Sunteți pe pagina 1din 5

Tema 5. Documentarea tiinific i formele ei. 1. Rolul documentrii stiinifice. 2. Etapele interne ale documentrii. 3.

Documentarea bibliografic i documentarea direct. 4. Instrumente specifice de documentare 5.1 Rolul documentrii stiinifice Obiectul documentrii tiinifice l constituie informaia tiinific. Produsul specific al tiinei - oricare ar fi purttorul lui concret este informaia tiinific. Ea este adnc implicat n producie si, n general, n societate, pe toate treptele ierarhice, pentru toi agenii economici, sociali i politici. Valoarea informaiei - fr a minimaliza gradul de valorificare a acesteia - condiioneaz n cel mai nalt grad decizia economic micro, mezo i macroeconomic. n general, ,,informaia este o diferen care creeaz o diferen (G.Bateson); n orice domeniu, al practicii sau al tiinei, informaia ndeplineste o serie de funcii: a) informaia este instrument de munc i deci de producie; b) informaia este capital al materiei cenusii; este o mostenire, un patrimoniu cultural - tiinific viu; c) informaia este instrument de pregtire si calificare profesional; d) informaia este un factor de schimb ntre oameni, ageni etc.; e) informaia este un motor al creaiei, al adaptrii i inovrii. Trecnd peste particularitile sale, informaia tiinific este o marf; ea are atributele oricrei mrfi, de cerere si de ofert. Nivelul i dinamica preului informaiei tiinifice economice rezult din confruntarea cererii cu oferta; ns aproape ntotdeauna cererea fiind mai mare dect oferta se asist la o crestere continu a valorii muncii desfsurate n activitatea de cercetare tiinific. Cererea si oferta de informaii tiinifice economice reprezint segmente tot mai importante ale pieei naionale si internaionale. Aceast pia se dezvolt rapid si concureaz cu tot mai mult succes toate celelalte piee. Documentarea este un concept cu coninut complex, incluznd trei forme: documentarea bibliografic, documentarea direct, consultarea specialitilor. n mod corespunztor fiecare dintre aceste forme ndeplineste o funcie specific, distinct. 5.2 Etapele interne ale documentrii Documentare tiinific include urmtoarele etapele interne si anume: a) informarea asupra surselor; b) culegerea surselor; c) studierea surselor;
1

d) utilizarea surselor. a) Informarea asupra surselor cuprinde urmtoarele operaiuni principale: identificarea surselor existente pentru tema de cercetare; locul unde este depozitat i posibilitile de obinere, de acces; conturarea unui program de continuare a informrii i pe parcursul etapelor de cercetare care urmeaz documentrii n ansamblu, pn la ncheierea temei de cercetare si chiar dup aceasta. b) Culegerea surselor include activitile de: obinerea (procurarea) surselor); notarea (fisarea) surselor; examinarea sumar asupra surselor (cuprinsul acestora semnificaia, posibilitatea de folosire ulterioar etc). c) Studierea surselor este etapa cu cel mai intens consum intelectual i cu cel mai mare consum de timp. Ea cuprinde, fr a intra aici n detalii specifice fiecrei forme de documentare, urmtoarele activiti mai importante: gruparea surselor documentare n mai multe clase n raport cu coninutul temei de cercetare si cu timpul disponibil pentru studiu; evaluarea global a unor surse; studiul aprofundat al surselor din perspectiva nevoii de cunoastere a literaturii de specialitate, a faptelor empirice, a ipotezelor si ideilor teoretice pro si contra, a metodei de analiz si calcul etc. n acest scop se folosesc instrumente i tehnici specifice fiecrei forme de documentare asa cum vom vedea n paragrafele urmtoare. d) Utilizarea surselor n cadrul procesului de documentare se refer la: consemnarea sistematizat a informaiilor unei surse ca baz de comparaie i confruntare cu alte surse; interpretarea general a surselor; pregtirea utilizrii informaiilor documentare n cadrul celorlalte etape ale cercetrii propriu-zise, definitivrii structurii finale a lucrrii n vederea redactrii etc; Locul si rolul documentrii n cadrul procesului de cercetare stiinific. Dintre aceste coordonate menionm: Documentarea tiinific nu este un scop n sine ci se subordoneaz soluionrii unei probleme tiinifice Cele patru etape interne ale documentrii sunt difereniate n funcie de domeniu, de tem, de cercettor etc. Discernmntul cercettorului este decisiv pentru asigurarea unei documentri eficiente; Documentarea ncepe chiar din procesul alegerii temei (ca o informare sumar) i se continu susinut n procesul precizrii obiectivelor cercetrii; n fapt documentarea, interesul pentru noi surse i informaii stiinifice se pstreaz intact i continu n toate celelalte etape ale cercetrii;
2

