www.cimec.

ro
www.cimec.ro
 I Owww.cimec.ro
N IORDAN

ZONA PERIURBANĂ
A

BUCUREŞTILOR

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA

Bucurejtl, 1973
 www.cimec.ro

E D I T U R A A C A D E M I E I REPUBLICII SOCIALISTE R O M A N I A

Str. Guunbari nr. 3 bli, uctorul 6. Bucuraţi!

 www.cimec.ro

CUPRINSUL

Prefaţl 7

Cuvînt I n t r o d u c t i v 9

P A R T E A I

Zona p e r l u r b a n a I nl i t e r a t u r a dc specialitate . . . . 13
E t a p e l e d e d e z v o l t a r e a z o n e i p e r t u r b a n e a Bucureştilor 2 0

P A R T E A A ll-A

Condiţiile n a t u r a l e 2 7
Cornii I u (ie geologica 2 7
Relieful . . 2»
Caracterele climatice 40
Caracterele hidrologice 5 3
Utilizarea şl a m e n a j a r e a apelor 6 4
Solurile, vegetaţia, f a u n a 6 9

P A R T E A A lll-A

Populaţia $ 1 a ţ e i i r l l e 7 5

Consideraţii I s t o r i c i - 7 6
Populaţia 7 8
Evoluţia n u m e r i c o a populaţiei 7 9
Densitatea 8 0
Mişcarea populaţiei 8 3
Structura populaţiei 6 5
Structura p e sexe şi g r u p e d e vlrstă . 8 6
Structura profesională 8 7
Deplaaflrlli' forţei d e m u n e f i 92:
D e p l a l A r l u l c populaţiei p e n t r u d i f e r i t e i n t e r e s e 9fl>
 Aşezările
www.cimec.ro . 9 7
Consideraţii t o p o n i m i c e 9 8
Trecutul ş] e v o l u ţ i a a ş e z ă r i l o r 1 0 1
Caracterele teritoriale a l e aşezărilor 1 0 7
Mărime, formă, textură şi s t r u c t u r ă . 1 0 7
Dispersia s a uconcentrarea aşezărilor . 1 1 3
C a r a c t e r e l e funcţionale a l e aşezărilor 1 1 5
Tipurile funcţionale d e aşezări . . . . 1 1 5
A t r a c t i v i ta tea economică a aşezărilor . 1 1 7
Aspecte sociale 1 2 0

P A R T E A A IV-A

Economia 1 2 3

Agricultura 1 2 3
Consideraţii I s t o r i c e 1 2 3
Caracterizare generală 1 2 6
Utilizarea agricolă a t e r e n u r i l o r 1 2 7
Terenul arabil 1 2 8
Pomicultura 1 4 6
Viticultura 1 4 8
P ă ş u n i l e şl f l n e ţ e l c n a t u r a l e 1 5 0

îmbunătăţiri r u n c l a r e 1 5 1
Creşterea a n i m a l e l o r 1 5 4
P r o d u c ţ i e şl c o n s u m 1 5 8
Consideraţii I s t o r i c e 1 5 8
Producţia agricolă 1 5 9
Aprovizionarea oraşului Bucureşti . • • 1 6 0
Forţa d e muncă I n e c o n o m i a agricolă . . . 1 6 6
Complexele teritoriale d e producţie agricolă . 1 6 7

Silvicultura şl e c o n o m i a toreitleră 1 7 3
Pădurile 1 7 3
Economia forestieră 1 7 7
Industria 1 7 8
C ă i l e d e c o m u n i c a ţ i e şl t r a n s p o r t u r i l e 1 8 5
Căile d e c o m u n i c a ţ i e 1 8 7
Transporturile ' . 1 9 0

Recreaţie, a g r e m e n t , turism 1 9 5
Potenţial turistic, valorificare şl taxonomie
turistica 1 9 6
Arcatele turistice ale zonei perturbane . . . 1 9 9
Sistematizarea teritoriului şi a a ş e z ă r i l o r 2 0 9

Bibliografie 2 1 5
 www.cimec.ro

PREFAŢA

începem prin a aminti că actuala epocă de industrializare şi urbani­

zare a ţării a găsit cadre pregătite, teoretic şi aplicat, să participe activ la
ètudiul geografic al oraşelor ţării noastre şi să dea sugestii pentru alegerea
viitoarelor centre urbane, respectiv pentru dezvoltarea armonioasă a întregii
reţele de oraşe din România.
între studiile care justifică această apreciere se numără şi Z o n a peri­
u r b a n ă a B u c u r e ş t i l o r de dr. Ion Iordan. Autorul se simte obligat —
şi bine face — să confrunte concepţiile şi realizările din geografia urbană
românească — la zi — cu cele din alte ţări şi ajunge la concluzia că liniile
directoare mari sînt de mult trase şi în ţara noastră ; deci le poate urma.
Şi, de fapt, le urmează, căci o terminologie nouă sau relativ nouă (zonă
preurbană sau preorăşenească...) nu înseamnă neapărat o idee inedită,
în speţă, indiferent de expresia folosită, i d e e a d e bază în g e o g r a f i a urbană
este relaţia d i n t r e oraşul p r o p r i u - z i s , unde se concentrează şi transformă
materia primă, şi z o n a î n c o n j u r ă t o a r e . în esenţa ei, această idee nu se
schimbă dacă-i spui zonă de aprovizionare, zonă de relaţii reciproce, Umland,
zonă preorăşenească, zonă preurbană sau zonă periurbană. Recomandabil
este doar ca geografii să se hotărască oprindu-se la una dintre ele, considerată
mai cuprinzătoare. Autorul s-a oprit la cea de z o n ă p e r i u r b a n ă . De acord.
Ar corespunde cu Umland, dar o considerăm preferabilă căci nu sporim
numărul barbarismelor şi nici nu angajează prea mult : reprezintă aria
din jurul unui centru urban unde se desfăşoară relaţiile — desigur cele
mai frecvente — dintre vatră şi zona înconjurătoare care contribuie la
întreţinerea şi funcţionarea oraşului, schimbîndu-şi la rîndul ei fizionomia,
structura şi funcţiunile cu atît mai accentuat cu cît centrul urban respectiv
este mai mare şi mai bine organizat.

Tot/uşi e s t m o d u s i nrebus. Pînă tinde se întinde această zonă peri­

urbană ? Este o întrebare pe eare şi-o pune şi la care autorul răspunde printr-o
8 www.cimec.ro PREFAŢĂ

analiză de teren migăloasă, de o amploare si adîncime neîntîlnite în alte

lucrări similare, cel puţin de la noi.
în felul acesta este limitată, caracterizată, implicit şi cartată zona
periurbană a Bucureştilor — pentru prima oară cu atîta precizie argu­
mentată — în literatura noastră de specialitate. Se întîmplă uneori ca geo­
grafii să uite că sînt geografi. Autorul nu uită însă, aşa că din cadrul natural
şi din cel social păstrează doar ceea ce interesează şi se reflectă în structura
şi funcţiunile economice ale zonei respective ; înlesneşte adică înţelegerea
„potenţialului economic al teritoriului. De aceea capitolele respective îngăduie
aprecierea justă a „maturizării''' zonei periurbane bucureştene şi pot servi
ca un model altor cercetători.
Contribuţia cea-mai adîncită şi mai de preţ a lucrării este cuprinsă
în părţile a 111-a şi a IV-a - pe drept cuvînt cele mai dezvoltate. Ele cuprind
analiza diferitelor forme de utilizare a terenului şi de activităţi ale populaţiei,
determinate de prezenţa şi de cerinţele unui mare oraş. Urmărindu-se aceste
schimbări de la începutul secolului trecut (1829) pînă în zilele noastre se
poate vedea cum, pe epoci, zona periurbană devine din ce în ce mai com­
plexă, transformîndu-se într-o adevărată anexă a oraşului, cu peisaj, inten­
sitate a circulaţiei şi cu funcţiuni specifice zonelor periurbane evoluate.
Este prima imagine — cu pricepere şi cu tragere de inimă realizată — asupra
acestui obiect la noi în ţară. A cerut autorului mult timp şi multă răbdare
pentru a fi realizată. Fireşte, nu este exclus ca cei ce vor urma să realizeze
lucruri şi mai desăvirşite, dar vor folosi — mulţumiţi — acest model care
le va uşura mult sarcina.

Prof. d r .d o c . V . MIHĂILESCU
 www.cimec.ro

CUVÎNT INTRODUCTIV

Teritoriul din jurul oraşului Bucureşti, p e c a r e l - a m n u m i t zona

periurbană a Bucureştilor 1
, a l cărui s p e c i f i c s a u a l e cărui activităţi prin­
c i p a l e sînt strîns l e g a t e d e oraş, î n c e p e d e l a m a r g i n e a a c e s t u i m a r e c e n t r u
urban — d e acolo d e u n d e s e termină suprafaţa clădită ( i n t r a v i l a n u l ) —
şi s e d e s f ă ş o a r ă p î n ă u n d e s e m a n i f e s t ă i n f l u e n ţ a d i r e c t ă şi e f e c t i v ă a
oraşului.
Bucureştii, m a i a l e s în u l t i m u l timp, s e comportă c a u n adevărat
m a g n e t , c a r e a t r a g e , z i l n i c , u r i a ş e c a n t i t ă ţ i d e p r o d u s e a g r i c o l e şi a p r o a p e
70 000 d e salariaţi d i n z o n a s a periurbană. în o r e l e dimineţii, valurile
u r i a ş e a l e c e l o r c a r e l u c r e a z ă î n o r a ş s e r e v a r s ă d i n g ă r i şi a u t o g ă r i spre
numeroasè întreprinderi şi i n s t i t u ţ i i , p e n t r u c a după-amiază să revină
I n localităţile d e d o m i c i l i u a l e z o n e i . Oraşul Bucureşti a b s o a r b e aproape
în î n t r e g i m e p r o d u c ţ i a - m a r f ă a g r i c o l ă şi a r e i m p l i c a ţ i i n u n u m a i asupra
structurii profesionale a populaţiei şi a caracterului agriculturii, c i şi
a s u p r a r i d i c ă r i i c o n t i n u e şi d e s t u l d e r a p i d e a s a t u l u i l a f u n c ţ i i şi l a a s p e c t e
u r b a n e , a s u p r a f o l o s i r i i u n o r spaţii î n s e m n a t e p e n t r u activităţi economice
l e g a t e d e d e s c o n g e s t i o n a r e a oraşului ( m a i a l e s a unităţilor c a r e sînt surse
de poluare), precum şi a s u p r a e c h i p ă r i i şi a m e n a j ă r i i u n o r însemnate
suprafeţe s a u obiective pentru recreere şi a g r e m e n t .

Avîndu-se în vedere c o m p l e x i t a t e a legăturilor dintre zona peri­

u r b a n ă şi o r a ş u l B u c u r e ş t i , p r e c u m şi, m a i a l e s , r o l u l p e c a r e îl j o a c ă şi
p e c a r e îl v a j u c a a c e a s t ă z o n ă în „ v i a ţ a " c a p i t a l e i ţării n o a s t r e , î n a c e s t
studiu se face o a n a l i z ă g e o g r a f i c ă a x a t ă p e l e g ă t u r i l e o r a ş — z o n ă şi p e
posibilităţile p e c a r e l e oferă p e n t r u a f i,,utila" oraşului.

1
F o a r t e f r e c v e n t , m a i a l e s d e către urbanişti, s i s t e m a t i z a t o r i , sociologi, a g r o n o m i ,
a c e a s t ă z o n ă e s t e n u m i t ă preorăşenească. D e a s e m e n e a . I n a p r o a p e t o a t e studiile d e geografie
< l e p î n ă a c u m s - a f o l o s i t t e r m e n u l d e zonă preorăşenească. P r e c i z ă m c ă n ueste n i c i o c o n t r a ­
d i c ţ i e şl n i c i o d e o s e b i r e I n t r e c o n ţ i n u t u l a c e s t o r d o i t e r m e n i , a m b i i r e f e r l n d u - s e I a acelaşi
t e r i t o r i u şl l a aceleaşi c a r a c t e r e s p a ţ i a l e şl f u n c ţ i o n a l e .
10 www.cimec.ro CUVlNT INTRODUCTIV

Datorită accentuatei complexităţi a problemelor care caracteri­

zează r o l u l şi p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e z o n e i periurbane, c a şi a v a s t e i r e ţ e l e d e
l e g ă t u r i î n c o n t i n u ă m i ş c a r e şi d e z v o l t a r e — c a r e apelează n u n u m a i l a
întregul c o m p l e x d e factori naturali, economici şi s o c i a l - i s t o r i c i , c i şi l a
strînsa interdependenţă d i n t r e e i — a f o s t necesară a b o r d a r e a unui plan
care să r e p r e z i n t e î m b i n a r e a î n t r e o c l a s i c ă t r a t a r e m o n o g r a f i c ă regională
şi o a n a l i z ă s p e c i a l ă a u n u i t e r i t o r i u c u o funcţie c o n t u r a t ă şi d i r i j a t ă "
de necesităţile oraşului.

D i n marea varietate d e teme care p o ta d u c e contribuţii l a f o n d u l

geografic a l studiului pămîntului românesc, atît c u conţinut ştiinţific
fundamental, c î t şi a p l i c a t i v , n e - a m oprit l azona periurbană a Bucureş­
tilor d i n două m o t i v e p r i n c i p a l e :
— D e z v o l t a r e a impetuoasă a c e n t r e l o r u r b a n e , î n r e g i s t r a t ă în ulti­
mele două d e c e n i i î n t o a t ă l u m e a , c a şi î n ţ a r a n o a s t r ă , a f ă c u t c a rolul
zonelor înconjurătoare o r a ş e l o r să c r e a s c ă c o n s i d e r a b i l , c a procesul l o r
de t r a n s f o r m a r e să a t i n g ă r i t m u r i f o a r t e r i d i c a t e , c e e a c e , i m p l i c i t , a dus
şi l a n e c e s i t a t e a cunoaşterii cît m a i amănunţite, cît m a i temeinice a
n a t u r i i şi a o a m e n i l o r , a e c o n o m i e i şi a p o s i b i l i t ă ţ i l o r t e r i t o r i i l o r respective,
o c u n o a ş t e r e c î t m a i c o m p l e x ă şi c î t m a i c o m p l e t ă p e c a r e cercetarea şi
ştiinţa geografică, în p r i m u l rînd, o p o t face, credem, în m ă s u r a c e a m a i
mare, l a nivelul c e l m a i corespunzător cerinţelor.
D e asemenea, a m considerat că, a v î n d în v e d e r e preocupările p e n t r u
elaborarea unor proiecte d e sistematizare a zonei periurbane a Bucureş­
t i l o r , c a şi d e z v o l t a r e a s a c a z o n ă b i n e c o n t u r a t ă t e r i t o r i a l şi f u n c ţ i o n a l ,
u n studiu geografic complex a r f i b i n e v e n i t atît p e n t r u f o n d u l ştiinţific
a l g e o g r a f i e i , c î t şi p e n t r u l u c r ă r i l e c a r e s e v o r e f e c t u a î n v i i t o r î n a c e a s t ă
zonă.
— A ldoilea m o t i v a f o s t f a p t u l c ă r n - a m n ă s c u t şi a m c r e s c u t în
u n a d i n părţile a c e s t e i zone, a mcunoscut n a t u r a c u frumuseţile şi p a r t i ­
cularităţile e i , o a m e n i i c u preocupările şi o b i c e i u r i l e lor. A m cunoscut
nemijlocit evoluţia din ultimii 3 0 — 3 5 de. a n i a acestor meleaguri d i n
jurul unei capitale într-o dezvoltare vertiginoasă, d a r într-o antrenare
la progres c a mlentă pînă a c u m 20—2"> d e ani a împrejurimilor sale.

în ultimele decenii, influenţa oraşului Bucureşti a fost atît d e

puternică, încît a t r a n s f o r m a t r a d i c a l e c o n o m i a şi o b i c e i u r i l e , p o r t u l şi
aspectul satelor, chiar şi n a t u r a u n o r l o c u r i .
Zona periurbană, c a r e „ i e r i " a b i a s e schiţa, e s t e „astăzi" u n o r g a ­
n i s m „ v i u " , î n p l i n ă d e z v o l t a r e , c a r e îşi c e r c d r e p t u l l a v i a ţ ă şi l a c u n o a ş -
 www.cimec.ro
CUVlNT INTRODUCTIV 11

t e r e . A m î n c e r c a t c a p r i n această l u c r a r e să-i s a t i s f a c e m u n a d i n t r e cerinţe^

aceea a cunoaşterii e i , căutînd să-i p ă t r u n d e m cît m a i profund şi s ă - i
r e l i e f ă m c î t m a i c l a r şi m a i c o m p l e t e v o l u ţ i a şi p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e , r o l u l p e
care î l a r e şi p r i n c i p a l e l e s a l e d i r e c ţ i i p o s i b i l e d e dezvoltare. P e n t r uc e a
de-a doua cerinţă, r e z o l v a r e a v a v e n i , s p e r ă m , d i n p a r t e a instituţiilor d e
profil şi s î n t e m c o n v i n ş i c ă n u p e s t e prea m u l t t i m p v o m avea prilejul
să v e d e m „urbanizată ', s u b 1
toate aspectele, p r i m a zonă periurbană d i n
ţara noastră.

A U T O R U L
www.cimec.ro
 www.cimec.ro
P ARTEA I

ZONA PERIURBANĂ IN LITERATURA DE SPECIALITATE

NOŢIUNEA d e zonă periurbană (preorăşenească, preurbană) a r e ,

d u p ă părerea noastră, u n conţinut b i n e c o n t u r a t , r e f e r i n d u - s e l a spaţiul
d i n j u r u l u n u i c e n t r u u r b a n , c a r a c t e r i z a t p r i n t r - o a c t i v i t a t e strîns legată
d e a c e s t a . D i m e n s i u n i l e s a l e sînt s t a b i l i t e d e c r i t e r i i c e s e bazează p e f u n c ­
ţ i i l e t e r i t o r i u l u i p e r i u r b a n î n r a p o r t c u r e l a ţ i i l e z o n ă — o r a ş şi c u p o s i b i l i t ă ­
ţile d e c a r e d i s p u n e p e n t r u a s a t i s f a c e cerinţele u r b a n e . A c e s t e legături
s t r ì n s e d i n t r e z o n a p e r i u r b a n ă şi o r a ş s î n t r e p r e z e n t a t e a t î t d e f a c t o r i i
e c o n o m i c i şi n a t u r a l i , c î t şi d e c e i u m a n i .
Cunoscuţii g e o g r a f i f r a n c e z i J a c q u e l i n e B e a u j e u - G a r -
n i e r şi G e o r g e s O h a b o t ( 1 9 6 3 ) precizează că încă d i n s e c o l u l
a l X I X - l e a a u î n c e p u t să f u n c ţ i o n e z e a s e m e n e a z o n e în j u r u l u n o r o r a ş e ,
l i m i t a t e m u l t ă v r e m e l a v e c i n ă t a t e a i m e d i a t ă a o r a ş u l u i şi f i i n d r e p r e ­
z e n t a t e , d e s e o r i , d e o b a n d ă d e t e r e n u r i în c a r e p r e d o m i n a u c u l t u r i l e d e
z a r z a v a t . C r e ş t e r e a o r a ş e l o r şi d e z v o l t a r e a c i r c u l a ţ i e i a u c o n d i ţ i o n a t o
c o m p l e x i t a t e d i n c e în c e m a i m a r e a z o n e i î n c o n j u r ă t o a r e , m a i a l e s d u p ă
p r i m u l r ă z b o i m o n d i a l , c î n d a c e s t e z o n e — banlieue (in f r a n c e z ă ) , Suburbs
s a u Urban Fringe ( î n e n g l e z ă ) , Vorort s a u Umland (în g e r m a n ă ) e t c . —
a u l u a t o e x t i n d e r e c o n s i d e r a b i l ă şi o i m p o r t a n ţ ă d e o s e b i t ă .
P r o b l e m e l e d e o r d i n t a x o n o m i c s î n t s t r î n s l e g a t e d e c o n ţ i n u t u l şi
scopul s t u d i i l o r efectuate, d e o p i n i i l e a u t o r i l o r , t a x o n o m i a d i f e r i n d d el a
a u t o r l a a u t o r , u n e o r i c h i a r i n c a d r u l aceleiaşi lucrări întrebuinţîndu-se
t e r m e n i diferiţi, d a r c u c o n ţ i n u t s a u c u desfăşurare spaţială identică.
Astfel, J e a n B a s t i é ( 1 9 6 4 ) a t r i b u i e aceluiaşi t e r i t o r i u d i n j u r u l
P a r i s u l u i d o u ă d e n u m i r i , aglomeraţie şi banlieue, c a şi P . G e o r g e ,
P . E a n d e t ( 1 9 5 9 ) , aglomeraţie urbană şi banlieue parisienne, p e n t r u
acelaşi spaţiu.
D i n l e c t u r a t i t l u l u i lucrărilor e l a b o r a t e d e I . A . U . E . P . ( J . B a s t i é ,
1 9 6 5 ) r e i e s e şi m a i c o n v i n g ă t o r m o d u l v a r i a t c u c a r e s e d e s e m n e a z ă zonele
din jurul o r a ş e l o r — bazin, aglomeraţie, regiune, banlieue, mediu urban
înconjurător.
 14 www.cimec.ro PARTEA I

D e a s e m e n e a , s e m n i f i c a t i v p e n t r u v a r i a ţ i a t a x o n o m i e i s î n t şi u n e l e
p r e c i z ă r i d i n d i v e r s e s t u d i i . î n l u c r a r e a Atlas de Paris ( 1 9 6 7 ) s e arată că
e x p r e s i a d e aglomeraţie urbană a d e v e n i t f o a r t e răspîndită, în l i m b a j u l
c u r e n t a s o c i i n d u - i - s e i d e e a d e banlieue, iar B . K a y s e r ( 1 9 6 7 ) afirmă
c ă t e r m e n u l d e bazin urban c o r e s p u n d e c e l u i d e zonă de influenţă.
î n Traité de géographie urbaine ( J . G . B e a u j e u , G . C h a b o t ,
1 9 6 3 ) s î n t r e d a t e şi a l t e d e n u m i r i , a t r i b u i t e z o n e i î n c o n j u r ă t o a r e o r a ş u l u i
d e către diferiţi specialişti. A s t f e l , R . D i c k i n s o n o denumeşte
regiune urbană, D a n s C a r o l — regiune funcţională, R o b e r t P i a t t
— regiune de organizare, J a c q u e s B o u d e v i l l e — regiune pola­
rizată e t c . O . B o u s t e d t şi c o l a b o r a t o r i i ( 1 9 6 1 ) , î n t r - u n s t u d i u a s u p r a
oraşului M u n c h e n , analizînd atracţia exercitată d e oraş, s t a b i l e s c m a i m u l t e
d i v i z i u n i t e r i t o r i a l e a l e z o n e i r e s p e c t i v e . A s t f e l , a u t o r i i consideră că oraşul
î m p r e u n ă c u z o n a î n c o n j u r ă t o a r e , d e n u m i t ă XJmland, formează regiunea
urbană, c a r a c t e r i z a t ă p r i n t r - o s t r u c t u r ă p r o f e s i o n a l ă u r b a n ă şi p r i n t r - o
m a r e i n t e n s i t a t e a migraţiilor a l t e r n a n t e . R e g i u n e a c a r e înconjoară n u c l e u l
c e n t r a l a l o r a ş u l u i , şi c a r e a r c o r e s p u n d e c a r t i e r e l o r m ă r g i n a ş e (faubourg) T

e s t e n u m i t ă regnine complementară (Ergănzungsgebiet) şi e s t e î n c o r p o r a t ă

l a o r a ş . D u p ă a c e a s t a u r m e a z ă zona urbanizată (Verstădterte Zone) şi zona
marginală (Randzone) — consacrată a g r i c u l t u r i i . U l t i m e l e două z o n e , d u p ă
a m p l a s a r e a s i m b o l u r i l o r c a r e l e desemnează p e h a r t a d i n l u c r a r e , s e p a r e
c ă a r f i c o r e s p u n z ă t o a r e c u banlieue. D u p ă a c e e a u r m e a z ă o zonă de influ­
enţă imediată şi o zonă de influenţă largă, c a r e f o r m e a z ă regiunea de in­
fluenţă urbană. T o t î n a c e a s t ă l u c r a r e , s e m a i î n t r e b u i n ţ e a z ă şi t e r m e n u l d e
spaţiu economic (Wirtsckaftsrăume), c a r e i n c l u d e localităţile r u r a l e a c ă r o r
p r o d u c ţ i e e s t e o r i e n t a t ă s p r e o r a ş u l M u n c h e n s a u o r a ş e l e s u b o r d o n a t e şi
c a r e s e desfăşoară p e o a r i e c u r a z a d e 2 5 k m . J e a n G o t t m a n (1961)
a t r i b u i e d e n u m i r e a d e zonă suburbană ţinuturilor u r b a n i z a t e d i n j u r u l
o r a ş e l o r a m e r i c a n e şi e u r o p e n e , c a r e a c o p e r ă î n d i f e r i t e p r o p o r ţ i i n e c e s i ­
tăţile oraşelor r e s p e c t i v e , în m u l t e d i n a c e s t e a c u l t u r i l e s o l i c i t a t e d e o r a ş
şi c r e ş t e r e a a n i m a l e l o r p e n t r u l a p t e f i i n d preponderente.

