Contul

1
 Aspecte privind CUMPĂRAREA şi VÂNZAREA de bunuri şi
servicii

CUMPĂRAREA

fluxul 1 (doar iau marfa, fără să plătesc) )

Firma fluxul 1 (doar dau marfa, fără să încasez)
Furnizori noastrǎ Clienţi
fluxul 2 (plătesc banii) fluxul 2 (încasez banii)

VÂNZAREA

▪ la CUMPĂRARE avem:
fluxul 1: cumpărarea (iau marfa de la Furnizorul X, dar fără să plătesc banii către acesta) → Ex: „Se achiziţionează / cumpără …”
fluxul 2: plata (plătesc banii către Furnizorul X) → Ex: „Se plăteşte …”

▪ la VÂNZARE avem:
fluxul 1: vânzarea (dau marfa către Clientul Y, dar fără să încasez banii de la acesta) → Ex: „Se vinde …”
fluxul 2: încasarea (încasez banii de la Clientul Y) → Ex: „Se încasează …”

2
 Modele de probleme privind conturile de ACTIV şi PASIV

1. Să se întocmească Bilanţul pentru o societate comercială care prezintă următoarea situaţie

patrimonială:
- Clienţi 3.000 lei
- Furnizori 5.000 lei
- Capital social 15.000 lei
- Rezerve 1.500 lei
- Terenuri 21.000 lei
- Construcţii 30.000 lei
- Împrumuturi acordate pe termen lung 15.000 lei
- Rezerve din reevaluare 2.500 lei
- Credite bancare pe termen lung 30.000 lei
- Materii prime 1.000 lei
- Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 20.000 lei
- Fond comercial 4.000 lei

Rezolvare:

BILANŢ
Conturi de ACTIV Conturi de PASIV

● Clienţi 3.000 lei ● Furnizori 5.000 lei

● Terenuri 21.000 lei ● Capital social 15.000 lei
● Construcţii 30.000 lei ● Rezerve 1.500 lei
● Împrumuturi acordate 15.000 lei ● Rezerve din reevaluare 2.500 lei
pe termen lung ● Credite bancare pe 30.000 lei
● Materii prime 1.000 lei termen lung
● Fond comercial 4.000 lei ● Împrumuturi din emisiuni 20.000 lei
de obligaţiuni

Total ACTIV 74.000 lei Total PASIV 74.000 lei

Deci: A = P

Notă: Pentru credite sau împrumuturi, dacă nu se specifică dacă sunt luate sau date,
ele sunt întotdeauna luate → deci exprimă datorii → deci sunt conturi de Pasiv

3
2. Să se întocmească bilanţul pentru o societate comercială care prezintă următoarea situaţie
patrimonială:

- Materiale de natura obiectelor de inventar 6.000 lei

- Cheltuieli de constituire 9.000 lei
- Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung 4.000 lei
- Provizioane 3.000 lei
- Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale 15.000 lei
- Asigurări sociale 8.000 lei
- Personal remuneraţii datorate (sau Salarii) 20.000 lei
- Cheltuieli de dezvoltare 5.000 lei
-
Conturi la bănci în lei 10.000 lei
-
Credite bancare pe termen scurt 7.500 lei
-
Casa în lei (sau Casieria sau Numerarul) 500 lei
-
Profit sau pierdere (profit) 11.000 lei
-
Rezerve 2.000 lei
-
Rezultatul reportat (pierdere) 1.000 lei
-
Repartizarea profitului 3.000 lei
-
Acreditive în lei 6.000 lei

Rezolvare:

BILANŢ
Conturi de ACTIV Conturi de PASIV

● Materiale de natura obiectelor ● Dobânzi aferente creditelor

de inventar 6.000 lei bancare pe termen lung 4.000 lei
● Cheltuieli de constituire 9.000 lei ● Provizioane 3.000 lei
● Concesiuni, brevete, licenţe, ● Asigurări sociale 8.000 lei
mărci comerciale 15.000 lei ● Personal remuneraţii
● Cheltuieli de dezvoltare 5.000 lei datorate (sau Salarii) 20.000 lei
● Conturi la bănci în lei 10.000 lei ● Credite bancare pe termen scurt 7.500 lei
● Casa în lei (sau Casieria ● Profit sau pierdere (profit) 11.000 lei
sau Numerarul) 500 lei ● Rezerve 2.000 lei
● Rezultatul reportat (pierdere) 1.000 lei
● Repartizarea profitului 3.000 lei
● Acreditive în lei 6.000 lei

Total ACTIV 55.500 lei Total PASIV 55.500 lei

Deci: A = P

4
3. Să se determine valoarea totală a activelor imobilizate (imobilizărilor) la o
întreprindere, care prezintă următoarea situaţie de mai jos, argumentându-se răspunsul cu
evidenţierea elementelor şi sumelor aferente:

- Utilaje 25.000 lei

- Conturi la bănci în lei 30.000 lei
- Casa în lei 2.000 lei
- Terenuri 10.000 lei
- Furnizori 95.000 lei
- Clienţi 4.000 lei
- Împrumuturi acordate pe termen lung 8.000 lei
- Capital social 3.000 lei
- Mărfuri 6.000 lei
- Construcţii 14.000 lei
- Alte creanţe imobilizate 7.000 lei
- Personal – salarii datorate 8.000 lei

Rezolvare:

Din totalul conturilor de Activ şi Pasiv enumerate mai sus, doar o parte sunt Active
imobilizate (Imobilizări). Acestea trebuiesc identificate şi însumate:

Activele imobilizate sunt:

- Utilaje 25.000 lei
- Terenuri 10.000 lei
- Împrumuturi acordate pe termen lung 8.000 lei
- Construcţii 14.000 lei
- Alte creanţe imobilizate 7.000 lei

Total Active imobilizate 64.000 lei

5
4. Să se stabilească valoarea totală a conturilor de Pasiv la o firmă, pe baza datelor de mai
jos, argumentându-se răspunsul cu evidenţierea elementelor şi sumelor aferente:

- Furnizori 5.000 lei

- Debitori diverşi 1.500 lei
- Credite bancare pe termen scurt 8.500 lei
- TVA de plată 3.500 lei
- Cheltuieli de dezvoltare 6.000 lei
- Efecte de plătit 2.500 lei
- Fond comercial 4.500 lei
- Personal – salarii datorate 6.500 lei
- Efecte de primit 17.500 lei
- Rezultatul reportat (profit) 5.500 lei
4.500 lei
- Rezultatul exerciţiului (pierdere)
2.000 lei
- Capital social
2.500 lei
- Casa în lei
3.000 lei
- Rezerve

Rezolvare:

Următoarele conturi sunt de Pasiv:

- Furnizori 5.000 lei
- Credite bancare pe termen scurt 8.500 lei
- TVA de plată 3.500 lei
- Efecte de plătit 2.500 lei
- Personal – salarii datorate 6.500 lei
- Rezultatul reportat (profit) 5.500 lei
- Capital social 2.000 lei
- Rezerve 3.000 lei

Atfel, valoarea totală a conturilor de Pasiv este de 36.500 lei.

6
5. Să se precizeze răspunsul corect privind valoarea totală a creanţelor la o întreprindere,
ce prezintă următoarea situaţie patrimonială de mai jos şi să se argumenteze răspunsul cu
evidenţierea elementelor şi sumelor aferente:
- Mărfuri 1.500 lei
- Furnizori - debitori 4.000 lei
- Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 2.500 lei
- Clienţi 2.000 lei
- Fond comercial 2.500 lei
- Debitori diverşi 3.500 lei
- Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 4.500 lei
- Împrumuturi acordate pe termen lung 6.500 lei
- Capital social 20.000 lei
- Clienţi - creditori 3.000 lei
- Conturi la bănci în lei 10.000 lei

a) 15.000 lei; b) 15.500 lei; c) 16.000 lei; d) 16.500 lei

Rezolvare:

Valoarea totală a creanţelor este dată de următoarele elemente / conturi:

- Furnizori - debitori 4.000 lei
- Clienţi 2.000 lei
- Debitori diverşi 3.500 lei
- Împrumuturi acordate pe termen lung 6.500 lei

Răspuns corect: c) 16.000 lei

6. Să se determine valoarea totală a imobilizărilor necorporale la o întreprindere care

prezintă următoarea situaţie de mai jos, argumentându-se răspunsul cu evidenţierea
elementelor şi sumelor aferente:
- Instalaţii tehnice 15.000 lei
- Cheltuieli de constituire 10.000 lei
- Conturi la bănci în lei 13.000 lei
- Fond comercial 12.000 lei
- Obligaţiuni 14.000 lei
- Mărfuri 18.000 lei
- Dobânda aferentă împrumuturi acordate pe termen lung 17.000 lei
- Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale 11.000 lei
- Produse finite 10.000 lei
- Capital social

Rezolvare:

Următoarele elemente sunt imobilizări necorporale:

- Cheltuieli de constituire 10.000 lei
- Fond comercial 12.000 lei
- Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale 11.000 lei

Astfel, valoarea totală a imobilizărilor necorporale este de 33.000 lei.

7
 Cele 4 tipuri de modificări bilanţiere

Ecuaţia de bază a contabilităţii este:

A=P ecuaţia bilanţieră

Ecuaţia bilanţieră exprimă faptul că, oricând dacă facem bilanţul unei firme, trebuie să avem
egalitatea A = P. Deci, oricâte operaţii economice ar avea loc într-o firm ă, în urma fiec ăreia dintre
ele trebuie să rămână egalitatea A = P.

Astfel, toate operaţiile economice care au loc într-o firmă, pot produce în urma lor doar 4 tipuri de
modificări bilanţiere, ce nu vor afecta însă egalitatea A = P din bilanţ:

Cele 4 tipuri de modificări bilanţiere

1) A + x = P + x
modificări de volum
2) A - x = P - x

3) A + x - x = P
modificări de structură
4) A = P + x - x
x = suma de bani ce apare într-o operaţie economică

Concluzie: În urma oricărei modificări din cele 4 posibile, de mai sus, se va păstra egalitatea A = P.

● Primele două se numesc modificări de volum, deoarece în urma lor se schimbă valoarea/ volumul egalităţii
iniţiale A = P.
● Ultimele două se numesc modificări de structură, deoarece au avut loc modificări doar în structura
Activului sau doar în structura Pasivului, fără a se schimba însă valoarea egalităţii iniţiale A = P.

PAŞII de urmat - pentru stabilirea modificării bilanţiere ce se produce în urma unei operaţii economice:

1. Identificarea conturilor ce intervin în tranzacţia economică

2. Stabilirea naturii conturilor (dacă sunt de Activ sau Pasiv)
3. Stabilirea creşterii (+) sau descreşterii (-) conturilor

Notă: În orice operaţie economică trebuiesc identificate cel puţin 2 conturi !!!

Obs: Dacă în textul enunţului nu apare însă decât un cont, cel de-al doilea cont, care obligatoriu
trebuie să existe, este astfel un cont ascuns / subînţeles, ce trebuie dedus în mod logic.
8
Aplicaţii:

(fl.1 → C)
Ex.1: Se achiziţionează un utilaj de la furnizori în sumă de 20.000 lei.

