1.

Ce presupune controlul tehnic și financiar al proiectelor finanțate din fonduri

europene?-pag 33/curs 3-4.5
Controlul tehnic reprezintă verificarea indeplinirii condițiilor de eligibilitate conform ghidului
prin vizita la fața locului a echipei de monitorizare. Acesta va avea în vedere existența
echipamentelor achiziționate în cadrul proiectului și păstrarea locului de implementare.
Controlul financiar reprezintă solicitarea periodică a rapoartelor care prezintă situația
financiară a firmei și corectitudinea inregistrarii operatiilor economice în documentele
contabile și pastrarea locurilor de muncă viabile. Acesta poate fi însoțit de documente
contabile, justificative.

2. Prezentați cum se recunosc subvențiile aferente activelor, în cazul societăților

comerciale.
Subvenţiile aferente activelor reprezintă subvenţii guvernamentale pentru acordarea cărora  principala
condiţie este ca întreprinderea beneficiară să cumpere, să construiască sau să  achiziţioneze sub orice formă
active pe termen lung. De asemenea, pot exista şi condiţii secundare  care restricţionează tipul sau amplasarea
activelor ori perioadele în care acestea urmează a fi  achiziţionate sau deţinute (cu alte cuvinte, bani în
schimbul dobândirii de active pe termen lung). 

Subvenţiile aferente activelor se înregistrează în contabilitate ca subvenţii pentru

investiţii şi se recunosc în bilanţ ca venit amânat. Venitul amânat se înregistrează în contul de
profit şi pierdere, utilizând contul 7584 „Venituri din subvenţii pentru investiţii”, pe măsura
înregistrării cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor. Subvenţiile
pentru activele neamortizabile (de exemplu, terenuri) pot fi condiţionate de îndeplinirea unor
obligaţii. În astfel de situaţii, subvenţiile se vor recunoaşte ca venituri de-a lungul perioadelor
care confirmă costul realizării respectivelor obligaţii. De exemplu, o subvenţie pentru
achiziţia unui teren poate fi condiţionată de construirea unei clădiri pe terenul respectiv, caz
în care subvenţia va fi recunoscută ca venit de-a lungul perioadei de viaţă utilă a clădirii.

3. Care sunt avantajele fondurilor europene? Argumentați.

- surse financiare care susține dezvoltarea firmei
-dezvoltarea economico-socială care ajută la crearea unor noi locuri de muncă, reducerea nr. șomerilor,
perfecționarea antreprenorilor și a personalului de lucru datorită cursurilor de formare antreprenoriat
și ucenicie.
-verificarea ideilor de afaceri și punerea lor în practică.
-diversificarea domeniilor de activitate ce vin în ajutorul clienților

-Sustinere financiara
-dezvoltare economico-financiara
- Acumulare de cunoștințe, capacitate de sinteză, abilități organizatorice.
-Valorificarea ideilor de afaceri si punerea lor in practica

Susținere financiară
Mai înainte de orice putem vorbi despre susținerea financiară acordată unei afaceri, în scopul
demarării ei. Uneori o idee bună se poate pierde pentru simplul motiv că nu există suficiente
fonduri pentru a o demara, cel puțin până la auto-susținere.
Fondurile europene asigură o parte a
cheltuielilor, decontând conform rapoartelor de achiziții și cheltuieli eligibile sumele dispuse
de către beneficiar pentru derularea anumitor operațiuni.
Pentru că discutăm de sume mari de bani alocate pentru o serie de cheltuieli, este
important de știut faptul că fiecare decont se face ulterior efectuării plăților de către
beneficiar, prin anexarea documentelor de plată cererii de rambursare, care se trimite către
unitățile administrative ce se ocupă de alocarea fondurilor europene.

Dezvoltare economico-socială

Pe de altă parte, fondurile europene investite într-o afacere, pot duce la dezvoltarea
economiei țării și nu doar atât. Creând portițe în mediul de afaceri nu facem altceva decât să
creăm locuri de muncă, iar crearea locurilor de muncă duce la rulaje de bani, la o economie
mai statornică și la o creștere a speranței de viață.
Locurile de muncă reprezintă o provocare în majoritatea statelor europene. Uniunea
Europeană își dorește ca prin aceste fonduri alocate, oparte din ele să ajungă și în segmente
ce țin de implementarea de noi locuride muncă, de formare profesională, de atestare
profesională, în educație și în dezvoltare personală. Uniunea Europeană își propune să reducă
numărul șomerilor, sau al persoanelor fără pregătire sau educație și din acest punct de vedere
a lansat în apelurile de proiecte și cerințe care vizează exact activități care săcombată aceste
probleme. Uniunea Europeană își dorește, de asemenea, state cât mai echilibrate și mai bine
dezvoltate, iar prin aceasta se înțelege și domeniul educației, al dezvoltării și al creării de noi
locuri de muncă.

Acumulare de cunoștințe, capacitate de sinteză, abilități organizatorice.

Deși pare că orice antreprenor știe exact ce are de făcut, când sau prin ce mijloace, depunerea
unui proiect ce vizează finanțarea prin fonduri europene reușește să mobilizeze participanții
întrun maraton fără precedent. Astfel, aceștia își exersează pe parcursul derulării procesului
de verificare și implementare a proiectului abilități antreprenoriale importante, care în mod
cert îi vor ajuta și pe viitor. Sinteza, răbdarea, organizarea, concentrarea, munca în echipă,
acestea sunt doar câteva dintre câștigurile pe care le poate avea un antreprenor, indiferent
dacă proiectul său este sau nu selectat în vederea finanțării.

Valorificarea ideilor de afaceri și punerea lor în practică

Nu în ultimul rând, fondurile europene dau o șansă la existență unorproiecte care până la
depunere și prezentare, ar fi putut fi date uitării. Punctul de plecare este așadar dorința, ideea,
transpunerea într-unproiect, conturarea ideii de afaceri și prezentarea planului. Pașii ce
trebuieurmați sunt explicați pe îndelete în ceea ce urmează, astfel încât să aveți toate datele
necesare în acest sens. Începând cu anul 2014 suntem beneficiarii celui de-al doilea Program
de Finanțare Europeană care cuprinde perioada 2014-2020. Comisia Europeană a adoptat
Acordul de Parteneriat 2014 - 2020 cu România în luna august
a anului 2014. Prin Acordul de Parteneriat 2014- 2020 România a asumat înființarea unui
mecanism de coordonare cu structuri pe trei niveluri (strategic, interinstituțional tematic,
operațional) adică cei care au negociat pentru România au cerut cei mai mulți bani pentru
sectorul public. Singura zonă privată beneficiară a fondurilor europene (Programul pentru
IMM-uri) a avut alocate numai 100 de milioane de euro, adică aproape 0,00236% din total.
În perioada de programare 2014 - 2020, România ar fi putut beneficia de fonduri europene
în valoare de aproximativ 42,27 miliarde de euro, din care peste 22 miliarde de euro sunt
alocate pentru Politica de Coeziune.
În primii 3 ani avuți la dispoziție pentru cheltuirea banilor europeni, România a cheltuit la
jumătatea acestui ciclu financiar doar 10,36% din totalul sumei alocate. Această situație a fost
generată în primul rând de blocajele rezolvate abia în vara anului 2017 când România a
reușit, întrun final, să își acrediteze autoritățile de management fără de care nu putea emite
facturicătreBruxelles