T e r m e n u l Umland, i n t r o d u s d e A . A 1 1 i x î n 1 9 2 2 şi u z i t a t c u p r e ­
c ă d e r e d e g e r m a n i şi s c a n d i n a v i , d e s e m n e a z ă z o n a d i n j u r u l o r a ş e l o r ,
c a r e a r e r e l a ţ i i s t r ì n s e c u a c e s t e a şi s u f e r ă i n f l u e n ţ e l e s a l e . M . F i 1 1 a t r e
I e P a u l ( 1 9 6 1 ) a t r i b u i e d e n u m i r e a d e aglomeraţie multicomunală ora­
ş u l u i şi c o m u n e l o r s a l e p e r i f e r i c e , i a r P . B a c h e l a r d ( 1 9 6 7 ) întrebuin­
ţ e a z ă t e r m e n u l d e reţea rutieră preurbană (réseau r o u t i e r p r é u r b a i n ) .
T e r m e n u l periurban a f o s t u t i l i z a t , p r i n t r e alţii, d e J . B o u t r a i s ,
P. J . C h a r v e t ( 1 9 6 7 ) şi d e B . J . R a c i n e (1970).
L a n o i în ţară, p r i m e l e s t u d i i g e o g r a f i c e r e f e r i t o a r e l a t e r i t o r i i l e î n ­
conjurătoare oraşelor, c a o r g a n i s m e l e g a t e p r i n r a p o r t u r i l e zonă înconjură­
t o a r e — o r a ş , a b o r d e a z ă f i e o g a m ă m a i v a r i a t ă d e relaţii ( V . M i h ă i l e s c u
1 9 2 1 ) , f i e n u m a i u n e l e a s p e c t e — în c e l e m a i m u l t e c a z u r i în legătură c u
a p r o v i z i o n a r e a (sînt c u n o s c u t e m u l t e a B e m e n e a lucrări c a r e abordează
s t d d i u l z o n e l o r d e a p r o v i z i o n a r e a oraşelor ; în g e n e r a l , t o a t e a c e s t e s t u d i i
diferenţiază, d i n p u n c t u l d e v e d e r e a l aprovizionării, t r e i z o n e : imediată,
ZONA PERIURBANĂ IN LITERATURA DE SPECIALITATE
www.cimec.ro 15

a p r o p i a t ă şi î n d e p ă r t a t ă ) ( V . M i h ă i 1 e s c u , 1 9 2 4 o şi 1 9 4 1 ; N . A l .
R ă d u l e s c u , 1 9 4 4 şi 1 9 4 6 ) .
P r i n p r i s m a r e l a ţ i i l o r z o n ă — o r a ş s î n t a b o r d a t e şi p r o b l e m e r e f e r i t o a r e
la f u r n i z a r e a d e f o r ţ ă de m u n c ă ( V . M i h ă i l e s c u , 1 9 2 4 a) s a u l a
a s p e c t e l e d e atracţie turistică ( C . B i l e i u r e s e u , 1 8 9 7 ; C . M o i s i 1 ,
1934).
Dupăjcel de-al d o i l e a război m o n d i a l , s t u d i i l e a s u p r a z o n e l o r d i n j u r u l
o r a ş e l o r s - a u i n t e n s i f i c a t şi a u d e v e n i t m a i c o m p l e x e , a b o r d ì n d o m a i m a r e
v a r i e t a t e d e p r o b l e m e . . D e s i g u r , şi î n a c e s t t i m p , a u f o s t e l a b o r a t e s t u d i i
a l e z o n e l o r î n c o n j u r ă t o a r e oraşelor, p r i v i n d u n s i n g u r a s p e c t , m a i a l e s de
c ă t r e specialiştii r e s p e c t i v i : agricultură ( I . M i n a i , 1 9 6 8 ) , silvicultură
etc.
D a t o r i t ă însă intensificării p u t e r n i c e a relaţiilor o r a ş — z o n ă s - a i v i t
n e c e s i t a t e a întocmirii u n o r s t u d i i c o m p l e x e , s i n t e t i c e , a l e t u t u r o r a s p e c ­
telor t e r i t o r i a l e a l e a c e s t o r z o n e . S o l i c i t a t e de către o r g a n e l e d e s t a t , a u
apărut n u m e r o a s e s t u d i i c u c a r a c t e r c o m p l e x a l e z o n e l o r d i n j u r u l oraşelor,
î n s c o p u l s i s t e m a t i z ă r i i şi a m e n a j ă r i i t e r i t o r i i l o r r e s p e c t i v e ( e l a b o r a t e d e
c o l e c t i v e de g e o g r a f i de l a I n s t i t u t u l d e g e o g r a f i e , U n i v e r s i t a t e a d i n I a ş i ,
U n i v e r s i t a t e a d i n Bucureşti, U n i v e r s i t a t e a d i n C l u j , U n i v e r s i t a t e a d i n
Craiova etc.).
P r e o c u p ă r i l e g a t e de a p l i c a r e a p r o c e d e e l o r c a n t i t a t i v e ( m a t e m a t i c e )
l a d e l i m i t a r e a şi c a r a c t e r i z a r e a t e r i t o r i i l o r c e î n c o n j o a r ă o r a ş e l e s e î n r e ­
g i s t r e a z ă în m u l t e ţ ă r i şi î n r î n d u l m u l t o r s p e c i a l i ş t i ( W . C h r i s t a l l e r ,
1 9 3 3 ; R - . C o u r t o t , 1 9 6 7 ; J . R e i 11 y , 1 9 2 9 ; M . G o o s s e n s ,
1963 ; K . L i e r , 1965 ; E . L y r a - I w a n i c k a , 1967 ; I . M i h a i ,
1968 etc.).
D e s i g u r , şi a i c i s e m a n i f e s t ă o f o a r t e m a r e v a r i e t a t e d e v e d e r i şi
procedee matemat i c e , d e l a c e l e m a i s i m p l e l a c e l e m a i c o m p l e x e , în funcţie
de o p i n i i l e a u t o r i l o r s a u d e s c o p u l u r m ă r i t , în f u n c ţ i e d e î n t i n d e r e a t e r i ­
toriilor respective şi d e p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e l o r n a t u r a l e , s o c i a l e şi e c o n o m i c e .
I n g e n e r a l , în l i t e r a t u r a străină z o n e l e î n c o n j u r ă t o a r e oraşelor sînt
d e l i m i t a t e şi c a r a c t e r i z a t e p r i n e l e m e n t e r e f e r i t o a r e l a c o m e r ţ u l c u a m ă ­
n u n t u l , l a relaţiile t e l e f o n i c e , l a r e c r u t a r e a forţei d e m u n c ă , l a a r i a de p r o ­
v e n i e n ţ ă a e l e v i l o r şi s t u d e n ţ i l o r e t c . — l u a t e d e o b i c e i d i s p a r a t , c e e a c e
face c a s t u d i i l e r e s p e c t i v e să f i e f o a r t e d i f e r i t e a t î t d i n p u n c t u l d e v e d e r e a l
n o ţ i u n i l o r f o l o s i t e , c î t şi a l c o n ţ i n u t u l u i a t r i b u i t şi t r a t a t c a a t a r e .
P e n t r u d e l i m i t a r e a şi c a r a c t e r i z a r e a z o n e i periurbane a B u c u ­
reştilor, a c c e n t u l s - a p u s pe i n t e r d e p e n d e n ţ a d i n t r e t o a t e particularităţile
z o n e i p e r i u r b a n e şi r a p o r t u l a c e s t o r a c u o r a ş u l . D e a l t f e l , n o ţ i u n e a d e ,, z o n ă
p e r i u r b a n ă " , în accepţiunea noastră, s e referă l a c a r a c t e r e pe c a r e n i c i o
a l t ă n o ţ i u n e n u l e r e p r e z i n t ă în m o d i d e n t i c , e x i s t î n d n u m a i a p r o p i e r i ,
i n a i m a r i s a u m a i m i c i , n u m a i c o r e s p o n d e n ţ e m a i a p r o p i a t e s a u m a i în­
d e p ă r t a t e . D e s i g u r , aceBt c o n ţ i n u t e s t e s t r î n s l e g a t şi d e c r i t e r i i l e f u n c ţ i o ­
n a l e şi d e d e l i m i t a r e p e c a r e l e l u ă m în c o n s i d e r a ţ i e l a c a r a c t e r i z a r e a
respectivă.
16 www.cimec.ro PARTEA I

I n d e l i m i t a r e a z o n e l o r p e r i u r b a n e e s t e î n s ă n e c e s a r să s e i a în c o n s i ­
deraţie o g a m ă f o a r t e variată d e c r i t e r i i b a z a t e p e c o n s i d e r e n t e economice,
s o c i a l e , i s t o r i c e şi n a t u r a l e f i e s u b a s p e c t c a l i t a t i v , f i e s u b r a p o r t c a n t i t a t i v .
I n d i f e r e n t d e m e t o d a a p l i c a t ă î n d e l i m i t a r e a şi c a r a c t e r i z a r e a g e n e r a l ă a
z o n e l o r p e r i u r b a n e (matematică, analiză calitativă s a u convenţionali t a t e
cantitativă) s e d e s p r i n d e rolul determinant a l unor factori (cum sînt
gradul d eparticipare la asigurarea c uproduse a l i m e n t a r e perisabile sau d e
s e z o n , p r o p o r ţ i a c e l o r c a r e f a c „ n a v e t a " p e n t r u a l u c r a în o r a ş , c o n ţ i n u t u l
t u r i s t i c a l u n o r t e r i t o r i i ) şi r o l u l a j u t ă t o r , i n f l u e n ţ a b i l , a l a l t o r f a c t o r i .
(I . I o r d a n , 1972).
C r i t e r i i l e g e n e r a l e şi d e a m ă n u n t c a r e d e f i n e s c şi d e l i m i t e a z ă zonele
p e r i u r b a n e p o t f i g r u p a t e în d o u ă m a r i c a t e g o r i i :
— principale, c a r e c a r a c t e r i z e a z ă t r ă s ă t u r i l e d e b a z ă şi p e r m i t d e l i m i ­
tarea zonei ;
— secundare, c a r e c o m p l e t e a z ă şi s p r i j i n ă p e c e l e p r i n c i p a l e , clari-
f i c î n d şi î n l ă t u r î n d u n e l e î n d o i e l i , î n s p e c i a l d e l i m i t a r e a e x t e r i o a r ă a zonei.
C r i t e r i i l e p r i n c i p a l e s e bazează p e funcţionalitatea teritorială, p e
r e l a ţ i i l e d i r e c t e d i n t r e z o n ă şi o r a ş , i a r c e l e s e c u n d a r e s e r e f e r ă î n p r i m u l
r î n d l a p r o b l e m e d e a s p e c t şi d o t ă r i ( e d i l i t a r e , î n z e s t r ă r i t e h n i c e , s o c i a l e
şi c u l t u r a l e ) .
F u n c ţ i a t e r i t o r i u l u i p e r i u r b a n şi r e l a ţ i i l e s t r ì n s e d i n t r e z o n ă şi o r a ş
sînt p u s e în evidenţă d e influenţa exercitată d e oraş, d e c a r a c t e r u l p e c a r e
a c e a s t ă i n f l u e n ţ ă î l a r e î n r a p o r t c u c o n d i ţ i i l e n a t u r a l e şi s o c i a l - e c o n o m i c e .
a ) P r i m a şi c e a m a i p u t e r n i c ă i n f l u e n ţ ă s e r e m a r c ă î n structura
producţiei agricole a z o n e i . A s t f e l , n e c e s i t a t e a u n o r m a r i şi v a r i a t e c a n t i t ă ţ i
d e p r o d u s e a g r i c o l e p e n t r u p o p u l a ţ i e şi i n d u s t r i e a g e n e r a t dezvoltarea
u n e i a g r i c u l t u r i i n t e n s i v e , b a z a t e , în p r i m u l rînd, p e c u l t u r i l e l e g u m i c o l e ,
p e c r e ş t e r e a a n i m a l e l o r d e l a p t e şi c a r n e , p e c u l t u r a p l a n t e l o r f u r a j e r e ,
a p o m i l o r şi a r b u ş t i l o r f r u c t i f e r i d e p r i m ă v a r ă şi v a r ă , p r e c u m şi, î n f u n c ţ i e
d e c e r i n ţ e , a p l a n t e l o r i n d u s t r i a l e . S t a r e a p r o a s p ă t ă şi c o r e s p u n z ă t o a r e
în c a r e p r o d u s e l e a g r i c o l e p e r i s a b i l e t r e b u i e să a j u n g ă în oraş conferă c a r a c ­
t e r i s t i c a a g r i c u l t u r i i a c e s t e i z o n e , i a r existenţa u n e i i n d u s t r i i a l i m e n t a r e
în o r a ş e s t e s t r î n s l e g a t ă d e a p r o v i z i o n a r e a c u p r o d u s e l e a g r i c o l e respective,
f u r n i z a t e , î n p r i m u l r î n d , d i n z o n a p e r i u r b a n ă ( l e g u m e şi f r u c t e , f l o a r e a -
s o a r e l u i , sfeclă d e zahăr, i n e t c . ; d e s i g u r , e s t e d e l a s i n e înţeles c ă u n oraş
fără i n d u s t r i a zahărului — d e e x e m p l u — n u a r e n e v o i e d e c u l t u r i d e
sfeclă în z o n a s a p e r i u r b a n ă ) . D e a s e m e n e a , considerăm c ă u t i l i z a r e a cît m a i
raţională a condiţiilor n a t u r a l e ( r e l i e f , s o l , climă, s u r s e d e apă e t c . ) t r e b u i e
să s e f a c ă î n strînsă l e g ă t u r ă c u c e r i n ţ e l e d e b a z ă a l e o r a ş u l u i . A s t f e l ,
p a n t e l e z o n e i p o t c o n s t i t u i a r e a l e p o m i c o l e s a u v i t i c o l e , t e r a s e l e şi l u n c i l e ,
d o m e n i i a l e u n e i a g r i c u l t u r i i r i g a t e , b a z a t e m a i a l e s p eproducţia d e l e g u m e ,
i a r c i m p u i , d o m e n i u l c u l t u r i l o r i n d u s t r i a l e n e c e s a r e oraşului, c u l t u r i l o r
cerealiere etc. Organizarea teritoriiloragricole ale zonelor periurbane este
o p r o b l e m ă d e m a r e a c t u a l i t a t e l a n o i în ţară, avîndu-se în v e d e r e creşterea
c o n s i d e r a b i l ă a p o p u l a ţ i e i şi i n d u s t r i e i o r a ş e l o r şi d e c i c o n s u m u l m a r e d e
ZONA PERIURBANĂ IN LITERATURA DE
www.cimec.ro
SPECIALITATE

p r o d u s e a g r i c o l e a l a c e s t o r a . S u r s e l e d e a p ă a u o m a r e i m p o r t a n ţ ă în
s t r u c t u r a p r o d u c ţ i e i a g r i c o l e , I n a m e n a j a r e a t e r e n u r i l o r p e n t r u i r i g a ţ i i şi.
d e c i a o b ţ i n e r i i u n e i p r o d u c ţ i i r i d i c a t e şi s t a b i l e . A m e n a j a r e a t e r i t o r i u l u i
a g r i c o l e s t e strîns legată d e cunoaşterea temeinică a condiţiilor f i z i c o -
g e o g r a f i c e ( m i c r o r e l i e f , s o l , climă, s u r s e d e apă — p i n z e f r e a t i c e , a p e curgă­
t o a r e , l a c u r i n a t u r a l e s a u d e b a r a j e t c . ) şi a u t i l i z ă r i i r a ţ i o n a l e şi c î t m a i
eficiente a acestora.
î n c a d r u l funcţiei a g r i c o l e a z o n e i s e p o t d e o s e b i a r e a l e c u funcţii
l e g u m i c o l e , p o m i c o l e , v i t i c o l e , p l a n t e i n d u s t r i a l e , d e creştere a a n i m a l e l o r
e t c . , l e g a t e î n p r i m u l r î n d d e s p e c i f i c u l c o n d i ţ i i l o r n a t u r a l e l o c a l e şi d e
tradiţie.
P e n t r u a f a c e o comparaţie, precizăm că R . D i c k i n s o n şi
O . J o n a s s o n consideră c ă c e l m a i a p r o p i a t a r e a l d e oraş t r e b u i e să
f i e c e l f l o r i c o l ( f l o r i l e sînt m a i f r a g i l e d e c î t l e g u m e l e ) , a p o i c e l l e g u m i c o l , ,
după c a r e s p r e m a r g i n e a z o n e i a p a r a l t e c u l t u r i a l e a g r i c u l t u r i i i n t e n s i v e
( f u r a j e p e n t r u creşterea a n i m a l e l o r d e l a p t e , p l a n t e i n d u s t r i a l e , c e r e a l e ) -
şi a p o i a g r i c u l t u r a e x t e n s i v ă b a z a t ă p e c r e ş t e r e a a n i m a l e l o r şi p e c e r e a l e . .
b ) A d o u a influenţă evidentă a oraşului a s u p r a z o n e i s e manifestă
î n fenomenele privind populaţia şi aşezările. E f e c t u l a c e s t e i influenţe s e
e v i d e n ţ i a z ă n u n u m a i în creşterea c o n s i d e r a b i l ă a p o p u l a ţ i e i z o n e i , c i şi,
m a i a l e s , în s t r u c t u r a profesională a a c e s t e i populaţii, în d e z v o l t a r e a
f e n o m e n u l u i d e d e p l a s a r e z i l n i c ă p e n t r u l u c r u , c a şi î n a s p e c t u l e d i l i t a r
a l localităţilor z o n e i p e r i u r b a n e .
Populaţia neagricolă e s t e în continuă creştere, p o n d e r e a c e l o r care
lucrează în d o m e n i i n e a g r i c o l e înregistrează în p r e z e n t creşteri spectacu­
l a r e , ajungînd în f o a r t e m u l t e localităţi I a p e s t e 5 0 % . D e a s e m e n e a , depla­
sările z i l n i c e p e n t r u l u c r u d i n z o n ă î n o r a ş ş i , b i n e î n ţ e l e s î n m ă s u r ă m u l t
m a i mică, d i n oraş în zonă, c o n s t i t u i e o caracteristică a z o n e l o r p e r t u r b a n e . .
L a m u l t e l o c a l i t ă ţ i , şi î n p r i m u l r î n d l a c e l e m a i a p r o p i a t e , s e e v i d e n ţ i a z ă
f u n c ţ i a d e ,, l o c a l i t ă ţ i d o r m i t o r " ( c u m e s t e c a z u l u n o r l o c a l i t ă ţ i d e l i n g ă
oraşul B u c u r e ş t i ) .
c ) Funcţia industrială a z o n e i e s t e legată d e c r e a r e a u n o r unităţi
i n a f a r a oraşului f i e p e n t r u d e s c o n g e s t i o n a r e a acestuia, fie p e n t r u valori­
f i c a r e a m a i raţională a u n o r m a t e r i i p r i m e l o c a l e . Această funcţie începe
să s e c o n t u r e z e d i n c e î n c e m a i m u l t l a m a r i l e n o a s t r e o r a ş e , şi î n special
l a B u c u r e ş t i , şi e a a r e u n r o l i m p o r t a n t î n u r b a n i z a r e a z o n e i p e r t urbane..
d ) O a l t ă p r i n c i p a l ă f u n c ţ i e , l e g a t ă d e o r a ş , e s t e c e a d e recreere şi
agrement. L o c u r i l e d e a g r e m e n t , distracţie, odihnă, s i t u a t e în i m e d i a t a
a p r o p i e r e a o r a ş e l o r , s î n t d i n c e î n c e m a i m u l t s o l i c i t a t e şi o r g a n i z a r e a ,
l o r c o n s t i t u i e în p r e z e n t o p r e o c u p a r e î n s e m n a t ă şi o c a r a c t e r i s t i c ă a
t u t u r o r z o n e l o r p e r i u r b a n e . V a l o r i f i c a r e a eficientă a c a d r u l u i n a t u r a l ,
r e p r e z e n t a t a i c i d e a p e l e c u r g ă t o a r e şi s t ă t ă t o a r e , d e p ă d u r i şi d e p e i s a ­
j e l e f r u m o a s e , c a şi a s p e c t u l n o u a l s a t e l o r , o b i c e i u r i l e şi t r a d i ţ i i l e l o c a l e ,
l o c u r i l e şi m o n u m e n t e l e i s t o r i c e e t c . , c o n s t i t u i e u n e l e m e n t d e b a z ă a l
organizării t e r i t o r i u l u i z o n e l o r p e r i u r b a n e , p e n t r u a e x e r c i t a o atracţie
p l ă c u t ă şi a o f e r i s a t i s f a c ţ i a u n e i a s a u m a i m u l t o r z i l e d e o d i h n ă , d e r e c r e e r e . .

2 - 0 . 830
 19 www.cimec.ro PARTEA I

e ) P r o b l e m a transporturilor e s t e reliefată p r i n c a r a c t e r u l organizării

deplasărilor , p e n t r u l u c r u s a u p e n t r u a l t e s c o p u r i f i e p r o d u c t i v e , f i e n e p r o ­
d u c t i v e , c a şi p r i n a c e e a d e a p r o v i z i o n a r e a o r a ş u l u i c u p r o d u s e d i n z o n ă
s a u i n v e r s , d i n s p r e oraş s p r e zonă.
C u o importanţă d e s t u l d e m a r e , o r g a n i z a r e a t r a n s p o r t u r i l o r reflectă
g r a d u l d e d e z v o l t a r e a z o n e l o r p e r i u r b a n e , a v î n d implicaţii în t o a t e d o ­
m e n i i l e d e a c t i v i t a t e . S t a r e a c ă i l o r d e c o m u n i c a ţ i e şi, r e s p e c t i v , c o n s t r u i r e a
u n e i r e ţ e l e d e n s e d e c ă i d e c o m u n i c a ţ i e o g l i n d e s c g r a d u l în c a r e t r a n s p o r ­
t u r i l e d e m ă r f u r i şi c ă l ă t o r i s e f a c î n c o n d i ţ i i c o r e s p u n z ă t o a r e a t î t î n c e e a c e
p r i v e ş t e d i s t a n ţ a p a r c u r s ă şi t i m p u l c o n s u m a t , c î t şi c o n d i ţ i i l e c a l i t a t i v e
d e t r a n s p o r t . I z o c r o n e l e , a t î t c e l e a l e c ă l ă t o r i l o r , c î t şi c e l e a l e m ă r f u r i l o r
p e r i s a b i l e , t r e b u i e să î n r e g i s t r e z e v a l o r i m a x i m e , c a r e să o s c i l e z e în j u r u l a
o o r ă şi j u m ă t a t e .
Criteriile secundare, m a i n u m e r o a s e şi m a i v a r i a t e , s e a x e a z ă î n
s p e c i a l p e r e l a ţ i i l e c o m e r c i a l e , d e î n v ă ţ ă m î n t , c u l t u r ă şi s ă n ă t a t e , p e a s ­
p e c t u l e d i l i t a r şi g r a d u l d e î n z e s t r a r e t e h n i c o - s a n i t a r ă a l o c a l i t ă ţ i l o r şi
locuinţelor.
î n l e g ă t u r ă c u c a r a c t e r u l şi r o l u l r e l a ţ i i l o r d i n t r e o r a ş şi z o n a s a
periurbană e s t e e d i f i c a t o a r e c l a s i f i c a r e a g e o g r a f i l o r f r a n c e z i J . B e a u j e u -
G a r n i e r şiG. C h a b o t (1963) :
1 ) fundamentale — c e l e s t r î n s l e g a t e d e o r a ş şi c u c a r a c t e r p e r m a n e n t
( a p r o v i z i o n a r e a c u d i v e r s e p r o d u s e , deplasări d e forţă d e m u n c ă , r e c r e e r e
etc.) ;
2 ) ocazionale — c e l e o r i e n t a t e s p r e o r a ş în m o d s t a b i l , d a r c u o
frecvenţă c e a r e c a r a c t e r o c a z i o n a l ( p r o c u r a r e a u n o r p r o d u s e d i n oraş
s a u d i n zonă) ;
3 ) excepţionale — cele neregulate (spitalizare, v o i a j comercial etc.).
C o n s i d e r ă m , a ş a d a r , c ă n u m a i c a r a c t e r u l şi i n t e n s i t a t e a r e l a ţ i i l o r
d i n t r e o r a ş şi z o n a s a î n c o n j u r ă t o a r e ( p r i n c i p a l e s a u f u n d a m e n t a l e ) , n u m a i
i n f l u e n ţ a e f e c t i v ă şi e v i d e n t ă p e c a r e o r a ş u l o m a n i f e s t ă a s u p r a t e r i t o r i u l u i
d i n j u r u l s ă u p o t c a r a c t e r i z a şi d e l i m i t a z o n a p e r i u r b a n ă , n u m a i a c e s t e a
p o t d e f i n i conţinutul noţiunii d e zonă periurbană.
Criteriile principale, c a şi c e l e s e c u n d a r e c u o i n f l u e n ţ ă m a i î n s e m n a t ă ,
reprezentate d e aprecieri c u c o n ţ i n u t c a n t i t a t i v şi c a l i t a t i v , p o t f i e x p r i ­
m a t e p r i n ,, c o n d i ţ i i " p e c a r e t r e b u i e să l e î n d e p l i n e a s c ă u n a n u m i t a r e a l
sau localitate p e n t r u a avea atributele d e periurbane. Aceste condiţii
pot fi grupate astfel :
— p r o d u c ţ i a a g r i c o l ă m a r f ă să f i e r e p r e z e n t a t ă d e p r o d u s e l e solici­
t a t e d e o r a ş şi în p r i m u l r î n d d e l e g u m e şi f r u c t e , d i n c a r e p e s t e 6 0 % s ă f i e
l i v r a t e o r a ş u l u i , i a r în c a z u l c e l o r p e r i s a b i l e p e s t e 9 0 % ;
— p r o d u c ţ i a animală m a r f ă să f i e furnizată în proporţie d e p e s t e
8 0 % oraşului, p e n t r u l a p t e proaspăt p e s t e 9 5 % ;

— peste 8 0 % d i n navetişti să l u c r e z e i n unităţile economice

a l e oraşului ;
— t i m p u l d e d e p l a s a r e a s a l a r i a ţ i l o r şi a m ă r f u r i l o r s ă n u d e p ă ş e a s c ă
90 d e m i n u t e s a u să o f e r e p o s i b i l i t ă ţ i d e r e a l i z a r e a a c e s t u i t i m p ;
ZONA PERIURBANĂ IN LITERATURA DE SPECIALITATE www.cimec.ro 19

