Etică și Integritate

Metodologia Cercetării Academică

Științifice Economice
Masterand:
Pîrvu Ioana- Daniela
REI, ANUL I
 Justificarea studiului metodologiei cercetării

Justificarea studiului metodologiei cercetării

Necesitatea unei atenții formale și concentrate în cadrul
disciplinei economice asupra modului de organizare și
desfășurare a cercetării în economie aplicată.
Două obiective centrale:
•Privire de ansamblu asupra bazei conceptuale și filozofice a
metodologiei de cercetare în economie.
•Orientări procedurale privind planificarea, proiectarea și
desfășurarea proiectelor de cercetare.
 Principiul etic în
cercetarea ştiinţifică în
economie
Se axează natural pe dezvoltarea educaţiei şi culturii în sens sistemic,
globalizat, respectând proprietatea intelectuale a individului (etica
internă şi individuală a cercetătorului, dovedită tot mai mult astăzi prin
importanţa acordată plagiatului) şi al valorizării creative a individualităţii şi
a onestităţii în echipe (etica externă privită ca o intersecţie a probităţii
întregii echipe, manifestată atât pe principiul reciprocităţii membrilor
echipei, dar şi pe principiul subordonării în faţa proiectului de
cercetare a întregii echipe).
 Metodologia Cercetării Științifice
Economice

Aceasta serveşte la dezvoltarea şi sporirea

rigorii teoriei economice dacă şi numai dacă se
subordonează naturii fenomenului economic,
caracteristicilor şi particularităților acestuia înainte
examinate.
 Elementele vitale ale unei cercetări ştiințifice moderne în economie,
realizate şi apte să devină un articol publicat sunt :

•concepte şi variabile care

•un model specific sau distinct cu
caracterizează sintetic realitatea valențe predictive sau de cunoaştere
economică investigată; mai profundă a realității economice.

•o metodă
caracteristică de •o teorie originală;
investigare;
 Repere şi etape ale unei
cercetări ştiințifice în
economie
Conceptual, cercetarea ştiințifică,
implicit în economie, se dezvoltă
de la hypothesis (ipoteză), trecând
prin apodeixis (demonstrație),
pentru a deveni treptat o theoria
sau theoretike (teorie).
Elementele vitale prin care să aibă
potențial să devină un articol publicat
sunt desemnate prin:
•concepte şi variabile care caracterizează
sintetic realitatea economică investigată;
•o metodă caracteristică de investigare;
•o teorie originală;
•un model specific cu valențe predictive sau
de cunoaştere mai profundă a realității
economice.
 Procesul de elaborare al unei lucrări științifice

1 2 3 4 5
PASUL PASUL PASUL PASUL PASUL
Identificarea Alegerea Cercetarea și Evidențierea Modificările
unei nevoi în metodei și analizarea rezultatelor finale și
literatură și metodologiei rezultatelor susținerea
alegerea unui lucrării
subiect de
interes

Alegerea unei teme

relevante și
pertinente
Metodologie
Constituie fundamentul din spatele
cercetării și obiectivele pe care
cercetarea le va indeplinii.
Metoda
Acestea sunt instrumentele utilizate în
vederea efectuării cercetării.

Pe scurt
Metodologia arată cum vei răspunde la
întrebările cercetării și metoda constituie ceea
ce faci pentru a colecta datele necesare în
vederea realizării studiului.
Tipurile de cercetare pot fi clasificate astfel:

Cercetarea Cercetare Cercetare Cercetări

descriptivă aplicată versus calitativă conceptuale
versus cercetare versus versus
analitică fundamentală cantitativă empirice.
 Cercetare calitativă vs Cercetare
cantitativă
Calitativă
Scop: explorare fără un set de ipoteze
prestabilite
Acestea sunt:
-Natural: ia în calcul situațiile din lumea reală în
forma lor originală, fiind o lipsă de limite și
referințe anterioare.
-Emergent: Cercetatorul este dispus să-și ajusteze
întrebările pentru urmărirea unor noi direcții de
cercetare, pe măsură ce acestea apar..
Cantitativă
Conține ipoteze și se încearcă previziunea
în legătură cu anumite aspecte.
Acestea sunt:
-Descriptive: Cât de mult? Cât de des?
-Comparative: Care este diferența dintre?
Sunt caracterizate de instrumente concepute
înaintea culegerii datelor.
 CERCETAREA CANTITATIVA VS CERCETAREA CALITATIVĂ
• Folosește statistici.
• Datele pot fi măsurate cu exactitate.
• Este cunoscută ca obiectivă.
• Descoperă date măsurabile pentru a formula teorii și
fapte și a descoperi tipare.
• Ipotezele sunt în principal în studiile de cercetare
cantitativă.
• Metodele de colectare a datelor sunt foarte structurate.
• Populația eșantionului este mare.
• Folosește descrieri și observații.
• Datele pot fi observate și nu pot fi măsurate.
• Se știe că cercetarea calitativă este subiectivă.
• Aută la înțelegerea motivelor, opiniilor și motivațiilor
de bază.
• Practică fie ipoteze, fie întrebări de cercetare.
• Metodele de colectare a datelor sunt semi-
structurate sau nestructurate.
• Populația eșantionului este mică.
 Repertorierea literaturii economice,
inventarierea principalelor teorii şi
01
izolarea teoretică a sistemului
economic cercetat

