Ana Maria ISTRATOAIE

Administrarea afacerii
Anul III

Tehnici si operatiuni bancare

 1. Banca „ALFA” prezintă următorul bilanţ:

Activ Pasiv
Casa 1250 Capital 4000
Bonuri de tezaur 2000 Depozite 14850
Credite 12000
R.M.O. 2000
Imobilizări 1600

Total activ Total pasiv

18850 18850

Să se stabilească cu cât trebuie să se modifice rata rezervelor minime

obligatorii pentru ca nivelul creditelor să scadă cu 10% iar banca să cumpere
bonuri de tezaur în valoare de 500?

Rezolvare
RMO 0 2000
R RMO = ¿ 100= ×100=13 , 47 %
0 Depozite 0 14850
10
Credite 1=Credite 0 − ×Credite 0 =10800
100
Bonuri de tezaur 1 =Bonuri de tezaur 0 +500=2500
Pentru ca totalul activului să nu se modifice, trebuie ca rezerva minimă
obligatorie să devină:
R . M .O .1=18850−1250−2500−10800−1600=2700
Rata rezervelor minime obligatorii devine:
RMO1 2700
R RMO = ¿ 100= ×100=18 ,19 %
1 Depozite1 14850
Rata rezervelor minime obligatorii a crescut cu: 18,19 – 13,47 = 4,72
puncte procentuale.

2. Legislaţia bancară din ţara „BETA” prevede obligaţia băncilor comerciale de

a-şi constitui rezerve minime obligatorii în următoarele procente:
 12% pentru depozitele la vedere
 18% pentru depozitele la termen în lei
 22% pentru depozitele la termen în valută
Să se aprecieze modul de respectare a acestor norme de către banca
comercială B, conform datelor din bilanţul de mai jos:
 Activ Pasiv
Casa Depozite la vedere
2500 4000
Depozite la B.C. Depozite în lei
3000 6000
Bonuri de tezaur 1500 Depozite în valută 5000
Credite 10000 Alte pasive 2000
Imobilizări 2000 Capital 2000

Total 19000 Total 19000

Rezolvare
Stabilim necesarul de rezervă minimă obligatorii:
 depozite la vedere 4.000 x 12% = 480
 depozite în lei 6.000 x 18% = 1.080
 depozite în valută 5.000 x 22% = 1.100
Total =2.660
Banca B deţine depozite la Banca Centrală în valoare în valoare de 3000,
având un excedent de rezervă minimă obligatorie de 340.

3. La momentul t0, activele Băncii Centrale sunt formate din:

 aur şi devize – 8.000
 bonuri de tezaur – 5.000
 credite acordate băncilor comerciale – 19.500
Elementele determinante ale băncilor comerciale sunt:
 depozite – 90.000
 capital – 20.000
 bonuri de tezaur – 50.000
Rata rezervelor minime obligatorii este de 20%.
În momentul t1, rata rezervelor minime obligatorii se reduce cu 5 puncte
procentuale, băncile comerciale cumpărând totodată de la Banca Centrală
bonuri de tezaur în valoare de 2.000.
Să se determine, în cele două momente:
a. valoarea bancnotelor emise de Banca Centrală;
b. volumul creditelor acordate economiei
Rezolvare
La momentul t0, bilanţurile băncilor se prezintă astfel
Banca Centrală
Activ Pasiv
Aur şi devize 8.000 Rezerva minimă
Bonuri de tezaur 5.000 obligatorie X
 Credite 19.500 Bancnote Y
Total 32.500 Total 32.500

Băncile Comerciale
Activ Pasiv
Bonuri de tezaur 50.000 Depozite 90.000
Rezerva minimă Capital 20.000
obligatorie X
Credite Z
Total 110.000 Total 110.000

Rezerva minimă obligatorie este de:

20
X= ×90. 000=18. 000
100
⇒ Z=110. 000−(50 .000+18 . 000 )=42 . 000
⇒Y =42 . 000−18 . 000=24 . 000
La momentul t1:
Rezervele minime obligatorii devin:
15
×90 .000=13 .500
100 , iar bonurile de tezaur devin 50.000+2.000=52.000
Bilanţurile devin:
Banca Centrală
Activ Pasiv
Aur şi devize 8.000 Rezerva minimă
Bonuri de tezaur 3.000 obligatorie 13.500
Credite 19.500 Bancnote X
Total 30.500 Total 30.500
Băncile Comerciale
Activ Pasiv
Bonuri de tezaur 52.000 Depozite 90.000
Rezerva minimă Capital 20.000
obligatorie 13.500
Credite Y
Total 110.00 Total 110.000
0
Y = 110.000 - (52.000+13.500) =44.500
X = 30.500 – 13.500 = 17.000
Se observă că, faţă de momentul t0, în momentul t1, volumul creditelor
acordate de băncile comerciale a crescut cu 2.500, iar numerarul sub formă de
bancnote emise de Banca Centrală a crescut tot cu 2.500.
4. O societate bancară prezintă următoarea situaţie bilanţieră:

Activ Pasiv
Numerar 1000 Capital 4.000
R.M.O. 0% 1.500 Depozite 24.000
Obligaţiuni 50% 3.000
Credite de consum 70% 5.000
Credite ipotecare 80% 6.500
Credite comerciale 90% 7.000
Imobilizări 4.000 Total
Total 28.000 28.000

Să se determine valoarea riscului activelor, a riscului creditelor, riscul

mediu al activelor, riscul mediu al creditelor şi gradul de adecvare a capitalului.
Rezolvare
Riscul activelor se obţine astfel:
RA=1.5000%+3.00050%+5.00070%+6.50080%+7.00090% = 16.500
Riscul creditelor va lua în calcul doar creditele:
RC = 5.00070%+6.50080%+7.00090% = 15.000
Riscul mediu al activelor:
16 . 500
Ra = ×100=58 , 93 %
28 . 000
Riscul mediu al creditelor:
15. 000
Rc = ×100=81, 01 %
18. 500
Gradul de adecvare al capitalului ar trebui să fie peste 8%:
4 . 000
Gac= ×100=24 ,24 %
16 . 500

5. La o bancă comercială, în perioada 16-30 noiembrie, sumele supuse

rezervelor minime obligatorii au înregistrat următoarele valori:

Depozite
Data
16.11 45.123
17.11 44.876
18.11 44.356
19.11 45.333
20.11 45.679
21.11 45.398
22.11 44.100
23.11 44.455
24.11 44.555
 25.11 45.021
26.11 45.002
27.11 45.343
28.11 44.990
29.11 44.788
30.11 44.999

Soldurile zilnice ale contului curent al băncii la BNR în perioada 1-15

decembrie au fost:

Cont curent al bancii la BNR

Data
1.12 10.000
2.12 10.105
3.12 9.875
4.12 9.800
5.12 9.650
6.12 10.485
7.12 11.103
8.12 11.800
9.12 11.522
10.12 9.500
11.12 650
12.12 400
13.12 9.800
14.12 10.005
15.12 10.100

Rata rezervelor minime obligatorii este 30%, nivelul maxim al rezervelor

110% iar nivelul minim 60%. Stabiliţi dacă banca respectă cerinţele prudenţiale.
Rezolvare
Baza de observare este intervalul 16-30 noiembrie, iar nivelul bazei de
calcul este egal cu media aritmetică a soldurilor zilnice ale surselor atrase.
45 .123+44 . 876+. .. 44 . 999 674 . 018
Bc= = =44 . 935
15 15
Nivelul prevăzut al rezervei minime obligatorie:
30
RMO prev=44 . 935× =13 . 480
100
Nivelul maxim al rezervelor este:
110
RMOmax=13 . 480× =14 .828
100
Nivelul minim al rezervelor este:
60
RMOmin=13 . 480× =8. 088
100
 Nivelul efectiv al rezervelor este:
Depozite Solduri ajustate Deficit zilnic
Data
1.12 10.000 10.000
2.12 10.105 10.105
3.12 9.875 9.875
4.12 9.800 9.800
5.12 9.650 9.650
6.12 10.485 10.485
7.12 11.103 12.103
8.12 11.800 11.428
9.12 11.522 11.428
10.12 9.500 9.500
11.12 6500 6500 1.588
12.12 7400 7400 688
13.12 9.800 9.800
14.12 10.005 10.005
15.12 10.100 10.100