— să o f e r e c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e p e n t r u d e z v o l t a r e a reţelei căilor d e
comunicaţie, p e măsura cerinţelor ;
— s ă p r e z i n t e i m p o r t a n ţ ă t u r i s t i c ă şi d e a g r e m e n t p r i n e x i s t e n ţ a
u n o r amenajări s a u p r i n posibilităţile p e c a r e l c oferă în a c e s t s e n s ;
— să o f e r e c o n d i ţ i i d e d e z v o l t a r e u n o r u n i t ă ţ i i n d u s t r i a l e c a r e s ă
v a l o r i f i c e m a t e r i i l e p r i m e l o c a l e şi f o r ţ a d e m u n c ă s a u c a r e s ă d e s c o n g e s t i o ­
n e z e o r a ş u l ( î n s p e c i a l p e n t r u u n i t ă ţ i l e c e p o l u e a z ă a t m o s f e r a şi a p e l e
s a u sînt s u r s e d e z g o m o t ) .
D e s i g u r , în a f a r a a c e s t o r condiţii, p c c a r e l c considerăm f u n d a m e n ­
t a l e , m a i e x i s t ă şi a l t e l e , d a r a c e s t e a a u n u m a i u n c a r a c t e r o r i e n t a t i v ,
c u influenţe m a i r e d u s e .
D u p ă c u m s - a v ă z u t , n u m e r o ş i g e o g r a f i şi s p e c i a l i ş t i d i n d i f e r i t e
domenii s-au preocupat d e stabilirea u n o r criterii matematice, d e expri­
m a r e m a t e m a t i c ă a d i f e r i ţ i l o r f a c t o r i c a r e d e l i m i t e a z ă şi c a r a c t e r i z e a z ă
z o n e l e p e r i u r b a n e . R e l a ţ i i l e m a t e m a t i c e a u f o s t f o a r t e v a r i a t e şi f o a r t e
d i f e r i t e , î n f u n c ţ i e d e m u l t i t u d i n e a şi c o m p l e x i t a t e a f a c t o r i l o r d e r e f e r i n ţ ă
a n g a j a ţ i , d e r o l u l şi i m p o r t a n ţ a l o r şi, b i n e î n ţ e l e s , d e c a t e g o r i a f o r m u l e l o r
m a t e m a t i c e u t i l i z a t e ( m a i s i m p l e s a um a i complexe).
A n a l i z î n d m a i m u l t e f o r m u l e şi p r o c e d e e m a t e m a t i c e d c d e l i m i t a r e
a z o n e l o r d i n j u r u l o r a ş e l o r şi b a z î n d u - n e p e c o n ţ i n u t u l p e c a r e îl a t r i ­
b u i m „ z o n e i p e r i u r b a n e " , c a şi p e s p e c i f i c u l o r a ş e l o r şi z o n e l o r p e r i u r b a n e
d i n ţara n o a s t r ă , a m c ă u t a t să s t a b i l i m o e x p r e s i e m a t e m a t i c ă c u a j u t o ­
r u l c ă r e i a să s e p o a t â d e l i m i t a terit-oriile c u funcţii p e r i u r b a n e ( I . I o r d a n ,
1973).
M e t o d a d e c a l c u l p e c a r e a m e l a b o r a t - o şi a m u t i l i z a t - o s e b a z e a z ă
n u m a i p e i n d i c a t o r i i c a r e , considerăm, a u c a l i t a t e a d e a c o n t r i b u i d i r e c t
şi e f e c t i v l a c a r a c t e r i z a r e a r e l a ţ i i l o r o r a ş — z o n ă şi l a d e l i m i t a r e a z o n e l o r
periurbane.
A c e ş t i i n d i c a t o r i i n t r o d u ş i î n f o r m u l a m a t e m a t i c ă d e d e l i m i t a r e şi
c a r a c t e r i z a r e a z o n e l o r p e r i u r b a n e sînt reprezentaţi d e :

— indicele activităţilor, neagricole (calculat după f o r m u l a •^ '^^ ,

> n

Pa
în c a r e Pn e s t e populaţia activă d i ndomeniile neagricole, i a r Pa
populaţia activă totală) :

— indicele de navetism (către o r a ş ) ( s t a b i l i t p e b a z a relaţiei m a t e m a ­

tice » în care Nv e s t e numărul navetiştilor, i a r Pa populaţia

Pa
activă totală) ;
— indicele de înnoire edilitară ( r e z u l t a t d i nf o r m u l a (-^+ ) 1 0 ^
r

Tc
— N reprezintă numărul clădirilor n o i , c o n s t r u i t e după 1 9 5 0 , r n u m ă r u l
renovărilor c a p i t a l e , i a r Tc n u m ă r u l t o t a l a l c l ă d i r i l o r e x i s t e n t e î n
prezent) ;
20 www.cimec.ro PARTE Al

— ponderea suprafeţelor legumicole, furajere şi de plante pentru in­

dustrializare ( i n c l u s i v a a l t o r c u l t u r i d e s t i n a t e în m o d p e r m a n e n t oraşului) ;
— ponderea producţiei marfă vegetală şi animală destinată oraşului,
d i n t o t a l u l producţiei marfă respectivă;
— potenţialul turistic şi de agrement ( s t a b i l i t p e b a z a f o r m u l e i Pt =i

n în c a r e T reprezintă v a l o r i l e potenţialului t u r i s t i c a l pădurilor,

i

d l a p e l o r şi a l r e l i e f u l u i , a l m o n u m e n t e l o r i s t o r i c e etc., i a r n — numărul
f a c t o r i l o r luaţi în consideraţie) ;
— activităţile industriale în legătură cu oraşul ( d u p ă v a l o a r e a pro­
ducţiei g l o b a l e d i n t o t a l u l producţiei t o t a l e a localităţii r e s p e c t i v e ) ;
— distanţa l a c a r e s e află l o c a l i t a t e a faţă d e oraş.
E x p r e s i a m a t e m a t i c ă p r i n c a r e s e p o t d e l i m i t a şi c a r a c t e r i z a z o n e l e
p e r i u r b a n e , p e c a r e o c o n s i d e r ă m c e a m a i i n d i c a t ă p e n t r u c o n d i ţ i i l e ţării
noastre şi c a r e i n c l u d e i n d i c a t o r i i e n u m e r a ţ i m a i s u s , a r e u r m ă t o a r e a
formă :

R r e p r e z i n t ă f i e c a r e d i n f a c t o r i i e n u m e r a ţ i p e n t r u l o c a l i t a t e a i, s i n t r o d u c e
g r a d u l d e importanţă a l a c e s t o r f a c t o r i , n e s t e numărul d e i n d i c a t o r i
l u a ţ i î n c o n s i d e r a ţ i e , i a r D e s t e d i s t a n ţ a d i n t r e o r a ş şi l o c a l i t a t e a r e s p e c t i v ă ) .
. P r i n a p l i c a r e a a c e s t e i f o r m u l e l a u n n u m ă r însemnat d e localităţi
d e p e o rază d e 6 0 k m în j u r u l oraşului Bucureşti, s - a u obţinut m a i m u l t e
c a t e g o r i i , a l e c ă r o r v a l o r i a u o s c i l a t î n t r e 0 , 1 şi 5 0 , 0 . A n i c o n s i d e r a t c ă
v a l o r i l e d e p e s t e 3 , 0 indică localităţile c u c a r a c t e r p e r i u r b a n , datorită
conţinutului m a i î n s e m n a t a l relaţiilor p e r m a n e n t e şi d i r e c t e c u o r a ş u l .
D e a s e m e n e a s - a ţ i n u t s e a m a c a a c e s t e a să f o r m e z e o u n i t a t e teritorială,
n e p r e z e n t î n d izolări t e r i t o r i a l e , t n v a l o r i l e s i t u a t e s u b 3 , 0 s - a u înscris
l o c a l i t ă ţ i l e c u o i n t e n s i t a t e r e d u s ă , c a n t i t a t i v ă şi în t i m p , a r e l a ţ i i l o r c u
oraşul ( I . I o r d a n , 1973).

ETAPELE DE DEZVOLTARE A ZONEI PERIURBANE

A BUCUREŞTILOR

E s t e d i f i c i l d e p r e c i z a t c u e x a c t i t a t e începutul formării, evidenţierii

z o n e i p e r i u r b a n e a Buoureştilor. P î n ă l a începutul seeolutai a l X I X - l e a ,
legăturile oraşului c u împrejurimile s a l e s e r e z u m a u l a u t i l i z a r e a agricolă
a t e r i t o r i u l u i m ă r g i n a ş d e c ă t r e Înşişi l o c u i t o r i i u r b a n i şi l a „ t i r g u r i l e ' 1
 www.cimec.ro
I TAPELE DE DEZVOLTARE A ZONEI PERIURBANE A BUCUR EŞTI LOR 21

c e s e o r g a n i z a u î n B u c u r e ş t i p e n t r u s c h i m b u l şi v î n z a r e a p r o d u s e l o r loca­
l i t ă ţ i l o r d i n a p r o p i e r e . D i n Sarta Austriacă — 1 7 9 0 şi d i n Harta Rusă —
1 8 3 5 , c a şi d i n h a r t a î n t o c m i t ă d e D i m i t r i e P a p p a z o g l u în
1 8 7 2 şi i n t i t u l a t ă Planul primitiv al Capitalei 2328 ( d a t a t ă a s t f e l , d e o a r e c e ,
p r o b a b i l , a u t o r u l a încercat să r e d e a o situaţie d i n 1 3 2 8 ( ? ) , însă conţi­
n u t u l p e c a r e îl r e p r e z i n t ă s e p a r e c ă e s t e m a i a p r o p i a t d e d a t a e d i t ă r i i ) ,
r e i e s e că oraşul Bucureşti e r au n p u n c t d e convergenţă a m a r i l o r d r u ­
m u r i c e s t r ă b ă t e a u s u d u l t e r i t o r i u l u i a c t u a l a l ţării n o a s t r e . A c e s t e d r u ­
m u r i a u a v u t u n r o l însemnat în c a d r u l s c h i m b u l u i d e p r o d u s e provenite
î n B u c u r e ş t i d i n t e r i t o r i u l şi l o c a l i t ă ţ i l e î n c o n j u r ă t o a r e .
O d a t ă c u î n d e s i r e a c l ă d i r i l o r în v e c h e a v a t r ă , o r a ş u l B u c u r e ş t i s e
e x t i n d e r e l a t i v r e p e d e şi î n m o d c o n t i n u u a s u p r a t e r i t o r i u l u i d i n j u r ,
î n g l o b î n d t e r e n u r i l e o d i n i o a r ă a g r i c o l e şi l o c a l i t ă ţ i l e a p r o p i a t e . î n a c e l a ş i
t i m p , s e i n t e n s i f i c ă r e l a ţ i i l e şi s e e x t i n d e a r i a s a d e i n f l u e n ţ ă , c e e a c e a r e
c a r e z u l t a t s c h i ţ a r e a d i n c e în c e m a i e v i d e n t ă a z o n e i p e r i u r b a n e a t î t t e r i ­
t o r i a l , c î t şi f u n c ţ i o n a l . D u p ă c a r a c t e r u l p e c a r e 1 - a a v u t t e r i t o r i u l î n c o n ­
j u r ă t o r oraşului în d i f e r i t e p e r i o a d e d e t i m p , în evoluţia z o n e i p e r i u r b a n e
s e d i s t i n g p a t r u e t a p e , a l e căror particularităţi sînt d e o r d i n funcţional
şi t e r i t o r i a l ( f i g . 1 ) .
a ) C a r a c t e r u l m a i e v i d e n t d e zonă periurbană s e înregistrează
o d a t ă c u m a n i f e s t a r e a d e către oraşul B u c u r e ş t i a calităţii d e tîrg, î n c e p î n d
c a m d i n 1 8 6 0 , cînd t e r i t o r i u l a g r i c o l d e l a m a r g i n e a oraşului f u r n i z a p r o ­
d u s e a g r i c o l e p e n t r u p o p u l a ţ i a u r b a n ă şi p e n t r u i n d u s t r i a a l i m e n t a r ă
şi c î n d a a p ă r u t f e n o m e n u l d e d e p l a s a r e p e n t r u l u c r u , d i n localităţile
înconjurătoare în oraş. C a r a c t e r i s t i c a a c e s t e i e t a p e e s t e dată d e p a r t i c i ­
p a r e a t e r i t o r i u l u i d i n i m e d i a t a a p r o p i e r e a oraşului l a a p r o v i z i o n a r e a c u
p r o d u s e a g r i c o l e v e g e t a l e şi a n i m a l i e r e şi c u f o r ţ ă d e m u n c ă . A c e s t e a s e
f ă c e a u z i l n i c , i a r v o l u m u l a c r e s c u t c o n t i n u u c ă t r e sfîrşitul e t a p e i , c î n d s - a
înregistrat o tendinţă d e d i v e r s i f i c a r e .
î n această primă etapă, z o n a periurbană a Bucureştilor e r a r e p r e ­
z e n t a t ă d e t e r i t o r i u l şi c o m u n e l e d i n i m e d i a t a a p r o p i e r e a o r a ş u l u i : B ă -
n e a s a ( c us a t e l e s a u cătunele Băneasa, Dămăroaia, F l o r e a s c a , Herăstrău),
Colentina — F u n d e n i (Colentina, F u n d e n i , P l u m b u i t a ,Tei, Viile Colentina),
Dudeşti — C i o p l e a (Dudeşti, Bîrzeşti, C i o p l e a , Văcăreşti, V i t a n u ) , M i l i t a r i
( M i l i t a r i , C i u r e l u , Griviţa), R o ş u (Crîngaşi, F u n d u l Crîngaşul, Giuleşti),
P a n t e l i m o n u — Dobroeşti (Dobroeşti, Mărcuţa).
b ) L a începutul s e c o l u l u i a l X X - I e a , oraşul a v e a o pronunţată f o r ­
m ă tentaculară datorită e x t i n d e r i l o r s a l e m a f m u l t d e - a l u n g u l căilor d e
comunicaţie, a p r o p i i n d u - s e f o a r t e m u l t d e u n e l e d i n localităţile m a i s u s
citate s a uchiar unindu-se c u ele.
î n a c e a s t ă a d o u a e t a p ă , c u p r i n s ă î n t r e 1 9 0 0 şi p r i m u l r ă z b o i m o n d i a l ,
a u l o c m o d i f i c ă r i n u n u m a i s u b a s p e c t t e r i t o r i a l , c i şi, m a i a l e s , f u n c ţ i o n a l .
L i m i t a z o n e i p e r i u r b a n e c ă t r e o r a ş e s t e ,, î m p i n s ă " d e a c e s t a p r i n e x t i n ­
d e r e a c o n s t r u c ţ i i l o r p e t e r e n u r i l e î n c o n j u r ă t o a r e şi p r i n î n g l o b a r e a m a i
m u l t o r l o c a l i t ă ţ i . R e l a ţ i i l e d i n t r e o r a ş şi z o n ă s î n t d i n c e î n c e m a i i n -
22 www.cimec.ro PARTEA h

t e n s e şi m a i v a r i a t e , m a n i f e s t î n d u - s e şi o o a r e c a r e r e c i p r o c i t a t e , b i n e î n ţ e l e s
m u l t m a i redusă în s e n s u l o r a ş — z o n ă . D e z v o l t a r e a însemnată a activităţii
i n d u s t r i a l e şi a s e c t o r u l u i „ s e r v i c i i " î n o r a ş u l B u c u r e ş t i , c a şi c r e ş t e r e a
i m p o r t a n t ă demografică, generează legături t o t m a i strìnse, m a i v a r i a t e
şi m a i i n t e n s e î n t r e z o n ă şi o r a ş . P r o d u s e l e a g r i c o l e p e n t r u c o n s u m u l p o p u ­
l a ţ i e i u r b a n e şi m a i a l e s p e n t r u n e c e s i t ă ţ i l e i n d u s t r i e i a l i m e n t a r e s î n t c e r u t e
î n c a n t i t ă ţ i d i n c e î n c e m a i m a r i şi a p r o a p e t o t t i m p u l a n u l u i , i a r u n n u m ă r
crescind d e l o c u i t o r i d i n localităţile a p r o p i a t e participă l a a c o p e r i r e a
n e c e s a r u l u i d e forţă d e m u n c ă a l Bucureştilor. D i n această cauză, l i m i t a
z o n e i p e r i u r b a n e s e l ă r g e ş t e d e s t u l d e m u l t , i n c l u z î n d în a r i a s a şi l o c a l i ­
tăţile R o ş u , D u d u , Mogoşoaia, C h i t i l a , C h i a j n a , P a n t e l i m o n , Popeşti,
Căţelu, J i l a v a , O t o p e n i , B r a g a d i r u , P i p e r a .
T r e b u i e m e n ţ i o n a t că, în această etapă, t e r e n u r i l e a g r i c o l e d e l a
m a r g i n e a o r a ş u l u i şi c h i a r c u r ţ i l e m a i l a r g i s a u t e r e n u r i l e v i r a n e a l e p e r i ­
f e r i i l o r s î n t ' d i n c e î n c e m a i m u l t f o l o s i t e p e n t r u I e g u m i c u l t u r ă şi f l o r i -
cultură.
c ) A t r e i a etapă, cuprinzînd p e r i o a d a d i n t r e c e l e două războaie
mondiale, constituie faza d e formare a bazelor actualei zone periurbane.
P u t e r n i c a i n d u s t r i a l i z a r e şi c r e ş t e r e a c o n s i d e r a b i l ă a p o p u l a ţ i e i f a c d i n
oraşul Bucureşti u n p u t e r n i c o r g a n i s m u r b a n m o d e r n , a l e cărui necesităţi
c r e s c v e r t i g i n o s şi s e d i v e r s i f i c ă c o n t i n u u .
P r o d u s e l e a g r i c o l e ~ şi î n s p e c i a l c e l e l e g u m i c o l e şi a n i m a l i e r e —
s î n t d i n c e î n c e m a i m u l t c e r u t e d e p o p u l a ţ i e şi i n d u s t r i e , f o r ţ a d e m u n c ă
e s t e a t r a s ă m a i m a s i v şi m a i ' p u t e r n i c d e c ă t r e d i f e r i t e l e a c t i v i t ă ţ i d i n o r a ş
— m a i a l e s d e i n d u s t r i e , t r a n s p o r t u r i , d i v e r s e s e r v i c i i — şi c r e ş t e a f l u x u l
d e p o p u l a ţ i e în împrejurimile oraşului p e n t r u a g r e m e n t — c u precădere în
r a z a l a c u l u i şi p ă d u r i i S n a g o v , î n p ă d u r e a B ă n e a s a şi l a c u r i l e B ă n e a s a —
Herăstrău.
Z o n a periurbană s e evidenţiază d i n c e în c e m a i p u t e r n i c , atît t e r i ­
t o r i a l , c î t şi f u n c ţ i o n a l , r e l a ţ i i l e z o n ă — o r a ş i n t e n s i f i c î n d u - s e şi d i v e r s i f i -
c î n d u - s e c o n t i n u u , s p e c i a l i z ă r i l e e c o n o m i c e c o n t u r î n d u - s e în t e r i t o r i u s u b
formă d e a r e a l e m a i m a r i s a u m a i m i c i , i a r l i m i t e l e z o n e i p e r t u r b a n e s c h i -
ţ î n d u - s e m a i e v i d e n t şi i n c l u z î n d u n n u m ă r m a r e d e l o c a l i t ă ţ i .
Această etapă s e caracterizează, d i n p u n c t d e v e d e r e teritorial,
p r i n t r - o e x t e n s i e însemnată a l i m i t e l o r z o n e i p e r i u r b a n e . D a c ă l i m i t a
c u oraşul e s t e uşor m o d i f i c a t ă , în d e f a v o a r e a z o n e i , p r i n înglobarea u n o r
localităţi d e către oraş, l i m i t a exterioară s e e x t i n d e m u l t , incluzînd n u ­
m e r o a s e l o c a l i t ă ţ i c a r e g r a v i t e a z ă d i n c e în c e m à i p u t e r n i c c ă t r e o r a ş u l
B u c u r e ş t i . î n a c e l a ş i t i m p , ,, v e c h i l e " l o c a l i t ă ţ i a l e z o n e i p e r i u r b a n e îşi
i n t e n s i f i c ă l e g ă t u r i l e c u o r a ş u l . î n p r i m a p a r t e a a c e s t e i p e r i o a d e , în l i m i ­
t e l e z o n e i p e r i u r b a n e sînt c u p r i n s e localităţile B e r c e n i , G l i n a , Bălăceanca,
C e r n i c a , T u n a r i , B u f t e a , D r a g o m i r e ş t i , D o m n e ş t i , C l i n c e n i , M ă g u r e l e şi
3 0 D e c e m b r i e , i a r în a d o u a p a r t e , localităţile Copăceni, Colibaşi, V i d r a ,
Vărăşti, V a l e a D r a g u l u i , I z v o a r e l e , H o t a r e l e , Uerăşti, Fmmuşiini, S t i u b e i -
Orăşti, Brăneşti, A f u m a ţ i , Ştefăneşti, Baloteşti, C o r b e a n c a , B i c u , Săbă-
 www.cimec.ro

Herăstrău), 7 comune urbane (orafa nereşedinţă) (Băneasa, Colentina-

 www.cimec.ro

Fig. 1 . — Evoluţia teritorială.

ETAPELE DE DEZVOLTARE A ZONEI PERIURBANEwww.cimec.ro
A BUCUREŞTILOR
23

•
reni, Tărtăşeşti, Lunguleţu, Brezoaele, U l m i , B o l i n t i n - D e a l şi B o l i n t i n -
V a l e , Ogrezeni, Grădinari, Ciorogîrla, Dîrvari, Cornetu, Vîrteju-Nefliu,
Măgurele, Dărăşti-Ufov, Adunaţii-Copăceni etc.
Influenţa oraşului Bucureşti asupra zonei periurbane se manifestă
în special asupra structurii agriculturii şi a forţei de muncă, precum şi
a s u p r a unor areale c u condiţii favorabile de agrement şi recreere, avînd c a
rezultat schiţarea unor arii c u funcţiuni specifice în relaţiile zonă—oraş.
Astfel, în nordul Bucureştilor, cuprinzînd pădurea Băneasa, l a c u l Snagov
şi pădurile din j u r u l său, precum şi în sud-est (pădurea şi l a c u l Cernica) sau
în vest (valea Argeşului) se schiţează arii c u o apreciabilă importanţă
turistică şi de recreere.
L u n c a Argeş-Sabar, dintre Ciorogîrla şi Hotarele, devine u n puternic
a r e a l legumicol ; localităţile d i n imediata apropiere a oraşului alcătuiesc
un c o r d o n " a l produselor animaliere (în special lapte şi produse lactate)
şi a l furnizării forţei de muncă ce se deplasează zilnic pentru l u c r u , iar
părţile nord-vestică şi vestică ale zonei îşi intensifică legăturile c u oraşul
p r i n furnizarea de produse agricole (legume, produse animaliere şi păsări
v i i ) şi forţa de muncă specializată în construcţii.
d) U l t i m a etapă, care cuprinde perioada după 1945 pînă în prezent,
se caracterizează printr-o nouă extindere spaţială a zonei periurbane şi
printr-o accentuare a relaţiilor zonă—oraş, corespunzînd de fapt fazei de
definitivare a caracterului de zonă periurbană. I n t e n s a şi vertiginoasa
dezvoltare economică şi demografică a Bucureştilor a determinat puternice
şi complexe legături, c u caracter permanent, între oraş şi zona sa periur­
bană. Influenţa directă şi efectivă a oraşului asupra zonei.se manifestă
în toate domeniile de activitate. Funcţia periurbană, în adevăratul ei
conţinut, reprezintă trăsătura esenţială a zonei înconjurătoare oraşului
Bucureşti. E c o n o m i a , influenţată de legăturile zonă—oraş, este structu­
rată în raport c u cerinţele oraşului, iar teritorial se conturează areale c u
caractere specifice. Aşezările înregistrează modificări radicale n u n u m a i
în privinţa aspectului şi a conţinutului lor, ci şi a raporturilor administra­
t i v e şi spaţiale dintre ele.
î n ceea ce priveşte evoluţia limitei c u oraşul Bucureşti, aproape
toate localităţile enumerate în cadrul zonei periurbane dinainte de 1900
s - a u unit c u oraşul Bucureşti, devenind în prezent cartiere, părţi integrante
ale oraşului — cu excepţia localităţilor F u n d e n i şi Dobroeşti (acestea
însă, împreună c u P a n t e l i m o n , Eoşu, Otopeni, V o l u n t a r i , C h i t i l a , sînt
a,cum lipite sau l a o distanţă de n u m a i cîteva sute de metri de perimetrul
urban).
P e n t r u o edificare m a i completă asupra evoluţiei limitei zonei c u
oraşul Bucureşti, tabelul n r . 1 prezintă distanţele dintre localităţile situate
în imediata vecinătate a oraşului şi marginile acestuia în 1890 şi 1970.
î n 1948, municipiul Bucureşti era format d i n oraşul propriu-zis şi
d i n 4 suburbane (cartiere) (Crîngaşi, Şerban-Vodă, T u d o r V l a d i m i r e s c u ,
Herăstrău), 7 comune urbane (oraşe nereşedinţă) (Băneasa, Colentina-
24 www.cimec.ro PARTEA k

TABELUL nr. 1

Distanţele comunelor limitrofe fn|â d e B u c u r e ş t i , i n 1 8 9 0 şl 1971,

in k m

anii ar ii
Localitatea
1890 j 1970
Localitatea
1890 1970

F u n d e n i 3,0 Jilava 6,0 1,2

Dobroeşli 2,5 0,2 Roşii 3,0 0,3
P a n t e l i m o n 3,5 0,2 Chitii» 9,0 0,2
Caţelu 5,5 0,9 Mogoşoaia 11,0 0,9
Popeşti 5,0 0,6 Otopenl 10,0 0,3

F u n d e n i , Dudeşti-Cioplea, Griviţa, 1 6 F e b r u a r i e 1 9 3 3, M ilitari, 3 0 D e c e m ­

b r i e 1 9 4 7 ) , 6 c o m u n e r u r a l e ( C h i a j n a , Dobroeşti, P a n t e l i m o n , Popeşti-
L e o r d e n i , Roşu, T u d o r V l a d i m i r e s c u s a u G h e n c e a I I ) . Oraşul Bucureşti
şi c e l e 4 s u b u r b a n e e r a u d e n u m i t e regiune urbană, iar cele 7 c o m u n e u r -

TADELUL nr. 2

M o d u l d e folosloţA a t e r i t o r i u l u i I na n u l 1 9 7 0

Suprafaţa % d i n supra­
Categoria d e folosinţa
(ha) faţa totală

Terenuri agricole 277 670 78,38

Terenuri silvice 39 100 11,04
Terenuri c u a p e 10 830 3,05
— a p e curgătoare 4 930 1,39
— a p e stătătoare 5 130 1,44
— a p ec u stuf 150 0,04
— amenajări p i s c i c o l e ( i a z u r i , h e -
leşlele) 620 O.I8
Terenuri neproductive 1 800 0,50
— nisipuri 50
—
0,13
— e r o z i u n i , r i p e , r a v e n e , torenţl 440
— sărături 180 0.115
— m o c i r l e şi g r o p i d e î m p r u m u t 1 130 0,32
T e r e n u r i c u construcţii 24 850 7,01
— d r u m u r i d c exploatare 4 910 1,39
— d r u m u r i clasate 3 230 0.111
căi f e r a t e 960 0,27
— construcţii, clădiri, curţi, pieţe,
parcuri 15 750 4,44