4. Prezentați 20 de erori posibile la cerearea de rambursare.-pag 22 curs 4.3.2

1. -factura nu prezinta semnatura de primire
2. Totalul de plata din factura este incorect
3. Factura nu este completata la rubrica ce corespunde contului bancar al
cumparatorului
4. Lipsesc facturi de avans emise de catre furnizorul de bunuri
5. Lipsesc facturile proforma
6. Lipsesc facturi de stornare avans
7. Facturile nu sunt semnata/completate corect
8. Ordinul de plata este emis inaintea facturii
9. Declaratia de conformitate emisa de furnizor nu este datata
10. e DPE este înscrisă o factură neexistentă în cererea de plată
11. ordinul de plată nu menţionează numărul facturii sau al contractului de
achiziţie în baza căreia (căruia) s-a efectuat plata;
12. situaţia de lucrări pentru instalaţii de încălzire birouri emisă de furnizorul de
lucrări nu este semnată şi ştampilată de beneficiar;
13. documentul nu este tradus;
14. rocesul-verbal de recepţie întocmit pentru furnizorul de bunuri prezintă două
date de emitere
15. lipseşte procesul-verbal de predare-primire pentru unele bunuri;
16. lipsesc extrasele de cont pentru conturile de garanţie de bună execuţie lucrări
la contractele cu furnizorul de lucrări;
17. lipsesc documentele care să certifice constituirea garanţiei de bună execuţie
pentru furnizorii de lucrări şi bunuri;
18. declaraţiile de conformitate/calitate prezentate în dosarul cererii de plată nu
sunt semnate, ştampilate sau datate de emitent;
19. raportul de progres este întocmit incorect
20. lipseşte procesul-verbal de predare-primire pentru bunurile achiziţionate de
la doi dintre furnizorii de bunuri;
21. lipseşte procesul-verbal de punere în funcţiune pentru bunurile achiziţionate;
22. lipseşte poliţa de asigurare pentru bunuri;
23. devizul financiar al serviciilor de proiectare nu este întocmit în conformitate
cu oferta de servicii, aferentă contractului;
5. Care sunt cele 5 priorități investiționale ale modernizării politicii de coeziune?
Un prim aspect vizat denoul proiect este reprezentat de cinci priorităţi investiţionale:
− o Europă mai inteligentă – se urmăreşte inovarea, digitalizarea, transformarea
economică şi sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii;
− o Europă mai verde – fără emisii de carbon, prin punerea în aplicarea Acordului de la
Paris, prin investiţii în tranziţia energetică, energia din surse regenerabile şi combaterea
schimbărilor climatice;
− o Europă conectată – reţele strategice de transport şi digitale;
− o Europă mai socială – aplicarea pilonului European al drepturilor sociale şi sprijinirea
calităţii locurilor de muncă, a învăţământului, a competentelor, a incluziunii sociale şi a
accesului egal la sistemul desănătate
− o Europă mai aproape de cetăţenii săi – sprijinirea strategiilor de dezvoltare conduse la
nivel local şi a dezvoltării urbane durabile în UE

6. Prezentați tratamentul deductibil – impozabil, pentru calculul rezultatului fiscal

obținut de societate din derularea unui proiect de finanțare nerambursabilă.
Tratamentul deductibil - impozabil, conform căruia cheltuielile angajate pentru  realizarea
activităţilor din proiect sunt deductibile dacă respectă regula generală de la art. 21 alin.  (1) din Codul fiscal:
„sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul  realizării de venituri
impozabile”. Conform acestei abordări, toate cheltuielile efectuate în proiect  pot fi deduse la calculul profitului
impozabil, deoarece, indirect, generează plusvaloare pentru  entitate. 
Conform acestei abordări, cheltuielile neeligibile pot fi cheltuieli deductibile dacă sunt  efectuate în
scopul realizării indicatorilor de performanţă asumaţi la contractarea proiectului. Prin aplicarea acestui
tratament se câştigă drept cheltuieli deductibile cheltuielile finanţate  din contribuţie proprie sau cele
neeligibile. 
Dezavantajul acestui tratament este faptul că excepţiile referitoare la deductibilitate  prevăzute la art. 21
alin. (2)-(4) din Codul fiscal se vor aplica şi cheltuielilor efectuate în proiect.  Astfel apar situaţii în care
cheltuieli nedeductibile prin aplicarea excepţiilor vor genera venituri  din subvenţii impozabile. 

7. Ce presupune planul de afaceri, în vederea obținerii fondurilor nerambursabile?

Planul de afaceri este un document complex, ce solicită informații diverse privind investiția
necesară, prezentarea afacerii sau prognozele financiare, cererea de finanțare este doar un
rezumat al întregului proiect. Totodată este un document standardizat, a cărui structură și
instrucțiuni de completare sunt prezentate pe larg în cadrul ghidului solicitantului. În mod evident,  
el diferă de la un program de finanțare la altul sau chiar în cadrul aceluiași program de finanțare, de
la o sesiune la alta.
Ca orice documentație foarte bine realizată, un plan de afaceri va cuprinde două părți:
Partea scrisă a planului de afaceri 
În această etapă se descriu cu ajutorul cifrelor sau al textelor anumite situații ce țin de
companie, de dezvoltare și de prezentarea acesteia. Partea scrisă va cuprinde:
− descrierea proiectului cu toate detaliile sale (locație, înființare, prezentare punct de lucru
etc.); 
 − prezentarea echipei de lucru, incluzând aici angajații sau colaboratorii care vor constitui  echipa
de succes cu care compania va realiza proiectul propus pentru finanțare;
− piața căreia i se adresează acest model de afacere; 
− descrierea situației curente (atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere al
dezvoltării); 
− prezentarea resurselor disponibile și menționarea resurselor de care ar fi nevoie pentru  realizarea
proiectului; 
− prezentarea estimativă a situației viitoare (etape prin care urmează să treacă firma, pași viitori etc.); 
− note explicative și mențiuni care au rolul de a explica în amănunt anumite situații  exemplificate în
planul de afaceri; 
− descrierea cifrelor care definesc situația curentă și estimarea celor viitoare.
Partea grafică a planului de afaceri 
Partea grafică a unui proiect face referire la totalitatea documentelor justificative care capătă 
o formă de exemplificare separată față de forma scrisă. Partea grafică include:
− tabele, cum ar fi cele financiar-contabile, din care să reiasă ușor datele necesare, volume de
vânzări, liste de prețuri, etc. 
− infografice, care să ajute la exemplificarea cât mai bună a estimărilor din planul de afaceri
− diferite fișiere redactate în programe speciale, cum ar fi planșele (mai ales în domeniul
construcțiilor) realizate în programe automatede calcul grafic, ex. Autocad.
Concluzii 
Planul de afaceri este documentul care practic îți prezintă afacerea în fața unui investitor. Din
acest motiv el trebuie să fie cât mai bine structurat și realizat. Este indicat ca pentru elaborarea
acestui document să ai alături de tine o echipă competentă de oameni, care să prezintă situația în
mod real, alături de tine. 
Încă dinainte de elaborarea planului de afaceri este bine să ai în vedere următoarele aspecte:
− să ai în minte o idee bună, inovativă și să încerci să fii cu un pas înaintea celorlalți  solicitanți
tocmai prin ideea ta; 
− să identifici în mod corect obstacolele pe care le poți întâmpina de-a lungul perioadei de desfășurare
a activității sau a proiectului; 
− să identifici în mod corect obiectivele tale, astfel încât să știi și care este cel mai scurt și   sigur drum
către ele;
− să estimezi în mod corect valoarea cheltuielilor și să respecți aceste planuri pe întreaga durată de
derulare a proiectului; 
− să faci estimări realiste, pragmatice, nu idealiste, deoarece acest lucru te poate costa foarte
scump atunci când vei încerca să egalizezi situația din proiect cu situația reală. 

