Tema.

Migraţia populaţiei

Titular de curs: Mihai Hachi,

dr., conf. univ.
 Tema: Abordări teoretice şi conceptuale
asupra migraţiei
I. Conţinutul şi particularităţile de bază ale
migraţiei.
II. Clasificarea principalelor abordări
ştiinţifice în studierea migraţiei.
III. Teorii clasice şi moderne ale migraţiei.
Bibliografia:
1.Vaculovschi, D. Migrație și dezvoltare. Aspecte socio-economice ale migrației. Manual.
Chișinău, 2017 /varianta electronică
2.Moșneaga, V. Migrație și dezvoltare. Aspecte politico-juridice ale migrației. Manual.
Chișinău, 2017/varianta electronică
3.Economie mondială și integrare europeană. Manual. Coord. Chistruga, B., Lobanov, N.
Chișinău, ASEM, 2016, cap. 5, partea III.
 Statistici în domeniul migrației
• Baza de date recensământ UNECE (Comisia Economică a ONU pentru Europa)
(http://www.unece.org/stats/census/2000/Welcome.html);
• Baza de date privind migrațiile de muncă ILO (Organizația Internațională a Muncii),
(http://www.ilo.org/public/english/protection/migrant/info/ilm_dbase.htm);
• Migrationinfo (Bazele de date menținute de UNICEF în colaborare cu Universitatea
din Houston) (http://www.migrantinfo.org/);
• Direcția ONU pentru Populație (http://esa.un.org/migration/);
• Direcția Statistică a ONU (http://unstats.un.org/unsd/default.htm);
• Baza de date UNHCR (baza de date a solicitanților de azil, refugiaților și altor
persoane aflate sub protecție) (http://www.unhcr.org/pages/49c3646c4d6.html).
• Baza de date Prominstat (www.prominstat.eu);
• EDACwowe (European Data Center for Work and Welfare)
(http://www.edacwowe.eu/);
• Baza de date Clandestino (privind migranții ilegali în UE) (http://irregular-migration.
• net//);Baza de date EUROSTAT (http://epp.eurostat.ec.europa.eu/);
 Obiective:

- A defini conceptele de bază care explică

migraţia internaţională a forţei de muncă;
- A determina particularităţile de bază ale
migraţiei internaţional a forţei de muncă la
etapa contemporană;
- A identifica factorii, fenomenele, procesele,
indicatorii care justifică dimensiunea și efectele
MIFM;
- A analiza teoriile principale care explică
fenomenul migrației
 Cuvinte/termeni-cheie:
• Migraţia internațională a forței de
muncă/migrație, flux migrațional,
reemigraţie, „exod de inteligență”/brain
drain/brain gain, reglementarea migrației
 Glosar tematic:
Migraţia Mişcarea populaţiei apte de muncă peste hotarele
internațională a propriei ţări cu scopul de a fi antrenată în relaţii de
muncă cu angajatorii din alte state
forței de muncă
Migraţii Migrarea persoanelor cu schimbarea definitivă a
definitive locului de trai şi muncă

(ireversibile)
Migraţii Migrarea persoanelor cu schimbarea temporară a
temporare locului de trai şi muncă
(reversibile)
 Glosar tematic/continuare:

Exod de Migrarea persoanelor cu un grad ridicat de instruire şi

inteligenţă pregătire profesională către ţări ce oferă oportunităţi
economice şi sociale mai bune decât în țara de origine
(Brain drain/
Brain gain)

Flux Numărul total al deplasărilor efectuate de către populaţie

migraţional în cursul unei perioade de timp (lună, an)
Elemente ale migraţiei:

Migrație de
Reemigraţie tranzit
 Clasificarea migraţei
Criteriu geografic - Migraţii la distanţe mici, medii şi mari;
- migraţii locale
- regionale
- transfrontaliere
- intracontinentale
- intercontinentale;
- globale
S-N; S-S; E-W
Caracteristicile Vârstă
migranţilor Sex
Naţionalitate/etnie
Religie
Migraţii după - individuale;

număr/cantic - familii/”cuiburi”;
ative - grupuri;
- în masă
Calităţile După calificare:

profesionale Migraţia forţei de muncă necalificată

Migraţia forţei de muncă de calificare medie
ale migranților
Migraţia forţei de muncă înalt calificată (Brain drain)
După structura profesională:
Migraţia muncitorilor/medicilor/inginerilor etc.
Fig.1. Formele
migrației
 Tipologia migraţiei
Mobilitatea teritorială a Mobilitatea Migraţia
populaţiei (Mobility) (Migration)
(Human Geographic Mobility)

Migraţia internă Migraţia internaţională Emigraţia

(Internal Migration) (International Migration) (Emigration)

Imigraţia Migraţia transfrontalieră Repatrierea

(Imigratation) (Transnational Migration) (Return Migration)

Nomazii Migraţia primară şi Migranţi „pilot” şi migraţia

(Nomadism) secundară de „cercetare”
(primary and secondary (Pilot migration and bridgeheads)
migration)
Exploratorii Migraţie ilegală Contrabandă cu persoane
(explorative migration) (Illegal migration) (Human Smugling)
 Tipologia migraţiei (continuare)
Migraţia globală Migraţia rural-urban Migraţia de tranzit
(Global migration) (rural-urban migration) (transit migration)
Migraţia temporară Migraţia pendulară YO-YO migraţia
(Temporary Migration) (Pendulum migration) (YO-YO migration)
Migraţia transfrontalieră Migraţia sezonieră Migraţia circulară
(Cross-border communiting) (Seasonal Migration) (Circular migration)

Migraţia în lanţ Migraţia circulară Migraţia incompletă

(Chain Migration) (Rotation Migration) (Incomplete Migration)

Migraţia economică Noua migraţie economică Migraţia de comerţ

(Economic Migration) (New Economic (Migratory Trade)
Migration)
Migraţia de muncă Gasterbaiteri Migraţia elitelor
(Labour Migration) (Guest workers) (Elite Migration)
Fluxurile migraţioniste la etapa contemporană
 Care sunt motivele migrației?
-
-
-
-
-
 Clasificarea migranţilor după motiv

Migranţii muncitori 1. Globaliștii/funcţionari civili internaţionali

2. Antreprenorii şi investitorii
3. Lucrătorii migranți
Educaţie şi pregătire 1. Carieră/ Persoane aflate în pregătire
profesională profesională
2. Studenţii
Emoţionale 1. Reunificarea şi formarea familiilor
2. Pe baza originii etnice a strămoşilor
3. Dragostea!
Umanitare 1. Refugiaţii
2. Solicitanţii de azil
Recreaţionale 1. Turiştii
Costul forței de muncă în statele UE, per oră, 2015
 Sarcină didactică
• Numiți 3 cauze ale migrației ce țin de
factorul economic
• factorul politic
• Factorul social
 Factori determinanţi ai migraţiei
• Factori de natură economică (şomaj, diferențe
de dezvoltare economică, relocalizarea
activităţilor economice, globalizarea producţiei
şi a capitalurilor);
• Factori de natură politică (instituţionalizarea
REI, transparenţa frontierelor, integrarea etc.);
• Factori de natură socio-demografică şi
socio-culturală (căsătorii mixte, răspândirea
religiilor şi activitatea de misionarism a unor
culte religioase, creşterea naturală inegală a
populaţiei etc.).
Clasificarea principalelor abordări
ştiinţifice în studierea migraţiei
Disciplina Subiectele de cercetare
1. Economia ? prin ce se explică decizia de migrare a populaţiei
economic active şi care sunt efectele:
- impactul migraţiei asupra pieţei forţei de muncă;
- impactul migraţiei bugetului consolidat;
- impactul migraţiei asupra balanţei de plăţi

