul procesului de producție, aflate într-o stare
neprelucrată sau prelucrată primar la momentul achiziției de la
furnizor.

În cazul unei cofetării, materiile prime cuprind făină, lapte,

zahăr, ciocolată și altele de acest tip, după cum vom vedea
imediat.
În categoria materialelor consumabile sunt incluse materialele
care nu intră direct în procesul de producție, însă care sunt
folosite pentru păstrarea și livrarea produselor finite, precum
ambalajele, spre exemplu.

Pentru fiecare produs pe care societatea îl comercializează va

trebui să completăm tabelul corespondent în cadrul acestei
pagini. Din moment ce am planificat vânzarea unui singur
produs, respectiv fursecuri, vom completa doar tabelul nr. 1.

Vom prelua din ipotezele de lucru descărcate din această

pagină rețeta produsului, adică lista de materii prime și
materiale consumabile, cantitățile necesare și prețurile de
aprovizionare.

Vom completa distinct materiile prime de materiale

consumabile, pentru a putea păstra o evidență simplă a
influenței acestora în costul de producție al fursecurilor.

De asemenea, în cadrul acestui tabel trebuie să estimăm o

pierdere tehnologică generată de:
• rebuturi - produse refuzate de client;
• pierderile de materii prime rezultate în cadrul fluxului de
producție (spre exemplu, rumegușul într-o fabrică de mobilă
sau resturi textile într-o fabrică de confecții);
• manipularea defectuasă a materiilor prime sau a produselor
finite până la predarea către client.

Aceste pierderi tehnologice vor genera costuri de aprovizionare

cu materii prime sau materiale consumabile, iar un procent
general acceptat nu poate fi mai mare de 5% sau chiar 3%,
după cum este și cazul exemplului nostru.

Astfel, după completarea materiilor prime și materialelor

consumabile în aplicație, vom obține un cost unitar de
producție de 16,79 de lei pentru un kilogram de fursecuri.
Utilități

În categoria cheltuielilor cu utilitățile vom estima consumurile

de:
• energie electrică;
• apă rece;
• apă caldă;
• gaze;
• colectare deșeuri menajere;
• combustibil.

Vom introduce în această pagină, în celulele gri, valoarea

estimată pentru o lună, aplicația generând apoi valorile anuale.

Conform ipotezelor de lucru, vom avea următoarele valori

lunare:
• energie electrică în valoare de 1.000 de lei fără TVA/lună;
• apă rece în valoare de 100 de lei fără TVA/lună;
• gaze în valoare de 300 de lei fără TVA/lună;
• colectare deșeuri menajere în valoare de 150 de lei fără
TVA/lună.

Vom lăsa necompletate celulele gri pentru care nu estimăm

consumuri de utilități, iar aplicația va genera o cheltuială totală
lunară de 1.550 de lei, respectiv 18.600 de lei fără TVA / an.

Cheltuielile cu terții

În categoria cheltuielilor cu terții vom estima cheltuielile cu

serviciile de care societatea are nevoie, dar pe care nu le poate
asigura intern, fiind nevoită, astfel, să le procure de la furnizori.

Pentru a fi ușor de înțeles când o cheltuială este încadrată în

categoria cheltuielilor cu terții, vom alege exemplul serviciilor
de contabilitate:
• atunci când firma are angajat un contabil, serviciile de
contabilitate înseamnă, practic, salarii și contribuții sociale;
• atunci când firma nu are un contabil angajat, va încheia un
contract de prestări servicii cu o firmă de contabilitate. În
acest caz, serviciile de contabilitate reprezintă o cheltuială
cu terții.

Pentru a completa cheltuielile cu terții vom urmări ipotezele de

lucru descărcate din această pagină și vom completa doar acele
categorii de cheltuieli indicate:
• pentru întreținerea și reparațiile echipamentelor am estimat
200 de lei lunar, respectiv 2.400 de lei fără TVA/an;
• pentru spațiul de 100 de metri pătrați, am estimat o chirie
de 25 de lei/mp, ceea ce înseamnă o cheltuială cu chiria de
2.500 de lei pe lună, respectiv 30.000 de lei fără TVA/an;
• Firma este obligată, conform prevederilor ghidului
solicitantului, să încheie o poliță de asigurare pentru toate
bunurile cumpărate prin implementarea proiectului. Pentru
a estima valoarea poliței anuale, avem două posibilități:
• putem cere oferte unei firme de asigurări, însă este un
demers anevoios, iar oferta nu este necesară;
• putem estima valoarea poliței de asigurare prin
raportarea la valoarea de achiziție a bunurilor. Astfel,
vom lua în calcul un procent de 1% din valoarea de
achiziție a utilajelor tehnologice și a laptopului.
Rezultă o poliță anuală de 1.108,39 de lei.
• societatea va plăti reclamă și publicitate estimată la un
procent de 2% din cifra de afaceri anuală. Cifra de afaceri o
regăsim într-una din paginile anterioare, iar rezultatul va fi
de 5.760 de lei fără TVA/an;
• conform ipotezelor de lucru, am luat în calcul faptul că
socitatea va plăti lunar 150 de lei fără TVA pentru
abonamentele de telefonie și internet. Pentru un an, suma
totală va fi de 1.800 de lei fără TVA;
• vom estima, de asemenea, cheltuieli cu serviciile bancare de
0,5% din cifra de afaceri. Suma astfel obținută de 1.440 de
lei cuprinde comisioanele de operare, întreținere, pentru
contul bancar și operațiunile desfășurate prin bancă;
• serviciile de contabilitate sunt estimate în exemplul nostru
la 500 de lei fără TVA/lună, respectiv 6.000 de lei anual;
• ultima cheltuială pe care am luat-o în calcul este suma de
100 de lei lunar pentru întreținerea site-ului web al firmei.
Cheltuiala anuală este, în acest caz, de 1.800 de lei fără TVA.