8. Ce cuprinde pachetul legislativ privind polotica de coeziune?

-Regulamentul privind prevederile comune (CPR);

- Regulamentul privind Fondul European de dezvoltare regională(FEDR) şi Fondul de

Coeziune (FC);

- Regulamentul privind cooperarea teritorială;

- Regulamentul privind mecanismul de cooperare transfrontalieră;

- Regulamentul privind „Fondul Social European Plus” (FSE+).

 9. Care sunt criteriile de eligibilitate ale solicitantului de fonduri europene?
La nivel de eligibilitate trebuie respectat un set de reguli generale, care privesc pe fiecare 
solicitant în parte, urmând ca mai apoi aceste regulisă se adreseze specific, fiecărui proiect. Astfel, 
la nivel de date ce țin de beneficiar, condițiile de acordare sunt următoarele:
− solicitantul poate fi persoană fizică, cu cetățenie română; 
− solicitantul poate avea ca formă de organizare una dintre următoarele: SRL sau SA;
− solicitantul poate fi persoană fizică autorizată; 
− solicitantul poate fi microîntreprindere, cu un număr mai mic de nouă angajați;
− solicitantul poate fi cooperativă, asociație sau întreprindere; 
− solicitantul poate fi o asociație sau un ONG; 
− solicitantul poate fi o societate agricolă, o persoană ce deține terenul agricol, păduri
− solicitantul poate fi producător. 
Bazându-se pe aceste date, eligibilitatea se mai poate stabili în funcție de următoarele 
criterii:
− în mod obligatoriu firma solicitantă trebuie să fi înregistrat profit în anul premergător înscrierii; 
− trebuie avută în vedere vechimea firmei; 
− trebuie să fie făcută în mod corect încadrarea juridică a firmei, în funcțiede numărul de angajați. 
Putem distinge aici următoarele trei tipuri de încadrări juridice: 
− microîntreprinderi – sunt societăți care au mai puțin de 10 salariaţi şi care realizează o  cifră de
afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 2 milioane euro, echivalent  în lei; 
− întreprinderi mici – sunt acele societăți care au mai puțin de 50 de salariaţi şi realizează o  cifră de
afaceri anuală netă sau care deţin active totale de până la 10 milioane euro, echivalent în lei; 
− întreprinderi mijlocii – societățile care au au mai puțin de 250 de salariaţi şi realizează o  cifră de
afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau deţin active  totale care nu
depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane euro. 
Foarte important de știut este faptul că la momentul înscrierii unui proiect, firma solicitantă 
nu trebuie să se afle într-o situație care ar putea duce la excludere, cum ar fi:
− firma este declarată a fi în insolvență, faliment sau chiar procedură de lichidare;
− administratorul (administratorii) firmei sunt găsiți vinovați, prin hotărâre judecătorească 
definitivă de săvârșirea unor infracțiuni sau fraude în legătură cu obținerea de fonduri  europene
sau a fondurilor naționale. La fel se întâmplă și în cazul condamnărilor sau  conflictelor de interese
ce au ca substrat acordarea de fonduri europene; 
− firma nu îndeplinește condițiile de eligibilitate privind activitatea (experiență, durată de la
înființare, capital disponibil la momentul contractării fondurilor europene etc.);
− oferă informații eronate, menite să abată atenția comisiei de verificare, cu privire la  condițiile
de eligibilitate. 

10. Care sunt etapele obilgatoriu de parcurs în vederea accesării fondurilor europene?
Prezentați succint aceste etape.-pag 23 curs 1
I. Identificarea
II. Pregatirea proiectului
III. Evaluarea proiectului
IV. Implementarea proiectului
V. Minitorizarea proiectului,
a. Identificarea- presupune alegerea tipului de proiect care se potrivește afacerii, deoarece fiecare entitate
economică are necesitățile sale deoarece finanțările nerambursabile sunt diferite și impune prin contract anumite
condiții obligatorii, cum ar fi: locul de implementare, vechimea societății, valoarea contribuției proprii, forma de
organizare juridică.
b. Pregătirea proiectului -înseamnă pregătirea a trei categorii de documente: planul de afaceri, cererea de
finanțare și documentele enumerate în opis (obligatorii). O importanță deosebită îl constituie planul de afaceri
care va trebui respectat pe durata proiectului. Acesta necesită o documentare minuțioasă și o analiză a pieței
foarte atentă.
c. Evaluarea proiectului – se realizează de către o comisie organizată de finanțator. Aceasta verifică
îndeplinirea condițiilor de eligibilitate conform ghidului publicat și existența documentelor solicitate în opis.
Ulterior, în urma finalizării punctajului, vor fi inștiințate firmele care au obținut punctajul cel mai mare pentru a
semna contractul de finanțare.
d. Monitorizarea proiectului- are loc după perioada de finanțare și au fost efectuate cheltuielile. Finanțatorul
va verifica periodic respectarea planului de afaceri și a condițiilor obligatorii de finanțare (sa păstreze nr de
angajati impus, să nu schimbe locul de implementare, să nu înstraineze echipamentele achiziționate prin proiect,
să obțină profit la sf fiecărui an).

Identificarea
Elementul central al acestei etape il constituie identificarea sursei de finantare optime
pentru afacere in functie de specificul ei. Orice proiect va demara cu o analiza a problemelor,
nevoilor si necesitatilor societatii pentru care se pregateste proiectul.
Ideea de proiect rezultă, în mod firesc, tocmai din această analiză a problemelor. Prin
urmare, ideea de proiect se construiește în jurul soluției identificate pentru eliminarea
problemei respective. După ce problema principală a afacerii tale este identificată, va trebui
să identifici programul de finanțare adecvat.
Finanțările nerambursabile sunt diferite, tocmai de aceea trebuie să dedici o atenție deosebită
afacerii tale.
Principalele criterii în funcție de care îți vei alege programul de finanțare sunt
următoarele:
- sursa de finanțare: fonduri naționale sau fonduri europene;
- locul de implementare al proiectului: fonduri pentru mediul rural șifonduri pentru mediul
urban;
- vechimea societății solicitante: fonduri pentru firme start-up și fonduri pentru firme cu
istoric;
- valoarea contribuției proprii: fonduri de 100% și fonduri care necesită o contribuție
proprie din partea beneficiarului;
- forma de organizare juridică a solicitantului: persoană fizică autorizată (PFA), societate
cu răspundere limitată (SRL), etc.