n procesul de documentare apar idei noi, ipoteze ce urmeaz s fie verificate ulterior si chiar anticipaii ale unor concluzii finale. n consecin, aprecierea documentrii ca faz pregtitoare a cercetrii si creaiei tiinifice nu poate fi considerat nici ca o etap auxiliar sau inferioar, dar nici ca o separare absolut de celelalte etape de cercetare tiinific; Cu toate caracteristicile menionate, documentarea tiinific nu coincide, nu se suprapune si nu poate fi confundat, n nici un fel, cu cercetarea tiinific, cu actul de creaie, de incubare si de iluminare. 5.3 Documentarea bibliografic i documentarea direct. Documentarea bibliografic este culegere informaiei din diferite publicaii. Ea are o importan hotrtoare n cercetarea tiinific deoarece ne d posibilitatea ca, prin intermediul literaturii de specialitate, tiprite si netiprite, s cunoastem zestrea tiinific, ceea ce au scris ali oameni de tiin din cele mai vechi timpuri si pn astzi, din ar si din afara rii, ipotezele de lucru folosite pentru explicarea fenomenelor economice, metodele de analiz si calcul, concluziile si teoriile lor tiinifice etc. Sursele de documentare bibliografic, dup criteriul-gradul de originalitate i intermediere - se distribuie n patru categorii: a) documente primare - care conin ideile sub form de documente periodice sau neperiodice; b) documente secundare - periodice sau neperiodice, rezultate din prelucrarea documentelor primare: reviste de referate; reviste de titluri; sinteze documentare; ghiduri bibliografice; c) documente teriare - periodice i, mai ales, neperiodice, rezultate din prelucrarea documentelor secundare sub form de: bibliografii; culegeri de traduceri; sinteze de referate etc.; d) microformatele - benzi, discuri, imagini etc. Documentele secundare i teriare, pregtite de personalul unitii de informaredocumentare, ajut doar pentru a ajunge la documentele primare. Studiul acestora din urm asigur succesul documentrii. Orice documentare care se limiteaz la documente secundare i teriare rmne o pseudodocumentare. Documentarea direct este culegere informaiei direct din practic. Documentarea direct se realizeaz si ea, n esen, n patru etape ca i documentarea bibliografic. a) Informarea asupra domeniului include: cadrul organizatoric, mediul n care sa dezvoltat fenomenul cercetat, actele normative, managementul, factorii direci i indireci care influeneaz nivelul i evoluia fenomenului economic. Dac este vorba de un fenomen economic din firm se cer informaii asupra datei de cnd aceasta fiineaz, momentele ei cele mai relevante, performanele sau esecurile, restructurrile si cile de afirmare, consultarea eventualelor monografii sau studii privind firma etc.
3

