Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
________________________________________________________________________________________________
B. „Pompei rămâne singur la Roma și în scurtă vreme este stăpân aici. Dificultățile externe
și nesiguranța din capitală sunt atât de mari încât, Senatul și poporul fiind înspăimântați nu șovăie
să nesocotească încă o dată instituțiile în folosul lui. În 52 î.Hr., el este consul de unul singur, și
totodată își prelungește proconsulatul în Spania. Dar conflictul latent cu Cezar, agravat de moartea
lui Crassus, izbucnește în anii 50 î.Hr. Manevrele politice ale lui Pompei nu reușesc să-l elimine pe
prestigiosul învingător al galilor. Datorită noii sale puteri militare și financiare, Caesar încalcă definitiv
legalitatea trecând Rubiconul. Acesta este începutul unui război civil de o violență extraordinară, în
cursul căruia Roma este abandonată răsculaților de către Pompei și Senat, iar legiunile se ucid între
ele în Spania, în Iliria, în Grecia, în Orient, în Africa.”
(Larousse, Istoria universală)
C. „Dispariția șefului statului face situația mai confuză ca niciodată. Moștenitorul său spiritual,
Antoniu, confirmă faptele lui Cezar, dar testamentul dictatorului defunct îl desemnează în calitate de
fiu adoptiv […] pe nepotul său Octavian, la a cărui cauză aderă Cicero și, după el, senatorii în fața
cărora tânărul imperator cutează să se prezinte înarmat. Susținut de clientela părintelui său divin,
Octavian preia consulatul în mod ilegal începând din 43 î.Hr., fără a fi urcat scara demnităților. În
același an el încheie cu Antonius și Lepidus, partizanul lui Cezar, cel de-al doilea triumvirat, care se
deosebește de primul prin faptul că este o magistratură aprobată de popor.“
(Larousse, Istoria universală)
Elaboraţi, în aproximativ trei-patru pagini, o sinteză despre civilizația europeană în Evul Mediu,
având în vedere:
- prezentarea a două asemănări și a unei deosebiri dintre formarea popoarelor germanice și
romanice;
- precizarea unui aspect referitor la ierarhia feudală și prezentarea câte unei consecințe ale
acestuia pentru Imperiul Romano-German, respectiv statele medievale din spațiul românesc;
- menționarea a patru aspecte referitoare la Imperiul Bizantin între secolele al VII-lea – al XIII-lea;
- explicarea rolului unei personalități politice în cadrul evenimentelor desfășurate în Franța
între secolele al XI-lea – al XIV-lea.
Notă!
Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea sintezei, evidenţierea relaţiei
cauză – efect, respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea
sintezei în limita de spaţiu precizată