Cu toate acestea, cel mai important criteriul în funcție de care vei alege programul de
finanțare optim este tocmai activitatea pe care vrei să o desfășori, respectiv codul CAEN.
Pregatirea proiectului
După ce ideea de proiect a fost identificată, iar sursa de finanțare optimă a fost g ăsit ă, va
trebui să analizezi condițiile în care poți accesa acele fonduri nerambursabile, iar pentru asta
va trebui să ții cont de următoarele aspecte:

- condițiile de eligibilitate sunt menționate în ghidul solicitantului al măsurii identificate,

iar dacă le respecți înseamnă că ești eligibil pentru a cere această finanțare. Totuși, fiecare
program are un ghid propriu, prin urmare și condițiile de eligibilitate pot fi diferite de la un caz
la altul;

- rezervă-ți suficient timp pentru a pregăti documentația solicitată. Încele mai multe cazuri,
vei avea nevoie de cel mult 30 de zile pentrua obține și a pregăti documentele cerute;

- respectă termenul limită pentru depunerea cererii de finanțare. Chiar dacă ai o

documentație completă, proiectul tău nu va fi nici măcar luat în calcul dacă îl transmiți
după expirarea termenului limită.
Întotdeauna, pregătirea proiectului înseamnă pregătirea a trei categorii de documente:

 planul de afaceri;
 cererea de finanțare;
 documentele suport
Evaluarea proiectului
După ce proiectul a fost încărcat în format electronic și transmis către finanțator, acesta
intră automat într-un proces de evaluare.
Se verifică îndeplinirea condițiilor de eligibilitate, așa cum au fost stabilite prin intermediul
ghidului solicitantului, precum și existența tuturor documentelor solicitate.
După aceea, proiectul va fi verificat din punct de vedere tehnic și economic, ceea ce
înseamnă că soluțiile tehnice prezentate, dar și bugetul vor fi analizate cu o atenție sporită.
În cazul în care sunt necesare clarificări suplimentare, evaluatorii vor solicita reprezentantului
legal al societății să ofere, într-un termen precis, informațiile necesare.
După analiza tuturor informațiilor furnizate de către solicitant se va acorda un punctaj
proiectului, întocmindu-se, cu această ocazie un raport de evaluare al proiectelor depuse.
Totuși, finanțarea disponibilă este limitată, iar în cele mai multe cazuri este o concuren ță
destul de puternică, ceea ce va face ca nu toate proiectele depuse să primească finanțarea
solicitată.
Astfel, doar solicitanții ale căror proiecte au obținut un punctaj cât mai mare vor fi chemați să
semeze contractele de finanțare, iar în cazul în care se înregistrează o egalitate de punctaj,
ghidul solicitantului prevede și modalitățile de departajare a acestor proiecte.

Implementarea proiectului

Semnarea contractului de finanțare declanșează implementarea proiectului. Abia din acest

moment cheltuielile de consultanță pentru pregătirea planului de afaceri și a cererii de
finanțare vor putea fi decontate.
Tot din acest moment, solicitantul de fonduri nerambursabile va fi numit beneficiar și va
putea trece la implementarea activităților descrise în planul de afaceri.

Prin urmare, după semnarea contractului de finanțare, beneficiarul trebuie să facă următoarele
activități:

- să organizeze proceduri de achiziție publică pentru selectarea furnizorilor de utilaje, a

prestatorilor de servicii și a constructorilor;
- să obțină credite bancare necesare pentru buna implementare a planurilor de afaceri, până
la momentul în care ajutorul financiar va fi efectiv plătit și încasat;

- să plătească furnizorii și să recepționeze bunurile și serviciile comandate;

- să creeze locurile de muncă asumate, conform planului de afaceri depus și aprobat;

- să asigure publicitatea proiectului;

- să solicite decontarea cheltuielilor efectuate și să încaseze efectiv ajutorul financiar la care

este îndreptățit conform contractului de finanțare încheiat.

Monitorizarea proiectului

Chiar și după ce cheltuielile sunt efectuate, iar ajutorul financiar este încasat efectiv,
monitorizarea proiectului și a beneficiarului va continua pentru o durată de până la cinci ani.
În această perioadă, beneficiarul de fonduri nerambursabile va fi în continuare obligat să
transmită periodic (semestrial sau anual) rapoarte de progres prin care să detalieze aspecte
privind evoluția afacerii după implementarea proiectului.
Mai mult, beneficiarul va avea în această perioadă mai multe restricții:
- nu va putea reduce numărul de locuri de muncă ce au fost aprobate prin intermediul planului
de afaceri;

- nu va putea schimba locul de implementare al proiectului și nici nu va putea face alte

modificări, decât cu acceptul finanțatorului și cu justificarea foarte clară a schimbărilor
operate;
- nu va putea înstrăina bunurile achiziționate prin proiect, dar nici nu le va putea folosi în
alte scopuri decât cele care au fost descrise și aprobate prin intermediul planului de afaceri.
Cu toate acestea, antreprenorul poate înstrăina afacerea prin vânzarea sau cesionarea părților
sociale ale societății. În acest caz, beneficiarul de fonduri nerambursabile rămâne societatea,
astfel că noul proprietar al afacerii va trebui să-și asume și obligațiile care decurg din
contractul de finanțare încheiat

11. Prezentați cum se recunosc subvențiile aferente veniturilor, în cazul societăților

comerciale.-pag29 curs 3

Subvenţiile aferente veniturilor cuprind toate subvenţiile guvernamentale diferite de cele  pentru active
(de exemplu, bani în schimbul creării locurilor de muncă, respectiv bani versus  salarii).
Acestea vor fi prezentate în situaţia rezultatului global astfel: 

− într-o poziţie distinctă, sau 

− într-o poziţie cumulativă, cum ar fi „Alte venituri”, sau 

 − pot fi deduse în raportarea cheltuielilor aferente. 

Subvenţiile aferente veniturilor sunt primite, de obicei, pentru acoperirea unor

cheltuieli.
În condiţiile în care cheltuielile nu au fost încă angajate, fondurile primite pentru finanţarea
lor se înregistrează ca venituri înregistrate în avans. Pe măsura angajării cheltuielilor şi
înregistrării lor în Clasa 6, sumele înregistrate anterior în contul 472 „Venituri înregistrate în
avans” se reiau la venituri. În funcţie de natura cheltuielilor finanţate vor fi utilizate conturile
sintetice de gradul doi ale contului 741 „Venituri din subvenţii de exploatare”.
Sumele de primit în contul partenerilor (ce vor fi virate de către Autoritatea de Management
beneficiarului fondului) vor fi evidenţiate în contul 458 „Decontări din operaţii în
participaţie”, analitic distinct pentru partenerul respectiv.
În cazul fondurilor nerambursabile care urmează a fi primite drept compensaţie pentru
cheltuieli sau pierderi deja suportate în cursul exerciţiului, fără a exista costuri viitoare
aferente, acestea se înregistrează în contabilitate ca un venit din exploatare în perioada în care
devin creanţă.
30Ca şi în prima situaţie, în funcţie de natura cheltuielilor finanţate vor fi utilizate conturile
sintetice de gradul doi ale contului 741 „Venituri din subvenţii de exploatare”.

12. Prezentați aspectele pregătirii proiectului de finanțare.pag. 22curs 1

Întotdeauna, pregătirea proiectului înseamnă pregătirea a trei categorii de documente:
– planul de afaceri;

– cererea de finanțare;

– documentele suport
.
Planul de afaceri și cererea de finanțare sunt documente standardizate, a căror structură și
instrucțiuni de completare sunt prezentate pe larg în cadrul ghidului solicitantului. În mod
evident, ele diferă de la un program de finanțare la altul sau chiar în cadrul aceluiași program
de finanțare, de la o sesiune la alta.
În timp ce planul de afaceri este un document complex, ce solicită informații diverse privind
investiția necesară, prezentarea afacerii sau prognozele financiare, cererea de finanțare este
doar un rezumat al întregului proiect.
Documentele suport pot suferi modificări majore de la o finanțare la alta. Aceste documente
sunt cerute în funcție de complexitatea programului de finanțare, a condițiilor specifice ale
planului de afaceri, a vechimii firmei și așa mai departe.
Unele dintre aceste documente se află deja în posesia beneficiarului, în timp ce altele se vor
obține special cu ocazia depunerii cererii de finanțare.