Utilaje A (+)
Modificare bilanţieră de volum: A + x = P + x,
Furnizori P (+)
(datorie externă) unde x = 20.000 lei

Creşte (+) datoria firmei mele faţă de furnizori

Notă:
● La toate conturile de datorii externe mă întreb: „Ce face datoria firmei mele faţă de … ? În
cazul de faţă mă întreb: „Ce face datoria firmei mele faţă de … furnizori ?” Răspuns: Fiindcă
suntem la fluxul 1 de la CUMPĂRARE, când doar iau marfa, dar fără să plătesc banii, în felul
acesta creşte (+) datoria firmei mele faţă de furnizori.
Astfel pot să-mi dau seama dacă aceste conturi cresc (+) sau scad (-). (Vezi: Ex. 1, 3 şi 5)

● La toate conturile de creanţe mă întreb: „Ce face creanţa firmei mele faţă de … .
Astfel pot să-mi dau seama dacă aceste conturi cresc (+) sau scad (-). (Vezi: Ex. 6)

Ex.2: Se ridică din contul de la bancă suma de 5.000 lei şi se depune în casierie.

Contul la bancă A (–)

Modificare bilanţieră de structură: A + x – x = P,
Casa (Casieria) A (+)
unde x = 5.000 lei

(fl.2 → C)
Ex.3: Se face plata către furnizorul de la prima operaţie, plată în sumă de 20.000 lei,
din contul de la bancă.

Scade (-) datoria firmei mele faţă de furnizori

(datorie externă)
Furnizori P (–)
Modificare bilanţieră de volum: A – x = P – x,
Contul la bancă A (–)
unde x = 20.000 lei

Ex.4: Se hotărăşte majorarea capitalului social din rezerve, cu suma de 7.000 lei.

Capital social P (+)

Modificare bilanţieră de structură: A = P + x – x,
Rezerve P (–)
unde x = 7.000 lei

9
Ex.5: La sfârşitul lunii se face plata salariilor din casierie, în sumă de 10.000 lei.

Scade (-) datoria firmei mele faţă de salariaţi

(datorie externă)
Salarii P (–)
Modificare bilanţieră de volum: A – x = P – x,
Casa A (–)
unde x = 10.000 lei

(fl.2 → V)
Ex.6: Se încasează de la un client prin contul de la bancă suma de 3.000 lei.

Scade (-) creanţa firmei mele faţă de clienţi

(creanţă)
Clienţi A (–)
Modificare bilanţieră de structură: A + x – x = P,
Contul la bancă A (+)
unde x = 3.000 lei

10
 Contul

toate elementele patrimoniale de Activ şi Pasiv reprezintă de fapt CONTURI.

toate conturile sunt precedate de nişte coduri numerice, formate din 3 sau 4 cifre:
Ex: • 401 Furnizori
• 411 Clienţi
• 5121 Conturi la bănci în lei etc.

orice cont, fie că e de Activ fie că e de Pasiv, se prezintă sub forma unui „teu”, adică arată schematic
sub forma literei „T”, având în stânga Debitul (D) iar în dreapta Creditul (C). Între Debit şi Credit se
află denumirea contului.

(A) (P)
D Casa în lei C D Furnizori C

toate conturile încep cu literă mare, adică se scriu cu majusculă (Furnizori, Clienţi, Mărfuri etc.)

funcţia de bază a tuturor conturilor este aceea de a evidenţia pe Debit şi pe Credit sumele ce intervin
într-o operaţie economică

a debita un cont cu o anumită sumă, înseamnă a înregistra acea sumă în Debitul acelui cont. Toate
sumele înregistrate în Debit se numesc sume debitoare.

a credita un cont cu o anumită sumă înseamnă a înregistra acea sumă în Creditul acelui cont. Toate
sumele înregistrate în Credit se numesc sume creditoare.

soldul unui cont reprezintă restul rămas în acel cont, la sfârşitul unei perioade (zile, lună, an etc.)