147.645 148.179 2.276

Total

148 . 179
NE rerzerve= =9. 879
15
Nivelul efectiv al rezervelor (9.879) este inferior celui prevăzut (13.480),
deci banca nu respectă cerinţele prudenţiale referitoare la rezerve.
Există zile (11.12 şi 12.12) în care soldul disponibilităţilor de la BNR
scade sub nivelul minim al rezervelor, ceea ce va antrena creşterea nivelului
2 . 276
=152
cerut al rezervelor în perioada 16-31 decembrie cu 15
6. Fie un credit de 20.000.000, rambursabil în 3 ani la sfârşitul
perioadelor. Rata dobânzii anuale este de 10%. Întocmiţi tabloul de amortizare
al împrumutului:
a. prin anuităţi constante;
b. prin amortizări constante.
Rezolvare
a. Calculăm anuitatea:
A A A
+ + =20 .000 . 000
(1+0,1) (1+0,1) (1+0,1)3
2

⇒ A = 8.045.052
A Amortizare Dobândă Anuitate
Sume nerambursate
ni
1 20.000.000 6.045.052 2.000.000 8.045.052
2 13.954.948 6.649.557 1.395.495 8.045.052
 3 7.305.391 7.305.391 730.539 8.045.052
Total 20.000.000 4.126.034 24.135.156
b. Calculăm amortizarea:
20 . 000 . 000
Amo= =6 . 666 . 666
3
A Sume nerambursate Amortizare Dobândă Anuitate
ni
1 20.000.000 6.666.666 2.000.000 8.666.666
2 13.333.334 6.666.666 1.333.333 7.999.999
3 6.666.668 6.666.666 666.666 7.333.334
Total 20.000.000 4.000.000 24.000.000

7. Suma a douǎ credite este de 40.000.000 lei. Primul este contractat pe 6

luni cu rata dobânzii 25% pe an, iar al doilea pe 2 luni cu rata dobânzii 30% pe
an. Suma dobânzilor aferente celor douǎ credite este de 4.300.000 lei. Sǎ se afle
mărimea celor douǎ credite şi a dobânzilor aferente.
Rezolvare
S1+S2=40.000.000
D1+D2=4.300.000
25 6
D 1 =S 1× × =S 1×0 ,125
100 12
30 2
D2 =S 2 × × =S 2 ×0 , 05
100 12
S1 = 30.666.666
S2 = 9.333.334
D1=3.833.332
D2=466.668

8. Un titlu de credit în valoare de 7.400.000 lei scadent la 17 mai, este prezentat

spre scontare băncii pe data de 20 martie.
Ce scont revine băncii dacă ea practică o taxă de scont de 15%?
Rezolvare
t s
S=VN × ×
360 100 , unde:
VN – valoarea nominală a titlului,
t – numărul de zile dintre scadenţă şi data scontării,
s – taxa scontului
t = 17 mai – 20 martie = 58 zile
15 58
S=7 . 400 . 000× × =178 .833
100 360
 9. Posesorul unui efect comercial în valoare de 25.000.000 lei, îl
scontează cu 30 zile înainte de scadenţă. Ce sumă obţine el dacă banca
scontatoare practică o taxă de scont de 14%?
Rezolvare
Calculăm mai întâi scontul:
12 30
S=25 . 000 .000× × =250. 000
100 360
Valoarea actuală este:
VA=VN −S=25 . 000 .000−250 .000=24 . 750 .000