13. Ce prevede verificarea proiectului? Argumentați răspunsul favorabil.

După ce proiectul a fost încărcat în format electronic și transmis către finanțator, acesta intră
automat într-un proces de evaluare. 
Se verifică îndeplinirea condițiilor de eligibilitate, așa cum au fost stabilite prin intermediul
ghidului solicitantului, precum și existența tuturor documentelor solicitate. După aceea, proiectul va
fi verificat din punct de vedere tehnic și economic, ceea ce înseamnă  că soluțiile tehnice
prezentate, dar și bugetul vor fi analizate cu o atenție sporită. În cazul în care sunt necesare
clarificări suplimentare, evaluatorii vor solicita reprezentantului  legal al societății să ofere, într-un
termen precis, informațiile necesare. 
După analiza tuturor informațiilor furnizate de către solicitant se va acorda un punctaj 
proiectului, întocmindu-se, cu această ocazie un raport de evaluare al proiectelor depuse. Totuși,
finanțarea disponibilă este limitată, iar în cele mai multe cazuri este o concurență  destul de
puternică, ceea ce va face ca nu toate proiectele depuse să primească finanțarea solicitată.
Astfel, doar solicitanțiiale căror proiecte au obținut un punctaj cât mai mare vor fi chemați să
semeze contractele de finanțare, iar în cazul în care se înregistrează o egalitate de punctaj, ghidul
solicitantului prevede și modalitățile de departajare a acestor proiecte. 

14. Prezentați care sunt categoriile de documente necesare în pregătirea proiectului de

finanțare.??
– planul de afaceri; 
– cererea de finanțare; 
– documentele suport. 
Planul de afaceri și cererea de finanțare sunt documente standardizate, a căror structură și
instrucțiuni de completare sunt prezentate pe larg în cadrul ghidului solicitantului. În mod evident, 
ele diferă de la un program de finanțare la altul sau chiar în cadrul aceluiași program de finanțare,
de la o sesiune la alta. 
În timp ce planul de afaceri este un document complex, ce solicită informații diverse privind
investiția necesară, prezentarea afacerii sau prognozele financiare, cererea de finanțare este doar
un rezumat al întregului proiect. 
Documentele suport pot suferi modificări majore de la o finanțare la alta. Aceste documente
sunt cerute în funcție de complexitatea programului de finanțare, a condițiilor specifice ale planului 
de afaceri, a vechimii firmei și așa mai departe. 
Unele dintre aceste documente se află deja în posesia beneficiarului, în timp ce altele se vor 
obține special cu ocazia depunerii cererii de finanțare. 

În principiu, documentele suport cerute la depunerea unui proiect sunt următoarele:

-certificatul de înmatriculare;

- actul constitutiv sau statutul societății;

- certificatul constatator emis de Oficiul Național al Registrului Comerțului;

- oferte financiare și tehnice pentru achizițiile propuse prin cadrul proiectului;

- cartea de identitate a reprezentantului legal al societății;
- declarații pe proprie răspundere prin care se confirmă îndeplinirea condițiilor cerute;
- documente pentru locul de implementare propus (contracte de închiriere, comodat,
concesiune, proprietate, etc)

15. Ce presupun achizițiile în carul unui proiect cu finanțare europeană și care sunt
procedurile de atribuire a acestora?
În momentul în care se începe implementarea proiectului, se începeși procedura de achiziții. Achizițiile
vizează în principal utilajele, dispozitivele, serviciile sau lucrările de care este nevoie pentru buna
desfășurare a proiectului finanțat prin fonduri europene. 
 Achizițiile sunt specificate în mod clar în proiect, încă de la bun început, din etapa creării planului de
afaceri, iar structura expusă în proiect trebuie respectată pe întreaga perioadă de derulare a proiectului. 
În cadrul documentației de atribuire se face referire la un anumit document, denumit DUAE,  care
reprezintă de fapt o declarație pe proprie răspundere pe care operatorul economic o redactează   și care atestă
faptul că acesta nu se află în una din situațiile de excludere prevăzute de legislație și că respectă cerințele
autorității de finanțare. 
Procedurile de atribuire sunt: 
− licitaţia deschisă; 
− licitaţia restransă; 
− dialogul competitiv; 
− negocierea; 
− cererea de oferte; 
− concursul de soluţii. 
Achiziția directă - pot fi achiziționate produse sau servicii similare, dacă valoarea estimată la  nivel de
proiect se încadrează în pragul valoric stipulat în Legea nr. 98/2016 art. 7, alin. 5. Achiziția atribuită - reprezintă
inversul situației de mai sus, în temeiul aceleiași legi, în sensul  că valoarea estimată la nivelul întregului proiect
depășește sau este egal cu pragul stipulat în lege. Important de reținut! 
Achiziția directă de bunuri și servicii se poate face în următoarele cazuri: Prima situație este cea în care
bunurile și serviciile fie nu se regăsesc în lista de achiziții  publice SEAP, fie în această listă prețurile depășesc
valorile admise, iar în acest caz se consideră situația ca fiind o excepție. Din acest motiv, se permite
achiziționarea de bunuri și servicii de la  operatori economici dinafara SEAP, făcându-se referire la aceste
achiziții prin note justificative scrise. 
A doua situație ține de publicarea unei solicitări de ofertă chiar și încadrul SEAP, cu privire
la achiziția de bunuri și servicii, sub forma unui anunțpublicitar, însă dacă nu sunt găsiți ofertanți  în acest
mod, se poate face achiziția de la operatori economici extra SEAP. De reținut este și faptul că un contract de
achiziții cu valoare foartemare nu poate fi  modificat și împărțit în subcontracte cu valori mai mici și nu este
permisă sub nicio formă o recalculare a valorii estimate, prin subevaluarea acesteia prin diverse metode
individuale de calcul.

16. Prezentanți ce sunt și cum se recunosc subvențiile guvernamentale?

Subvenţiile guvernamentale reprezintă asistenţa acordată de guvern sub forma unor  transferuri de
resurse către o întreprindere în schimbul respectării, în trecut sau în viitor, a anumitor  condiţii referitoare la
activitatea de exploatare a acestei întreprinderi. Subvenţiile exclud acele  forme de asistenţă guvernamentală
cărora nu li se poate atribui, în mod rezonabil, o anumită  valoare, precum şi acele tranzacţii cu guvernul care
nu se pot distinge de operaţiunile comerciale  normale ale întreprinderii.
De exemplu, o societate comercială are ca obiect de activitate furnizarea  de servicii medicale -
medicina muncii. Printre clienţii săi se regăseşte şi o instituţie aparţinând  administraţiei centrale a statului
respectiv. Acest contract nu presupune existenţa unei subvenţii a  statului către firma respectivă, întrucât
contractul se încadrează în operaţiunile comerciale normale  ale firmei. 

17. Ce presupune evaluarea proiectului de finanțare?

După ce proiectul a fost încărcat în format electronic și transmis către finanțator, acesta
intră automat într-un proces de evaluare.
Se verifică îndeplinirea condițiilor de eligibilitate, așa cum au fost stabilite prin intermediul
ghidului solicitantului, precum și existența tuturor documentelor solicitate.
După aceea, proiectul va fi verificat din punct de vedere tehnic și economic, ceea ce
înseamnă că soluțiile tehnice prezentate, dar și bugetul vor fi analizate cu o atenție sporită.
În cazul în care sunt necesare clarificări suplimentare, evaluatorii vor solicita reprezentantului
legal al societății să ofere, într-un termen precis, informațiile necesare.

După analiza tuturor informațiilor furnizate de către solicitant se va acorda un punctaj

proiectului, întocmindu-se, cu această ocazie un raport de evaluare al proiectelor depuse.
Totuși, finanțarea disponibilă este limitată, iar în cele mai multe cazuri este o concuren ță
destul de puternică, ceea ce va face ca nu toate proiectele depuse să primească finanțarea
solicitată. Astfel, doar solicitanții ale căror proiecte au obținut un punctaj cât mai mare vor fi
chemați să semeze contractele de finanțare, iar în cazul în care se înregistrează o egalitate de
punctaj, ghidul solicitantului prevede și modalitățile de departajare a acestor proiecte.