T o t a l general 354 250 100,00

b a n e şi 6 c o m u n e r u r a l e regiune suburbană. A l t e 4 comune — situate l a

p e s t e 3 0 k m d e o r a ş şi n e f i i n d , d e c i , u n i t e t e r i t o r i a l c u B u c u r e ş t i i — C i o -
f l i c e n i , S n a g o v , T î n c ă b e ş t i şi T u r b a ţ i ( î n p r e z e n t S i l i ş t e a S n a g o v u l u i ) ,
e r a u s u p u s e t u t e l e i şi c o n t r o l u l u i m u n i c i p i u l u i B u c u r e ş t i , p r i n t r - o l e g e d i n
1 9 3 9 . D e a s e m e n e a , t u t e l a şi c o n t r o l u l m u n i c i p i u l u i B u c u r e ş t i e r a u l e g i -
 www.cimec.ro
ETAPELE DE DEZVOLTARE A ZONEI PERIURBANE A BUCUREŞTILOR 25

f e r a t e şi a s u p r a l o c a l i t ă ţ i l o r şi t e r e n u r i l o r s i t u a t e d e o p a r t e şi d e a l t a a
ş o s e l e l o r c e p ă t r u n d î n c a p i t a l ă , p e o a d î n c i m e d e 1 0 0 m d e l a ş o s e a şi p î n ă
l a o distanţă d e 3 0 k m d e l a l i n i a d e centură.
A v î n d î n v e d e r e c o n c o r d a n ţ a d i n t r e r e a l i t ă ţ i l e s p a ţ i a l e şi f u n c ţ i o n a l e
^i organizarea a d m i n i s t r a t i v ă (în p r e z e n t z o n a p e r i u r b a n ă e x t i n z î n d u - s e
în c a d r u l a t r e i unităţi a d m i n i s t r a t i v e : m u n i c i p i u l B u c u r e ş t i , j u d e ţ u l
I l f o v şi j u d e ţ u l D î m b o v i ţ a ) , o p i n ă m p e n t r u c r e a r e a u n e i u n i t ă ţ i a d m i n i s ­
t r a t i v e — constituită d i n t e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e a c t u a l e — s u b o r d o ­
nată m u n i c i p i u l u i Bucureşti, numită z o n a periurbană s a u r e g i u n e a peri­
urbană a Bucureştilor, c a o r g a n i s m t e r i t o r i a l c a r e f a c e t r e c e r e a între u r b a n
-şi r u r a l , c a r e ,, t r ă i e ş t e " p e n t r u şi î n s t r î n s ă u n i t a t e c u o r a ş u l .
Z o n a periurbană a Bucureştilor, a l e cărei l i m i t e s t a b i l i t e după
c r i t e r i i l e p r e z e n t a t e m a i înainte sînt r e z u l t a t u l u n e i evoluţii spaţiale d e s t u l
d e î n d e l u n g a t e în t i m p , a r e în p r e z e n t o s u p r a f a ţ ă d e 3 5 4 2 5 0 h e c t a r e s a u
3 5 4 3 k m , c u o folosinţă r e l a t i v variată ( t a b e l u l n r . 2 ) .
a
www.cimec.ro
 P Awww.cimec.ro
R T E A A ll-A

C O N D I Ţ I I L E NATURALE

CONŢINUŢI I,tuturor elementelor n a t u r a l e ale u n u i teritoriu, care

din p u n c t u l d o vedere a l geografiei e c o n o m i c e reprezintă potenţialul
t e r i t o r i u l u i r e s p e c t i v , c o n s t i t u i e o principală premisă a dezvoltării e c o ­
n o m i c e şl a r e l a ţ i i l o r o m — n a t u r ă . C u n o a ş t e r e a p r o f u n d ă şi a m ă n u n ţ i t ă
a t u t u r o r trăsăturilor m e d i u l u i n a t u r a l , i n strînsă legătură c u potenţialul
l o r e c o n o m i c şi c u p o s i b i l i t ă ţ i l e d e v a l o r i f i c a r e r a ţ i o n a l ă , a r e o m a r e
i m p o r t a n ţ a i n s t u d i i l e c u c a r a c t e r t e o r e t i c şi p r a c t i c a t î t î n p r o f i l r e g i o n a l ,
r i t (I g e n e r a l .
într-o zonă periurbană, u n d e , m a i m u l t decît într-un o r i c a r e a l t
teritoriu s a uregiune, se p u n e p r o b l e m a organizării c o m p l e x e , sociale
şl e o o D o m i c c , s e i m p u n t r a n s f o r m ă r i m a s i v e n u n u m a i i n d o m e n i i l e eco­
n o m i i * şl s o c i a l e , c i şi a s u p r a n a t u r i i î n c o n j u r ă t o a r e . E s t e a b s o l u t n e c e -
• a r a c u n o a ş t e r e a c i t m a i p r o f u n d ă şi m a i c o m p l e t ă a c o n d i ţ i i l o r n a t u r a l e ,
A t u t u r o r p a r t i c u l a r i t ă ţ i l o r d e o r d i n t e o r e t i c şi p r a c t i c .
I ' r n t r u z o n a periurbană a Bucureştilor, u n d e s e efectuează s t u d i i
amănunţite d e s p e c i a l i t a t e p e n t r u a m e n a j a r e a v i i t o a r e a a c e s t e i a , c u ­
noaşterea condiţiilor sale n a t u r a l e prezintă n u n u m a i o importanţă
ş t i i n ţ i f i c ă şi d o c u m e n t a r ă , c i şi o n e c e s i t a t e d e o r d i n p r a c t i c . D e ş i î n
p l i n a r e g i u n e d e cîmpie, z o n a periurbană a Bucureştilor s e înscrie c u
u n p e i s a j n a t u r a l r e l a t i v v a r i a t , d a t o r a t u n e i însemnate reţele d e văi,
i n r a r e r i n g rîuri b o g a t e în a p ă s a u sînt i n s t a l a t e n u m e r o a s e l a c u r i n a t u ­
r a l e şi a r t i f i c i a l e , c u c î m p i i a l c ă r o r c o n t a c t c u l u n c i l e s e f a c e î n m u l t e
părţi p r i n m a l u r i a b r u p t e c e l e d a u a s p e c t u l u n o r adevărate d e a l u r i .

CONSTITUŢIA GEOLOGICĂ

I n s t u d i u l z o n e l o r p e r i u r b a n e , în v e d e r e a organizării c o m p l e x e a
t e r i t o r i u l u i , cunoaşterea particularităţilor g e o l o g i c e a r e o m a r e importanţă
atît t n d o m e n i i p u r e c o n o m i c e — e x p r i m a t e p r i n v a l o r i f i c a r e a u n o r r e s u r s e
d e s u b s o l — , c i t şi î n a c t i v i t ă ţ i s o c i a l - e c o n o m i c e d e p r o f i l m a i g e n e r a l
( c o n s t r u c ţ i i e d i l i t a r e şi i n d u s t r i a l e , c ă i d e c o m u n i c a ţ i e , t r a n s f o r m a r e a
naturii etc.).
28 www.cimec.ro PARTEA A ll-A. CONDIŢIILE NATURALE

F i i n d complet încadrată. în m a r e a u n i t a t e d e r e l i e f a Cîmpiei

R o m â n e , z o n a ' p e r i u r b a n ă a Bucureştilor prezintă aceleaşi caractere
g e n e r a l e g e o l o g i c e , l o c a l e v i d e n ţ i i n d u - s e şi u n e l e a s p e c t e s p e c i f i c e .
Cîmpia R o m â n ă , rezultată p r i n i n t e n s e p r o c e s e d e a c u m u l a r e într-o
zonă c u c a r a c t e r s u b s i d e n t , a r e l abază u n f u n d a m e n t c r e t a c i c c e aparţine
P l a t f o r m e i M o e s i c e (Prebalcanică). A c e s t f u n d a m e n t c r e t a c i c , c a r e apare
l a z i în Podişul P r e b a l c a n i c , a r e o înclinare d e l a s u d l a n o r d , trecînd
p e s u b a l u v i u n i l e Dunării, ajungînd l a 8 7 5 m adîncime l a Bucureşti, l a
p e s t e 2 0 0 0 m î n z o n a B a l o t e ş t i l o r şi l a 3 0 0 0 — 4 0 0 0 m î n f a ţ a g e o s i n -
clinalului carpatic.
S t r a t i g r a f i a generală, p u s ă în e v i d e n ţ ă d e d i f e r i t e f o r a j e , p r e z i n t ă ,
în d i m e n s i u n i v a r i a b i l e p e verticală, s i s t e m e l e g e o l o g i c e c e î n c e p c u c a r ­
b o n i f e r u l , a l c ă t u i t d i n c a l c a r e b i t u m i n o a s e şi a r g i l e c u i n t e r c a l a ţ i i d e
cărbuni", p e s t e c a r e e s t e d i s p u s t r i a s i c u l , r e p r e z e n t a t d e a r g i l e , calcare,
d o l o m i t e , b r e c i i , a n h i d r i t , g r e s i i ; urmează a p o i j u r a s i c u l , c u g r e s i i , c a l c a r e ,
d o l o m i t e ; c r e t a c i c u l , c u c a l c a r e , n i s i p u r i , g r e s i i . Următorul s i s t e m g e o l o g i c
e s t e n e o g e n u l , r e p r e z e n t a t p r i n c e l e două s e r i i g e o l o g i c e a l e sale : m i o c e n u l
şi p l i o c e n u l . M i o c e n u l e s t e a l c ă t u i t d i n m a r n e , n i s i p u r i , c a l c a r e marnoase,
i a r p l i o c e n u l , formaţiunea c e a m a i b i n e dezvoltată datorită d e p u n e r i l o r
f l u v i o - l a c u s t r e în l a c u l p l i o c e n c u u l t i m a s a f a z ă — l e v a n t i n ă , e s t e f o r m a t
d i n m a r n e şi n i s i p u r i , c a l c a r e l a c u s t r e şi a r g i l e . C u a t e r n a r u l , u l t i m a f o r m a ­
ţiune geologică, c a r e î m b r a c ă n e o g e n u l , e s t e alcătuit d i n pietrişuri, n i s i p u r i
şi a r g i l e l a b a z ă , a ş a - n u m i t e l e s t r a t e d e F r ă ţ e ş t i , p e s t e c a r e u r m e a z ă u n
c o m p l e x m a r n o B ( m a r n e şi a r g i l e ) , a p o i n i s i p u r i ( d e M o s t i ş t e a ) , p i e t r i ş u r i
( d e C o l e n t i n a . ) şi d e p o z i t e loessoide.
Succesiunea depozitelor pliocene şi c u a t e r n a r e a r a t ă c ă a u a v u t
l o c mişcări n e g a t i v e c o n t i n u e , p e verticală, pînă în p l e i s t o c e n u l s u p e r i o r , ,
d u p ă c a r e , î n s p e c i a l în p a r t e a s u d i c ă , s e înregistrează o r i d i c a r e c e g e n e ­
r e a z ă f o r m a r e a t e r a s e l o r (Harta geologică a R.8. România, 1967). în
h o l o c e n u l s u p e r i o r a u a v u t l o c mişcări d e a f u n d a r e a cîmpiei d i n p a r t e a
nordică a z o n e i p e r i u r b a n e , c e e a c e a d u s l a o intensă acţiune d e e r o z i u n e
şi d e t r a n s p o r t a r î u r i l o r c u o b î r ş i a î n C a r p a ţ i . A f l u e n ţ i i a c e s t o r a p e , care
s e f o r m e a z ă î n a f a r a z o n e i m o n t a n e , r ă m î n l a u n r e g i m d e e r o z i u n e şi
t r a n s p o r t c u t o t u l neînsemnat, c e e a c e , p r i n r i d i c a r e a p a t u l u i a l b i e i d e
c ă t r e r î u r i l e p r i n c i p a l e , d u c e l a b a r a r e a g u r i i l o r şi l a t r a n s f o r m a r e a p o r ­
ţiunilor d e c o n f l u e n ţ ă în l i m a n e f l u v i a t i l e .
î n c e e a c e priveşte t i p u r i l e g e n e t i c e a l e depozitelor cua ternare,
c e a m a i m a r e răspîndire o a u d e p o z i t e l e d e l u v i a l - p r o l u v i a l e , c a r e acoperă
t o a t e c î m p u r i l e şi t e r a s e l e . D e p o z i t e l e f l u v i a t i l e s î n t l o c a l i z a t e p e văi
şi î n c a d r u l l u n c i l o r , i a r d e p o z i t e l e d e m l a ş t i n ă î n r a z a b ă l ţ i i C o m a n a
(lunca Neajlovului).
în afară d e importanţa ştiinţifică, în legătură c u interpretarea-
fenomenelor m e d i u l u i geografic, condiţiile g e o l o g i c e prezintă o deosebită
însemnătate şi p e n t r u p u n e r e a î n e v i d e n ţ ă şi v a l o r i f i c a r e a u n o r zăcăminte*
de substanţe m i n e r a l e utile.
CONSTITUŢIA G E O L O G I C A
www.cimec.ro 19

A s t f e l , în p a r t e a , nord-vesticâ a z o n e i p e r i u r b a n e , c u p r e l u n g i r i
s p r e e s t şi s u d - e s t , a u f o s t i d e n t i f i c a t e s t r u c t u r i p e t r o l i f e r e , d i n t r e c a r e
u n e l e , în r a z a localităţilor P o t l o g i , F l o r e ş t i , J o i ţ a , a u f o s t p u s e în e x p l o a ­
t a r e , în p a r t e a nordică a z o n e i a u f o s t d e s c o p e r i t e zăcăminte d e g a z e
n a t u r a l e , i a r în formaţiunile c a r b o n i f e r e a u f o s t găsite u n e l e s t r a t e d e
cărbuni.
I n t e n s v a l o r i f i c a t e sînt r e s u r s e l e o f e r i t e d e f o r m a ţ i u n i l e c u a t e r ­
n a r e , c a r e furnizează e c o n o m i e i m a r i cantităţi d e m a t e r i a l e d e construcţii,,
p r e c u m şi i m p o r t a n t e c a n t i t ă ţ i d e a p ă , c a n t o n a t e î n s t r a t e l e d e n i B i p u r i
şi p i e t r i ş u r i .
A r i i c u a r g i l ă şi n i s i p u r i u ş o r e x p l o a t a b i l e s e g ă s e s c î n m u l t e p ă r ţ i
a l e z o n e i p e r i u r b a n e , c e l e m a i însemnate f i i n d s i t u a t e însă în r a z a loca­
lităţilor A f u m a ţ i , B u c i u m e n i ( B u f t e a ) , B u f t e a , C h i t i l a , Ştefăneştii d e S u s , .
T u n a r i , Budeşti, Brăneşti, Căţelu, J i l a v a , Sinteşti, C l i n c e n i e t c .
N i s i p u r i şi p i e t r i ş u r i s e g ă s e s c î n t o a t e l u n c i l e r î u r i l o r şi î n c a d m i
t e r a s e l o r , l a d i f e r i t e a d î n c i m i , f i i n d e x p l o a t a t e în n u m e r o a s e l o c u r i .

RELIEFUL

Geneza şi e v o l u ţ i a m o r f o l o g i c ă s î n t s t r î n s l e g a t e d e c o n s t i t u ţ i a ,
g e o l o g i c ă şi d e c o n d i ţ i i l e n a t u r a l e a l e d i f e r i t e l o r e p o c i g e o l o g i c e . A c ţ i u n e a
d e m o d e l a r e , c a r e s - a e f e c t u a t î n m a i m u l t e f a z e , d i f e r i t e c a r i t m şi i n t e n ­
s i t a t e , e B t e p u s ă în e v i d e n ţ ă î n c ă d e l a î n c e p u t u l c u a t e r n a r u l u i ( V . M i -
li ă i l e s e u , 1 9 2 4 a ) . A c e a s t a fază, c u creşteri s p e c i f i c e d e mlaştină,
a f o s t întreruptă datorită existenţei u n u i l a c puţin a d i n e c e a c o p e r e a -
c e a m a i m a r e p a r t e a a c t u a l u l u i t e r i t o r i u p e r i u r b a n , l a c d a t a t în p e r i o a d a
m i n d e l - riss ( P .C o t e ţ , 1963).
Colmatarea lacului prin acumularea d e depozite deluvial-proluviale
a d u s l a f o r m a r e a u n e i întinse suprafeţe d e u s c a t , c a r e stă l a b a z a cîmpiilor
V l ă s i e i şi M o s t i ş t e i .
Acţiunile agenţilor e x t e r n i , I n funcţie d e constituţia geologică,,
a u i m p r i m a t o m o d e l a r e diferită a r e l i e f u l u i , dînd naştere l a a c t u a l e l e
f o r m e şi m i c r o f o r m e . P r i n c i p a l e l e m a n i f e s t ă r i m o d e l a t o a r e a u f o s t date
d e a l u v i o n a r e şi e r o z i u n e , d e c o l m a t a r e a v ă i l o r şi d e t a s a r e a d e p o z i t e l o r
loessoide.
Z o n a periurbană a Bucureştilor cuprinde toată Cîmpia Vlăsiei
şi p ă r ţ i d i n c î m p i i l e B u r n a z , N e a j l o v şi M o s t i ş t e a . M i ş c ă r i l e p e v e r t i c a l ă
ale unor compartimente a l e Cîmpiei Române a u generat apariţia d e
r e g i u n i d e s c u f u n d a r e , d e n u m i t e de subaidenţă s a u de divagare. Monotonia.
cîmpiilor e s t e întreruptă d e l u n c i l e d e s t u l d e l a r g i a l e Argeşului, Dîmbo­
viţei, Ialomiţei şi N e a j l o v u l u i , d e v ă i l e r î u r i l o r m a i mici şi d e v ă i u g i l e
seci, precum şi d e n u m e r o a s e l e crovuri, d e d i m e n s i u n i diferite, care a u
o f r e c v e n ţ ă m a r e î n c î m p i i l e V l ă s i a şi M o s t i ş t e a .
 www.cimec.ro
30 PARTEA A ll-A. CONDIŢIILE NATURALE

L u n c i l e sînt uşor înclinate în sensul de curgere a rîurilor, a u gîrle

şi cursuri părăsite, reprezentate în special de meandre şi belciuge, care
sînt reactivate în perioadele de v i i t u r i . Văile şi văiugile care confluează
c u rîurile ce a u apă tot t i m p u l a n u l u i sînt în general mlăştinoase. î n pre­
zent, o mare parte a micilor rîuri şi a văilor c u apă n u m a i în unele perioade
ale anului a fost transformată într-un şirag de l a c u r i de b a r a j , c u folosinţă
complexă.
Malurile multor văi şi văiugi prezintă în unele porţiuni pante
abrupte sau înclinări m a r i , care le fac nefolosibile şi care a u u n rol însemnat
în modificarea microreliefului local, deoarece favorizează eroziunea,
şiroirea şi surparea. A m e n a j a t e însă, p r i n terasare şi plantare c u pomi
şi viţă, p r i n împădurire s a u p r i n înierbare, multe dintre acestea a r putea
deveni productive. Malurile s a u denivelările c u pante sub 10° sînt în
general valorificate. D e asemenea, în unele .porţiuni, p r i n lucrări adecvate,
a u fost puse în circuitul agricol unele suprafeţe în pantă, c u înclinare
de peste 10°. însă, cea m a i mare parte a acestora a rămas neamenajată.
Crovurile, m i c i depresiuni formate p r i n tasarea loessului, ating adîncimi
de 0,5—2 m şi acumulează apă în t i m p u l ploilor, pe care o menţin o mare
parte din a n , devenind astfel neutilizabile. Suprafaţa crovurilor este foarte
diferită, de l a cîteva zeci de metri pătraţi l a m a i multe hectare.
După caracterele morfologice, pe teritoriul zonei periurbane a
Bucureştilor se diferenţiază cinci unităţi principale (fig. 2) : Cîmpia de
subsidenţă — reprezentînd o parte d i n întinsa Cîmpie de divagare cuprinsă
între Argeş şi Şiret, Cîmpia Vlăsiei — situată în întregime în c a d r u l zonei
periurbane (cuprinzînd şi luncile Argeşului şi Dîmboviţei inferioare),
precum şi porţiuni d i n Cîmpia Mostiştei, Cîmpia B u r n a z u l u i şi Cîmpia
N e a j Iovului.

Cîmpia de subsidenţă. E x t r e m i t a t e a nord-vestică a zonei periurbane,

dintre Argeş, pîrîul Crevedia şi o linie ce trece p r i n B o l i n t i n - V a l e —
Dîrvari — Joiţa — Crevedia, face parte dintr-o mare arie de coborîre
semnalată de G . M u r g o c i , pe care G . V â 1 s a n (1915) o numeşte
„Cîmpia de d i v a g a r e " , iar V . M i h ă i 1 e s c u (1924 a) — „Cîmpia de
subsidenţă".
P r i n c i p a l a caracteristică a acestei arii de subsidenţă este dată de
existenţa unei reţele destul de dense de rîuri, care sînt lipsite de terase
şi a l căror curs domol prezintă multe meandre şi rătăciri în c a d r u l unor
albii care de-abia se schiţează în netezimea aproape perfectă a reliefului.
Procesul de aluvionare este destul de puternic, iar pantele m i c i şi lipsa
unor albii c u m a l u r i protectoare facilitează revărsarea apelor pe întinse
suprafeţe în timpul viiturilor. Numeroasele văi şi viroage părăsite, fenomen
specific acestei cîmpii de subsidenţă, sînt reactivate în t i m p u l revărsă­
rilor şi menţin a p a o mare parte d i n a n , ceea ce are c a efect neutilizarea
unor însemnate suprafeţe. P r o b l e m a organizării teritoriale, în cadrul Cîm­
p i e i de subsidenţă, se axează, în p r i m u l rînd, pe înlăturarea sau pe limi­
t a r e a acestor procese generatoare de exces de umiditate.
 www.cimec.ro
ZONA P E R I U R B A N Ă
BUCUREŞTILOR
0 4 8 : 2 k m

•icutEsrr,

REVEDIA

J 3 / DOCANtŞ^Sy-

TRACHOMA

fţBUFTE. M o
OHOIFEN(
OŞ0AA

' * * * * * " \ n * vGÀNEASA

RAGOMIRESTÌr UNTAfil
tfAllE J / U I I I

BEECIOGATELE-
uDOBROEŞTi
HUMON-'
o I e n iBRANEŞTI
ŞT

•jSfTPAV/BRAGADIR

L E G E N D A
l^ţJRNETU 1

JLEOV 7
IŞAN!
• 3U DECEMBRIE

Comparti 'imentuì Argeş ~Oimbuviţa

®
AOUNAIlH
II- Diipbov^B-Creveàj

II- vestic VARASI

VALEAJ»AQUUUI
® - th esiic
IBAŞN^

II - Cofeatina - Pasarea

© II- DimboYiţa-Culentma

© II- Ciorogirfa-Sabar-QimbQviţa

© • H- Ctlnèul de vest
CASCICfcRfctf^

© - n- • Cìtnàvl'de est

L U N C A
"GREACA
^ M a r ^ ^ . D U N . A R

Fig. 2 . — Unităţile d e r e l i e f .
 www.cimec.ro
RELIEFUL 31

După aspectul general, în cadrul Cîmpiei de subsidenţă se disting

două compartimente :
a) Compartimentul Dîmboviţa — C r e v e d i a , reprezentînd partea estică
a Cîmpiei de subsidenţă, face trecerea spre Cîmpia Vlăsiei p r i n interfluvii
netede, fragmentate de numeroase văi c u direcţie N V — S E şi c u m a l u r i
ceva m a i evidente decît în partea vestică. D i n t r e aceste văi, m a i însemnate
sînt Colentina, Crevedia şi Ilfov. A l t i t u d i n e a s a scade uşor de l a nord spre
sud şi de l a vest spre est, de l a 130 m l a vest de pîrîul Ilfov l a 115 m l a
Crevedia şi de l a 140 m în nordul Gherganilor l a 105 m în sudul loca­
lităţii G u l i a .
F r a g m e n t a r e a reliefului înregistrează aici valori cuprinse între 0,5
şi 1,5 k m / k m , i a r energia de relief 2—5 m .
2

b) Compartimentul Argeş — Dîmboviţa, ocupînd partea vestică a

Cîmpiei de subsidenţă, constituie u n areal puternic aluvionat de Argeş,
străbătut de văi şterse, în care apele a u u n curs domol, meandrat şi o
puternică acţiune de depunere. Schimbările de albii, reactivarea cursurilor
mai v e c h i , eroziunea în propriile aluviuni sînt caractere specifice acestui
compartiment.
L u n c i l e rîurilor, datorită uniformităţii generale a reliefului, se
confundă foarte adesea c u cîmpia, rîurile fiind puse în evidenţă n u m a i
de albiile înguste şi puţin adînci pe care se scurg apele.
P a n t a generală a reliefului este orientată N V — S E , scăzînd de l a
145 m în nord-vest (la Serdanu), l a 100 m în sud-est (la sud de localitatea
Mihai Vodă) şi înregistrează o valoare medie de l,5°/oo- ^ acest com­ n

partiment a l Cîmpiei de subsidenţă, fragmentarea reliefului este destul de

slabă, avînd valori medii de 0,5 k m / k m , iar energia reliefului înregistrează
2

4 - 6 m.
A l u v i u n i l e recente, care acoperă u n strat de argile, cantonează o
bogată pînză acviferă, situată l a adîncimi ce variază în general între
0,5 şi 3 m .
S l a b a înclinare şi energia redusă a reliefului, lipsa unor m a l u r i
pronunţate şi prezenţa stratului acvifer în apropierea suprafeţei, facili­
tează revărsarea apelor pe o însemnată parte a acestui compartiment,
ceea ce face c a aici să se înregistreze cel m a i mare grad de inundabilitate
din întreaga zonă periurbană.