2. Demografia ? Cum influenţează migraţia asupra caracteristicilor

populaţiei:
- impactul migraţiei asupra sistemului de reproducere;
- influenţa migraţiei asupra natalităţii, mortalităţii,
sporului natural
- influenţa migraţiei asupra structurii populaţiei: de gen,
etativă, profesionale, instruire
3. Antropologia ? În ce măsură migraţia influenţează schimbările
culturale şi influenţează asupra identităţii etnice:
- distanţa culturală;
- schimbul intercultural;
- gradul de integrare a imigranţilor/naturalizarea
Clasificarea principalelor abordări ştiinţifice în
studierea migraţiei (continuare)
4. Istoria - Dinamica migraţiei;
- Periodizarea migraţiei;
- Care este experienţa migraţională a anumitor
popoare/grupuri/indivizi
5. Drept ? În ce măsură legislaţia influenţează migraţia
6. Sociologie ? prin ce se explică diferitele forme de adaptabilitate a
migranţilor
? cum se modifică comportamentul migranţilor
7. Politologia ? Prin ce se explică dificultatea controlului migraţiei
din partea statelor:
- rolul statelor în gestiunea fluxurilor migraţionale;
- influenţa migraţiei asupra instituţiilor statale;
- problema incorporării/naturalizării
8. Geografia ? Care sunt preferinţele teritoriale ale migranţilor,
ţinându-se cont de legăturile dintre migranţi şi ţara de
destinaţie/limbă, cultură, tradiţii, religie
- distanţa;
 TEORIILE MIGRAȚIEI
VIZIUNEA OPTIMISTĂ ȘI PESIMISTĂ

 Funcționalism
 Teoria lui E. G. Ravenstein
 
 Neo-clasicism
   Modernizare  Teoria lui Everett S. Lee
 Transfer net Nord-Sud
 
 Brain gain  Teoria tranziției mobilității a lui
Optimiștii  Micșorarea inegalităților Wilbur Zelinsky
 Investirea remitențelor
migrației
 Dezvoltare  Modelul gravitațional al lui I. S.
 Reducerea migrației
Lowry
 Structuralism
 