Soldul poate fi de 2 feluri:

• soldul final (SF) – reprezintă restul final rămas într-un cont la sfârşitul anului
• soldul iniţial (SI) – reprezintă exact soldul final (restul final) de la sfârşitul anului
precedent, preluat la începutul anului curent ca rest iniţial

Regulile de funcţionare Regulile de funcţionare

ale conturilor de ACTIV ale conturilor de PASIV

(+) D Cont de ACTIV C (–) (–) D Cont de PASIV C ( +)

+ – – +
11
Elementele componente ale conturilor de ACTIV:

▪ au în stânga teului Debit (D) iar în dreapta teului Credit (C)

▪ între D şi C se află denumirea contului

▪ SID (Soldul Iniţial Debitor) reprezintă soldul final (restul final) de la sfârşitul anului precedent
▪ RD (Rulajul Debitor) reprezintă intrările din timpul unui an, fără a se lua în considerare şi
Soldul Iniţial Debitor (SID)
▪ RC (Rulajul Creditor) reprezintă ieşirile din timpul unui an

▪ TSD (Total Sume Debitoare) = SID + RD reprezintă totalul intrărilor din timpul unui an,
cu tot cu Soldul Iniţial Debitor (SID)
▪ TSC (Total Sume Creditoare) = 0 + RC, adică coincide cu RC reprezintă totalul ieşirilor din
timpul unui an

▪ SFD (Soldul Final Debitor) = TSD – TSC, adică total intrări – total ieşiri reprezintă restul final
rămas în cont la sfârşitul anului

(A)
(+) D Casa în lei C (–)
SID: 1.000 –
(1) 4.000
2.500 (2)
RD: 4.500 1.500 (3) RC: 4.000
(4) 200
(5) 300
TSD: 5.500 TSC: 4.000
SFD: 1.500

însă, se foloseşte varianta prin care atât Rulajului Debitor (RD) cât şi
Rulajului Creditor (RC) sunt evidenţiate şi ele pe un rând, la fel ca TSD şi TSC, astfel:

(A)
(+) D Casa în lei C (–)
SID: 1.000 –
(1) 4.000
2.500 (2)
1.500 (3)
(4) 200
(5) 300
RD: 4.500 RC: 4.000
TSD: 5.500 TSC: 4.000
SFD: 1.500

12
Elementele componente ale conturilor de PASIV:

▪ au în stânga teului Debit (D) iar în dreapta teului Credit (C)

▪ între D şi C se află denumirea contului

▪ SIC (Soldul Iniţial Creditor) reprezintă soldul final (restul final) de la sfârşitul anului precedent
▪ RC (Rulajul Creditor) reprezintă intrările din timpul unui an, fără a se lua în considerare şi
Soldul Iniţial Creditor (SIC)
▪ RD (Rulajul Debitor) reprezintă ieşirile din timpul unui an
▪ TSC (Total Sume Creditoare) = SIC + RC reprezintă totalul intrărilor din timpul unui an,
cu tot cu Soldul Iniţial Creditor (SIC)
▪ TSD (Total Sume Debitoare) = 0 + RD, adică coincide cu RD reprezintă totalul ieşirilor din
timpul unui an
▪ SFC (Soldul Final Creditor) = TSC – TSD, adică total intrări – total ieşiri reprezintă restul final
rămas în cont la sfârşitul anului

(P)
(–) D Rezerve C (+)
– SIC: 10.000
(1) 2.500
5.000 (2)
RD: 4.000 1.000 (3) RC: 6.000
(4) 1.500
TSD: 4.000 TSC: 16.000
SFC: 12.000

însă, se foloseşte varianta prin care atât Rulajului Debitor (RD) cât şi
Rulajului Creditor (RC) sunt evidenţiate şi ele pe un rând, la fel ca TSD şi TSC, astfel:

(P)
(–) D Rezerve C (+)
– SIC: 10.000
(1) 2.500
5.000 (2)
1.000 (3)
(4) 1.500
RD: 4.000 RC: 6.000
TSD: 4.000 TSC: 16.000
SFC: 12.000

13
Aplicaţii:

Ex.1 Să se determine RD, RC, TSD, TSC şi SF (soldul final) pentru contul
5121 Conturi la bănci în lei, în următoarea situaţie:

(1) la 1.01.2019 contul 5121 Conturi la bănci în lei prezintă un sold iniţial
de 30.000 lei;
(2) pe 15.01.2019 se încasează de la un client prin contul de la bancă suma de
20.000 lei;
(3) pe 25.02.2019 se face o plată către un furnizor, prin virament bancar, în sumă
de 15.000 lei;
(4) pe 4.04.2019 prin vânzarea unui utilaj se încasează de la debitori diverşi
suma de 50.000 lei;
(5) pe 9.08.2019 se face plata către un creditor în sumă de 25.000 lei;
(6) pe 20.12.2019 se achiziţionează, pentru decorarea firmei de sărbători, un brad
în valoare de 5.000 lei, ce se plăteşte prin virament bancar.