Cîmpia Vlăsiei. Situată între Ialomiţa l a nord, Argeş l a sud şi

sud-vest, valea Crevediei şi o linie ce uneşte localităţile Crevedia — Săbă-
reni — Dîrvari l a vest şi valea Cociovaliştei, valea Pasării şi Dîmboviţa
la est, Cîmpia Vlăsiei constituie forma de relief cea m a i întinsă din zona
periurbană. E a este caracterizată de prezenţa unor interfluvii largi şi
relativ netede, în care sînt sculptate numeroase crovuri de dimensiuni
foarte diferite, şi de o fragmentare în general slabă — sub 1 k m / k m , 2

Cîmpia Vlăsiei a fost pusă în evidenţă pentru p r i m a oară de către

G. V â 1 s a n (1915) şi numită astfel de l a pădurile întinse ce o a c o -
32 www.cimec.ro PARTEA A ll-A. CONDIŢIILE NATURALE

p e r e a u în m a r e p a r t e , însă în a l t e l i m i t e decît a f o s t încadrată u l t e r i o r d e

V . M i h ă i l e s c u (1924 a).
M a i tîrziu, V . M i h ă i l e s c u ( 1 9 5 6 ) stabileşte l i m i t e l e a c t u a l e
a l e Cîmpiei Vlăsiei, p e c a r e , încadrînd-o într-o u n i t a t e m a i m a r e c u n u m e l e
d e Cîmpia Bucureşteană, o d i v i d e în d o u ă m a r i c o m p a r t i m e n t e : Vlăsia
d e n o r d şi V l ă s i a d e s u d . P . C o t e ţ ( 1 9 6 3 ) deosebeşte t o t două c o m ­
p a r t i m e n t e în c a d r u l Cîmpiei Vlăsiei, p e c a r e l e n u m e ş t e însă Cîmpia
S n a g o v u l u i ( p a r t e a d e n o r d ) şi C î m p i a B u c u r e ş t i u l u i ( p a r t e a d e s u d ) .
După caracterele morfologice şi d u p ă p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e generale
a l e m e d i u l u i n a t u r a l , considerăm că în c a d r u l Cîmpiei Vlăsiei s e d i s t i n g
t r e i m a r i unităţi : Vlăsia nordică s a u Cîmpia S n a g o v u l u i , Vlăsia centrală
s a u C î m p i a C o l e n t i n e i şi V l ă s i a s u d i c ă s a u C î m p i a C î l n ă u l u i (ultimele
două putînd f i înglobate s u b d e n u m i r e a d e Cîmpia Bucureştilor s a u
Bucureşteană).
a ) Vlăsia nordică sau Cîmpia Snagovului e s t e situată între valea
I a l o m i ţ e i , v a l e a C o c i o v a l i ş t e i şi v a l e a C r e v e d i e i . E s t e o c î m p i e n e t e d ă ,
înclinată d e l a v e s t s p r e e s t , a l t i t u d i n e a s a scăzînd d e l a 1 2 0 m i n v e s t
là 7 5 m î n e s t .
Caracteristica acestei cîmpii e s t e d a t ă d e d e n s i t a t e a m a r e a reţelei
hidrografice (0,2—0,3 k m / k m ) . Numeroasele
2
văi mlăştinoase d e a i c i
reprezintă a l b i i părăsite a l e Ialomiţei ( G . V â 1 s a n , 1 9 1 5 ) , l a confluenţa
cărora, datorită barării d e c ă t r e a l u v i u n i l e I a l o m i ţ e i şi a p i n z e i f r e a t i c e
situată d e a s u p r a f u n d u l u i , s - a u f o r m a t m a r i l i m a n e f l u v i a t i l e (Bălteni,
Snagov, Căldăruşani).
S t r a t u l a c v i f e r e s t e s i t u a t l a 5 — 1 0 m adîncime, d t n d naştere f r e c v e n t
l a i z v o a r e în văile m a i p r o f u n d e ( a l căror f u n d a t i n g e c h i a r 1 0 m adîncime),
şi o f e r i n d c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e d e z v o l t ă r i i v e g e t a ţ i e i a r b o r e s c e n t e . F r a g ­
m e n t a r e a r e l i e f u l u i î n r e g i s t r e a z ă v a l o r i c u p r i n s e î n t r e 0 , 5 şi 2 k m / k m . 2

I n t e r f l u v i i l e , o r i e n t a t e , c a şi v ă i l e , v e s t - e s t , s î n t î n g e n e r a l î n g u s t e şi n e t e d e ,
i a r în c a d r u l l o r c r o v u r i l e a u o răspîndire d e s t u l d e însemnată.
D i n p u n c t d e v e d e r e l i t o l o g i e , Cîmpia S n a g o v u l u i e s t e alcătuită
din depozite loessoide c u grosimi d e 2 — 1 2 m , dispuse peste pietrişuri
;şi n i s i p u r i d e o r i g i n e f l u v i o - l a c u s t r ă .
Principalele văi c a r e fragmentează Cîmpia S n a g o v u l u i sînt :
— V a l e a Bălteni, c u obîrşia situată l a n o r d d e l o c a l i t a t e a Ciocănari,
s l a b individualizată pînă l a Bălteni, a r e o direcţie s u d - v e s t — n o r d - e s t .
începînd d i n a m o n t e d e Bălteni, v a l e a prezintă m a l u r i b i n e conturate,
d e v i n e m l ă ş t i n o a s ă şi s e l ă r g e ş t e d i n c e i n c e m a i m u l t . C ă t r e c o n f l u e n ţ ă ,
p r i n acţiunea d e b a r a r e a s a d e către a l u v i u n i l e d e p u s e d e Ialomiţa, s - a
f o r m a t u n l i m a n f l u v i a t i l , l u n g d e clţiva k m , c u n o s c u t s u b d i v e r s e n u m e ,
c a r e a u v a r i a t d e l a o perioadă d e t i m p l a a l t a : Scroviştea, Ţigăneşti,
Mănăstirii, Bălteni.
— V a l e a S n a g o v u l u i , c u obîrşia l a v e s t d e l o c a l i t a t e a Niculeşti,
are u n caracter slab mlăştinos pînă l a C o c i o c . D e v i n e a p o i m a i largă
:şi c u s t a g n ă r i d e a p ă , t o t t i m p u l a n u l u i , s p r e G h e r m ă n e ş t i , i a r d e a i c i l a
RELIEFUL
www.cimec.ro 33

confluenţa d e v i n e u n întins l i m a n f l u v i a t i l , c e l m a i m a r e d i n această

p a r t e , c u n o s c u t s u bn u m e l e d e l a c u l S n a g o v .
— V a l e a Vlăsia, c u obîrşia în p ă d u r e a G h i o c e l d i n v e s t u l Cîmpiei
S n a g o v u l u i , a r e o o r i e n t a r e v e s t - e s t şi e s t e p u s ă î n e v i d e n ţ ă d e m a l u r i
c a r e domină u n c u r s i n t e r m i t e n t d e apă c e alimentează n u m e r o a s e l e a r i i
mlăştinoase.
— V a l e a C o c i o v a l i ş t e a î n c e p e d i n a p r o p i e r e a o b î r ş i e i v ă i i V l ă s i a şi,
d u p ă c e m e r g e p a r a l e l c u a c e a s t a , d e b u ş e a z ă în l a c u l Căldăruşani. C u a p ă
m a i m u l t ă , d a t o r i t ă şi c a n a l u l u i c e o l e a g ă d e p î r î u l C r e v e d i a , v a l e a C o c i o ­
v a l i ş t e a e s t e m a i l a r g ă şi m a i b i n e p u s ă î n e v i d e n ţ ă d e m a l u r i l e s a l e c e
a t i n g cîţiva m e t r i . N u m e r o a s e l e stagnări d e apă c e - i dădeau odinioară
u n c a r a c t e r mlăştinos a u f o s t t r a n s f o r m a t e , p r i n b a r a j e a r t i f i c i a l e , într-un
l u n g şirag d e i a z u r i .
L a c u l Căldăruşani e s t e u n l i m a n f l u v i a t i l f o r m a t p r i n a n a s t o m o z a r e
d e către a l u v i u n i l e d e p u s e d e Ialomiţa. M a l u r i l e l a c u l u i a u p a n t e m a i m a r i
s p r e s u d şi v e s t , u n d e s e î n r e g i s t r e a z ă şi s l a b e r a v i n ă r i şi s u r p ă r i . C a p ă t u l
e s t i c a l c u v e t e i l a c u s t r e a r e u n c o n t a c t d o m o l c u l u n c a joasă a Ialomiţei,
d e c a r e e s t e l e g a t p r i n i n t e r m e d i u l pîrîului B a l a m u c i .
L u n c a I a l o m i ţ e i . C o n s t i t u i n d l i m i t a nordică a z o n e i p e r i ­
u r b a n e a B u c u r e ş t i l o r , l u n c a I a l o m i ţ e i s e desfăşoară, în a c e a s t ă p o r ţ i u n e ,
p e lăţimi d e s t u l d e v a r i a b i l e , d a r c a r e n u depăşesc 6 k m . Orientată pînă
l a Siliştea S n a g o v u l u i p e direcţie v e s t - e s t , l u n c a I a l o m i ţ e i în a c e s t s e c t o r
e s t e m u l t m a i î n g u s t ă ( s u b 1 , 5 k m ) şi p r e z i n t ă m a l u r i d e s t u l d e a c c e n t u a t e ,
î n s p e c i a l p e d r e a p t a c u r s u l u i . î n u n e l e p o r ţ i u n i , p a n t e l e s î n t a b r u p t e şi
supuse eroziunii.
î n a v a l e d e Siliştea S n a g o v u l u i , l u n c a s e lărgeşte d e s t u l d e m u l t ,
p e a m b e l e p ă r ţ i s a u a l t e r n a t i v , c o n t a c t u l c u c î m p i a f ă c î n d u - s e în g e n e r a l
m a i d o m o l ; t e r a s a d e 4 — 6 m a r e o e x t e n s i u n e m a r e , m a i a l e s l a confluenţa
c u v a l e a S n a g o v u l u i şi î n r a z a l o c a h t ă ţ i i B n l i n N e a g r ă . T o t u ş i , î n u n e l e
p o r ţ i u n i , m a l u r i l e s î n t a b r u p t e şi s u p u s e e r o z i u n i i , m a i a l e s p e p a r t e a
dreaptă. C u r s u l e s t e p u t e r n i c m e a n d r a t , rătăcind p r i n t r - u n p a t n e t e d
d e a l u v i u n i , f o r m a t d i n d e p o z i t e l u t o a s e şi a r g i l o a s e şi b r ă z d a t d e n u m e ­
r o a s e v ă i s e c i , b r a ţ e şi m e a n d r e p ă r ă s i t e .
T e r a s a inferioară, c a r e însoţeşte l u n c a , e s t e favorabilă c u l t u r i l o r d e
l e g u m e i r i g a t e , a p a f i i n d p o m p a t a d i n rîu s a u extrasă d i n p î n z a a c v i f e r ă
situată l a 3 — 6 m a d î n c i m e . U n e l e îndiguiri, e x e c u t a t e în s e c t o r u l G r u i u —
Micşuneşti, d e d i m e n s i u n i n u p r e a m a r i , limitează acţiunea d e revărsare
a a p e l o r Ialomiţei, însă suprafeţe a p r e c i a b i l e d i n r a z a localităţilor G r u i u ,
L i p i a , G r e c i , M i c ş u n e ş t i şi F i e r b i n ţ i - T î r g sînt s u p u s e i n u n d a ţ i i l o r şi p e r s i s ­
t e n ţ e i a p e l o r m e t e o r i c e şi d i n v i i t u r i .
D u p ă c a r a c t e r e l e l o c a l e a l e condiţiilor n a t u r a l e , în c a d r u l C î m p i e i
S n a g o v u l u i s e d i s t i n g două c o m p a r t i m e n t e , s e p a r a t e între e l e p r i n t r - o
l i n i e c e t r e c e p r i n Bălteni, e s t C o c i o c , Vlădiceasa, Dumbrăveni :

— P a r t e a v e s t i c ă , c u o î n c l i n a r e g e n e i a l ă N V — S E şi o a l t i t u d i n e
m a i m a r e , a r e i n t e r f l u v i i l e m a i l a r g i şi, î n g e n e r a l , l i p s i t e d e c r o v u r i , i a r
34 www.cimec.ro PARTSA A ll-A. C O N D I Ţ I I L E NATURALE

v ă i l e p r e z i n t ă o d e n s i t a t e m a i r e d u s ă şi s î n t î n m a r e p a r t e s e c i şi p u ţ i n
a d în c i .
— P a r t e a estică, c u o înclinare S V — N E , a r e o a l t i t u d i n e m a i redusă
şi o r e ţ e a d e a s ă d e v ă i c u m a l u r i m a i p r o n u n ţ a t e , c u a p ă t o t t i m p u l a n u l u i
şi c u l i m a n e f l u v i a t i l e î n s e c t o r u l d e c o n f l u e n ţ ă . I n t e r f l u v i i l e s î n t m a i
î n g u s t e şi a u n u m e r o a s e c r o v u r i , în c a r e c e a m a i m a r e p a r t e a a n u l u i s e
menţine u n e x c e s d e u m i d i t a t e .
b ) Vlăsia centrală sau Cîmpia Colentinei, axată p e v a l e a C o l e n t i n e i ,
e s t e l i m i t a t ă d e v a l e a P a s ă r e a şi d e u n m i c s e c t o r a l l u n c i i D î m b o v i ţ e i ,
d e o l i n i e Popeşti-Leordeni — J i l a v a , d e v a l e a S a b a r u l u i , v a l e a Cioro-
g i r l e i şi d e o l i n i e B î c u — S ă b ă r e n i — D î r z a — C o r b e a n c a — B a l o t e ş t i —
o b î r ş i a v ă i i P a s ă r e a . C u c a r a c t e r e s p e c i f i c e a t î t V l ă s i e i n o r d i c e , c î t şi
Vlăsiei s u d i c e , Cîmpia C o l e n t i n e i e s t e o u n i t a t e morfologică d e tranziţie
î n t r e C î m p i a d e s u b s i d e n ţ ă şi C î m p i a M o s t i ş t e i şi î n t r e c e l e l a l t e d o u ă
m a r i unităţi a l e Vlăsiei.
D u p ă a s p e c t u l g e n e r a l şi p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e m o r f o l o g i c e , C î m p i a C o l e n ­
tinei s e d i v i d e în d o u ă c o m p a r t i m e n t e , s e p a r a t e d e v a l e a C o l e n t i n e i :
— P a r t e a nord-estică s a u Cîmpul Colentina—Pasărea, c u o încli­
n a r e generală N V — S E , e s t e fragmentată d evăile d e t i p „furcitură" ( s p e ­
c i f i c e C î m p i e i M o s t i ş t e i şi c a r e s e î n d r e a p t ă s p r e v a l e a C o l e n t i n e i ) şi a r e
n u m e r o a s e c r o v u r i d e d i m e n s i u n i f o a r t e d i f e r i t e . V ă i l e şi v ă i u g i l e c e f r a g ­
m e n t e a z ă a c e s t c î m p sînt e v i d e n ţ i a t e d e m a l u r i d e eîţiva m e t r i î n ă l ţ i m e ,
în g e n e r a l a b r u p t e , c u a p ă n u m a i în a n o t i m p u r i l e p l o i o a s e , cînd s e t r a n s ­
f o r m ă în a r i i mlăştinoase. I n u n e l e porţiuni a l e l o r , a p a colectată stagnează
o m a r e p a r t e d i n a n , f o r m î n d bălţi în c a r e s e dezvoltă vegetaţia a c v a t i c ă ,
î n g e n e r a l , a c e s t e v ă i , c a şi c r o v u r i l e , n u p o t f i u t i l i z a t e a g r i c o l d e c î t p r i n
lucrări a d e c v a t e . A l t i t u d i n e a s c a d e d e I a 1 0 5 m l a n o r d - e s t d e B u f t e a ,
l a 6 0— 7 0 m în r a z a c o m u n e i C e r n i c a . D e a s e m e n e a , s e î n r e g i s t r e a z ă şi
o uşoară scădere d e a l t i t u d i n e d el a v e s t l a e s t . E n e r g i a r e l i e f u l u i înregis­
trează v a l o r i d e 5 — 1 0 m , c e v a m a i r i d i c a t e către v a l e a C o l e n t i n e i .

— P a r t e a sud-vestică e s t e formată d i ndouă i n t e r f l u v i i : Cîmpul

C o l e n t i n a — D î m b o v i ţ a şi C î m p u l D î m b o v i ţ a — S a b a r . N e t e z i m e a aproape
perfectă a a c e s t o r cîmpuri, întreruptă n u m a i d em i c i văiugi c u m a l u r i s l a b
c o n t u r a t e şi î n g e n e r a l f ă r ă a p ă , c a şi n u m ă r u l r e d u s s a u c h i a r l i p s a o o -
v u r i l o r c o n s t i t u i e c a r a c t e r i s t i c a a c e s t u i c o m p a r t i m e n t a l Cîmpiei Colen­
t i n e i . F r a g m e n t a r e a şi e n e r g i a d e r e l i e f s î n t f o a r t e r e d u s e . înclinarea
g e n e r a l ă e s t e N V — S E şi, l o c a l , c ă t r e c e l e t r e i v ă i : S a b a r , D î m b o v i ţ a ,
C o l e n t i n a . D e menţionat că o m a r e p a r t e a a c e s t u i c o m p a r t i m e n t a l Cîmpiei
C o l e n t i n a e s t e o c u p a t ă d e v a t r a oraşului Bucureşti, u n d e m i c r o r e l i e f u l a
s u f e r i t transformări r a d i c a l e d i n p a r t e a o m u l u i .
L u n c a D î m b o v i ţ e i d i n c a d r u l a c e s t e i cîmpii e s t e în c e a
m a i m a r e p a r t e ocupată d e oraşul Bucureşti, n u m a i o mică porţiune d e
l a n o r d — v e s t d e o r a ş f i i n d d e g a j a t ă şi m a i b i n e i n d i v i d u a l i z a t ă . P u s ă
I n evidenţă d e m a l u r i d e s t u l d epronunţate, înalte d e 3 — 6 m , c u n u m e r o a s e
c o n c a v i t ă ţ i şi c o n v e x i t ă ţ i c e - i d a u u n a s p e c t d e s t u l d e s i n u o s , l u n c a D î m ­
b o v i ţ e i s e d e s f ă ş o a r ă p e o l ă ţ i m e c e v a r i a z ă î n t r e 0 , 5 şi 2 k m . C u r s u l ,
RELIEFUL
www.cimec.ro 35

d e s t u l d e m e a n d r a t , p a r c u r g e u n p a t d e a l u v i u n i g r o s d e 2 — 4 m , în c a r e
s î n t s c u l p t a t e n u m e r o a s e b r a ţ e p ă r ă s i t e , b e l c i u g e şi m i c i d e p r e s i u n i în
c a r e s t a g n e a z ă a p a şi c a r e a u a s p e c t u l d e m l a ş t i n i . A c ţ i u n e a d e e r o z i u ­
n e , desfăşurată n u m a i p e p a r t e a dreaptă, a d u s l a apariţia u n o r t e r a s e ,
s l a b d e z v o l t a t e , în f o r m ă d e e v a n t a i , p e p a r t e a Btîngă a v ă i i . D e asemenea,
t o t d i n c a u z a acţiunii e r o z i v e a c u r s u l u i d e a p ă , în c a d r u l l u n c i i a u r ă m a s ,
l a n i v e l u l cîmpului, m a i m u l t e grădişti s a u m a r t o r i d e e r o z i u n e .
— V a l e a Colentinei, c u u n profil longitudinal destul d e lin, din care
cauză c u r s u l e s t e p u t e r n i c m e a n d r a t şi'însoţit d e n u m e r o a s e l a c u r i f o r m a t e
p r i n acţiunea d e e r o z i u n e meandrată, s e desfăşoară p e direcţia N V — S E
şi p r e z i n t ă o a c c e n t u a t ă a s i m e t r i e a m a l u r i l o r , a v î n d m a l u l d r e p t m u l t
m a i a b r u p t şi m a i î n a l t . P e p a r t e a s t i n g ă a v ă i i s e d e s f ă ş o a r ă u n n i v e l d e
t e r a s ă d e 4 — 6 m , c ă r u i a i s e p o a t e a l ă t u r a şi o t e r a s ă d e l u n c ă d e 2 — 3 m .
î n t r e P a n t e l i m o n şi C e r n i c a terasele dispar, ambele maluri devenind
a b r u p t e şi d o m i n î n d v a l e a ( p e c a r e s î n t i n s t a l a t e l a c u r i l e C e r n i c a şi P a n t e ­
limon) c u 1 5 — 1 7 m ( G h . N i c u l e s c u şi c o l a b . , 1 9 6 9 ) .
— V a l e a Pasărea, c u aceeaşi o r i e n t a r e N V — S E , îşi a r e o b î r ş i a î n
r a z a l o c a l i t ă ţ i i T a m a ş i şi, d u p ă c e străbate cîmpia p e o l u n g i m e d e p e s t e
•10 k m , c o n f l u e a z ă c u D î m b o v i ţ a . E s t e o v a l e d e t i p furcitură, c a r e f a c e
t r e c e r e a d e l aCîmpia C o l e n t i n e i l a Cîmpia Mostiştei.
P r o f i l u l l o n g i t u d i n a l a l văii e s t e d o m o l , c e e a c e a f a v o r i z a t existenţa
a n u m e r o a s e stagnări d e a p ă , c u c a r a c t e r d e bălţi, c a r e însă în p r e z e n t ,
p r i n b a r a j e a r t i f i c i a l e , a u f o s t t r a n s f o r m a t e în i a z u r i . A r e o l u n c ă f o a r t e
puţin dezvoltată, dominată d e m a l u r i a s i m e t r i c e — c e l d r e p t abrupt,
i a r c e l s t î n g d o m o l — şi l i p s i t e d e t e r a s e .
c ) Vlăsia sudică sau Cîmpia Cîlnăului e s t e situată între lunca
A r g e ş u l u i , l u n c a D î m b o v i ţ e i şi o l i n i e J i l a v a — P o p e ş t i - L e o r d e n i . E s t e
o cîmpie r e l a t i v înaltă, c u c a r a c t e r s t e p i c , c u u nm a r e g r a d d e n e t e z i m e ,
însă p u t e r n i c afectată d e c r o v u r i . C e e a c e o diferenţiază n e t d e c e l e l a l t e
c o m p a r t i m e n t e a l e V l ă s i e i e s t e p r e z e n ţ a şi e x t e n s i u n e a t e r a s e l o r . F r a g ­
mentarea r e l i e f u l u i înregistrează v a l o r i m e d i i c u p r i n s e î n t r e 1 , 5 şi
2 , 5 k m / k m , i a r înclinarea s a generală ( 1 m / k m ) e s t e N E — S V . Văile c a r e
2

o b r ă z d e a z ă s î n t p u ţ i n a d î n c i t e , a u u n u ş o r c a r a c t e r d e f u r c i t u r ă şi p r e ­
zintă n u m e r o a s e a r i i d e mlăştinire. B a r a j e l e e x e c u t a t e p e v a l e a Cocio­
c u l u i şi, m a i a l e s , p e v a l e a C î l n ă u l u i , c a r e e s t e m u l t m a i a d î n c ă şi m a i
s i n u o a s ă , a u c r e a t n u m e r o a s e a c u m u l ă r i d o a p ă , f o l o s i t e p i s c i c o l şi p e n t r u
irigaţft.

C o n t a c t u l cîmpiei c u l u n c i l e c e o încadrează s e f a c e în m o d d i f e r i t ,
î n f u n c ţ i e d e p r e z e n ţ a , e x t e n s i u n e a şi n u m ă r u l t e r a s e l o r . C u e x c e p ţ i a u n o r
p o r ţ i u n i c u p r i n s e î n t r e G l i n a şi P i ţ i g a i a şi î n t r e N u c i şi B u c i u m e n i , u n d e
s e desfăşoară u n f r a g m e n t d i n t e r a s a d e 8 — 1 2 m , în r e s t c o n t a c t u l cîmpiei
c u l u n c a Dîmboviţei s ef a c e p r i n m a l u r i d e s t u l d e a b r u p t e , a căror înălţime
c r e ş t e s p r e a v a l e şi c a r e s î n t s u p u s e u n u i i n t e n s p r o c e s d e e r o z i u n e şi
surpare.
Spre lunca Argeşului, Cîmpia Cîlnăului coboară p r i n t r e i nivele
de terase, dispuse î n e v a n t a i şi d i v e r g e n t c ă t r e a v a l e . A s t f e l , t e r a s a s u p e -
36 www.cimec.ro PARTEA A ll-A. CONDIŢIILE NATURALE

rioară, c u o înclinare m a i mică decît a l u n c i i , a r e 8 m l a J i l a v a , 1 4 — 1 5 m

l a V i d r a , ajungînd l a 1 8 — 2 0 m l a Herăşti-Gruiu. C e a d e - a d o u a terasă,
s a u t e r a s a m e d i e , a p a r e l a Sinteşti, c u o a l t i t u d i n e relativă d e 6 — 8 n i ,
şi s e d e s f ă ş o a r ă s u b f o r m a u n e i b e n z i î n g u s t e p î n ă l a V ă r ă ş t i , d e u n d e
d i s p a r e , p e n t r u a a p ă r e a d i n n o u î n t r e H e r ă ş t i şi G r u i u , c u o e x t e n s i u n e ,
î n l ă ţ i m e , m a i m a r e şi c u o a l t i t u d i n e d e 1 0 — 1 2 m . T e r a s a i n f e r i o a r ă
a p a r e î n t r e C r e ţ e ş t i şi V a l e a D r a g u l u i , a v î n d 4 — 6 m î n ă l ţ i m e f a ţ ă d e
l u n c ă şi î n r e g i s t r î n d o d e z v o l t a r e m a i m a r e î n r a z a f o s t e l o r l o c a l i t ă ţ i
O b e d e n i şi C i o c o v e n i .
D e p o z i t e l e l o e s s o i d e a c o p e r ă întreaga Cîmpie a Cîlnăului, c u g r o s i m i
c e v a r i a z ă î n t r e 5 şi 1 5 m , m a i m i c i î n n o r d şi m a i m a r i i n s u d . S u b pătura
d e l o e s s s e a f l ă u n s t r a t d e n i s i p u r i şi p i e t r i ş u r i , c a r e , f i i n d d i s p u s peste
u n p a t a r g i l o s , cantonează pînza freatică.
D u p ă c a r a c t e r e l e m o r f o l o g i c e l o c a l e şi d u p ă a s p e c t u l g e n e r a l , C î m p i a
Cîlnăului s e d i v i d e în d o u ă s e c t o a r e , d e s p ă r ţ i t e d e v a l e a Cîlnăului :
— Cîmpia Cîlnăului de est, m a i î n a l t ă şi m a i f r a g m e n t a t ă d e v ă i l e şi
văiugile c e s e îndreaptă s p r e Cîlnău, a r e o e n e r g i c d e r e l i e f m a i p r o n u n ­
ţ a t ă şi o î n c l i n a r e ( 2 , 5 m / k m ) p r e d o m i n a n t N E S V . P ă t u r a d e l o e s s
înregistrează g r o s i m i m a i m a r i d e 1 0 m , i a r p r o c e s e l e d c p a n t ă sînt m a i
evidente.
— Cîmpia Cîlnăului de vest, m a i n e t e d ă şi c u o e l ì d e r e t r e p t a t ă , p r i n
intermed i u l t e r a s e l o r , s p r e l u n c a Argeşului, a r e u n s l a b d r e n a j d e s u p r a ­
faţă, i a r c r o v u r i l e s î n t m u l t m a i n u m e r o a s e şi f o r m e a z ă , p r i n î n g e m ă n a r e ,
microdep r e s i u n i d e t a s a r c şi s c u r t e v ă i u g i , c u e x c e s e d c u m i d i t a t e i n
cea m a i m a r e parte a anului.
L u n c a A r g e ş u l u i , c u n o s c u t ă î n s e c t o r u l în c a r e e s t e î n s o ­
ţ i t ă şi d e r î u l S a b a r s u b n u m e l e d e l u n c a A r g e ş - S i i h u r , s e d e s f ă ş o a r ă d e - a
l u n g u l A r g e ş u l u i , î n c e p î n d d e l a B o l i n t i n - V a l e , I n i r e C i n i p i a V l ă s i e i şi
C î m p i a C î l n ă u l u i ş i î n t r e C î m p i a N e a j l o v u l u i şi B u r n u z i i l d c e s t , a p ă r î n d
e a o p r e l u n g i r e a Cîmpiei d e subsidenţă. Pînă ajun»pe d c confluenţa c u
S a b a r u l , l u n c a s e dezvoltă n u m a i p e p a r t e a stingă n d u s u l u i Argeşului,
d e u n d e , a p o i , A r g e ş u l c u r g e p r i n p a r t e a , s a c o n i rulă.
înclinarea generală a l u n c i i e s t e conformă e u o r i m i a r e a N V — S E
a c u r s u l u i A r g e ş u l u i , m a i m a r e în p o r ţ i u n e a B o l i n t i n - V u l e confluenţa
c u N e a j l o v u l şi m a i r e d u s ă în a v a l e d e c o n f l u e n ţ a N e a j l o v u l u i .
U n e l e diferenţieri s e î n r e g i s t r e a z ă şi i n p r i v i n ţ a î n c l i n ă r i i t r a n s ­
versale a luncii. Astfel, î n p r i m a p a r t e , l u n c a u r e <J î n c l i n a r e S V — N E ,
adică d e l a Argeş s p r e S a b a r , în p a r t e a c e n t r a l ă c u l e o s l a b ă î n c l i n a r e
d e l a S a b a r s p r e Argeş, i a r în p a r t e a inferioară p r o f i l u l t r a n s v e r s a l a r e
o formă concavă.
F o a r t e b i n e individualizată m o r f o l o g i c , c u o lăţime c e variază între
4 şi 7 k m , l u n c a A r g e ş u l u i a r e u n m i c r o r e l i e f c a r a c t e r i s t i c , în c a r e a l b i i l e
părăsite, b e l c i u g e l e , bălţile, g r i n d u r i l e m a i v e c h i s a u m a i r e c e n t e a u o
m a r e răspîndire.
Datorită p u t e r i i m u l t m a i m a r i d e a l u v i o n a r e a Argeşului, l u n c a
a c e s t u i rîu e s t e m a i înălţată decît l u n c i l e afluenţilor ( N e a j l o v u l şi D î m -
RELIEFUL
www.cimec.ro 37

b o v i ţ a ) , c e e a c e a d u s I a m i c ş o r a r e a p a n t e i d e s c u r g e r e şi l a a p a r i ţ i a d e
bălţi şi t e r e n u r i m l ă ş t i n o a s e î n c a d r u l a c e s t o r l u n c i . D e p o z i t e l e a l u v i a l e ,
c a r e acoperă întreaga luncă a Argeşului, a u o m a r e v a r i e t a t e texturală —
d e l a n i s i p p î n ă l a a r g i l ă — şi s î n t s ă r a c e î n c a r b o n a t d e c a l c i u .
D u p ă a s p e c t u l g e n e r a l m o r f o l o g i c , d e t e r m i n a t în s p e c i a l d e c o n ­
diţiile d e f o r m a r e , în c a d r u l l u n c i i A r g e ş u l u i s e d i f e r e n ţ i a z ă t r e i fîşii,
dispuse longitudinal.