 Neo-marxism  Teoria cauzalității cumulative
   Dezintegrare
 Transfer net Sud-Nord
Pesimiștii  Teoria dependenței/a sistemului
 Brain drain
migrației mondial
 Creșterea inegalităților
 Orientarea remitențelor
către consum
 Teoria dualismului pieței
 Dependență muncii
 Creșterea migrație
 Teoria lui E. G. Ravenstein
- Ponderea emigranților descrește pe măsură ce
distanța geografică crește (intensitatea migrației este
• 1885 Legile Migrației invers proporțională cu distanța).
(The laws of migration) -Migrația are o intensitate graduală (sat-centru
raional-capitală-migrație externă);
• Analizează raportul -Oricare flux principal de migrație va produce un
contraflux;
dintre distanță și -Populația mediului urban prezintă o migrație internă
volumul migrației cu intensitate mai scăzută, comparativ cu cea din
mediul rural;
• 7 legi cu privire la -Migrația populației feminină prezintă o intensitate
mai ridicată decât cea masculină, predominant în
mobilitatea populației migrația pe distanțe scurte;
-Dezvoltarea tehnologiei, industriei, comerțului și a
mijloacelor de transport conduce la creșterea
intensității migrației;
-Cel mai important factor care determină inițierea
migrației populației îl reprezintă factorul economic;
 Everett S. Lee
• 1966 lucrarea „O teorie
despre migrație” (A
theory of migration)
• 1. Factori asociați cu
locul de origine;
• 2. Factori asociați cu aria
de destinație;
• 3. Factorii care intervin
ca obstacole între locul de
origine și de destinație;
• 4. Factorii personali.
• Factorii de atracție (+ pull
factors, mediul de trai ridicat,
condiții reale de perfecționare
profesională, remunerare
financiară adecvată);
• Factorii de respingere (- push
factors, instabilitate socio-economică,
lipsa unui loc de muncă, corupție,
birocrație).
• Ipoteze: Volumul migrație în corespundere
cu diversitatea arealului; Diversitatea populației
variază fluxul migrațional/Japonia; Variațiile
economice; Limitarea sau interzicerea
fenomenului de migrație în anumite regiuni/țări
va stimula creșterea volumului de emigranți
 Teoria lui W. Zelinsky
• 1971 Teoria tranziției • Prima etapă aparține societății
tradiționale premoderne
mobilității; (premodern traditional society),
• Evoluția migrației în în care mobilitatea populației este
redusă, sporul natural este scăzut,
corespundere cu sunt prezente rate ridicate ale
tranziția natalității și mortalității
demografică/tranziția
vitală și socio-
economică
• 5 etape ale tranziției
vitale
 Etapele tranziției vitale (W.
Zelinsky)
• A 2-a etapă reprezintă societatea
situată într-o fază de tranziție
timpurie (early transitional society),
sau mai este denumită prima fază a
modernizării, este caracterizată prin
creșterea tuturor mobilităților atât
interne (circulară, rural – urban, urban
- urban), cât și internațională
• Etapa a 3-a aparține societății care se află
într-o fază de tranziție târzie, (late
transitional society), fiind numită și a
doua fază a modernizării, se evidențiază
printr-o scădere a sporului natural fiind
efectul direct al scăderii fertilității și
mortalității; scade intensitatea migrației
rural – urban, urban – urban cât și migrația
internațională a populației
 Etapele tranziției vitale (W.
Zelinsky)
• A 4-a etapă este cea a societății • A 5-a etapă aparține viitoarei societăți
avansate/cea modernă (advanced foarte avansate (future superadvanced
society), fiind stadiul societății society), denumită și societatea postmodernă
postindustriale, migraţia rural-urban (postindustrializată), prezintă o migrație rural
continuă, însă ratele sunt reduse atât în – urban nesemnificativă, majoritatea formelor
de migrație internă se reduc la migrația urban
termeni relativi, cât şi absoluţi; migraţia
– urban, are loc o scădere a sporului natural, se
urban-urban continuă să fie ridicată, menține o imigrație a forței de muncă brute
statul/regiunea își schimbă statutul de la din zonele aflate în curs de dezvoltare
unul emigraționist la unul imigraționist
Fluxurile migraţioniste la etapa contemporană
 Centre de atragere a
migraţiei de muncă
 Europa Occidentală  Orientul Apropiat şi Mijlociu
Indicatorii principali ai migraţiei:
1. Bilanțul migrațional/Sold
migraţional/migraţia netă; M=I-E
2. Dimensiunea migraţiei/imigraţiei (migrație
sumară) I+E;
3. Rata de Emigrare/Imigrare – Re=Nr.
Emigranţi/Populaţia totală x 1000; Ri=I/P x
1000
4. Rata totală de migrare: Rm=I+E/P x1000
 Efectele migrației
• Efecte economice
• Efecte demografice
• Efecte sociale: socio-culturale
• Efecte politice
 Efectele migraţiei internaţionale a forţei de muncă

Pentru statele de imigrație Pentru statele de emigrație

Pozitive
+ economii în ceea ce privește
pregătirea profesională a forței de
muncă;
+ Efectul multiplicator (stimularea
de către forţa de muncă străină a
producţiei şi a ocupării în ţara de
adopţie);
+ Stabilităţii sociale prin plata
impozitelor de către muncitorii
migranți;
+ Ocuparea locurilor de muncă
libere sau nesolicitate de titulari
+ Transferurile băneşti în valută
convertibilă în ţară (remitențe)
+ Diminuarea presiunilor din
partea resurselor de forţă de
muncă în surplus şi a tensiunii
sociale;
+ Instruirea şi pregătirea
profesională gratuită a forţei de
muncă proprii, cunoaşterea
acesteia cu formele de organizare
a muncii avansate
+ Primirea finanţărilor şi a
ajutoarelor din partea statelor
recipiente şi a organizaţiilor
internaţionale specializate pentru
programele de dezvoltare social-
 Efectele migraţiei internaţionale a forţei de muncă

Negative
State recipiente/imigraţie State donatoare/emigraţie
- Creşterea tensiunilor pe piaţa forţei de - Pierderile economice ca rezultat al
muncă locală; diminuării potenţialului uman;

- reducerea costului forţei de muncă; - Pierderile de pe urma instruirii şi

- provocarea conflictelor naţionale şi
etnice dintre populaţia locală şi
imigranţi, tensiuni sociale manifestate
prin discriminări şi aversiune faţă de
imigranţi;
pregătirii profesionale a emigranţilor;
- riscul demografic exprimat prin
diminuarea potenţialului de
reproducere a populaţiei şi erodarea
institutului familiei etc.