18. Care sunt elementele care trebuie să le conțină contractul de finanțare?

Datele de identificare ale celor două entități, în speță beneficiarul, constituit într-o formă legală de reprezentare
și Finanțatorul, prin organismul împuternicit. Ca orice contract, datele despre cele două părți trebuie să fie
complete și corecte, ajutând la identificarea facilă a acestora.
Obiectul contractului
Obiectul contractului este constituit de acordarea de fonduri nerambursabile, pe o anumită perioadă de timp,
determinată în general de tipul proiectului și de condițiile speciale ale fiecăruia dintre aceste proiecte în parte.
Durata contractului
În această secțiune a contractului sunt definite perioadele de timp pe care se întinde contractul, așadar perioada
pe care continuă să își producă efectele. Ca orice contract standard, el intră în vigoare în momentul semnării
acestuia de către ambele părți implicate. În plus se vor specifica termenele la care urmează noi raportări și
verificări ale respectării planului expus inițial, dar și termenele de implementare a unor activități noi, în scopul
desfășurării proiectului. Un contract de finanțare încetează la data menționată în cadrul contractului (având în
vedere că există diferențe între proiecte și modul lorde implementare, vor exista și variațiuni de timp de
încheiere a perioadei contractuale) sau la data închiderii programului operațional pentru care s- a aplicat.
Perioada contractuală poate fi prelungită cu acordul părților, caz în care va fi necesară semnarea unui act
adițional în acest sens. În funcție de domeniile alese, dar și de tipul proiectelor, se va constata că acestea vor
putea avea ca durată un număr de 36 de luni sau mai mult (cazul proiectelor de infrastructură, acolo unde durata
contractului se poate prelungi la 5 ani). Perioadele contractuale vor fi consemnate în scris, sub forma z/l/a, în
format complet, atât alfanumeric cât și literal.
Valoarea contractului În primă fază este menționată valoarea totală a contractului, iar în anumite cazuri aceasta
poate fi prezentată defalcat, în funcție de activitate, etape sau operațiuni de lucru. Stabilirea condițiilor de
eligibilitate a cheltuielilor Se vor menționa condițiile în care s-a aprobat proiectul, din punct de vedere al
cheltuielilor, urmând a se stipula faptul că acestea trebuie să fie respectate în mod constant pe toată perioada de
derulare a proiectului. Acordarea finanțării Se menționează condițiile de acordare a fondurilor solicitate prin
proiect, dar și modalitatea de recuperare a finanțării. Rambursarea finanțării. Grafice de rambursare.
Condiții. Decontări Se vor menționa condițiile în care sumele dispuse spre finanțare sunt utilizate și în ce
condiții. Aici discuția poate diferi în funcție de natura proiectului și de domeniul de activitate.
Obligații și beneficii Se vor menționa obligațiile pe care trebuie să le îndeplinească fiecare dintre părți, alături
de beneficiile pe care le oferă contractul redactat. Beneficiarul are ca obligație majoră implementarea proiectului
cu măsurile specificate în proiect și să asigure managementul acestuia pe întreaga perioadă de derulare a
contractului. Beneficiarul trebuie să realizeze estimările raportate, utilizând în acest sens fondurile alocate, pe
care le va utiliza conform planului de afaceri. De aici derivă o serie de obligații de management pe care
Beneficiarul trebuie să le aibă în vedere, respectând astfel prevederile legislative și documentația proiectului.
Modificări și reglementări In această secțiune se vor menționa eventuale reglementări viitoare de care
Beneficiarul trebuie să țină cont pe parcursul derulării proiectului finanțat. Orice reglementare se stipulează
direct în contract, sau se anexează ulterior, prin act adițional. Abateri și nereguli Se vor trasa liniile peste care
proiectul nu trebuie să sară, regulile ce nu pot fi încălcate, dar și consecințele pe care o abatere sau o neregulă
le-ar avea în ceea ce privește desfășurarea proiectului.
Forță majoră; Soluționarea litigiilor; Încetarea contractului; Dispoziții finale; Anexe și acte adiționale

19. Ce presupune implementarea proiectului de finanțare?

Semnarea contractului de finanțare declanșează implementarea proiectului. Abia din
acest moment cheltuielile de consultanță pentru pregătirea planului de afaceri și a cererii de
finanțare vor putea fi decontate.
Tot din acest moment, solicitantul de fonduri nerambursabile va fi numit beneficiar și va
putea trece la implementarea activităților descrise în planul de afaceri.
Prin urmare, după semnarea contractului de finanțare, beneficiarultrebuie să facă următoarele
activități:

- să organizeze proceduri de achiziție publică pentru selectarea furnizorilor de utilaje, a

prestatorilor de servicii și a constructorilor;

- să obțină credite bancare necesare pentru buna implementare a planurilor de afaceri, până
la momentul în care ajutorul financiar va fi efectiv plătit și încasat;

- să plătească furnizorii și să recepționeze bunurile și serviciile comandate;

- să creeze locurile de muncă asumate, conform planului de afaceri depus și aprobat;

- să asigure publicitatea proiectului;

- să solicite decontarea cheltuielilor efectuate și să încaseze efectiv ajutorul financiar la care

este îndreptățit conform contractului de finanțare încheiat.

20. Prezentați tratamentul nedeductibil – impozabil, pentru calculul rezultatului fiscal

obținut de societate din derularea unui proiect de finanțare nerambursabilă.
Tratamentul nedeductibil - neimpozabil, conform căruia cheltuielile angajate pentru realizarea
activităţilor din proiect sunt nedeductibile, întrucât nu respectă regula generală de la art. 21 alin. (1) din Codul
fiscal: „sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri
impozabile”, deoarece implementarea unui astfel de proiect se consideră a fi o acţiune de responsabilitate
socială a entităţii, şi nu o acţiune ce are ca scop obţinerea de profit.
Conform acestei abordări, toate cheltuielile efectuate în proiect sunt nedeductibile, iar veniturile din
subvenţii vor fi neimpozabile prin aplicarea excepţiei de la art. 20 lit. c) din Codul fiscal: „sunt neimpozabile
veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile”. Prin aplicarea acestui tratament, se pierd, ca şi cheltuieli
nedeductibile, cheltuielile finanţate din contribuţie proprie şi cele neeligibile. Avantajul acestui tratament este
simplitatea aplicării.

21. Ce sunt fondurile europene?

Fondurile Europene reprezintă surse de finanțare externe sau instrumente financiare,
nerambursabile, administrate de Comisia Europeană, prin agențiile de stat responsabile,
menite să ajute la dezvoltarea unui stat, prin intermediul mediului de afaceri, pe care acestea
îl sprijină, oferind un punct de plecare antreprenorilor care vor să dezvolte o anumită
activitate economică în concordanță cu cerințele programelor operaționale lansate de Comisia
Europeană
(Fondurile Europene reprezintă un ajutor financiar, o finanțare pe care anumite proiecte
o
primesc în vederea dezvoltării lor. Așa cum este și normal, proiectele, însoțite de
documentațiile aferente, se depun și sunt analizate, tocmai pentru a se verifica sustenabilitatea
acestora și capacitatea de a fi puse în practică. În același timp, se verifică și puterea de
dominare a pieței, șansele de a rămâne pe piață, dar și eforturile făcute pentru a le oferi
clienților cele mai bune produse sau servicii.)