Cîmpia Mostiştei. în c a d r u l z o n e i p e r i u r b a n e a Bucureştilor s e

c u p r i n d e n u m a i p a r t e a n o r d - v e s t i c ă şi v e s t i c ă a C î m p i e i M o s t i ş t e i , c a r e
e s t e d e l i m i t a t ă d e v a l e a C o c i o v a l i ş t e i l a n o r d şi d e v a l e a P a s ă r e a şi l u n c a
Dîmboviţei l a e s t .
P r i n c i p a l e l e c a r a c t e r e a l e Cîmpiei Mostiştei sînt d a t e d e d e n s i t a t e a
m a r e a c r o v u r i l o r , c a r e p r i n îngemănare a j u n g l a l u n g i m i d e m a i mulţi
k i l o m e t r i , d e prezenţa văilor d e t i p furcitură c a r e o fragmentează, d e o
e n e r g i e r e d u s ă d e r e l i e f şi d e e x i s t e n ţ a u n e i p ă t u r i g r o a s e d e l o e s s c e
depăşeşte 1 5 m .
După a s p e c t u l g e n e r a l m o r f o l o g i c , în cadrul Cîmpiei Mostiştei s e
d e o s e b e s c două c o m p a r t i m e n t e :
Mostiştea de sus, c a r a c t e r i z a t ă p r i n t r - o î n c l i n a r e g e n e r a l ă N V — S E ,
c o n f o r m ă c u v a l e a M o s t i ş t e i , şi o u ş o a r ă î n c l i n a r e S V — N E , c ă t r e v a l e a
M o s t i ş t e i . C r o v u r i l e , î n a c e a s t ă p a r t e , s l u t m a i r e d u s e c a n u m ă r şi c a
d i m e n s i u n i , i a r e n e r g i a d e r e l i e f e s t e m u l t m a i slabă. N e t e z i m e a cîmpiei
e s t e î n t r e r u p t ă d e n u m a i c î t e v a v ă i şi v î l c e l c s e c i c a r e s e î n d r e a p t ă s p r e
M o s t i ş t e a , d e v a l e a m a i p r o e m i n e n t a u Ş i n d r i l i ţ e i şi d e v a l e a M o s t i ş t e i
superioare.
— V a l e a Mostiştei, n u m a i porţiuneu s a superioară, c a r e f a c e p a r t e
d i n C î m p i a M o s t i ş t e i d e s u s , îşi a r e o b î r ş i a i n a p r o p i e r e a l o c a l i t ă ţ i i D i m i e n i .
L a î n c e p u t a r e o o r i e n t a r e v e s t - e ş t , m u l i n i n e î n s e m n a t e şi e s t e foarte
puţin sinuoasă, însă d e l a s a t u l G a g u , Indreplîndu-se s p r e B u d - v e s t , m a l u ­
r i l e d e v i n c e v a m a i înalte, prezintă n u m e r o a s e c o t u r i , i a r p a n t a este
m u l t m a i domoală. P e toată această porţiune, v a l e a a f o s t transformată
î n t r - u n şir d e i a z u r i c u u t i l i z a r e p i s c i c o l ă , a v î n d şi u n p o t e n ţ i a l t u r i s t i c
remarcabil.
— V a l e a Şindriliţei e s t e d o m i n a t ă d e m a l u r i înalte d e cîţiva m e t r i
ş i i n g e n e r a i a b r u p t e şi a r e a p ă t o t t i m p u l a n u l u i , d a t o r i t ă a c u m u l ă r i l o r
şi p î f i z e i f r e a t i c e . P r i n b a r a j e , a i c i s - a u a m e n a j a t m a i m u l t e i a z u r i , c a r e
a u t r a n s f o r m a t v e c h e a v a l e mlăştinoasa într-un. şirag d e m i c i l a c u r i c u
1

folosinţe complexe.
Mostiştea de jos s a u C î m p i a B e l c i u g a
fragmentată l a n o r d d e v a l e a B e l c i u g a t e l e
valea Grecilor. D e n s i t a t e a crovurilor este
l o r înregistrează v a l o r i l e c e l e m a i r i d i c a t e
a t î t c a s u p r a f a ţ ă , c î t şi c a a d î n c i m e , m u
a r e a l e mlăştinoase.
t e l e — B a s a e s t e m a i întinsă,
, i a r l a s u d d e v a l e a B a s a şi
foarte mare, iar dimensiunile
d i n întreaga zonă periurbană,
l t e d i n t r e e l e f i i n d adevărate
36 www.cimec.ro PÂRTIA A ILA, CONDIŢIILE NATURALE

V a l e a B e l c i u g a t e l e , d e t i p furcitură, e s t e , în u v u l u d e l o c a l i t a t e a
C o j a s c a , o î n l ă n ţ u i r e d e i a z u r i , c u u t i l i z a r e p i s c i c o l ă ţi d o i r i g a ţ i i .
C o n t a c t u l Cîmpiei Mostiştea d ej o s c u v a l e a P a s f l r e n s e f a c e p r i n t r - u n
m a l î n a l t d e c î ţ i v a m e t r i , î n g e n e r a l a b r u p t şi s u p u s p r o c e s e l o r d e p a n t ă .
S p r e l u n c a Dîmboviţei, însă, t r e c e r e a s e f a c e p r i n i n t e r m e d i u l a t r e i n i v e l e
d e t e r a s ă , c a r e a u e x t e n s i u n i f o a r t e d i f e r i t e şi c a r e s î n t d i s p u s e divergent
s p r e a v a l e şi î n e v a n t a i .
L u n c a D î m b o v i ţ e i , m a i j o a s ă şi c u o p a n t ă m a i d o m o a l ă
decît c e a a Argeşului, a r e m a l u r i a s i m e t r i c e , c e l d r e p t f i i n d a b r u p t , i a r
•cel stîng prezentînd două şi c h i a r t r e i n i v e l e d e terasă. Datorită a c e s t u i
f a p t , î n a i n t e d e c a n a l i z a r e , c u r s u l D î m b o v i ţ e i e r a m e a n d r a t şi p r e z e n t a
d e s p l e t i r i şi b e l c i u g e s a u braţe părăsite r e a c t i v a t e l a v i i t u r i . D e a l t f e l ,
a p r o a p e în întregime, l u n c a s a e r a supusă inundaţiilor. C a n a l i z a r e a între­
g u l u i t r a s e u d i n această p a r t e a Dîmboviţei a s c h i m b a t d e s t u l d e m u l t
p e i s a j u l n a t u r a l şi a î n l ă t u r a t i n u n d a ţ i i l e . î n p r e z e n t , î n l u n c ă s e s c h i ­
ţează v e c h i l e b r a ţ e părăsite, b e l c i u g e l e şi m i c i l e c o n c a v i t ă ţ i o d i n i o a r ă
băltoase, p r e c u m şi c u v e t e l e l a c u s t r o - b ă l t o a s e d e l a V a s i l a ţ i şi l a c u l
Tătarul.
Lată d e 1 — 3 k m , l u n c a Dîmboviţei este acoperită d e aluviuni
r e c e n t e şi e s t e u ş o r î n c l i n a t ă d e l a v e s t s p r e est.

C i m p i a B u r n a z u l u i . î n c a d r u l z o n e i p e r i u r b a n e a Bucureştilor s e
i n c l u d e n u m a i o mică p a r t e d i n Cîmpia B u r n a z u l u i , cunoscută s u b n u m e l e
de B u r n a z u l estic ( V .M i h ă i l e s c u , 1956), delimitată d e l u n c i l e
N e a j l o v u l u i , A r g e ş u l u i şi D u n ă r i i . D e o r i g i n e f l u v i o - l a c u s t r ă , a c e a s t ă
cîmpie c u a s p e c t t a b u l a r a r e o înclinare s u d - n o r d , inversă în r a p o r t c u
î n c l i n a r e a g e n e r a l ă a C î m p i e i R o m à n e . D e a s e m e n e a , a r e şi o î n c l i n a r e
uşoară v e s t - e s t . D e p o z i t e l e l o e s s o i d e , c u g r o s i m i d e 2 0 — 2 5 m , acoperă
î n î n t r e g i m e B u r n a z u l e s t i c şi s î n t f o r m a t e d i n t r - u n c o m p l e x Ioessoid
p r o p r i u - z i s , c u o g r o s i m e d e 1 0 — 1 5 m , în c a r e s e intercalează 3 — 4 ori­
z o n t u r i d e s o l u r i îngropate ( c utextură m i j l o c i e , în c a r e a r g i l a reprezintă
3 0 — 3 2 % ) , şi d i n t r - u n c o m p l e x m a r n o s , u n e o r i n i s i p o s , b o g a t î n c o n c r e -
ţ i u n i c a l c a r o a s e , c o n ţ i n î n d şi u n e l e i n t e r c a l a ţ i i d e s o l u r i a r g i l o a s e s a u d e
mlaştină.
S u b d e p o z i t e l e d e l o e s s s e a f l ă u n c o m p l e x d e n i s i p u r i şi p i e t r i ş u r i ,
f o r m a t î n p a r t e a s u p e r i o a r ă d i n n i s i p u r i f i n e c e n u ş i i şi g ă l b u i , în c a r e s e
f a c e s i m ţ i t ă şi p r e z e n ţ a o x i z i l o r d e f i e r , i a r î n r e s t d i n p i e t r i ş u r i şi n i s i p u r i
g r o s i e r e , c u structură încrucişată, în c a r e e s t e cantonată"o bogată pînză
a c v i f eră, pusă în evidenţă d e n u m e r o a s e l e i z v o a r e c e a p a r l a z i l a b a z a
p a n t e i , î n s p e c i a l î n l u n c a D u n ă r i i şi a A r g e ş u l u i .
Sub acest complex s e află u nstrat argilo-marnos, care susţine
pînza freatică.
Partea nordică a B u r n a z u l u i este puternic fragmentată d e văi
scurte, dar c u o pantă m a r e şi c u m a l u r i d i n c e î n c e m a i î n a l t e şi m a i
a b r u p t e . D a c ă în porţiunea cuprinsă între şoseaua naţională Bucureşti —
RELIEFUL
www.cimec.ro 3»

G i u r g i u şi l o c a l i t a t e a C o m a n a c o n t a c t u l î n t r e c î m p i e şi l u n c ă e s t e m a i
p u ţ i n n e t d a t o r i t ă p r e z e n ţ e i u n o r f r a g m e n t e d e t e r a s ă şi a m a l u r i l o r c e v a
m a i d o m o a l e , în reBt, c î m p i a d o m i n ă l u n c i l e p r i n t r - u n m a l a b r u p t şi i m p u ­
nător, c u o înălţime d e 3 0 — 5 0 m . P e toată această p a r t e , p r o c e s e l e d e
p a n t ă sînt a c t i v e , i a r l a b a z ă a p a r e o l i n i e d e i z v o a r e , u n e l e d i n t r e e l e c u
debite destul d e mari.
P a r t e a sudică a B u r n a z u l u i e s t e m u l t m a i puţin fragmentată d e
văi. Deşi a i c i a p a r d o u ă n i v e l e d e terasă, c o n t a c t u l c u l u n c a Dunării
se f a c e p r i n t r - u n a b r u p t d e p e s t e 5 0 m , u n d e a u l o c i n t e n s e p r o c e s e d e pantă
(alunecări, surpări, şiroiri), i a r l a b a z a s a s e d e z v o l t ă o l i n i e d e i z v o a r e ,
c a r e c o n t r i b u i a , în t r e c u t , l a a l i m e n t a r e a c u a p ă a bălţii G r e a c a .
M i c a p o r ţ i u n e d i n l u n c a D u n ă r i i c a r e intră în c a d i u l z o n e i p e r i ­
u r b a n e a B u c u r e ş t i l o r a r e în p r e z e n t o i m p o r t a n ţ ă f o a r t e r e d u s ă în p r o ­
f i l u l g e n e r a l a l a c e s t e i z o n e . P r e z e n ţ a în t r e c u t a bălţii G r e a c a , în afară
d e r o l u l său d e o s e b i t s u b r a p o r t t o p o c l i m a t i c ( a i c i s t r u g u r i i d e m a s ă d i n
podgoria Greaca se coceau c u 10 —15 zile m a i devreme, se c u l t i v a u expe­
r i m e n t a l m a i m u l ţ i a r b o r i şi a r b u ş t i f r u c t i f e r i m e d i t e r a n e e n i ) , a v e a şi o
m a r e i m p o r t a n ţ ă t u r i s t i c ă şi d e a g r e m e n l , p r e c u m şi p i s c i c o l ă . P r i n
d e s e c a r e a bălţii, l u n c a Dunării s - a t r a n s f o r m a t într-o r e g i u n e agricolă
obişnuită, c u producţie d e bază cerealieiă.

Cîmpia X e a j l o v u l u i . î n t r e C î m p i a d e subsidenţă l a n o r d , l u n c a A r g e ­
ş u l u i l a e s t şi l u n c a N e a j l o v u l u i l a s u d s e d e s f ă ş o a r ă o p a r t e a C î m p i e i
N e a j l o v u l u i s u d i c s a u V l a s c e i s u d i c e (V. M i h ă i 1 e s c u , 1956).
C u a s p e c t d e cîmpie tabulară, această p a r t o a Cîmpiei N e a j l o v u l u i
a r e o î n c l i n a r e N V — S E , î n m e d i e de 0 , 0 — 0 , 7 m / k m . î n p a r t e a n o r d i c ă ,
p r o f i l u l t r a n s v e r s a l a l Cîmpiei N e a j l o v u l u i arată o înclinare vest-est,
în t i m p c e în p a r t e a s u d i c ă a c e s t a i n d i c ă o uşoară înclinare e s t - v e s t . E n e r g i a
d e r e l i e f creşte d i n n o r d ( 1 0 m ) către s u d ( 2 0 m ) , i a r f r a g m e n t a r e a , în
g e n e r a l slabă, înregistrează c e l e m a i r i d i c a t e v a l o r i în p a r t e a s u d i c ă ( p e s t e
2 k m / k m ) , d a t o r i t ă m a i m u l t o r v ă i şi v î l c e l e c e c o b o a r ă s p r e l u n c i l e
2

N e a j l o v u l u i şi A r g e ş u l u i .
Contactu l c u l u n c a Argeşului s e f a c e p r i n t r - o pantă d e s t u l d e a c c e n ­
t u a t ă şi c h i a r , p e a l o c u r i , p r i n a b r u p t u r i , c a r e domină l u n c a c u 2 0 — 3 0 m ,
c e l e cîteva f r a g m e n t e d e terasă inferioară ( 4 — 6 m ) estompînd n u m a i
l o c a l această diferenţă d e n i v e l .
Către l u n c a N e a j l o v u l u i , t r e c e r e a s e f a c e p r i n i n t e r m e d i u l a t r e i
n i v e l e d e terasă, a căror lăţime variază între 3 , 5 k m l aCălugăreni, 1 , 5 k m
l a B r ă n i ş t a r i şi 2 k m î n a v a l e d e B u d e n i .
D e p o z i t e l e l o e s s o i d e c a r e acoperă Cîmpia N e a j l o v u l u i a u g r o s i m i
d e 1 0 — 1 2 m , în c a r e s e i n t e r c a l e a z ă 2 — 4 o r i z o n t u r i d e s o l u r i î n g r o p a t e ,
şi BÎnt d i s p u s e p e s t e u n c o m p l e x de n i s i p u r i şi p i e t r i ş u r i c u s t r a t i f i c a ţ i e
torenţială, în c a r e s - a a c u m u l a t p i n z a a c v i f e r ă . S u b a c e s t c o m p l e x nisipos-
p i e t r o s s e află u n o r i z o n t d e argilă cenuşie.
L u n c a N e a j l o v u l u i . C u o l ă ţ i m e c e v a r i a z ă î n t r e 1 , 5 şi
3 k m şi c u u n p r o f i l t r a n s v e r s a l a s i m e t r i c ( m a l u l d r e p t , c a l a t o a t e c e l e l a l t e
40 www.cimec.ro P A R T E A A 11-A. CONDIŢIILE NATURALE

m a r i l u n c i a l e z o n e i p e r i u r b a n e , e s t e a b r u p t , în t i m p c e m a l u l s t i n g e s t e
r e p r e z e n t a t d e o s u c c e s i u n e d e t e r a s e în e v a n t a i ) , l u n c a N e a j l o v u l u i a r e
o o r i e n t a r e v e s t - e B t şi o î n c l i n a r e c o n f o r m ă c u o r i e n t a r e a , î n r e g i s t r î n d
v a l o r i m e d i i d e 0 , 4 — 0 , 6 m / k m (faţă d e1 , 2 m / k m p a n t a l u n c i i Argeşului).
M o r f o l o g i a generală a l u n c i i e s t e dată d e alternanţa suprafeţelor m a i
înalte, f e r i t e d e inundaţii, c u a r i i j o a s e , i n u n d a b i l e , a l b i i părăsite, bălţi
m a i m i c i s a u m a i m a r i . C a r a c t e r i s t i c p e n t r u această porţiune a l u n c i i
N e a j l o v u l u i — cuprinsă în z o n a periurbană — e s t e prezenţa u n e i întinse
a r i i l a c u s t r e , c u n o s c u t ă s u b n u m e l e d e b a l t a C o m a n a , c u a d î n c i m i şi
suprafeţe f o a r t e v a r i a b i l e , l e g a t e d e a p o r t u l d e a p ă a l rîului N e a j l o v s a u
d e p r e c i p i t a ţ i i , c a şi d e i z v o a r e l e d e l a b a z a p a n t e i B u r n a z u l u i . B a l t a
C o m a n a , î n f u n c ţ i e d e a n o t i m p şi d e e x c e s u l d e apă, ocupă 3 0 - 4 5 %
d i n suprafaţa l u n c i i N e a j l o v u l u i d i n a c e s t s e c t o r . Lucrările d e îndiguire
e x e c u t a t e î n a v a l e de b a l t a C o m a n a a u s c o s d e s u b i n f l u e n ţ a p e r m a n e n t ă
a inundaţiilor întinse suprafeţe d e t e r e n , u t i l i z a t e a c u m c u precădere
p e n t m c u l t u r i l e de l e g u m e şi d e o r e z .
S o l u r i l e a l u v i a l e c e a c o p e r ă î n t r e a g a l u n c ă d i n t r e C ă l u g ă r e n i şi
c o n f l u e n ţ a c u A r g e ş u l s î n t î n g e n e r a l s l a b şi m e d i u s o l i d i f i c a t e , i a r l ă c o -
viştile a p a r în părţile m a i j o a s e c u c a r a c t e r mlăştinos.
• P r i n lucrări a d e c v a t e , toată această luncă a r p u t e a d e v e n i o zonă
t u r i s t i c ă d e p r i m r a n g şi u n b a z i n l e g u m i c o l d e î n a l t ă s p e c i a l i z a r e .

CARACTERELE CLIMATICE

î n acţiunea d e o r g a n i z a r e teritorială c o m p l e x ă a z o n e i periurbane

e s t e n e c e s a r a o c u n o a ş t e r e p r o f u n d ă şi a m ă n u n ţ i t ă a t u t u r o r p a r t i c u l a r i t ă ­
ţ i l o r c l i m a t i c e a t î t p e p l a n r e g i o n a l , c î t şi p e p l a n l o c a l .
C a r a c t e r i s t i c a generală a c l i m a t u l u i e s t e dată d e poziţia p e c a r e
z o n a p e r i u r b a n ă a B u c u r e ş t i l o r o a r e î n c a d r u l C î m p i e i R o m â n e şi d e
condiţiile l o c a l e g e o g r a f i c e . Datorită poziţiei c e n t r a l e a z o n e i p e r i u r b a n e
în c a d r u l Cîmpiei R o m â n e , c l i m a t u l prezintă c a r a c t e r e d e tranziţie, r e z u l ­
t a t e d i n interferenţa e l e m e n t e l o r c l i m a t i c e s p e c i f i c e părţii v e s t i c e c u c e l e
d i n p a r t e a estică a cîmpiei. Condiţiile l o c a l e g e o g r a f i c e i n t r o d u c note
d e o s e b i t e î n a c e s t c l i m a t g e n e r a l c o n t i n e n t a l , creînri u n t o p o c l i m a t s p e c i f i c
n u m a i u n e i m i c i unităţi n a t u r a l e s a u m i c r o f o r m e d o r e l i e f . A s l f e l d e e l e ­
mente modificatoare a caracterului general climatic, care generează
t o p o c l i m a t e c u p r o f i l l o c a l m a i l a r g s a u m a i r e s t r i n s , sînt-.văile m a i m a r i
a l e z o n e i — c a r e i n f l u e n ţ e a z ă d i r e c ţ i a şi i n t e n s i t a t e a m i ş c ă r i l o r d e a e r — ,
suprafeţele l a c u s t r e c a r e moderează variaţiile d e temperatură, m a s i v e l e
p ă d u r o a s e c a r e c r e e a z ă diferenţieri l o c a l e î n m i ş c a r e a a e r u l u i , în d i s t r i b u i r e a
c ă l d u r i i şi a u m e z e l i i , î n p r o c e s e l e d e e v a p o r a ţ i e şi e v a p o t r a n s p i r a ţ i e e t c .
C a r a c t e r u l g e n e r a l a lc l i m e i z o n e i p e r i u r b a n e , t e m p e r a t - c o n t i n e n t a l ,
e s t e c a r a c t e r i z a t p r i n diferenţieri d e s t u l d e m a r i d e l a u n a n o t i m p l a a l t u l .
Verile, d a t o r i t ă v a l o r i l o r r i d i c a t e a l e bilanţului r a d i a t i v , c a r e înre­
g i s t r e a z ă 1 2 0 K c a l / c m / a n , şi p ă t r u n d e r i i m a s e l o r d e a e r t r o p i c a l u s c a t
2
CARACTERELE CLIMATICE
www.cimec.ro 41

şi f i e r b i n t e d i n A f r i c a d e n o r d şi a c e l o r d e a e r uBcat şi c a l d d i n s u d - e s t u l
c o n t i n e n t u l u i e u r o p e a n , a u u n c l i m a t în c a r e s e r e s i m t e d e s t u l d e p u t e r n i c
c a r a c t e r u l a r i d şi c o n t i n e n t a l . M i ş c a r e a a e r u l u i e s t e c o n d i ţ i o n a t ă d e a c ­
ţ i u n e a a n t i c i c l o n i l o r d i n s u d şi e s t , n e î n r e g i s t r î n d u - s e î n s ă d e c î t v a l o r i
moderate şi submoderate.
Precipitaţiile d e vară, c u u n c a r a c t e r e v i d e n t c o n t i n e n t a l , prezintă
m a r i i n t e n s i t ă ţ i ( t o r e n ţ i a l i t a t e r i d i c a t ă ) şi s î n t v a r i a b i l e î n t i m p şi f o a r t e
d i f e r i t e în cantităţi,
Iernile, influenţate d e prezenţa dominantă a m a s e l o r d e a e r r e c e
e s t - c o n t i n e n t a l s a u a r c t i c , sînt c a r a c t e r i z a t e d e scăderi a p r e c i a b i l e d e
t e m p e r a t u r ă , c u v a l o r i c e s e s i t u e a z ă î n g e n e r a l î n t r e — 1 0 ° C şi — 2 0 ° C ,
d e căderea precipitaţiilor s u b formă d e zăpadă. Vìntili p r e d o m i n a n t , c u -
n o s c u t s u b n u m e l e d e „ C r i v ă ţ " , c a r e a r e f r e c v e n ţ a şi i n t e n s i t a t e a c e a
m a i m a r e , v i s c o l e ş t e z ă p a d a c ă z u t ă şi o d e p u n e m a i a l e s p e v ă i şi v ă i u g i ,
î n r a z a p ă d u r i l o r şi a l o c a l i t ă ţ i l o r .
Primăvara, c a a n o t i m p d e t r a n z i ţ i e i n t r e i a r n ă şi v a r ă , a r e durate
şi a p a r i ţ i i d i f e r i t e , î n f u n c ţ i e d e c a r a c t e r e l e c l i m a t i c e a l e a n u l u i r e s p e c t i v .
T r e c e r e a s p r e vară e s t e nesesizabilă, alternanţa z i l e l o r s p e c i f i c e v e r i i c u
c e l e s p e c i f i c e p r i m ă v e r i i f i i n d f o a r t e f r e c v e n t ă şi m a n i f e s t î n d u - s e î n t r - o
perioadă m a i lungă d e t i m p .
Precipitaţiile sînt r e l a t i v b o g a t e în a c e a s t ă p e r i o a d ă , m a i a l e s c ă t r e
sfîrşitul e i , d a t o r i t ă n o r i l o r c u m u l i f o r m i d e c o n v e c ţ i e .
M i ş c a r e a a e r u l u i e s t e în g e n e r a l m o d e r a t ă , u n e o r i î n r e g i s t r î n d u - s e
v î n t u r i c e v a m a i p u t e r n i c e şi m a i u s c a t e d i n n o r d - e s t , c a r e t r a n s p o r t ă
şi d e p u n p a r t i c u l e f i n e d e p r a f d i n s t e p a r u s ă .
Toamna, a n o t i m p u l c a r e f a c e o t r e c e r e lentă d e l a vară l a iarnă,
m a i c a l d şi m a i u s c a t î n p r i m a sa p a r t e şi m a i r e c e şi u m e d î n c e a d e - a
d o u a p a r t e , p r e z i n t ă diferenţe a p r e c i a b i l e d e l a u n a n l a a l t u l în c e e a c e
priveşte c a r a c t e r u l său g e n e r a l .

