Antroposfera – omul şi activităţile umane

Prof. dr. Ioan Mărculeţ (Colegiul Naţional „I. L. Caragiale Bucureşti,

Şcoala Gimnazială Discovery, Voluntari, Ilfov)

Populaţia Terrei: evoluţia numerică, răspândirea geografică,

diversitatea umană, mobilitatea teritorială

I. Evoluţia numerică a populaţiei. Până în secolul al XIX-lea, evoluţia numerică a populaţiei

Terrei a fost relativ lentă.
 Pe baza cunoştinţelor acumulate până în prezent, scrieţi câteva cauze care au generat evoluţia numerică
redusă a populaţiei, până în jurul anului 1850.

 Activitate în perechi. Analizaţi figurile 1 şi 2 din manual [pag. 22] şi scrieţi:

a. anii în care s-au înregistrat:
 primul miliard de locuitori: …………………..….
 al treilea miliard de locuitori: …………………..….
 al cincilea miliard de locuitori: …………………..….
 al şaptelea miliard de locuitori: …………………..….
b. numele continentului în care se va produce o scădere a numărului de locuitori până în anul 2100: ………………….
Creşterea accelerată a numărului populaţiei se numeşte explozie demografică.
 Utilizând textul din manual [pag. 22], scrie factorii care au generat explozia demografică a populaţiei din a
doua jumătate a secolului al XX-lea.
a. ________________________________________________________________________________________________
b. ________________________________________________________________________________________________
c. ________________________________________________________________________________________________
d. ________________________________________________________________________________________________
 Explicaţi rolul factorilor scrişi mai sus, la punctul d.

II. Răspândirea geografică a populaţiei. Pe Glob, populaţia este neuniform răspândită.

Densitatea populaţiei (loc./km2) este influenţată de mai mulţi factori.
 Citeşte textul din manual [pag. 23] şi scrie factorii care au favorizat răspândirea geografică a populaţiei.
a. b.
c. d.
 Realizează corespondenţa între factorii răspândirii geografice a populaţiei.
 demografici  clima
 istorici şi culturali  gradul de dezvoltare economică
 naturali  natalitatea
 socio-economici  religia
 Pe baza cunoştinţelor acumulate în clasa a V-a, precizaţi:
1. o formă de relief majoră favorabilă locuirii: …………………………………………………………………………………………...
2. două tipuri de climă nefavorabile locuirii: ……………………………………………………………………………………………..
Pe continente, ponderea populaţiei este diferită.
 Cu ajutorul graficului „e. Populaţia pe continente”, din manual [pag. 23], scrie continentele în ordinea
descrescătoare a proporţiei (%) populaţiei din totalul mondial şi valoarea sa.
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________

III. Diversitatea umană se evidenţiază prin diferenţele rasiale, confesionale/religioase, pe

grupe de vârstă şi sexe, etnice etc.
 Activitate în perechi. Analizaţi imaginile din manual [pag. 24] şi scrieţi:
a. ponderea (%) deţinută de populaţia aparţinând următoarelor confesiuni:
 creştină: ………………..
 musulmană: ………………..
 hindusă: ………………..
 budistă: ………………..
 taoistă şi confucianistă: ………………..
b. ponderea (%) locuitorilor cu vârste de:
 0-18 ani: ………………..
 19-64 ani: ………………..
 peste 65 ani: ………………..

IV. Mobilitatea teritorială a populaţiei se referă la deplasarea persoanei dintr-un areal

geografic în altul. Acest fenomen demografic se numeşte migraţie. Locuitorii care părăsesc o regiune
geografică sau o ţară se numesc emigraţi, iar cei care se stabilesc în alt teritoriu sau în altă ţară, se
numesc imigranţi.
 Activitate în perechi. Scrieţi câteva
cauze care îi determină pe oameni să-şi pără-
sească definitiv sau temporar ţările de origine.
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________

 Temă
Diversitatea trăsăturilor somatice (culoarea pielii, părul, forma feţei, forma buzelor, forma nasului,
forma craniului şi forma ochilor) şi fiziologice (însuşirile funcţionale) ale oamenilor, generează
subdiviziuni rasiale. Majoritatea surselor indică trei rase: europeană (sau albă), mongoloidă
(galbenă) şi negroidă (neagră sau ecuatorială).
 Utilizând diferite surse de informare, completaţi pentru rasele de mai jos: principalele
trăsături somatice şi principalele regiuni geografice în care sunt majoritari.
rasa europeană rasa mongoloidă rasa negroidă

    
 Aşezările omeneşti – forme de locuire şi diferenţieri teritoriale

Aşezările omeneşti se diferenţiază după numărul locuitorilor, după activităţile desfăşurate de

locuitori, după structura clădirilor etc., în aşezări rurale şi aşezări urbane.

I. În aşezările rurale predomină activităţile agricole (cultivarea plantelor şi creşterea

animalelor), iar dotările sunt mai reduse.
 Citeşte textul din manual [pag. 25] şi scrie formele de aşezări rurale.
a. ___________________________ b. ___________________________ c. ___________________________
Prin ce se deosebeşte ferma de cătun? Schiţă de aşezare rurală
Satele, cele mai dezvoltate forme de aşezări rurale, sunt
alcătuite din:
 populaţie sau locuitori;
 vatră, …………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………….
 moşie, …………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………….
 Utilizează textul din manual şi scrie tipurile de sate în funcţie de 1. limita vetrei; 2. gospodărie; 3. drum;
dispunerea gospodăriilor în cadrul vetrei. 4. limita moşiei; 5. teren arabil; 6. livadă; 7. pădure.

a. b.
c. d.
 Observaţi imaginile din manual [pag. 26] şi descrieţi cele patru tipuri de sate.
În funcţie de regiunea geografică în care sunt amplasate şi de materialul utilizat în construcţia
caselor, satele sunt de mai multe tipuri: stup sau cuib, cu izbe, kraal, cu iurte ş.a.
 Citeşte textul din manual [pag. 26] şi realizaţi corespondenţa dintre tipurile de sate (A) şi regiunile
geografice în care se găsesc (B).
A B
 cu case din cărămidă şi din piatră  Africa de Sud
 cu case din chirpici  Asia Centrală
 cu iurte  Europa Estică
 cu izbe  Europa Vestică
 kraal  regiunea mediteraneană
 stup sau cuib  taigaua siberiană

II. Aşezările urbane au evoluat de la stadiul de oraş propriu-zis, la cele de metropolă,

conurbaţie şi megalopolis.
Oraşul propriu-zis este alcătuit din:
 populaţie sau locuitori;
 intravilan, …………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
 extravilan, ………………………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
 Activitate în perechi. Cu ajutorul manualului şcolar [pag. 26], stabiliţi şi scrieţi prin ce se caracterizează
metropola, conurbaţia şi megalopolisul.
a. metropola …………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
b. conurbaţia …………………………………………………………………………………………………………………….………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
c. megalopolisul ………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
 Citiţi textul referitor la oraşul viitorului, din manual [pag. 27].
V-ar plăcea să locuiţi într-un astfel de oraş?

 Temă
.

 Rezolvă punctul al doilea de la rubrica „Aplică” din manual [pag. 27].

Megalopolis Ţara/Ţări Oraşe
BOSWASH
Japonia
Londra, Amsterdam, Strasbourg, Milano
Brazilia
Shenzen, Hong Kong, Shanghai, Hangzhou
Delta Nilului
…

    