- Creşterea ratei şomajului, etc.

 „Noi am chemat muncitori,
dar au venit oameni” E. Fris
 plăţi ale lucrătorilor (workers remmitance) care
reprezintă valoarea transferurilor către ţara de origine
efectuate de către emigranţi aflaţi în străinătate;
• transferuri ale migranţilor - care reprezintă alte
fluxuri de bunuri şi active financiare asociate cu
migranţii internaţionali
• Efectele migraţiei asupra bugetului
consolidat/finanţelor publice
 Efecte asupra bugetelor
• Ţările de emigraţie • Ţările de imigraţie
- muncitorii migranţi nu • + migranţii muncitori
plătesc impozite plătesc impozite mărind
(diminuarea veniturilor în veniturile statelor adoptive;
buget); - muncitorii migranţi
• + remitenţele sunt îndreptate împreună cu membrii
către anumite plăţi, scutind familiilor lor se conectează
statul de unele cheltuieli la sistemul cheltuielilor
(plata indemnizaţiilor, statale (pensii, îndemnizaţii,
contracte, burse de studii), cheltuieli de educaţie,
contribuindu-se la cheltuieli de sănătate,
diminuarea veniturilor din asistenţă socială,
buget infrastructură socială etc.)
 Costurile şi beneficiile migraţiei/
efecte socio-demografice

• Efectele migraţiei în plan demografic:

• E – depopulare/diminuarea densităţii populaţiei;
• E – îmbătrînirea populaţiei;
• E – feminizarea sau masculinizarea populaţiei;
• E – creşterea presiunii demografice;
• E – scăderea ratei de fertilitate;
• E – modificarea structurii populaţiei;
• I – efectele sunt contrare ţărilor de emigraţie (E)
Cadrul normativ juridic al
migrației
Politici și reglementări ale
migrației
 De ce statele promovează
politici migraționale?
• Din raționamente economice (cerințele pieții
muncii, protecția pieții muncii, câștig de pe urma
invitației populației instruite și educate etc.);
• Sociale: îmbătrânirea populației și a forței de
muncă;
• Securitate și dezvoltare durabilă: deficit de
populație (Australia, Canada); modificarea
structurii în sensul dorit (selectarea pe
criteriu demografic (vârstă, gen) a populației,
etnic, cultural, etc.;
Ce include politica de migrație și
azil?
• - Politica de frontieră;
• - Politica privind viza;
• - Azilul;
• - Integrarea imigranților;
• - Migrația de muncă;
• - Cetățănia;
• - Migrația și dezvoltarea
Niveluri de conceptualizare și
implementare

• Local;
• Regional/sub;
• Național;
• Regional/supra;
• Internațional

• Politici de imigraţie şi/sau emigraţie !?