Vom proceda similar și pentru celelalte cheltuieli cu terții, dacă

este cazul.

Impozite și taxe locale

În cadrul acestei categorii vom include cheltuielile cu impozitele

și taxele pe care firma le datorează bugetului local:
• impozit pe terenuri;
• impozit pe clădiri;
• impozit pe mijloacele de transport;
• impozit pe reclama stradală.

Societatea nu deține, conform ipotezelor de lucru, terenuri,

clădiri sau mijloace de transport, astfel că nu vom estima
impozite locale.

De asemenea, societatea va alege reclama pe rețelele de

socializare, și un reclama stradală. De aceea, nu vom estima nici
impozite datorate primăriei locale pentru reclamă sau
publicitate.

În cazul nostru, această pagină va fi lăsată necompletată.

Cheltuielile cu personalul

În categoria cheltuielilor cu personalul vom estima cheltuielile

firmei cu salariile nete, contribuțiile sociale și impozitul pe
veniturile salalariale datorat de angajați, dar inclus în valoarea
salariului net și plătit, efectiv, de firmă.

În cadrul acestei pagini trebuie să stabilim dacă firma activează

în domeniul construcțiilor sau nu. Firmele care au o astfel de
activitate aplică cote de contribuții sociale diferite pe care
aplicația le generează automat.

Pentru că nu este cazul nostru, vom completa prima celulă gri

din această pagină cu NU. Proiectul vizează realizarea unei
cofetării.

Vom completa în cele ce urmează denumirea funcțiilor nou

create de societate, atât în cazul muncitorilor direct productivi
(cei care participă la procesul de producție, cum ar fi, în cazul
nostru, cofetarii) și în muncitorii indirect productivi (cei care nu
iau parte la procesul de producție, cum ar fi, personalul de
conducere, paznicii sau șoferii).

În cazul proiectului nostru, vom completa 2 posturi de cofetar

cu salariul brut de 3.000 de lei fiecare.

Salariul brut include contribuțiile sociale pentru pensii și

sănătate, impozitul pe veniturile salariale, dar și salariul net.
Pentru că nu este relevant pentru proiect care este salariul net
al unui angajat, calculul nu este efectuat în această pagină, însă
un model de calculator de salarii mai complex poate fi găsit în
secțiunea de blog a site-ului, la această adresă.

Aplicația calculează suplimentar contribuția asiguratorie pentru

muncă aflată în sarcina angajatorului și va genera costurile
totale cu personalul pentru o lună și pentru un an de activitate.
Costul cu personalul pentru doi angajați sunt de 73.620 de lei
pentru primul an de activitate. În funcție de prevederile
ghidului solicitantului și condiiile din grila de evaluare, putem
estima mai multe sau mai puține locuri de muncă.

Trebuie reținut faptul că locurile de muncă asumate de

beneficiar trebuie create în perioada de implementare în mod
obligatoriu înainte ca finanțatorul să achite ajutorul financiar
nerambursabil. Mai mult, locurile de muncă trebuie să fie
păstrate și după finalizarea implementării o perioadă de timp
suplimentară de 2 ani.

După ce am estimat toate cheltuielile firmei, acestea sunt

centralizate în ultima pagină a aplicației, alături de alte tabele
necesare în cadrul planului de afaceri.

Vom regăsi tabelul cheltuielilor exact în forma în care el trebuie

încărcat la momentul transmiterii proiectului către finanțator.

Puteți păstra calculele în excel pentru a fi mai ușor de

actualizat, dacă clientul dorește modificări de ultim moment
înaintea depunerii proiectului, sau le puteți prelua din aplicație
pentru a fi inserate încă de acum în planul de afaceri.
12. Formularele necesare depunerii
proiectului
Transmiterea proiectului spre evaluare presupune completarea
și încărcarea în aplicația finanțatorului a trei categorii de
documente:
• planul de afaceri;
• documente justificative;
• cererea de finanțare.