Prezentarea teoriei ce
02 fundamentează noul model
econometric

Etapizarea modelării 03 Asigurarea şi explorarea datelor

econometrice clasice şi
economico – financiare Estimarea modelelor
04
contemporane econometrice

05 Deciziile bazate pe testarea unor

ipoteze statistice

06 Validarea sau invalidarea

modelului econometric
 În ştiința economică, specialiştii cercetători
sunt de acord asupra a patru etape, însă
într-o terminologie diferită, şi anume:

a) alegerea temei de cercetare;

b) documentarea-învățarea;
c) explicarea fenomenului economic, cu două subetape
importante:
-formularea ipotezei (momentul creator-constructiv)
-verificarea ipotezei şi a concluziilor ştiințifice (momentul
critic-valorizator);
d) redactarea şi susținerea publică a lucrării;
 Principii de alegere a
temei de cercetare
• Cunoştințele cercetătorului;
• O informare-documentare prealabilă este
indispensabilă în vederea alegerii temei;
• Să se aibă în vedere importanța şi actualitatea
teoretică şi practică a temei de cercetare;
• Diminuarea riscului în cercetare.
Documentarea
științifică

Informația ştiințifică Informarea este procesul de Complexitatea

este un produs procurare a surselor care documentării rezultă din
specific al cercetării conțin informațiile ştiințifice împletirea informării cu
ştiințifice; necesare învățării- documentarea propriu-
documentării; zisă;
 Formele documentării-învățării
Documentarea
bibliografică (livrescă)
menită să asigure informarea şi
cunoaşterea zestrei ştiințifice,
adică a ceea ce au creat
înaintaşii din toate timpurile.
Documentarea realizată prin
consultarea specialiştilor
Documentarea directă care se poate realiza în toate etapele
elaborării temei, de la alegerea până la
menită să asigure informarea şi încheierea ei.
cunoaşterea fenomenului
practic; calitatea acesteia
asigură perspective de a
contribui la corectarea,
perfecționarea şi creşterea
conținutului științific.
 Documente primare
Conțin ideile sub formă de documente periodice
Există patru feluri de
sau neperiodice;
surse documentare
bibliografice Documente secundare
Periodice sau neperiodice, rezultate din prelucrarea
documentelor primare: reviste de referate; reviste de
titluri; sinteze documentare; ghiduri bibliografice;

Documente terțiare
Periodice şi, mai ales, neperiodice, rezultate din
prelucrarea documentelor secundare sub formă de:
bibliografii; culegeri de traduceri; sinteze de referate
etc.;

Microformate
-benzi, discuri, imagini etc
Documentarea directă
Aceasta are o importanță
specială vizând cunoaşterea
fenomenului economic real, aşa
cum se prezintă el în practică, în
totalitatea însuşirilor şi
trăsăturilor lui concrete.
Etapa de informare asupra fenomenului
cercetat se realizează pe bază de acte
normative și studii de caz privind o firmă, un
grup de firme etc.
* etapa culegerii datelor statistice, dinamice şi statice, de structură, a
indicatorilor cantitativi şi calitativi, a variabilei dependente şi a
variabilelor – cauze-factori independenți.
 Cercetătorul trebuie să cunoască
Documentarea prin rețeaua de instituții care posedă date
consultarea specialiştilor statistice,

Ipoteza este o presupunere, o conjectură, în

baza căreia urmează să se explice problema
economică, diferența constatată între teoria
economică existentă şi practica economică;
cauza (ele) şi factorul (ii) care determină
evoluția unui fenomen economic
Observarea științifică
- începe chiar din etapa documentării bibliografice şi se desăvârşeşte în etapa documentării
directe, practice, după confruntarea datelor şi informațiilor documentării bibliografice cu cele
rezultate din documentarea directă.
- este procesul de început al formulării ipotezelor şi al elaborării modelelor. Ea poate fi definită ca
o contemplare metodică asupra datelor şi informațiilor privind fenomenul cercetat.
Ipoteza trebuie să îndeplinească mai multe cerințe:

să aibă mare capacitate de explicare a să genereze cât mai multe consecințe

fenomenului economic; testabile

să satisfacă exigența de noncontradicție; să permită previziuni de noi aspecte şi

evenimente

să aibă un mare conținut informațional;

MIJLOACE LOGICE ŞI MIJLOACE MATEMATICE DE
FORMULARE A IPOTEZEI

Inferarea
operaţiune logică prin care se admite o judecată, al cărei
adevăr nu este verificabil direct, în virtutea unei legături a
ei cu alte judecăţi considerate adevărate.

Inducţia
o formă de inferare, de cunoaştere a realităţii, de
apropiere de adevăr, pornind de la premise particulare
(cazuri individuale) către general, către ipoteze şi
concluzii generale.