R e g i m u l t e r m i c . T e m p e r a t u r i l e c a r e s e înregistrează în z o n a p e r i ­
u r b a n ă sînt c o n d i ţ i o n a t e d e n u m e r o ş i f a c t o r i atît c u c a r a c t e r general,
c î t şi c u s p e c i f i c l o c a l .
C a r a c t e r u l c o n t i n e n t a l a l c l i m e i f a c e c a t e m p e r a t u r i l e să d i f e r e d e l a
u n a n o t i m p l a a l t u l , d e l a o l u n ă l a a l t a şi c h i a r d e l a o z i l a a l t a , c o n d i ţ i i l e
l o c a l e introducînd u n e l e d e o s e b i r i în p r o f i l t e r i t o r i a l , c a r e însă n u m o ­
difică a s p e c t u l general.
în zona periurbană a Bucureştilor, t e m p e r a t u r i l e m e d i i anuale
o s c i l e a z ă î n t r e 1 0 , 9 ° C î n p a r t e a n o r d i c ă şi 1 1 , 1 ° C î n p a r t e a s u d i c ă ( H e r ă ş t i ) ,
i a r a m p l i t u d i n e a a n u a l ă î n r e g i s t r e a z ă v a l o r i c u p r i n s e î n t r e 2 5 , 7 şi 2 5 , 5 ° C .
T e m p e r a t u r i l e m e d i i l u n a r e s c o t în evidenţă c a r a c t e r e l e regimului
t e r m i c î n d i f e r i t e p e r i o a d e a l e a n u l u i , p r e c u m şi m i c i l e d i f e r e n ţ e i n t r o d u s e
d e condiţiile n a t u r a l e l o c a l e ( t a b e l u l n r . 3 ) .
E x t r e m e l e m e d i i l u n a r e a l e t e m p e r a t u r i i a e r u l u i , a l e căror v a l o r i
o s c i l e a z ă î n t r e — 1 0 , 6 ° î n i a n u a r i e şi 2 5 , 1 ° î n i u l i e l a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a
şi î n t r e — 7 , 1 ° î n i a n u a r i e şi 2 4 , 8 ° î n i u l i e l a H e r ă ş t i , a r a t ă n u n u m a i c a r a c -
42 www.cimec.ro PARTEA A ll-A. CONDIŢIILE N A T U R A L E

tenii continental a l climei, ci şi deosebirile locale ce se înregistrează intre

nordul şi sudul zonei periurbane.
O notă de amănunt, care oglindeşte deosebiri mult m a i m a r i atit
in climatul general, cit mai ales în aspectul local, este dată de med'ile
TABELUL n r . 3

Temperaturile medii lunare l a m a l mulle s l a ' l l de pe t e r i t o r i u l zonei periurbane (după Clima

R.P.R., vol. I I )

L li n 1 e 1 A n u ­
Staţia
""îl I I I I V V V I V I I V I I I ; X X I X I I al
I I X

Bucurcşll-Băneasa - 3 . 3 - 1 , 2 4,4 10,8 16,4 20,0 22,3 21,6 17,1 11,1 4,8 - 0 , 5 i 10,3
Herăşti - 2 , 5 - 0 , 4 5,3 11,6 17,1 20,8 23,0 22.1 18,3 12,1 5,5 0,2 , 11,1
Snagov - 3 , 3 - 1 . 2 4,3 10,6 15,7 19,3 21,4 21.0 16.8 11,1 5,0 - 0 , 4 1 10,0
Ttncăbeşli - 3 , 4 - 1 , 3 4,2 10,5 15,6 19,3 21,3 20, H 16,5 10,7 4,7 - 0 , 6 i 9 , 9
Afumaţi - 3 , 3 -1,3 4,3 10,8 16,1 19,9 22,0 21,5 17,1 11,1 4,9 - 0 , 5 10,2
Moara Domnească - 3 , 2 -1,1 4,3 10,8 16,1 19,9 22,0 21,6 17,3 11,2 5,0 - 0 , 4 0,3
Budeşli - 3 , 6 - 1 , 3 4,4 11,0 16,4 20,3 22,1 21,0 17,5 11,2 4,8 - 0 . 7 i 10,4

TABELUL n r . 4

Dalele medii şl e x t r e m e a l e p r i m u l u i şl u l t i m u l u i 1 n y h e | ( d u p ă Clima R.P.R.,

voi. 11)

P r i m u l
I lnnlu-1
Dale extreme
I u i l i m u ] t n f ţ h eţ
Durale ;
P r i m u l
îngheţ
interval. cri m a i cel m a i Ij cel m a i
de zile I c e l m a l
llrziu . l i m p u r i u ; llrziu
rarălnghoţ t i m p u r i u

Snagov 26.X 2 0 . I V 18» 1. X •r.x, 1 30.III 22.V

TlncăbcţU 8.X 2 2 . I V 169 2 1 . I X 27 X 6. I V 22.V
Afumaţi 15.X 12.IV 186 21. IX IH X I 2H.III l l . V
Moara D o m ­
nească 25.X 14.IV 194 2 . X II X I IH.III 2 7 . I V
Hcraşli
Budeşli
31.X
20.X
5.IV
6. I V
1i 209
197
2-1. I X
2 5 . I X
a
îi
X I I
XI
17.III
25.111
9.V
2 1 . I V

TABELUL

Durata medie I n zile a Intervalelor c u dlfvrllr Irmprraluri riinlll zilnice

Slalia

Bucurcşli-
Filarct

Bucureşli-
Băncasa 22.2 i 11.12 19.3 1 4 . 1 1 211 3844

Herăşli 18.2 ! 16.12 302 4 1 3 3 15.3 18.11 i •21 a 4008

începu iul Intervalului; 2 ^ aflrglLul Intervalului: 3 - durala In Elle n Intervalului;

CARACTERELE CLIMATICE
www.cimec.ro 43

z i l n i c e a l e t e m p e r a t u r i i a e r u l u i . L a Bucureşti-Filaret m e d i a zilnică c e a
m a i m a r e a f o s t înregistrată d e către z i u a d e 1 1 a u g u s t , i a r c e a m a i mică
d e către 3 i a n u a r i e . L a aceeaşi staţie, m e d i a m i n i m e l o r z i l n i c e înregistra
v a l o r i l e c e l e m a i B c ă z u t e î n i a n u a r i e ( — 6 , 0 ° C ) şi c e l e m a i r i d i c a t e î n i u l i e
( 1 7 , 1 ° C ) , i a r m e d i a m a x i m e l o r z i l n i c e 0 , 3 ° C î n i a n u a r i e şi 3 0 , 1 ° C î n i u l i e ,
d i f e r e n ţ a a n u a l ă d i n t r e m e d i a m i n i m e l o r şi c e a a m a x i m e l o r z i l n i c e f i i n d
d e 10,3°C.
T e m p e r a t u r i l e m a x i m e a b s o l u t e l u n a r e a u înregistrat v a l o r i cuprinse
î n t r e 1 6 , 6 ° C î n i a n u a r i e şi 4 1 , 1 ° C î n a u g u s t ( 2 0 a u g u s t 1 9 4 5 ) , dinamica
a r ă t î n d o c r e ş t e r e c o n t i n u ă d i n i a n u a r i e î n a u g u s t şi a p o i o s c ă d e r e t r e p ­
tată. M i n i m a absolută lunară înregistrată l a Bucureşti-Filaret a f o s t d e
—30,0°C în i a n u a r i e ( 2 5 i a n u a r i e 1 9 4 2 ) , i a r c e a m a i m a r e în i u l i e (7,8°C).
D e r e m a r c a t că a c e s t e ' m i n i m e a b s o l u t e l u n a r e înregistrează v a l o r i p o z i t i v e
n u m a i î n t r e i l u n i p e a n ( i u n i e , i u l i e şi a u g u s t ) , în r e s t v a l o r i l e fiind
negative.
C u o deosebită importanţă p e n t r u agricultură, construcţii, t r a n s ­
p o r t u r i e t c . s e î n s c r i u a p a r i ţ i a şi d u r a t a p r i m u l u i şi u l t i m u l u i î n g h e ţ .
A c e s t e a înregistrează s e n s i b i l e diferenţe l o c a l e , în f u n c ţ i e d e f a c t o r i i f i z i c i
r e s p e c t i v i . D a t e l e f u r n i z a t e d e m a i m u l t e staţii d e p e t e r i t o r i u l p e r i u r b a n
reflectă a s p e c t e l e g e n e r a l e , în d i f e r i t e părţi a l e z o n e i , a l e repartiţiei i n
t i m p şi s p a ţ i u a î n g h e ţ u l u i , a c o n d i ţ i i l o r f a v o r a b i l e î n g h e ţ u l u i ( t a b e l u l n r . 4 ) .
P e p l a n l o c a l , u nnumăr m a i m i c d e z i l e c u îngheţ s e manifestă în
l u n c i l e A r g e ş u l u i , D î m b o v i ţ e i , I a l o m i ţ e i şi î n C î m p i a S n a g o v u l u i .
D e a s e m e n e a , t o t în m o d d e o s e b i t p e n t r u agricultură, o m a r e impor­
tanţă o prezintă începutul, s f î r ş i t u l şi d u r a t a m e d i e , î n z i l e , a i n t e r v a l e l o r
cu diferite medii zilnice, precum şi s u m a temperaturilor intervalelor
respective (tabelul n r . 5 ) .
î n c e p u t u l şi s f î r ş i t u l u n u i a s t f e l d e i n t e r v a l c o n s t i t u i e „praguri
t e r m i c e " d e c a r e t r e b u i e să s e ţină s e a m a în d i f e r i t e d o m e n i i d e a c t i v i t a t e
şi î n s p e c i a l î n a g r i c u l t u r ă . I n t r a r e a î n v e g e t a ţ i e a c u l t u r i l o r a g r i c o l e , ,
dezvoltarea şi f r u c t i f i c a r e a l o r s î n t s t r î n s l e g a t e d e a n u m i t e t e m p e r a t u r i ,
c a r e s e încadrează în a c e s t e „ p r a g u r i " .

tir. 5
şl g u m a t e m p e r a t u r i l o r Intervalelor r e s p e c t i v e (dupfi Clima R.P.Ii., vol. II)

10° 15° 20"

1 2 1 3 j 4 1 1 1.t 3 1 4
1 1 2 1 3 4

1
8.4 5.V 1.10 150 3022 9.6 5.9 89 1065
24.10 j 2 0 01 3 6 5 9

12.4 23.10 1 1 9 5J 3 4 6 4 8.V 28.» 144 2834 15.6 31.8 78 1695

8.4 25.10 i 2 0 11 3 6 5 2 1 2 . V1 2 . 1 0 153 3097 8.6 6.» 91 2016

4 guma temperaturii oi din Intervalul respect I T
44 www.cimec.ro PARTEA A ll-A. CONDIŢIILE NATURALE

D e a s e m e n e a , s e ştie c a f i c c a r c i p i a t i l e , p e lingă a l t e e l e m e n t e , i i
e s t e n e c e s a r u n a n u m i t număr d e g r a d i * d e temperatură p e c a r e t r e b u i e
să-l a c u m u l e z e i n d i f e r i t e p e r i o a d e d e l i m p . D e a c e e a , o m a r e i m p o r t a n ţ ă
o a r e cunoaşterea s u m e i t e m p e r a t u r i l o r fiecărui i n t e r v a l .
Numărul z i l e l o r d e i a r n ă (lem perituri m a x i m e ^ 0°C)
l a B u c u r e ş t i - F i l a r e t e s t e d e 1 , 3 î n n o i e m b r i e , • I • • H , ' i în d e c e m b r i e , d e 1 3 ,
î n i a n u a r i e , d e 7 , 4 î n f e b r u a r i e şi d e 1,2 in m u r i i e , c e e a c e î n s e a m n ă o
m e d i e anuală d e 3 1 , 2 z i l e , i a r numărul z i l e l o r d e î n g h e ţ ( c u
t e m p e r a t u r i m i n i m e ^ 0°C) e s t e d e 0 , 1 . I n s e p t e m b r i e , d e 1 , 0 i n o c t o m b r i e ,
d e 1 0 , 0 î n n o i e m b r i e , d e 2 2 , 0 î n d e c e m b r i e , d e 211,0 i n i a n u a r i e , d e 2 2 , 6 î n
f e b r u a r i e , d e 1 3 , 7 î n m a r t i e şi d e 1 , 3 In a p r i l i e , a d i c ă , în m e d i e , 9 7 , 7 z i l e
d e îngheţ p e a n . N u m ă r u l z i l e l o r di' v a r ă ( c u temperaturi
> 2 5 ° C ) e s t e d e 0 , 2 î n m a r t i e , d e 2 , 7 I n a p r i l i e , d e 1 2 , - l în m a i , d e 2 2 , 3 î n
i u n i e , d e 2 8 , 3 în i u l i e , d e 2 7 , 6 în a u g u s t , d e HI.."". I n s e p t e m b r i e , d e 3 , 7 î n
octombrie, c e e a c e reprezintă 1 1 3 , 6 zile de \uni p e u n ( r e p a r t i z a t e p e
a n o t i m p u r i a r r e v e n i 1 5 , 3 z i l e d e vară primăverii, 7 r t , 2 z i l e v e r i i — adică
8 5 % d i n t o t a l u l z i l e l o r a n o t i m p u l u i d e v a r ă , L'0,2 z i l e t o a m n e i ) . Z i l e l e
t r o p i c a l e ( c u temperatură maximă i n număr d e 0 , 2 în
a p r i l i e , d e 2 , 3 î n m a i , d e 7 , 6 i n i u n i e , d e L V I In i u l i e , d e 1 5 , 6 î n a u g u s t ,
d e 5 , 1 î n s e p t e m b r i e şi d e 0 , 3 î n o c t o m b r i e , »e e c u t i t r e a z ă î n p r o p o r ţ i e
d e a p r o a p e 8 3 % î n a n o t i m p u l d e v a r ă . l . u Hiiiiiint u n f o s t î n r e g i s t r a t e
2 1 , 4 nopţi g e r o a s e ( t e m p e r a t u r i minime < lo i'), 2 H , 0 z i l e d e iarnă,
1 2 0 , 7 z i l e d e v a r ă , 1 0 5 , 8 z i l e t r o p i c a l e şl . 1 1 , 1 m i p ( l I r n p i c a l e ( t e m p e r a t u r i
m i n i m e > 2 0 ° C ) , i a r l a M o a r a D o m n e a s c ă 21,11 i m p | i g e r o a s e , 3 0 , 4 z i l e
d e iarnă, 1 1 4 , 1 z i l e d e v a r ă , 1 0 8 , 2 zile troplcule, . ' I I I , 5 nopţi tropicale.
Un a l t a s p e c t a l r e g i m u l u i t e r m i c , c u I I l m p < i r l K i i | u deosebită in a g r i ­
cultură, e s t e r e p r e z e n t a t d e temperatura «uluiţii.
Cunoaşterea r e g i m u l u i t e r m i c a l solului I n t l l f e r l l e p e r i o a d e a l e a n u l u i
şi l a d i f e r i t e a d î n c i m i a r e i m p l i c a ţ i i d i r e c t e I n u e i l v l l i i t e u a g r i c o l ă ( t i m p u l
şi a d î n c i m e a d e însămînţare în funcţie tie c u l t u r i i r e s p e c t i v ă , situaţia
t e r m i c ă a d i f e r i t e l o r s o l u r i şi r a p o r t u l «I e u piuliţele d iltură e t c . ) , d e
construcţii (fundaţii, adîncimea necesară I n cniinirucţiu de canale sub­
terane şi c o n d u c t e d e apă etc.).
Temperatura medie l u n a r ă a s o l u l u i Iu d i f e r i t e udinelmi şi o r e , l a
staţia Bucureşti-Filaret (singura staţie d i n imediuiu u p r o p i e r c , l a care
s - a u făcut observaţii d e a c e s t g e n într-o p e r i o a d ă u n u lungă: 11131—1957),
arată o creştere continuă l a suprafaţă şi I u u d l i i e i m e a d e 1 0 c m , din
ianuarie—februarie şi p î n ă î n i u l i e şi a p o i o « < & d c ; c p i m i I n i a n u a r i e . L a
a d î n c i m e a d e 2 0 şi 5 0 c m s e i n r c g i s t r é a z f t o u ş o a r ă s c ă d e r e u t e m p e r a t u r i i
din ianuarie în f e b r u a r i e , după c a r e t e m p e r a t u r a eresie, atingind m a x i ­
m u l în i u l i e l a a d î n c i m e a d e 2 0 c m şi i n a u g u s t l u5 0 r i n .
D u p ă c u m e s t e şi n o r m a l , variaţiile c e l e m a im a r i u l e t e m p e r a t u r i i
s o l u l u i d e l a o oră l a a l t a s e înregistrează l a suprafaţă, l ' e măsură c e s e
m e r g e i n a d î n c i m e , a c e s t e v a r i a ţ i i s e r e d u c t r e p t a t şi d i s p a r , remarcindu-sc
CARACTERELE CLIMATICE
www.cimec.ro 45

şi o d i f e r e n ţ i e r e m a i m a r e a t e m p e r a t u r i i s o l u l u i l a s u p r a f a ţ ă î n l u n i l e
d e v a r ă , d e l a o o r ă l a a l t a . D e a s e m e n e a . în t i m p u l i e r n i i temperatura
. s o l u l u i creşte d e l a suprafaţă s p r e adîncime, i a r în l u n i l e d e vară d i n adîn­
c i m e c ă t r e s u p r a f a ţ ă , d e s i g u r , în m o d d e o s e b i t d e l a o o r ă l a a l t a . I a t ă
de exemplu, în i a n u a r i e , l a suprafaţă s e înregistrează —3,5°C l a o r a 8 ,
0 , i ° O l a o r a 1 4 şi — 2 , 7 C l a o r a 2 0 , l a 3 0 c m a d î n c i m e s e î n r e g i s t r e a z ă
C

— 0,2°C I a o r a 8 , —0,1°C l a o r a 2 0 , i a r p e n t r u t o a t e o r e l e l a a d î n c i m e a
d e 0 0 c m s e înregistrează o m e d i e d e 3,0°C, l a 9 0 c m d e 4,8°C, l a 1 2 0 c m
d e (î,0°C.
î n l u n a i u l i e , l a o r e l e 8 , 1 4 şi 2 0 s e î n r e g i s t r e a z ă 2 5 , 7 ° C , 4 0 , 7 ° C şi?
r e s p e c t i v , 23,4°C l a s u p r a f a ţ ă , 2 4 , 2 ° C , 24,7°C şi, r e s p e c t i v , 25,7°C l a
3 0 c m a d î n c i m e , 2 3 , 6 ° C , 2 3 , 8 ° C şi, r e s p e c t i v , 2 3 , 5 ° C l a 6 0 c m a d î n c i m e »
i a r l a o r e l e 1 4 , l a a d î n c i m i l e d e 9 0 c m şi 1 2 0 c m , s e î n r e g i s t r e a z ă 2 1 , 8 ° C
i j i , r e s p e c t i v , 2 0 , 0 ° C . E e i e s e , d e c i , c ă d i m i n e a ţ a şi s e a r a v a l o r i l e d i f e r i t e l o r
a d î n c i m i sînt m u l t m a i a p r o p i a t e d e c î t v a l o r i l e d i n m i j l o c u l z i l e i , c î n d o
m a r e d i f e r e n ţ i e r e s e m a n i f e s t ă m a i a l e s î n t r e s u p r a f a ţ ă şi c e l e l a l t e nivele
de adîncimi.
O d e o s e b i t ă i m p o r t a n ţ ă p r a c t i c ă a u m a x i m e l e şi m i n i m e l e medii
l u n a r e şi a b s o l u t e ş i r e p a r t i ţ i a i n t i m p şi s p a ţ i u a p r a g u l u i d e 0 C , C
adică
a l i m i t e i d e îngheţ.
î n p e r i o a d a 1 9 3 1 — 1 9 5 7 , l a staţia Bucureşti-Filaret c e l e m a i mici
şi c e l e m a i m a r i m e d i i l u n a r e a u u r m a t o c u r b ă a s c e n d e n t ă d i n i a n u a r i e
şi p î n ă î n i u n i e , i u l i e s a u a u g u s t , c u d i f e r e n ţ i e r i i n t r e o r e l e d e î n r e g i s t r a r e ,
d u p ă c a r e a u u r m a t scăderi continue.
D e a s e m e n e a , s e constată că d i n c e i 2 4 d e a n i d e observaţie, n u m a i
î n 2 a n i ( 1 9 3 6 şi 1 9 4 8 ) t e m p e r a t u r a s o l u l u i l a s u p r a f a ţ ă a a v u t valori
p o z i t i v e în l u n a i a n u a r i e , l a o r a 8 , în s c h i m b l a adîncimea d e 1 0 c m n u ­
m ă r u l a n i l o r c u t e m p e r a t u r i p o z i t i v e , în l u n a i a n u a r i e , a c r e s c u t l a 7 ;
l a adîncimea d e 1 5 c m s - a u înregistrat 8 a n i c u t e m p e r a t u r i po zitive,
i a r l a 3 0 c m 1 1 a n i . L a4 0 c m adîncime n u m a i 5 a n i a ut e m p e r a t u r i nega­
t i v e , l a 6 0 c m u n s i n g u r a n ( 1 9 4 7 ) , i a r d e a i c i în j o s s e î n r e g i s t r e a z ă n u m a i
temperaturi pozitive.
î n l u n a m a r t i e , t e m p e r a t u r i s u b 0 ° , l a s u p r a f a ţ ă şi l a o r a 8 , s - a u
înregistrat n u m a i i n 5 a n i ( 1 9 3 2 , 1 9 4 2 , 1 9 4 9 , 1 9 5 2 , 1 9 5 6 ) , l a 1 0 c m adîn­
c i m e n u m a i i n 3 a n i ( 1 9 3 2 , 1 9 4 2 , 1 9 5 6 ) , i a r î n t r e 1 5 şi 5 0 c m n u m a i î n t r - u n
singur an.
~» T e m p e r a t u r i l e s i t u a t e s u b p r a g u l d e î n g h e ţ , î n d e c e m b r i e , a u o
frecvenţă d c 1 5 a n i l a suprafaţă, d e 8 a n i l a 1 0 c m adîncime, d e 7 a n i
l a 1 5 c m adîncime, d e 4 a n i l a 2 0 o m adîncime, d e 4 a n i l a 3 0 c m , d e u n
s i n g u r a n ( 1 9 4 8 ) l a 4 0 c m , î n j o s îrffeîlnindu-se a p o i n u m a i v a l o r i p o z i t i v e .
După u n e l e s o n d a j e efectuate, s - a c o n s t a t a t c ă în 1 9 5 4 i z o t e r m a d e 0°C
s - a s i t u a t î n t r e 4 0 şi 5 0 c m l a Ţ i g ă n e ş t i , î n t r e 5 0 şi 6 0 c m l a A f u m a ţ i , î n
j u r d e 5 0 c m l a B u d e ş t i . A d î n c i m e a d e î n g h e ţ ( a d i c ă i z o t e r m a d e 0°) d i f e r ă ,
î n l i m i t e n u p r e a m a r i , î n f u n c ţ i e d e n a t u r a s o l u l u i şi d e s t r a t u l d e v e g e ­
taţie d e d e a s u p r a .
46 www.cimec.ro PARTEA AII-A. CONDIŢIILE NATURALE

Deşi p o t a v e a n u m a i u n c a r a c t e r i n c i d e n t a l , în a n u m i t e condiţii
e s t e n e c e s a r ă şi c u n o a ş t e r e a v a l o r i l o r a b s o l u t e a l e m a x i m e l o r şi m i n i m e l o r
lunare (tabelul n r . 6 ) .