Despre planul de afaceri am discutat pe durata tuturor lecțiilor

acestui curs online, iar secțiunile acestui document sunt
generate inclusiv cu ajutorul aplicației electronice discutate.

În categoria documentelor justificative sunt încadrate toate

documentele care susțin informațiile din planul de afaceri:
• cartea de identitate a reprezentantului legal;
• certificatul de înmatriculare al firmei;
• oferte financiare și tehnice aferente investiției;
• declarații pe proprie răspundere ale solicitantului.

Despre aceste declarații pe proprie răspundere, dar și despre

cererea de finanțare vom discuta în cadrul acestei lecții:

Cererea de finanțare

Cererea de finanțare preia informații din bugetul proiectului,

astfel că este întocmită după finalizarea planului de afaceri.

Cererea de finanțare cuprinde referiri la reprezentantul legal al

societății, firma solicitantă de fonduri nerambursabile, dar și
ajutorul financiar cerut și contribuția proprie.
Cererea de finanțare se întocmește pe baza următoarelor
documente:
• carte de identitate a reprezentantului legal al proiectului;
• certificatul de înmatriculare al firmei;
• bugetul investiției din aplicația electronică.

Declarație privind ajutoarele de minimis

Reprezentantul legal al societății trebuie să declare pe proprie

răspundere valoarea ajutoarelor de care societatea a beneficiat
în ultimii doi ani fiscali încheiați, dar și în anul fiscal în curs,
până la momentul depunerii cererii de finanțare.

Fiind o firmă nou-înființată, probabil că nu a obținut ajutoare

de minimis în această perioadă.

În categoria ajutoarelor de minimis sunt incluse ajutoarele de

care firma a beneficiat din partea statului sau prin intermediul
altor programe de finanțare nerambursabilă în limita a 200.000
de euro pentru această perioadă de trei ani consecutivi.

Responsabilul legal trebuie să declare, de asemenea, dacă firma

are un site la momentul depunerii proiectului sau nu. În cazul în
care firma are deja un site, cheltuiala pentru realizarea unui site
nou nu mai este eligibilă în cadrul proiectului.

Un model completat al acestei declarații pe proprie răspundere

este disponibil pentru descărcare din această pagină.

Mai multe informații despre ajutorul de minimis pot fi citite în

cadrul unui articol din blog.
Declarația privind încadrarea întreprinderii în categoria
întreprinderilor mici şi mijlocii

Următoarea declarație solicitată din partea reprezentantului

legal al societății vizează încadrarea întreprinderii care solicită
ajutor în categoria întreprinderilor mici și mijlocii.

Pentru a face această încadrare, trebuie să știm faptul că

întreprinderile mici și mijlocii se clasifică în funcție de numărul
de angajați, cifra de afaceri sau valoarea activelor totale în trei
categorii:
• microîntreprinderi - atunci când firma are cel mult nouă
angajați și până la două milioane de euro cifră de afaceri sau
active totale;
• întreprinderi mici - atunci când firma are între zece și 49 de
angajați și până la zece milioane de euro cifră de afaceri sau
active totale;
• întreprinderi mijlocii - atunci când firma are între 50 și 249
de angajați, până la 50 de milioane de euro cifră de afaceri
sau până la 43 de milioane de euro active totale;

Atunci când aceste praguri sunt depășite, societatea face parte

din categoria întreprinderilor mari.

Mai multe informații despre întreprinderile mici și mijlocii pot fi

citite în cadrul unui articol din blog.

Declarația privind întreprinderile legate

Atunci când firma care solicită ajutor financiar nerambursabil

este deținută total sau parțial de alte societăți sau când ea
deține părți sociale în capitalul social al altor firme, vorbim de
întreprinderi partenere sau legate.

Firmele care nu au astfel de legături sunt considerate

întreprinderi autonome.
Toate explicațiile teoretice privind situația întreprinderilor
partenere, legate sau autonome sunt date în cadrul unui articol
din blog.

În timp ce primele două declarații sunt obligatorii întotdeauna

și trebuie transmise împreună cu proiectul, declarația privind
întreprinderile legate se atașează doar dacă firma se regăsește
în aceste situații.

Atât cererea de finanțare, cât și declarațiile pe proprie

răspundere sunt atașate în această pagină în format editabil.
Urmărește felul în care ele sunt completate, dar descarcă
întotdeaua formularele din pagina finanțatorului și folosește-le
pe acestea. De la o ediție de finanțare la alta formularele pot
suferi modificări, de aceea este necesară utilizarea ultimelor
formulare disponibile.
Academia de Finanțare
Singura platformă educațională din România dedicată
accesării fondurilor nerambursabile și pregătirii
antreprenoriale a micilor întreprinzători.

Mai multe
detalii...