(A)
(+) D 5121 Conturi la bănci în lei C (–)
(1) SID: 30.000 –
(2) 20.000
15.000 (3)
(4) 50.000
25.000 (5)
5.000 (6)
RD: 70.000 RC: 45.000
TSD: 100.000 TSC: 45.000
SFD: 55.000

Explicaţii:

RD = 20.000 + 50.000 = 70.000

RC = 15.000 + 25.000 + 5.000 = 45.000
TSD = SID + RD = 30.000 + 70.000 = 100.000
TSC = 0 + RC = 45.000
SFD = TSD – TSC = 100.000 – 45.000 = 55.000

14
 Ex.2 Să se determine RD, RC, TSD, TSC şi SF (soldul final) pentru contul
401 Furnizori, în următoarea situaţie:

(1) la 01.01.2019 contul 401 Furnizori prezintă un sold iniţial de 10.000 lei;

(fl.1 → C)
(2) pe 20.01.2019 se achiziţionează materii prime de la furnizori, în sumă de
20.000 lei;

(fl.2 → C)
(3) pe 10.02.2019 se plătesc 7.000 lei din valoarea materiilor prime achiziţionate
de la furnizori;
(4) pe 19.03.2019 se plăteşte diferenţa de 13.000 lei din datoria faţă de furnizorii
de materii prime;
(5) pe 28.08.2019 se achiziţionează de la furnizori alte materii prime, în valoare
de 35.000 lei;
(6) pe 03.09.2019 se plătesc 18.000 lei din valoarea materiilor prime nou
achiziţionate
(7) pe 17.12.2019 se mai plătesc 2.000 lei din valoarea materiilor prime nou
achiziţionate.

(P)
(–) D 401 Furnizori C (+)
– SIC: 10.000 (1)
20.000 (2)
(3) 7.000
(4) 13.000
35.000 (5)
(6) 18.000
(7) 2.000
RD: 40.000 RC: 55.000
TSD: 40.000 TSC: 65.000
SFC: 25.000

Explicaţii:

RC = 20.000 + 35.000 = 55.000

RD = 7.000 + 13.000 + 18.000 + 2.000 = 40.000
TSC = SIC + RC = 10.000 + 55.000 = 65.000
TSD = 0 + RD = 40.000
SFC = TSC – TSD = 65.000 – 40.000 = 25.000

Obs: Aceste Explicaţii de mai sus nu se cer la examen, dar le- am arătat doar pentru
cei care efectiv nu mai ştiu cum s -au calculat RD, RC, TSD, TSC şi SFD în teul
contului 401 Furnizori de mai sus.

15
 Formula contabilă

Orice operaţie economică (ex: cumpărare, vânzare, plată, împrumut etc.) se înregistrează în
contabilitate codificat, cu ajutorul unei formule contabile.

Elementele care alcătuiesc o formulă contabilă sunt următoarele:

- Conturile ce apar în operaţia economică căreia vrem să-i întocmim formula contabilă;
- semnul „=”;
- Debitul (D) şi Creditul (C), ce se găsesc în stânga şi respectiv în dreapta faţă de semnul
„=”
- suma (sumele) aferentă(e) conturilor;
- semnul „%” (care se citeşte „URMĂTOARELE” şi se foloseşte doar atunci când în
formula contabilă avem mai mult de 2 conturi ); „următoarele” reprezintă prescurtarea de
la „următoarele conturi se debitează” sau „următoarele conturi se creditează”.