22. Ce prevede cererea de finanțare a proiectelor europene și care sunt anexele

acesteia?
Completarea cererii de finanțare se face exclusiv online și necesită crearea unui cont, pentru 
semnătura electronică. Cererea de finanțare se depune pe platforma MySMIS și reprezintă un
formular în care trebuie să se completeze toate câmpurile cu datele aferente. La acest formular se
adaugăși anexele, care sunt parte integrantă din procesul de solicitare a finanțării. 
Documentele se încarcă în aplicație în format PDF și este necesar ca acestea să poarte 
semnătura digitală. În general discutăm despre modele standard, care pot fi completate direct în
aplicație, cum este cazul declarației de eligibilitate sau al declarației de angajament, însă există și
documente care necesită descărcare și apoi încărcare a fișierelor scanate înformat PDF. Important
de reținut! 
Toate documentele ce țin de cererea de finanțare se depun în formatPDF, purtând semnătura  
electronică. Documentația se depune în limba română, iar acolo unde documentele sunt în altă 
limbă, este obligatorie traducerea și legalizarea acestora. Documentele trebuie să fie perfect lizibile 
astfel încât să se înțeleagă foarte bine informațiile de pe acestea, trebuie să fie complete, iar în 
cazul imaginilor, a tabelelor justificative sau a documentelor scanate, trebuie să se folosească 
pentru acestea o rezoluție cât mai bună.

23. Ce prevede monitorizarea proiectului?-2,1,5 curs 1

Chiar și după ce cheltuielile sunt efectuate, iar ajutorul financiar este încasat efectiv,
monitorizarea proiectului și a beneficiarului va continua pentru o durată de până la cinci ani.
În această perioadă, beneficiarul de fonduri nerambursabile va fi în continuare obligat să
transmită periodic (semestrial sau anual) rapoarte de progres prin care să detalieze aspecte
privind evoluția afacerii după implementarea proiectului.
Mai mult, beneficiarul va avea în această perioadă mai multe restricții:

- nu va putea reduce numărul de locuri de muncă ce au fost aprobate prin intermediul

planului de afaceri;

- nu va putea schimba locul de implementare al proiectului și nici nu va putea face alte

modificări, decât cu acceptul finanțatorului și cu justificarea foarte clară a schimbărilor
operate;

- nu va putea înstrăina bunurile achiziționate prin proiect, dar nici nu le va putea folosi în
alte scopuri decât cele care au fost descrise și aprobate prin intermediul planului de afaceri.
Cu toate acestea, antreprenorul poate înstrăina afacerea prin vânzarea sau cesionarea părților
sociale ale societății. În acest caz, beneficiarul de fonduri nerambursabile rămâne societatea,
astfel că noul proprietar al afacerii va trebui să-și asume și obligațiile care decurg din
contractul de finanțare încheiat.
 24. Ce presupune verificarea proiectului? Argumentați raspunsul nefavorabil.
După întocmirea proiectului și depunerea acestuia, împreună cu cererea de finanțare și alte
documente justificative, urmează o perioadă de timp alocată verificărilor datelor din proiect. În
această perioadă se analizează toate datele, în vederea oferirii solicitantului unui răspuns cu privire
la cererea sa de finanțare. 
Evaluarea șiselecția proiectelor este de durata și comportă anumite etape de verificare, atât
în ceea ce privește latura economică, cât și în ceea ce privește ideea ca ansamblu. Evaluarea vizează 
două etape majore, dupăcum urmează: 
− SIDU-Strategii integrate de dezvoltare urbană – evaluare și selecție.În această etapă are  loc
stabilirea cu exactitate a listei de proiecte participante și se verifică bugetele ce pot fi  alocate,
zonal, pentru fiecare proiect. În această etapă se face referire la axele prioritare în  care se
încadrează proiectele, dar și la celelalte componente ce definesc proiectul ca 
ansamblu. În final se stabilește bugetul pentru fiecare oraș în parte (axa 4- Sprijinirea 
dezvoltării urbane durabile a POR 2014-2020); 
− Evaluarea propriu-zisă a proiectelor din SIDU. 
Ce se întâmplă dacă răspunsul nu este unul favorabil? 
Dacă proiectul a fost declarat neeligibil, acest lucru poate avea la bază mai multe motive.
Principalul motiv pentru care un proiect este declarat a fi neeligibil este acela că din cadrul 
proiectului depus fie lipsesc anumite documente, fie acestea nu sunt inteligibile și lizibile. Acesta 
este deseori motivul pentru care proiectele sunt respinse, însă cu puțină atenție,mai ales în faza de 
depunere a proiectului, acest aspect poate fi prevăzut. Încărcarea documentelor în formatul
solicitat  (PDF), la o rezoluție foarte bună, caracterul lor lizibil, acestea sunt cerințe foarte
importante, menționate încă din etapa de depunere a cererii de finanțare. 
Un alt motiv pentru care un proiect poate fi declarat neeligibil are legătură ce faptul că
proiectul în sine nu este compatibil cu cerințele organismului de finanțare. Din acest motiv este
indicat să se consulte domeniile eligibile pe care se poate aplica, precum și lista activităților cu
codurile CAEN aferente, din Anexa 2 din Ghidul Solicitantului. 
Este indicat ca ideea de proiect avută să aibă și o baza reală pe caresă se poată realiza, 
deoarece un proiect nu se poate construi doar pe baza existenței unui teren. Este nevoie de multă 
muncă în determinarea unui proiect de finanțare și așa cum am precizat anterior, cel mai adesea
proiectele câștigătoare sunt cele care vin cu idei bine stabilite, cu implicare (chiar și financiară) și  cu
un plan foarte bine stabilit, dincolo de simplele posesiuni ale administratorilor (terenuri, clădiri, etc.)
Un alt motiv pentru care un proiect poate fi declarat a fi neeligibil constă în faptul că acesta 
nu a furnizat predicții reale și pragmatice, făcând estimări iraționale. 
Contestații: Dacă în urma evaluării economice și tehnice un proiect este declarat neeligibil,
solicitantul este înștiințat de acest lucru și i se oferăposibilitatea de depune o contestație în vederea
reevaluării. În cazul proiectelor care au obținut punctaj minim, însă care nu pot beneficia de 
fondurile solicitate, solicitantul este de asemenea înștiințat de aceastăsituație. 
Contestația înseamnă de fapt acțiunea prin care un solicitant cere să îi fie reevaluat proiectul, 
în cazul în care acesta consideră că a fost nedreptățit, în urma etapei de verificare. Contestația se  
realizează doar în format scris și cuprinde anumite subpuncte. De-a lungul procesului se poate  
transmite o singură contestație, care nu oferă însă dreptul la replică, în sensul că o dată depusă,  
aceasta va beneficia de un răspuns oficial, fără posibilitatea de a răspunde acestuia. 
O contestație va cuprinde: 
− datele de identificare ale solicitantului (nume, denumire companie,date despre proiectul  propus; 
− data completă, conform perioadei în care se depune; 
− numărul de înregistrare al cererii de finanțare; 
 − codul de participant primit în urma depunerii documentației prin aplicația MySMIS − motivația
depunerii contestației (se vor scrie motivele pentru care solicitantul se consideră a fi
nedreptățit, respectând un limbaj adecvat, politicos); 
− obiectul contestației și eventuale solicitări punctuale; 
− semnătură și ștampilă în mod obligatoriu; 
− împuternicire pentru persoane desemnate să depună contestația; 
− copie a rezultatului obținut de către proiectul depus, număr de puncte, conținut integral al  scrisorii
de notificare; 
Întreaga documentație de contestare a rezultatului evaluării este numerotată și menționată 
într-un opis al dosarului. 
Important de reținut! 
Contestațiile se trimit prin poștă, în regim de trimitere cu confirmare de primire, către
organismul de verificare intermediar POR, în termen de maxim 30 de zile calendaristice de la  data
primirii răspunsului în urma verificării proiectului. 
Este important de știut faptul că o contestație trebuie să cuprindă înmod obligatoriu motivele 
întemeierii acesteia, altfel ea fiind considerată a fi nefondată. Contestațiile care se depun după  cele
30 de zile puse la dispoziție sunt din start refuzate, rămânând în vigoare ca răspuns final răspunsul
inițial primit. 