b) Culegerea datelor se refer direct la indicatorii cantitativi i calitativi care servesc direct i chiar indirect ca variabile explicative ale fenomenului studiat. Documentele consultate n vederea extragerii de date i informaii pe oricare nivel de agregare, de la firm pn la nivel naional, pot fi: - documente oficiale publicate sau publicabile; - documente oficiale nepublicate; - documente confideniale sau cu circulaie restrns; - documente de arhiv si documente curente. Calitatea datelor este i rmne preocuparea cardinal a cercettorului i n cazul datelor statistice oficiale centralizate. Utilizatorul datelor nu poate controla calitatea datelor de care are nevoie dect printr-o consultare i chiar conlucrare special cu statisticianul de specialitate, urmrind: - relevana datelor; - corectitudinea estimrilor statistice; - punctualitatea; - accesibilitatea si claritatea informaiilor; - comparabilitatea; - coerena statistic; - completitudinea datelor. c) n etapa studierii surselor se depun eforturi pentru sesizarea semnificaiei acestora astfel: datele i informaiile se pregtesc sub form de indicatori, variabile, care fac obiectul analizei; se ncearc deslusirea unor concluzii, a capacitii datelor de a susine integral sau parial demersul cercetrii; prin intermediul acestora se ntrevd si testeaz unele metode de calcul i de analiz; se ncearc ierarhizarea datelor pe grupe de trebuin sub form de tabele sau anexe; se coreleaz informaiile calitative sau orale cu tendinele si concluziile care rezult din date, precum si coerena lor de ansamblu. d) n etapa utilizrii datelor i informaiilor se are n vedere n fapt prelucrarea lor sistematic pe componente i din perspectiva unei imagini sau idei de sintez. Aceste calcule si pregtiri se continu evident si n celelalte etape ale cercetrii tiinifice si mai ales n cea de cercetare propriu-zis. n aceasta din urm se confrunt datele de documentare direct cu concluziile teoretice ce decurg din documentarea bibliografic; se efectuiaz corelaii laborioase si rafinate calcule i analize. n procesul documentrii directe cercettorul ntlneste multe dificulti i neclariti n baza crora el i formeaz o imagine de sintez ntre felul practic, real de desfsurare al documentrii si modelul pe care el i l-a imaginat sau socotit drept indispensabil. Consultarea specialistilor este o necesitate imperioas n orice cercetare tiinific. Promovarea consultrii specialistilor este garania alegerii celor mai bune teme si trasee de analiz si studiu, a integrrii n analiz si studiu a experienei practice, a economisirii timpului si ncadrrii n termenul de predare a lucrrii de cercetare, precum si o garanie sporit a realizrii unei cercetri tiinifice de calitate, veritabile.
4

Consultarea specialitilor se poate efectua pe ntregul traseu al cercetrii, n toate etapele si fazele acesteia. Faptul este indubitabil deoarece ntregul proces de documentare i de cercetare este presrat cu dificulti, cu erori mai mici sau mai mari. 5.4 Instrumente specifice de documentare. Instrumentele specifice etapelor interne de documentare. Cele patru categorii de documente la care ne-am referit mai sus se exploreaz i utilizeaz cu ajutorul unor instrumente specifice fiecrei etape interne de documentare. a) n etapa informrii asupra surselor se apeleaz la urmtoarele instrumente sau mijloace: reviste, bibliografii, liste de semnalare, liste de titluri, buletine de informare, cataloage s.a. b) n etapa culegerii surselor se folosesc urmtoarele instrumente: fia bibliografic, explorarea global a sursei si referatul documentelor. c) n etapa studierii surselor se citesc integral si cu atenie toate dursele, pentru a se descifra bine fondul de idei. n aceast etap, studiul se poate concretiza n urmtoarele forme intermediare, pn la elaborarea lucrrii si anume: Note de lectur; Referate documentare; Referate documentare de sintez; d) n etapa utilizrii documentaiei tiinifice se distribuie ntreaga informaie pe structura cercetrii conform obiectivelor stabilite pentru a putea: - confrunta teoria economic cu datele empirice, - pentru susinerea, confirmarea sau infirmarea unor ipoteze, - pentru formularea concluziilor i soluiilor, - ca si pentru definitivarea planului de redactare a lucrrii. n urma studierii tuturor surselor documentare, cercettorul trebuie s poat realiza o ierarhie a acestora si a autorilor n ce priveste contribuiile sau minusurile, metodele de cercetare, lacunele acestora si ale datelor. Toate acestea sunt posibile numai dac cercettorul realizeaz confruntarea autorilor si surselor, a ideilor dac se asigur compatibilitatea si comparabilitatea datelor etc.