10. Un debitor al unei poliţe de 8.000.000 lei solicită creditorului său o

amânare de plată de 90 zile. Creditorul acceptă, cu condiţia practicării unei
dobânzi de 16% şi emite în consecinţă o nouă poliţă. Creditorul o scontează
peste 15 zile la o bancă ce practică o taxă de scont de 14%.
a) Ce sumă încasează creditorul la data scadenţei?
b) Care este suma ce ar încasa-o dacă şi banca ar fi practicat o taxă de
scont de 16%?
Rezolvare
a) Calculăm mai întâi valoarea nominală a noii poliţe:
t s
S=VN × ×
360 100
t s t s
VA=VN −S=VN −VN× × =VN ×(1− × )
360 100 360 100
VA 8 .000 . 000
VN= = =8 . 333. 333
t s 90 16
1− × 1− ×
360 100 360 100
Suma ce o va primi creditorul la scontarea noii poliţe este:
65 14
VA=8. 333 .333×(1− × )=8. 117. 500
360 100
b) Dacă banca ar fi practica o taxă de scont de 16%, creditorul ar fi
obţinut la scontare suma de:
65 16
VA=8. 333 .333×(1− × )=8. 091 .666
360 100

11. Un debitor semnează o poliţă cu valoarea nominală de 8.000.000 lei

scadentă la 15 mai cu dobânda de 14%. La 1 aprilie el solicită băncii să îi
prelungească această scadenţă până la 25 mai, banca fiind de acord cu condiţia
majorării ratei de dobândă la 16%.
Care este valoarea nominală a noii poliţe?

Rezolvare
La data de 1 aprilie, valoarea actuală a vechii poliţe este:
t s t s
VA=VN −S=VN −VN× × =VN ×(1− × )
360 100 360 100
 t1 s1 44 14
VA 1 =VN 1 ×(1− × )=8 . 000 .000×(1− × )=7 . 863 .104
360 100 360 100 , unde
t1 = 15 mai – 1 aprilie = 44 zile
La data de 1 aprilie, valoarea actuală a noii poliţe este:
t2 s2 t2 s2
VA 2=VN 2 −S2 =VN 2 −VN 2 × × =VN 2 ×( 1− × )
360 100 360 100 , unde:
t2 =25 mai – 1 aprilie = 55 zile,
s2=17 (rata dobânzii)
De asemenea VA2 (a noii poliţe) va fi egală cu VA 1 a primei poliţe,
deoarece o înlocuieşte.
⇒ VA2=7.863.104
VA 2 7 .863 . 104
VN 2 = = =8 . 060 .134
t2 s2 55 16
1− × 1− ×
360 100 360 100

12. O poliţă de 14.000.000 lei, negociată cu 15% este scadentă peste 20

zile. Ce scadenţă ar trebui stabilită la o poliţă echivalentă 16.000.000, negociată
cu 13%?
Rezolvare
VA1=VA2
t1 s1 20 15
VA 1 =VN 1 ×(1− × )=14 . 000 . 000×(1−
× )=13. 883 .332
360 100 360 100
t s t 13
VA 2=VN 2 ×(1− 2 × 2 )=16 . 000 . 000×(1− 2 × )=13. 883 . 332
360 100 360 100
⇒t 2 = 367 zile

13. Un agent economic scontează un portofoliu de cambii la o bancǎ

comercialǎ. Cele 6 cambii au următoarele valori nominale şi scadenţe:

Valoarea nominalǎ (lei) Scadenţe

9.000.000 50
8.000.000 45
6.500.000 60
5.000.000 45
12.000.000 55
10.500.000 60
Sǎ se calculeze ce valoare nominalǎ ar trebui sǎ aibă un efect comercial care, scontat
pe perioada 20 martie – 26 aprilie i-ar aduce agentului economic o valoare actualǎ egalǎ cu
suma valorilor actuale ale celor 6 efecte comerciale, în condiţiile aceleiaşi taxe anuale a
scontului (15%).
 Rezolvare
Valorile actuale ale celor 6 cambii sunt:
50 15
VA 1 =9 . 000. 000×(1− × )=8 . 812. 500
360 100
45 15
VA 2=8. 000 . 000×(1− × )=7 . 850. 000
360 100
60 15
VA 3=6. 500 . 000×(1− × )=6 .337 . 500
360 100
45 15
VA 4 =5 . 000 . 000×(1− × )=4 . 906 . 250
360 100
55 15
VA 5 =12 . 000. 000×(1− × )=11. 725. 000
360 100
60 15
VA 6 =10 . 500. 000×(1− × )=10 . 237. 500
360 100
Valoarea actuală a noului efect de comerţ este de:
VA=VA1+VA2+VA3+VA4+VA5+VA6=51.000.000
Valoarea nominală este:
VA 51 .000 . 000
VN= = =51 .798 . 561
t s 37 15
1− × 1− ×
360 100 360 100

14. Emitentul unei poliţe de 12.000.000, scadentă la 54 zile solicită

creditorului său, după 15 zile, preschimbarea poliţei iniţiale cu alte trei: una de
5.000.000 scadentă în 30 zile, una de 5.000.000 scadentă în 43 zile şi o a treia
scadentă în 20 zile.
Ştiind că taxa scontului practicată de bancă pentru toate poliţele este de
20%, aflaţi valoarea nominală a celei de-a treia poliţe.

Rezolvare
Valoarea actuală a primei poliţe o calculăm la 54 zile – 15 zile = 39 zile
39 20
VA in =12. 000 . 000×(1− × )=11.740 . 000
360 100
Suma valorilor actuale ale celor trei noi poliţe este egală cu valoarea
actuală iniţială (6.848.133).
30 20
VA 1 =5 .000 . 000×(1− × )=4 .916 . 667
360 100
43 20
VA 2=5. 000 . 000×(1− × )=4 . 880 .556
360 100
⇒VA 3 =VA in −VA 1 −VA 2 =1. 942 .777
Valoarea nominală a celei de-a treia poliţe este:
VA 1 .942 . 777
VN= = =1 .964 .606
t s 20 20
1− × 1− ×
360 100 360 100
1. Banca X oferă următoarele tipuri de depozite:
Depozite Rata dobânzii
 la vedere 3%
 la termen de 1 lună 12%
 la termen de 3 luni 14%
 la termen de 6 luni 12%
 la termen de 1 an 11%
Să se stabilească arbitrajul depunerii unui client al băncii care doreşte să
plaseze 75.000.000 pe o perioadă de 6 luni şi 12 zile.
Rezolvare
Arbitrajul se realizează astfel încât clientul să obţină dobânda maximă ca
valoare absolută.
Cea mai bună alegere va fi un depozit pe 3 luni (de două ori consecutiv),
după care se lasă banii la vedere pe 12 zile.
Dobânda pentru depozitele pe 3 luni (de două ori consecutiv) este:
75 . 000. 000×14×30
D1 =2× =1 .750 . 000
100×360
Dobânda pentru cele 12 zile este:
75. 000 . 000×3×12
D2 = =750 . 000
100×360
Dobânda totală va fi: DT=D1 + D2=2. 500. 000