PAŞII de urmat - pentru întocmirea oricărei formule contabile:

Obs.: Primii 3 PAŞI sunt exact PAŞII de la stabilirea modificării bilanţiere

1) identificarea conturilor ce intervin în tranzacţia economică

2) stabilirea naturii conturilor (dacă sunt de Activ sau Pasiv)
3) stabilirea creşterii (+) sau descreşterii (-) conturilor
şi
4) aplicarea regulilor de funcţionare ale conturilor

Întocmirea formulei contabile, ce se realizează astfel:

● se pune mai întâi semnul „=” la mijlocul paginii;
● se ştie că întotdeauna în stânga de „=” este Debitul (D) iar în dreapta de „=” este
Creditul (C), punându-se astfel litera D în stânga de „=” şi litera C în dreapta de „=”,
dar pe rândul imediat de deasupra rândului cu semnul „=”;
● conform regulilor de funcţionare ale conturilor stabilite la pasul 4), se aşază conturile
sub Debit (D) şi respectiv sub Credit (C) pe rând cu semnul „=”, iar apoi se trec
sumele corespunzătoare în dreptul conturilor, în partea dreaptă a formulei (este vorba
de sumele ce apar în operaţiile economice).

Notă: În orice operaţie economică trebuiesc identificate cel puţin 2 conturi !!!

Formulele contabile pot fi de 2 feluri:

a) simple - în aceste formule se regăsesc doar 2 conturi

b) compuse - în aceste formule se regăsesc cel puţin 3 conturi

16
Orice formulă contabilă se bazează pe ecuaţia dublei înregistrări :

Debit = Credit D=C

sau pe scurt:

Ecuaţia dublei înregistrări (D = C) se referă la faptul că:

• în orice formulă contabilă simplă: un cont se debitează (D) iar celălalt cont se
creditează (C), cu aceeaşi sumă;

• în orice formulă contabilă compusă: ori un cont se debitează (D) iar restul conturilor se
creditează (C) cu aceeaşi sumă, ori un cont se creditează (C) iar restul conturilor se
debitează (D), cu aceeaşi sumă.

Aplicaţii:

1. Se decide majorarea capitalului social din rezerve, cu suma de 20.000 lei.

Capital social P (+) → C

Rezerve P (–) → D

D C
Formula contabilă simplă (FCS): Rezerve = Capital social 20.000 lei → D=C

Modificarea bilanţieră (MB): A = P + x – x, unde x = 20.000 lei

(fl.1 → C)
2. Se achiziţionează mărfuri de la furnizori, în valoare de 50.000 lei.

Mărfuri A (+) → D

Furnizori P (+) → C

D C
FCS: Mărfuri = Furnizori 50.000 lei → D=C

MB: A + x = P + x, unde x = 50.000 lei

Obs.: Din orice formulă contabilă simplă sau compusă va rezulta ecuaţia dublei înregistrări
D = C.

17
 (fl.2 → C)
3. Se plăteşte datoria faţă de furnizorii de la Ex. 2, datorie în sumă de 50.000 lei.

Furnizori P (–) → D

Conturi la bănci în lei A (–) → C

Obs: Contul Conturi la bănci în lei este un cont ascuns / subînţeles, ce s-a dedus în mod logic.
Dacă aveam bani şi în casieria firmei, în loc de contul Conturi la bănci în lei, puteam la fel de
bine să plătim furnizorul şi din cash, folosind contul Casa în lei.

D C
FCS: Furnizori = Conturi la bănci în lei 50.000 lei

MB: A - x = P - x, unde x = 50.000 lei

(fl.2 → V)
4. Se încasează de la clienţi în numerar (cash), suma de 2.500 lei.