Deducţia
acea formă de inferare care parcurge drumul de la
general la particular, adică drumul invers faţă de
inferarea inductivă.
Procedee de verificare a ipotezei
Experimentul
şi de fundamentare a concluziilor
Reprezintă principalul procedeu;
ştiinţifice
posibil şi datorită tehnicii de calcul.

Simularea
Este o formă particulară a
experimentului. Prezintă mare interes
pentru teoria şi practica economică.
Presupune construirea de modele de
fenomene economice analoge, în
locul fenomenului economic real

Scenariu
Constituie un alt procedeu de verificare a
ipotezelor şi concluziilor ştiinţifice. Este o
variantă a modelării statistico-mate?matice; s-a
extins datorită dezvoltării tehnicii de calcul.
Exemple de resurse economice primare Exemple de resurse economice secundare

• –EconLit: http://www.lib.uconn.edu/ => “All Databases” =>

• Wikipedia: http://www.wikipedia.com

5 Billion
“Databases by Title [E]” => “EconLit through EbscoHOST”
• Google: http://scholar.google.com
• –JSTOR: http://www.jstor.org (great “starter” journals: Journal of
• Newspapers’ websites: e.g., BBC, NYTimes, Wall Street Journal
Economic Literature and Journal of Economic Perspectives)
• LexisNexis: http://www.lib.uconn.edu/ => “Most Used
• –Sciencedirect: http://www.sciencedirect.com (journals that
Databases” => “LexisNexis News”
JSTOR does not have and often up to the present issue)
• Resources for Economists: http://www.rfe.org/
Resurse Economice
STATISTICI GENERALE
–US population:
•Census http://www.census.gov
•Statistical Abstract of the US
–US government(s):
•FedStats http://www.fedstats.gov
–European Union:
•EuroStat http://epp.eurostat.ec.europa.eu/

BUREAU OF LABOR •http://www.bls.gov

STATISTICS (BLS):
•Consumer Price Index (CPI)
•Consumer Expenditure Survey (CEX)
•Current Employment Statistics (CES)
•Productivity

BIROUL DE ANALIZĂ •http://www.bea.doc.gov

ECONOMICĂ (BEA):
•National Income and Product Accounts
(NIPA)
 Fundamentarea • evidenţierea consecinţelor şi
implicaţiilor ipotezelor care
concluziilor ştiinţifice
urmează să devină principii, legi,
teorii şi soluţii practice;

• confruntarea consecinţelor
ipotezelor cu faptele empirice

Verificarea ipotezelor generează trei paşi importanţi pentru

fundamentarea concluziilor ştiinţifice:

• stabilirea măsurii în care relaţiile

ipotezelor cu faptele empirice
(trăinicia lor) constituie o expresie a
realităţii practice.
Perfecţionarea metodologiei de cercetare ştiinţifică

Reguli de aur

Compatibilitatea Compatibilitatea Flexiunea regulilor Identitatea gândirii Metoda nu este

legilor gândirii cu gândirii şi metodei metodologice cu abstracte să se altceva decât
legile naturii; cu legile realităţii legile realităţii supună identităţii structura întregului
obiective; obiective; concrete; (Hegel);
 Contribuţii româneşti la dezvoltarea metodologiei
cercetării ştiinţifice economice

Metoda integrală de Contribuţii ale

Contribuţia profesorului
Anghel N. Rugină
prof.univ.dr.doc. Nicolae N.
Știinţa economică încă nu este
despovărată de balastul
ideologic
Tabelă de orientare pentru
ştiinţa economică
Principia Oeconomica
cercetare ştiinţifică
economică a
Constantinescu
Metoda integrală de
cercetare a vieţii
economice
Forţa abstracţiei ştiinţifice
Modelarea economico-
matematică
prof.univ.dr. Emilian
Dobrescu la măsurarea
fenomenului economic
Măsurarea productivităţii
muncii sociale
Măsurarea şi optimizarea
relaţiilor dintre procesele
investiţionale
Venitul naţional din
perspectiva posibilităţilor
de creştere a consumului
 What?

Ce este metodologia științifică Metoda științifică este folosită în economie pentru a

economică? studia date, a observa modele și a prezice rezultate.

Ce tipuri de metodologie Există două metode de raționament în economia

economic există? teoretică. Sunt metodele deductivă și inductivă. De fapt,
deducția și inducția sunt cele două forme de logică care
ajută la stabilirea adevărului.
 Why?
Acesta oferă o abordare obiectivă,
standardizată, pentru realizarea
experimentelor și, făcând acest lucru,
îmbunătățește rezultatele acestora.
De ce este importantă
Folosind o abordare standardizată în
metoda științifică?
investigațiile lor, oamenii de știință se pot
simți încrezători că se vor rezuma la fapte și
vor limita influența noțiunilor personale,
preconcepute.
 How?

Pașii de bază ai metodei științifice sunt:

Cum se poate aplica metoda ​1) Realizarea unei observații care descrie o problemă,
științifică? 2) crearea unei ipoteze,
3) testarea ipotezei și
4) emiterea unor concluzii pertinente și perfecționarea
ipotezei.
Mulțumesc pentru
atenție!
Etică și
Integritate
Academică