2. Capitalul unei bănci este compus din 600.000 acţiuni a căror valoare de
piaţă este de 30.000 lei înainte de creşterea capitalului. Ea emite 10.000 acţiuni
suplimentare la 22.500 lei /acţiunea.
Să se determine:
a. valoarea teoretică de piaţă a acţiunilor după majorarea capitalului;
b. numărul drepturilor de subscriere necesare pentru a procura o acţiune
nouă;
c. valoarea teoretică a drepturilor de subscriere;
d. suma plătită pentru cumpărarea unei noi acţiuni, atât de vechii
acţionari, cât şi de cei noi.
Rezolvare
a. Valoarea de piaţă a acţiunilor după majorarea capitalului:
N×V +n×E 600 . 000×30 . 000+100 . 000×22 .500
VP= = =28 . 929
N +n 600 . 000+100 . 000
b. Numărul drepturilor de subscriere:
N 600 .000
N ds= = =6
n 100 .000
Dacă acţiunile noi sunt rezervate în totalitate vechilor acţionari, atunci un
acţionar vechi va primi câte un drept de subscriere pentru fiecare acţiune
primită, el având nevoie de sase drepturi de subscriere pentru a cumpăra o
acţiune nouă la preţul de 22.500.
c. Valoarea teoretică a drepturilor de subscriere:
Ds =V −VP=30 .000−28 . 929=1 .071
d. Un acţionar vechi va plăti pentru o acţiune nouă preţul de emisiune,
respectiv 22.500, diferenţa până la 28.929 reprezentând cele 6 drepturi de
subscriere acordate de societate pentru compensarea pierderii generată de
diminuarea cursului acţiunilor:
5×D s +E=6×1. 071+22. 500=28. 929
Noul acţionar va plăti pentru cumpărarea unei noi acţiuni suma de 28.929
lei. această sumă reprezintă preţul de emisiune (22.500) plus un număr de 6
drepturi de subscriere (1.071).

3. Să se determine mărimea depozitului ce ar trebui constituit la bancă pe 20

martie cu 15% pentru a putea dispune la 6 mai de un capital de 22.200.000 lei?
Rezolvare
D=S0 ×Rd×n , unde:
S0 – suma iniţială
Rd – rata dobânzii (%)
n – durata plasamentului (în ani)
D – dobânda
S f =S 0 +D
Sf
S 0=
S f =S 0 (1+Rd×n )⇒ (1+ Rd×n)
22 .200 . 000
S 0=
15 47
(1+ × )
100 360 =21.577.442 lei

4. Să se determine suma disponibilă în urma plasării la bancă a unei sume de

875.000 lei, cu 16% pe 70 zile.
Rezolvare
S f =S 0 (1+Rd×n )⇒
16 70
S f =875. 000×(1+ × )=902 .223
100 360

5. Un depozit în valoare de 3.430.000 lei este plasat pe 110 zile, devenind la

sfârşit 4.000.000 lei.
Care este rata de dobândă cu care a fost plasat depozitul?
Rezolvare
S f =S 0 (1+Rd×n )⇒
 Sf
−1
S0
Rd= ⇒
n Rd=54%

6. Posesorul unui capital C face următoarele plasamente, fiecare pe o durată de

95 de zile: 30% din capital cu 14%; 25% din capital cu 17%; 15% din capital cu
20%; restul cu 11%. La scadenţă dispune de 60.000.000 lei.
Determinaţi mărimea capitalului iniţial.
Rezolvare
Cota ultimului plasament k4=1-(k1+k2+k3)=1-(0,3+0,25+0,15)=0,3
30 14 95 25 17 95 15 20 95 30 11 95
40. 000 .000=C× × × +C× × × +C× × × +C× × × +C
100 100 360 100 100 360 100 100 360 100 100 360

C=39.988.424

7. Se constituie un depozit în valoare de S0=12.500.000 lei, pe o perioadă de 5

luni cu o dobândă de 18%. Capitalul rezultat (S 1) se plasează imediat pe 3 luni
cu o dobândă de 25%. Să se determine:
a) mărimea capitalului rezultat S2;
b) mărimea masei dobânzii încasate.
Rezolvare
a) Pentru primul plasament se obţine o dobândă D0:
5 18
D0 =12. 500 .000× × =937 . 500
12 100
Capitalul disponibil la sfârşitul acestui plasament este:
S 1 =S 0 +D 0=13 . 437 . 500
Prin plasarea acestui capital se obţine dobânda D1:
3 25
D1 =13. 437 . 500× × =839 .848
12 100
Capitalul disponibil în final este:
S 2 =S 1 +D1 =14 . 277 .348
b) Mărimea dobânzii totale încasate este:
D t =S2 −S0 =1 .777 . 348