 Integrarea migrației include:
• Dimensiunea economică;
• Dimensiunea socială;
• Dimensiunea culturală;
• Dimensiunea politică (participarea în alegeri,
dreptul la vot);
• Asimilarea.
 3 componente ale politicii de
migrație
1. Politica imigraționistă, care se referă la
problemele legate de acordarea dreptului de ședere
permanentă anumitor categorii de migranți, controlul
imigrației ilegale, precum și dreptul la protecție
socială pentru migranți (legali sau ilegali);
2. Politica de integrare, care se referă la problemele
ce țin de integrarea socială a imigranților (în primul
rând, de altă etnie, rasă sau religie);
3. Politica de naturalizare, care se referă la
condițiile și procedura de acordare a cetățeniei
imigranților legali
 Cum statele-națiuni răspund la
imigrație?
• Excluziunea totală (Japonia);
• Excluziunea diferențiată, în funcție de specific
economic, social, demografic;
• Asimilare (socială, lingvistică, economică (piața
muncii), politică (dreptul electiv), de generație/ a
părinților și a copiilor);
• Integrarea.
 Dezvoltarea politicilor de
migrație în UE
• 1985 - Semnarea acordului Shengen;
• 1990 - Tratatul Maastricht libertatea mișcării cetățenilor din UE;
• 1995 - intră în acțiune convenția Shengen;
• 1999 - Programul Tampere (1999) care se referă la politica comună în
domeniul azilului
• 2006 - Abordarea Globală a Migrației (GAM) adoptată de Consiliul
European în 2005 și 2006, care se referă la toate stadiile migrației, urmărește
valorificarea beneficiilor migrației legale, precum și combaterea migrației
ilegale și a traficului de ființe umane; acordul de readmisie a noilor state;
• 2008 - Parteneriatul Estic (Armenia, AZE, BEL, GEO, MD, UKR)
• 2011 - Poznan Conferența Planului de Acțiune a UE de perspectivă;
• 2012 – planul de acțiune 2012-2016, orientat spre promovarea integrării și
rezidenței legale a migranților în societățile gazdă, transformarea mobilității
și a migrației în forță pentru dezvoltare;
• Noua abordare globală revizuită în materie de migrație și mobilitate
(GAMM);
 Principiile distinctive ale
politicilor imigraționale ale UE
• Europenizarea (reuniunea familiilor, reședință
permanentă, antidiscriminare);
• Necesități imigraționale (economice, demografice);

• Perspectivele asimilaționiste (sau cum statele

devin native);
• Integraționiste.
 Reglementarea prin selectarea
profesională
Muncitori necalificaţi care pretind la munci
nesolicitate de populaţia autohtonă;
- Specialişti în ramurile cu o dezvoltare rapida;
- Reprezentanţii profesiilor rare;
- Specialişti de calificare înaltă şi liber
profesioniştii;
- Antreprenorii care transferă activităţile lor în
aceste state, creând şi locuri de muncă
 Criterii de reglementare a imigraţiei
 Reglementa prin selectarea profesională;
 Reglementari cu privire la caracterul personal
al migranţilor;
 Reglementarea imigraţională prin cota
numerică;
 Reglementarea imigraţiei prin limitări de ordin
spaţial şi temporal;
 Reglementarea economică.
 Reglementari cu privire la caracterul
personal al migranţilor
 Restricţii asupra limitelor de vârstă ale
migranţilor;
 Persoanele căsătorite au prioritate;
 Starea de sănătate bună;
 Lipsa antecedentelor penale;
 Restricţii pentru persoane care fac/au făcut
parte din partide extremale, totalitare
Reglementarea imigraţională prin cota
numerică
- Raportul dintre muncitorii străini şi locali;
- Cota imigraţională stabilită de regulă pentru
un an calendaristic
Reglementarea imigraţiei prin limitări de ordin
spaţial şi temporal

 Preferinţe pentru state, regiuni proxime din

punct de vedere geografic, lingvistic, cultural,
etnic, religios etc.;
 Limite de timp pentru naturalizarea
imigranţilor;
(ex. Franţa – 10 ani de şedere, Germania - 8
ani, Olanda – 5 ani)
Reglementarea economică
- Prioritate pentru imigranţii ce investesc sume
mari de bani;
- Stabilirea unor impozite pentru imigranţii care
se angajează;
- Stabilirea unor impozite pentru angajatorii ce
utilizează forţa de muncă străină;
- Stabilirea unor plăţi pentru angajare a
imigranţilor.
 Stimularea reemigrării :

 Credite şi donaţii băneşti;

 Dezvoltarea infrastructurilor;
 Crearea întreprinderilor;
 Pregătire profesională.
Vă mulţumesc pentru atenţie !

Acasă e cel mai bine!