Clienţi A (–) → C

Casa în lei A (+) → D

D C
FCS: Casa în lei = Clienţi 2.500 lei

MB: A + x - x = P, unde x = 2.500 lei

5. Se plăteşte către un creditor o datorie în valoare de 5.500 lei astfel: 4.500 lei din
bancă şi 1.000 lei în numerar.

Scade (-) datoria firmei mele faţă de creditori

(datorie externă)
Creditori diverşi P (–) → D
Conturi la bănci în lei A (–) → C Formula contabilă compusă (FCC):
Casa în lei A (–) → C

D C
Creditori diverşi = % 5.500 lei
Conturi la bănci în lei 4.500 lei → D=C
Casa în lei 1.000 lei

Obs: La toate formulele contabile compuse, suma totală din dreptul semnului „%”
se subliniază.

MB: A – x = P – x, unde x = 5.500 lei

18
 (fl.2 → V)
6. Se încasează de la debitori suma de 6.000 lei astfel: 1.200 lei cash, iar restul de
4.800 lei prin contul de la bancă.

Scade (-) creanţa firmei mele faţă de debitori

(creanţă)
Debitori diverşi A (–) → C
Conturi la bănci în lei A (+) → D
Casa în lei A (+) → D

D C
FCC: % = Debitori diverşi 6.000 lei
Conturi la bănci în lei 4.800 lei → D=C
Casa în lei 1.200 lei

MB: A + x – x = P, unde x = 6.000 lei

Notă: După înregistrarea oricărei formule contabile, sumele din formula contabilă se
trec ulterior în teurile conturilor ce apar formula contabilă, astfel:

(A) (A)
Conturi la bănci (A) Debitori
(+) D în lei C (–) (+) D Casa în lei C (–) (+) D diverşi C (–)

4.800 (6) 1.200 (6) 6.000 (6)

7. Se contractează (se ia) un credit bancar pe termen lung în sumă de 50.000 lei.

Creşte (+) datoria firmei mele faţă de bancă, privind creditul luat de la bancă

(datorie externă)
Credite bancare pe termen lung P (+) → C
Conturi la bănci în lei A (+) → D

D C
FCS: Conturi la bănci în lei = Credite bancare pe termen lung 50.000 lei

MB: A + x = P + x, unde x = 50.000 lei

19
8. Se înregistrează rambursarea unei rate dintr-un creditul bancare pe termen lung,
în sumă de 2.000 lei.

Scade (-) datoria firmei mele faţă de bancă, privind creditul luat de la bancă

(datorie externă)
Credite bancare pe termen lung P (–) → D
Conturi la bănci în lei A (–) → C

D C
FCS: Credite bancare pe termen lung = Conturi la bănci în lei 2.000 lei

MB: A - x = P - x, unde x = 2.000 lei

9. Se încorporează prime de capital, în sumă de 8.000 lei, în capitalul social ¹/ şi se aduce un

aport în natură la capitalul social, aport reprezentat de un utilaj în valoare de 25.000 lei ²/.

Obs: Din textul problemei, se observă că avem în acelaşi text 2 operaţii economice,
ce trebuiesc înregistrate separat:

9.1. Încorporarea primelor de capital în capitalul social şi

9.2. Aducerea utilajului ca aport la capitalul social

9.1. Încorporarea primelor de capital în capitalul social

Prime de capital P (–) → D

Capital social P (+) → C

D C
FCS: Prime de capital = Capital social 8.000 lei

MB: A = P + x - x, unde x = 8.000 lei

9.2. Aducerea aportului la capitalul social

Utilajul A (+) → D
Capital social P (+) → C

D C
FCS: Utilajul = Capital social 25.000 lei

MB: A + x = P + x, unde x = 25.000 lei

20
10. Se efectuează plata impozitului pe profit, în sumă de 10.000 lei, astfel: 1.000 lei
cash, iar restul prin virament bancar.

Scade (-) datoria firmei mele faţă de Sat, privind impozitul pe profit datorat

(datorie externă)
Impozitul pe profit P (–) → D
Casa în lei A (–) → C
Conturi la bănci în lei A (–) → C

D C
FCS: Impozitul pe profit = % 10.000 lei
Casa în lei 1.000 lei
Conturi la bănci în lei 9.000 lei

MB: A - x = P - x, unde x = 10.000 lei

21
22