8. Sǎ se afle care a fost rata dobânzii bonificate de bancǎ pentru un depozit la

termen pe 10 ani, ştiind cǎ suma finalǎ la scadenţǎ este de 5 ori mai mare decât
depozitul iniţial.
Rezolvare
Formula dobânzii compuse este:
n
S f =S i×(1+ Rd ) , unde:
Si – depozitul iniţial,
Sf – suma finală la scadenţă
 S f =5×Si
n=5
Rd=46,38%

9. O persoanǎ plasează 137 mil. lei la o bancǎ comercialǎ sub forma unui
depozit la termen pe 2 ani, cu rata dobânzii 16% pe an. La scadenţǎ depune
capitalul bănesc acumulat în cei 2 ani sub forma unui alt depozit la termen pe 3
ani cu rata dobânzii 18% pe an. Sǎ se determine mărimea totalǎ a dobânzii
acumulate în 5 ani.
Rezolvare
Capitalul disponibil după primii 2 ani este:
16 2
S 1 =137 .000 . 000×(1+ ) =184 . 347 .200
100
Capitalul disponibil la sfârşitul perioadei este:
18 3
S 2 =184 .347 . 200×(1+ ) =302 . 888. 349
100
Dobânda totală acumulată în cei 7 ani este:
Dt =S2−S0 =302 .888 . 349−184 . 347 . 200=118. 541. 149

10. O persoanǎ fizicǎ depune 102.000.000 lei la bancǎ pe 2 ani şi 8 luni,

cu rata dobânzii anuale 17% şi apoi suma rezultatǎ o plasează pe 1 ani şi 6 luni
cu rata dobânzii 14% pe an. Sǎ se calculeze suma de care va dispune la
scadenţǎ.
Rezolvare
Capitalul disponibil după primii 2 ani şi 8 luni este:
17 17 8
S 1 =102.000.000×(1+ )2 ×(1+ × )=155 .452.284
100 100 12

Capitalul disponibil după încă 1 ani şi 6 luni este:

14 14 6
S 2 =155. 452. 284×(1+ )×(1+ × )=188. 097 . 264
100 100 12
Suma finală de care va dispune la scadenţă este 188.097.264.

11. O societate bancară prezintă următoarea situaţie, referitoare la capitalul

propriu:
- capital social constituit din 20.000 acţiuni cu valoarea nominală de
20.000 lei / acţiune.
- rezerve 200.000.000
- valoarea de piaţă a vechilor acţiuni: 18.000 lei / acţiune.
Se decide creşterea capitalului social prin încorporarea rezervelor,
emiţându-se acţiuni noi, care se vor distribui în mod gratuit acţionarilor.
 Să se determine valoarea de piaţă a unei acţiuni după majorarea
capitalului şi valoarea teoretică a dreptului de atribuire.
Rezolvare
Numărul nou de acţiuni emise este n:
200. 000 . 000
n= =10 . 000
20. 000
Înainte de emisiune situaţia capitalului propriu era:
- capitalul social (20.000 acţiuni x 20.000) 400.000.000
- rezerve 200.000.000
- capital propriu 600.000.000
După majorarea capitalului, obţinem:
- capitalul social (30.000 acţiuni x 20.000) 600.000.000
- rezerve 0
- capital propriu 600.000.000
Valoarea de piaţă a unei acţiuni după majorare este:
N×V 20 . 000×18 . 000
VP= = =12. 000
N +n 20 . 000+10 . 000
Deoarece valoarea de piaţă a unei acţiuni după majorare este mai mică
decât cea a unei acţiuni vechi, se creează impresia că acţionarul pierde 6.000
pentru fiecare acţiune (18.000 – 12.000). În realitate nu se pierde nimic,
deoarece beneficiază de dreptul de a i se atribui noi acţiuni pentru compensarea
pierderii.