25. Care sunt principalele motive pentru care antreprenorii nu aplică pentru finanțare
europeană?-CURS 1 PAG 27
-TEAMA DE ESEC
-TEAMA DE ASUMARE
-LIPSA DE INFORMARE

26. Ce presupune prefinanțarea proiectului?

Cererea de prefinanțare este folosită pentru acoperirea cheltuielilorce respectă încadrarea în categoria pentru
care prefinanțarea este acordată.
Prefinanțarea are în vedere doar cheltuielile deja efectuate și nu acoperă eventuale cheltuieli suplimentare.
Recuperarea prefinanțării acordate se poate face în următoarea tranșă de prefinanțare, excepție de la aceasta
făcând doar cazul în care beneficiarul nu depune cererea de rambursare aferentă cererii de prefinanțare.
De asemenea, aceeași excepție vizează și ultima tranșă de prefinanțare. Sumele care rămân necheltuite dintr-o
solicitare de rambursare anterioară se poate folosi numai ulterior aprobării cererii ulterioare de finanțare.
În vederea obținerii sumelor provenite din cererile de prefinanțare este necesar ca baneficiarul să își deschidă
un cont exclusiv pentru utilizarea în cazul gestionării cuantumului prefinanțării și a cheltuielilor aferente
Important de reținut! În cazul în care din diverse motive se întârzie plata cererii de prefinanțare, însă
beneficiarul are nevoie să efectueze plăți ce privesc buna desfășurare a proiectului, în acel caz el va face în
mod obligatoriu plățile din surse proprii, din contul dedicat, urmând ca mai apoi să poată recupera sumele prin
depunerea unei noi cereri de prefinanțare. Cheltuielile vor fi verificate și certificate, iar certificarea
cheltuielilor din cererea de prefinanțare se face prin depunerea solicitării în acest sens în termen de maxim 10
zile lucrătoare de la expirarea termenului pentru care s-a acordat tranșa de finanțare.
Beneficiarul are obligația restituirii sumelor (integral sau parțial) din prefinanțare, în cazul în care nu pot
justifica prin cereri de rambursare utilizarea acestora. Restituirea sumelor trebuie să fie făcută într-un
termende 15 zile lucrătoare de la primirea notificării de restituire. Nerespectarea acestor termene acordate
conduce la apariția creanțelor și la necesitatea recuperării sumelor din prefinanțări prin diferite metode
 27. Cine poate primi finațare europeană? Argumentați.-CURS 2/2,3 PAG 1

 Întreprinderile mici si mijlocii

 Domeniul cercetatii
 ONG-urile
 Agricultura, apicultura, pescuitul
 Organismele publice

28. Prezentați ce presupune restituirea unei subvenții, în cazul societăților comerciale.

Restituirea unei subvenţii referitoare la un activ se înregistrează prin reducerea soldului venitului
amânat cu suma rambursabilă. Restituirea unei subvenţii aferente veniturilor se efectuează fie prin reducerea
veniturilor amânate, dacă există, fie, în lipsa acestora, pe seama cheltuielilor, în măsura în care suma rambursată
depăşeşte venitul amânat sau dacă nu există un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integrală restituită
se recunosc imediat ca o cheltuială.

29. Ce presupune eligibilitatea inestițiilor în cadrul unui proiect cu finanțare

europeană?
Foarte important de menționat este faptul că o investiție eligibilă va fi considerată investiția inițială,
nefiind eligibile proiectele ale căror investiții au fost deja demarate. Eligibilitatea investițiilor 
O condiție pe care orice proiect trebuie să o respecte este aceea că în mod obligatoriu un  proiect trebuie
să cuprindă și investiții în active corporale finanțabile prin ajutor regional de stat.  Abia mai apoi, în mod
opțional, se pot include în proiect investiții prin ajutor de minimis sau
investiții prin ajutor de stat regional în active necorporale. Proiectele care includ doar investiții în active
necorporale nu vor avea calitatea de proiecte eligibile pentru obținerea de fonduri europene. Investițiile în
active corporale reprezintă: 
− investiții ce pot fi făcute în lucrări de modernizare, de extindere, de refacere sau reconstruire a unor facilități; 
− achiziții de dispozitive, utilaje sau echipamente, făcute în vederea economisirii de energie, investiții făcute în
domeniul energiilor regenerabile, investiții în domeniul energiei solare  sau a energiei eoliene, energie
geotermală, biomasă etc; 
− achiziții de echipamente, mașinării, dispozitive sau utilaje, instalații, echipamente de măsură și control,
mobilier, birotică, utilaje de lucru(echipamente de ridicat, stivuit etc.). Investițiile în active necorporale
înseamnă: 
− proiecte informatice, licențe, brevete, mărci și, în general, investiții în ceea ce privește drepturile deținute asupra
unui produs sau asupra creării acestuia. 
Un aspect important ce ține de investițiile de acest tip este acela că ele trebuie să îndeplinească  în mod
simultan și fără excepție o serie de reguli: 
− amortizarea ușoară în timp a investiției; 
− utilizabile în cadrul proiectului și firmei care primește finanțarea; 
− achizițiile trebuie să se facă de la companii sau terți care să nu aibă legătură cu compania care primește
finanțarea (pentru a se exclude astfel dubiile favorizării); 
− investițiile trebuie să fie asociate proiectului pe o perioadă de 3 ani în interiorul companiei solicitante. 

30. Ce presupune rambursarea cheltuielilor beneficiarilor fondurilor nerambursabile?-

pag 20. Curs 3
Beneficiarii fondurilor structurale realizează decontarea cheltuielilor în conformitate cu
prevederile contractului de finanţare. înainte de solicitarea rambursării 3, cheltuielile
respective trebuie să fie deja angajate şi plătite. Data plăţii se consideră data efectuării
transferului bancar din contul beneficiarului în contul contractorului.
Facturarea se va baza pe principiul „măsurării”, altfel spus, lucrările, activităţile şi
materialele pot fi facturate doar la valoarea reală de execuţie, şi nu în cantitatea integrală,
specificată în devizul estimativ inclus în oferta câştigătoare a contractului. Analizarea
corectitudinii articolelor facturate prin comparaţie cu lucrările executate constituie obligaţia
principală a consultantului pentru urmărirea execuţiei (a dirigintelui de şantier); acesta va
avea dreptul de a deduce orice articole sau volum de lucrări executate, nejustificabile,
identificate în orice factură. Inginerul are obligaţia de a aproba factura însoţită de
documentele justificative recomandate, precum devizul estimativ, rapoartele lunare privind
evoluţia lucrărilor, graficul
actualizat al balanţei disponibilităţilor, graficul actualizat al lucrărilor şi lista certificatelor de
plată emise până la data respectivă. Inginerul va declara, de asemenea, cheltuielile
acceptabile din perspectiva metodologiei naţionale.