TABELUL n r . 6

M a x i m e şl m l u l m e a b s o l u t e l u n a r e a l e t e m p e r a t u r i i s o l u l u i (dupâ Clima R.P.R., vol. I I )

1 I 11 I I I IV V V I V I I V I I I I X X X I X I I

M a x i m a 20,6 31,6 42,0 49,5 63,0 64,2 63,0 62,6 56,5 49,5 31,6 19,5
ziua 23 25 31 28 29 25 2,13 17 7 2 10 16
anul 1936 1949 1951 1950 1950 1957 1950, 1952 1952 1952 1931 1934

M i n i m a - 2 8 , 0 - 2 2 , 4 -14,0 - 7 , 5 - 0 , 8 5,0 8,0 5,2 - 3 , 0 - 7 , 0 - 1 7 , 1 - 2 2 , 3

ziua 25 6,5 9,6 4 5,6 1 30 24 28 13 27 21
anul 1912 1950, 1952, 1944 1935, 1931 -1948 1957 1931 1948 1948 1918
1954 1955 1938

R e g i m u l v i n t u r i l o r s a u mişcarea a e r u l u i . P o a t e m a i m u l t decît în
o r i c a r e a l t ă r e g i u n e , r e g i m u l v i n t u r i l o r a r e o m a r e i m p o r t a n ţ ă în z o n e l e
p e r i u r b a n e , i nlegătură m a i a l e s c u construcţiile i n d u s t r i a l e , c u p o l u a r e a
a t m o s f e r e i şi c u p r o p a g a r e a z g o m o t e l o r . L a B u c u r e ş t i - F i l a r e t , m e d i a a n u a l ă
a p r e s i u n i i a t m o s f e r i c e (calculată p e p e r i o a d a 1 8 9 6 — 1 9 5 5 ) înregistrează
1 0 0 6 , 9 m b , c u m e d i i l u n a r e c e o s c i l e a z ă i n t r e 1 0 0 3 , 2 m b i n i u l i e şi 1 0 1 0 , 3
m b i n i a n u a r i e . P e n t r u comparaţie, cităm m e d i i l e a n u a l e d e l a G i u r g i u —
1014,2 m b , Călăraşi — 1 0 1 4 , 2 m b , Ploieşti — 9 9 7 , 5 m b , Mărculeşti
(Bărăgan) — 1 0 1 1 , 7 m b . A c e s t f e n o m e n a l mişcării a e r u l u i , c u u n c a r a c t e r
g e n e r a l , prezintă, p e t e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e a Bucureştilor, n u atît
d e o s e b i r i c u c a r a c t e r s p a ţ i a l , c i t m a i a l e s d e o r d i n c a l i t a t i v şi c a n t i t a t i v .
D e a c e e a , p e p l a n l o c a l , z o n a nordică a pădurilor Vlăsiei, l u n c i l e m a i
î n g u s t e şi v ă i l e , c a şi a ş e z ă r i l e , î n r e g i s t r e a z ă i n t e n s i t ă ţ i m a i r e d u s e , î n
t i m p c e î n c î m p i i l e N e a j l o v u l u i , B u r n a z u l u i şi M o s t i ş t e i i n t e n s i t a t e a
v i n t u l u i e s t e m a i puternică.
Frecvenţa vinturilor, strîns l e g a t ă d e m i ş c a r e a generală a a e r u l u i
d i n C î m p i a B o m â n ă — şi e a c o n d i ţ i o n a t ă l a r î n d u l e i d e f a c t o r i d i n
afară — , s e e x p r i m ă p r i n p o n d e r e a p e c a r e o a u d i f e r i t e l e direcţii d e
d e p l a s a r e a a e r u l u i în a n s a m b l u l g e n e r a l a l mişcării a e r u l u i .
î n c a d r u l frecvenţei m e d i i a n u a l e , p r i m u l l o c e s t e o c u p a t d e v i n -
t u r i l e d e n o r d - e s t , cărora l e r e v i n 2 1 , 9 % d i n t o t a l u l mişcărilor d ea e r ,
d u p ă c a r e u r m e a z ă v î n t u r i l e d e e s t şi v e s t c u c î t e 2 1 , 8 % , a p o i c e l e d e
s u d - v e s t c u 1 4 , 4 % , d e s u d - e s t c u 7 , 1 % şi n o r d - v e s t c u 5 , 7 % , r o z a v i n t u ­
r i l o r avînd o formă alungită d e l a e s t - n o r d - e s t s p r e v e s t - s n d - v e s t .
S t r u c t u r a mişcării a e r u l u i , c a r e reflectă frecvenţele m e d i i a n u a l e
p e d i r e c ţ i i , i n d i c ă o p r e d o m i n a n ţ ă a v i n t u r i l o r d e n o r d - e s t , e s t şi v e s t ,
d u p ă c a r e u r m e a z ă z i l e l e d e c a l m ( 1 5 , 3 % ) şi v î n t u r i l e d e 6 u d - v e s t .
Frecvenţele m e d i i l u n a r e a l e v i n t u r i l o r ( f i g . 3 ) arată o p r e d o m i ­
n a n ţ ă a v i n t u r i l o r d e e s t în 6 d i n c e l e 1 2 l u n i a l e a n u l u i ( m a r t i e , a p r i l i e ,
m a i , i u n i e , a u g u s t şi s e p t e m b r i e ) , a c e l o r d e v e s t î n 4 l u n i ( i a n u a r i e , f e -
CARACTERELE CLIMATICE
www.cimec.ro 47

b m a r i e , i u l i e şi d e c e m b r i e ) şi a c e l o r d e n o r d - e s t n u m a i î n d o u ă l u n i ( o c t o m ­
b r i e şi n o i e m b r i e ) ( m e n ţ i n e r e a l a v a l o r i r i d i c a t e î n t o a t e l u n i l e a v î n t u l u i
d e n o r d - e s t f a c e c a a c e s t a să o c u p e însă p r i m u l l o c în c a d r u l m e d i e i a n u a l e ) .
D i n t r e c e l e l a l t e direcţii, p o n d e r i însemnate o c u p ă vînturile d e s u d - v e s t
în i a n u a r i e şi decembrie.

i ;
SfJTEHBMt

OCTWBME MOTE M E S I E

5*3 ^ ^
Fig. 3 . — Frecvenţa m e d i e lunarii a vinLului.

C a l m u l înregistrează v a l o r i l e c e l e m a i r i d i c a t e în s e p t e m b r i e ( 2 1 , 0 % ) ,
a u g u s t ( 2 0 , 0 % ) şi i u l i e ( 1 8 , 6 % ) , i a r c e l e m a i s c ă z u t e î n a p r i l i e ( 9 , 6 % ) .
wViteza vinturilor, f o a r t e variabilă d e l a o lună l a a l t a , d e l a o z i
l a a l t a şi c h i a r d e l a o o r ă l a a l t a , î n r e g i s t r e a z ă v a l ori medii lunare cuprinse
î n t r e 2 , 4 m / s ( m a r t i e şi a p r i l i e ) şi i 4 m / s ( i u l i e
f ) , m e d i a anuală f i i n d d e
2 , 0 m / s . D i n a m i c a v i t e z e i m e d i i a vţntului p e l u n i arată o creştere uşoară
d i n i a n u a r i e pînă în a p r i l i e , a p o i o scădere piuă în i u l i e şi d i n n o u o c r e ş t e r e
p î n ă în decembrie.
D e o s e b i r i l e d e l a u n a n l a a l t u l şi d e l a o l u n ă l a a l t a s c o t în e v i ­
d e n ţ ă e x i s t e n ţ a u n o r v i t e z e m a x i m e şi m i n i m e d e s t u l d e d i f e r i t e între e l e .
V a l o r i l e c e l o r m a im a r i m e d i i l u n a r e înregistrate l a Bucureşti-Filaret
a u v a r i a t î n t r e 4 , 7 m / s ( f e b r u a r i e 1 9 0 2 şi î n n o i e m b r i e 1 8 9 7 ) şi 2 , 6 m / s
48 www.cimec.ro PARTEA A ll-A .CONDIŢIILE NATURALE

(septembrie 1 9 0 1 . 1903, 1906), iar cele m a i m i c i m e d i i l u n a r e intre 0,6 m / s

( i u l i e s i s e p t e m b r i e 1 9 5 0 ) şi 1 , 4 m / s ( m a r t i e 1 9 3 5 şi 1 9 4 7 ) .
î n legătură c u u n e l e activităţi e c o n o m i c e , v i t e z a vîntului p e direcţii
reprezintă u n i n d i c a t o r d e s t u l d e i m p o r t a n t . înregistrările e f e c t u a t e l a
s t a ţ i a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a , î n t r e 1 9 4 1 şi 1 9 5 5 , p e c a r e l e c o n s i d e r ă m a p r o ­
p i a t e d e s i t u a ţ i a d i n z o n a p e r i u r b a n ă — şi î n s p e c i a l d i n p a r t e a s a c e n ­
t r a l ă şi n o r d i c ă — , e v i d e n ţ i a z ă v a l o r i a l e m e d i e i a n u a l e c u p r i n s e î n t r e
4 , 5 m / s ( v î n t u l d e n o r d - e s t ) şi 2 , 2 m / s ( v î n t u l d e s u d ) . C u v a l o r i i n t e r m e ­
d i a r e s e înscriu c e l e l a l t e direcţii : 3 , 8 m / s d i n e s t , 3 , 4 m / s d i n v e s t , 3 , 1 m / s
d i n s u d - v e s t , 2 , 6 m / s d i n n o r d , 2 , 4 m / s d i n s u d - e s t şi 2 , 3 m / s d i n . n o r d - v e s t .
N u m ă r u l m e d i u a n u a l a l z i l e l o r c u vînt tare ( î n t r e 1 1 şi 1 6 m / s ) e s t e d e
7 7 , 2 , i a r a l c e l o r c u vînt foarte tare ( p e s t e 1 6 m / s ) d e 1 4 , 0 .
î n privinţa numărului d e z i l e c u vînt t a r e s e constată o frecvenţă
m a i m a r e a a c e s t o r a î n l u n i l e m a r t i e ( 9 , 3 ) , a p r i l i e ( 8 , 7 ) , m a i ( 8 , 6 ) şi a l t a
m a i m i c ă î n l u n i l e s e p t e m b r i e ( 3 , 4 ) , a u g u s t ( 4 , 5 ) şi i u l i e ( 5 , 0 ) . N u m ă r u l
c e l m a i r i d i c a t d e z i l e c u v î n t f o a r t e t a r e s e înregistrează în m a r t i e ( 2 , 2 )
şi î n a p r i l i e ( 2 , 1 ) , i a r c e l m a i m i c î n s e p t e m b r i e ( 0 , 1 ) şi a u g u s t ( 0 , 2 ) .
P e p l a n l o c a l există m u l t e d a r m i c i diferenţe a l e v i t e z e i vîntului,
î n f u n c ţ i e d e c o n f i g u r a ţ i a r e l i e f u l u i şi d e o b s t a c o l e l e n a t u r a l e s a u a n t r o ­
p o g e n e , m a i m a r i s a u m a i m i c i , întîlnite în c a l e .

R e g i m u l precipitaţiilor. B e p a r t i ţ i a geografică a precipitaţiilor, a t î t

l a s c a r ă g e n e r a l ă , c î t şi l a n i v e l l o c a l , p r e z i n t ă u n g r a d d e s t u l d e m a r e
d e n e u n i f o r m i t a t e , d e o a r e c e , p r i n g e n e z a l o r , precipitaţiile sînt f e n o m e n e
a t m o s f e r i c e c e s e p r o d u c l a i n t e r v a l e f o a r t e n e r e g u l a t e şi î n c a n t i t ă ţ i
t o t a l d i f e r i t e . V a r a , d e e x e m p l u , în z o n a periurbană a Bucureştilor,
p e r i o a d e l e îndelungate d e secetă p o t f i u r m a t e d e p l o i torenţiale însoţite

TADELUI.

C a n l l t A f l m e d i i l u n u r e şl n i n n i l e de precipitaţii, e x t r e m e a n u a l e

Medi lunare
Altitu­
Staţia dinea
m I 11 „ I I V V V I

Pollogi 130 30,7 28,2 29,6 37,8 55,3 80,1

T l n l a v a 100 28,9 21,0 30,2 49,0 66,6 82,3

Dragomireştî 95 31,7 22,1 37,9 40,5 64,9 85,5

Brâneşll 71 31,4 29,4 34,2 40,5 63,6 64,4

Vidra 55 24,4 25,5 33,7 36,2 59,1 87,0

CARACTERELE CLIMATICE
www.cimec.ro 49

d e d e s c ă r c ă r i e l e c t r i c e şi c h i a r d e g r i n d i n ă , c a n t i t ă ţ i l e d e a p ă p e u n i t a t e a
d e suprafaţă atingînd v a l o r i f o a r t e r i d i c a t e ( 1 0 0— 1 4 0 l / m în 2 4
2

de ore).
P a r t i c u l a r i t ă ţ i l e n a t u r a l e l o c a l e , c a şi a c t i v i t ă ţ i l e u m a n e , p o t c r e a
condiţii f a v o r a b i l e s a u d e f a v o r a b i l e formării s a u căderii precipitaţiilor.
D e e x e m p l u , întinsele păduri d i n n o r d u l z o n e i p e r i u r b a n e exercită o
atracţie m a i m a r e p e n t r u p l o i , c e e a c e f a c e c a în această p a r t e cantităţile
d e a p ă c ă z u t e să f i e c e v a m a i m a r i c a în r e s t , i a r activităţile i n d u s t r i a l e
şi d e c o n s t r u c ţ i i , c a r e g e n e r e a z ă n u c l e e d e c o n d e n s a r e a v a p o r i l o r , f a v o r i ­
z e a z ă c ă d e r i m a i f r e c v e n t e şi m a i b o g a t e d e p r e c i p i t a ţ i i .
C a n t i t a t e a m e d i e anuală d e precipitaţii înregistrează v a l o r i c u p r i n s e
î n t r e 5 0 0 şi 5 5 0 m m , p r i n c i p a l u l a p o r t a v î n d u - 1 p l o i l e d i n j u m ă t a t e a
c a l d ă a a n u l u i , c a r e c a d m a i a l e s s u b formă d e a v e r s e .
î n f u n c ţ i e d e c o n d i ţ i i l e m e t e o r o l o g i c e g e n e r a l e şi d e p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e
n a t u r a l e şi e c o n o m i c e l o c a l e , p e t e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e a B u c u r e ş t i l o r
se înregistrează m a r i d e o s e b i r i d e l a u n a n o t i m p l a a l t u l s a u d e l a o lună
l a a l t a şi d i f e r e n ţ e m a i m i c i d e l a o p a r t e l a a l t a a z o n e i . S i t u a ţ i a p r e c i ­
p i t a ţ i i l o r a t m o s f e r i c e — c a n t i t ă ţ i m e d i i l u n a r e şi a n u a l e — , r e d a t ă î n
t a b e l u l n r . 7 p e n t r u c i n c i staţii d e p e t e r i t o r i u l p e r i u r b a n , e v i d e n ţ i a z ă
a c e s t e d i f e r e n ţ i e r i c a r e s e p r o d u c î n t i m p şi s p a ţ i u .
L a F o t l o g i , c e l e m a i r i d i c a t e m e d i i l u n a r e s - a u înregistrat în i u n i e
1 9 4 8 , c î n d a u c ă z u t 2 0 9 , 6 m m , i a r cele m a i s c ă z u t e în l u n i l e f e b r u a r i e
( 1 9 2 2 , 1 9 4 3 ) , a p r i l i e ( 1 9 2 1 , 1 9 4 7 ) , august (1923, 1 9 4 3 ) , s e p t e m b r i e (1926,
1 9 4 7 , 1 9 5 0 ) , o c t o m b r i e ( 1 9 2 1 , 1 9 2 3 ) , decembrie ( 1 9 2 4 ) . L a Tîntava, c e l e
m a i m a r i m e d i i l u n a r e a u f o s t d e 2 3 5 , 1 m m în i u n i e 1 9 4 8 , l a B r ă n e ş t i
d e 1 7 6 , 8 m m î n i u n i e 1 8 9 7 , l a V i d r a d e 2 7 5 , 9 m m în i u n i e 1 9 4 8 . B e p a r t i -

nr. 7

si eanlllaţl m a x i m e I n 2 4 de ore (Clima R.P.R., vol. II)

In mm lixlremc anuale
Canlilatea
Anuale maximă I n
VII V I I I I X X X I X I I m a x i m minim 21 de orc

i
881,3 227,0 103,8
63,6^ 42,2 34,5 40,6 3 6 , 5 33,0 512,1
1954 1926 20.8.49

*°
821,9 296,0 140,0
62,7 59,1 26,4 50,0 3 0 , 5 33,3
1931 1942 20.8.49

57,7 49,7 48,1 38,5 ; 3 5 , 5 32,9 545,0

j 855,1 260,8 83
54.5 42,6 37,5 36,4 36,4 30,0 505,1
1933 1942 23.9.34

61.3 49,6 35,6 36,3 1 3 2 , 1 29,2 510,0

742,0

1897
240,8

1945
119,7

20.8.4»
1

«-o. eao
50 www.cimec.ro P A R T E A A 11-A. CONDIŢIILE NATURALE

z a t e p e c e l e p a t r u a n o t i m p u r i , precipitaţiile sînt, în m e d i e , d e 1 6 , 3 %
i a r n a , d e 2 6 , 0 % p r i m ă v a r a , d e 3 5 , 4 % v a r a şi d e 2 2 , 3 % toamna.
P l o i l e torenţiale, e x p r i m a t e p r i n t r - o m a r e c a n t i t a t e d e apă căzută
într-un t i m p f o a r t e s c u r t , sînt r e l a t i v f r e c v e n t e p e t e r i t o r i u l z o n e i peri­
u r b a n e . Sînt d e s e c a z u r i l e cînd într-o singură oră a u căzut m a i m u l t e p r e ­
cipitaţii decît într-o lună întreagă s a u c h i a r decît într-un a n o t i m p . A s t f e l ,
l a 1 2 f e b r u a r i e 1 9 4 4 , l a P o t l o g i , în 1 0 m i n u t e , a u c ă z u t 2 2 , 7 m m a p ă ,
i a r l a 3 0 m a i 1 9 5 4 , în 7 5 m i n u t e , 5 2 , 2 m m ; l a Măgurele, l a 2 1 i u n i e 1 9 5 4 ,
în 1 5 m i n u t e a u c ă z u t 3 4 , 5 m m ; l a D r a g o m i r e ş t i , l a 2 2 i u l i e 1 9 3 5 , în 3 0
m i n u t e a u căzut 3 8 , 4 m me t c . ( t a b e l u l n r . 8 ) .

TABELUL n r . B

\ uni A r u l m e d i u de z i l e c u p r e c i p i t i l i 11 m i l l m o r i de I m m (după Clima R.P.H., vol. I l )

I ! I I III i I V ! V I I V I I I I X

BuciircşLi
Filarci 8,9 I 6,8 4,5 5,2 6,4 I 6,2

5,3 |_4J 8.0 5,2 3,1 4,3 5,6 5,3

Urziccnl ! 4,3 4,2 I 4,7 7,9 6 , 3 4,3 i 3,8 4,6 4,9 4,8

P e n t r u p e r i o a d e l e r e c i a l e a n u l u i sînt c a r a c t e r i s t i c e precipitaţiile
s u b f o r m ă d e n i n s o a r e . C u n o a ş t e r e a p a r t i c u l a r i t ă ţ i l o r c a n t i t a t i v e şi t e r i ­
t o r i a l e a l e zăpezii prezintă o deosebită importanţă p e n t r u d i f e r i t e a c t i ­
v i t ă ţ i , î n s p e c i a l p e n t r u a g r i c u l t u r ă şi t r a n s p o r t u r i , c o n s t i u c ţ i i şi a c ţ i u n i
•cu c a r a c t e r t u r i s t i c .
Numărul m e d i u a l z i l e l o r c u s t r a t d c zăpadă ( s o l u l a c o p e r i t ) , înie-
gistrează v a l o r i m e d i i a n u a l e d e 52,6 z i l e . P e l u n i , n u m ă i u l z i l e l o r c u
s o l u l a c o p e r i t d e z ă p a d ă s e p r e z i n t ă a s t f e l : 2 0 , 0 z i l e în i a n u a r i e , 1 5 , 0 în
f e b r u a r i e , 6 , 9 în m a r t i e , 0 , 2 în a p r i l i e , 0 , 1 în o c t o m b r i e , 1 , 7 în noiembrie
şi 8 , 7 î n d e c e m b r i e . E s t e e v i d e n t ă c o n c e n t r a r e a m a s i v ă a z i l e l o r c u s t r a t
d e z ă p a d ă î n i a n u a r i e şi f e b r u a r i e .
D a t a m e d i e a p r i m e i n i n s o r i , l a liucureşti-Băneasa, după o b s e r ­
vaţiile e f e c t u a t e în p e r i o a d a 1 9 2 6 — 1 9 5 5 , e s t e 3 0 n o i e m b r i e , i a r a u l t i m e i
n i n s o r i 2 0 m a r t i e , c e e a c e înseamnă o perioadă d e 1 1 0 z i l e c u posibilităţi
d e n i n s o a r e . D a t a m e d i e a p r i m u l u i s t r a t d e zăpadă a f o s t înregistrată
l a 4 d e c e m b r i e , i a r a u l t i m u l u i s t r a t 1 1 m a r t i e , reprezentînd o perioadă
m e d i e d e 9 4 d e z i l e c u existenţă s a l i posibilităţi d e f o r m a r e a s t r a t u l u i
de zăpadă.
D i n p u n c t d e v e d e r e p r a c t i c , o importanţă m a r e a r eg r o s i m e a stra­
tului d e z ă p a d ă a t î t m e d i e , c î t şi m a x i m ă ( t a b e l u l n r . 9 ) .
Evapotranspiraţia potenţială, strîns l e g a t ă d e bilanţul a p e i în s o l ,
î n r e g i s t r e a z ă v a l o r i m e d i i l u n a r e c u p r i n s e î n t r e 1 4 3 m m î n i u l i e şi 1 3 m m
î n n o i e m b r i e l a s t a ţ i a B u c u r e ş t i - B ă n e a s a şi î n t r e 1 5 5 m m î n i u l i e şi 1 4 m m
CARACTERELE CLIMATICE
www.cimec.ro 51

î n n o i e m b r i e l a s t a ţ i a H e r ă ş t i , m e d i a a n u a l ă f i i n d d e 6 9 1 m m şi, r e s p e c t i v ^
7 2 9 m m . Evapotranspiraţia reală o s c i l e a z ă î n t r e 1 2 4 m m î n i u n i e şi 1 3 m m
în n o i e m b r i e , m e d i a anuală f i i n d d e 5 2 1 m m .
A t î t e v a p o t r a n s p i r a ţ i a p o t e n ţ i a l ă , c î t şi c e a r e a l ă s î n t i n e x i s t e n t e
în l u n i l e d e iarnă ( d e c e m b r i e , i a n u a r i e , f e b r u a r i e ) .
î n l e g ă t u r ă c u e v a p o t r a n s p i r a ţ i a p o t e n ţ i a l ă , e x c e d e n t u l şi d e f i c i t u l
d e a p ă d i n s o l s e p r e z i n t ă a s t f e l : î n l u n i l e f e b r u a r i e şi m a r t i e s e î n r e g i s ­
t r e a z ă u n e x c e d e n t d e 1 6 şi, r e s p e c t i v , 1 8 m m , i a r î n l u n i l e i u l i e , a u g u H t ,
s e p t e m b r i e şi o c t o m b r i e u n d e f i c i t d c 4 5 , 7 5 , 4 4 şi, r e s p e c t i v , 6 m m .
U n u l dintre cele m a i i m p o r t a n t e caractere a l e r e g i m u l u i climatic,
c u implicaţii în d o m e n i i l e p r a c t i c e — în s p e c i a l în a g r i c u l t u r ă — , e s t e
r e p r e z e n t a t d e d e f i c i t u l a p e i în s o l , d e l i p s a î n d e l u n g a t ă a precipitaţiilor.
S e consideră că u n i n t e r v a l d e 1 0 z i l e fără precipitaţii c o n s t i t u i e u n interval
secetos atmosferic. I n t e r v a l e secetoase m a i dese, dar m a i scurte, apar iarna,
însă v a r a e s t e caracterizată p r i n înlănţuirea u n o r i n t e r v a l e m a i l u n g i
c a r e f o r m e a z ă a s t f e l perioade de secetă. A c e s t e a s î n t î n s ă p e r i o a d e d e s e c e t ă
atmosferică s a u meteorologică.
Seceta, c a u n c o m p l e x d e s i t u a ţ i i d i n a t m o s f e r ă şi s o l , în c a r e u m e ­
z e a l a d e v i n e i n s u f i c i e n t ă p e n t r u c r e ş t e r e a şi d e z v o l t a r e a n o r m a l ă a p l a n ­
telor (C. D o n c i u , 1 9 6 2 ) , e x p r i m ă d e f a p t n u p e r i o a d a d e lipsă a p r e ­
cipitaţiilor ( c a r e e s t e o perioadă secetoasă m e t e o r o l o g i c ă ) , c i p e r i o a d a d e
existenţă a u n u i d e f i c i t d e apă în s o l . A B t f e l , s e c e t a e s t e determinată
d e r e z e r v a d e a p ă d i n s o l accesibilă p l a n t e l o r , d e precipitaţiile a t m o s f e r i c e
şi d e u m e z e a l a a e r u l u i , d e e v a p o t r a n s p i r a ţ i e , d e t e m p e r a t u r a a e r u l u i
şi d e v i t e z a v î n t u l u i , d e n a t u r a S o l u l u i , d e f a z a d e v e g e t a ţ i e şi d e s o i u r i l e
plantelor.
Evapotranspiraţia, exprimată d e p i e r d e r e a u m e z e l i i d i ns o l p rin
transpiraţia p l a n t e l o r , e s t e , d e s i g u r , în funcţie d e f e l u l vegetaţiei, d e
t e m p e r a t u r a a e r u l u i şi d e c a r a c t e r e l e v î n t u l u i , d e c o n d i ţ i i l e d e m i c ro-
r e l i e f e t c . , înregistrînd v a l o r i s e n s i b i l d i f e r i t e d e l a u n l o c l a a l t u l a l z o nei
periurbane.
Excedentul şi deficitul apei în sol, i n d i c a t o r i m u l t m a i i m p o r t a n ţ i
şi m a i c u p r i n z ă t o r i , p r e z i n t ă , d e a s e m e n e a , d i f e r e n ţ e l o c a l e d e r i t u l d e e v i ­
d e n t e în funcţie d e c o m p l e x u l condiţiilor n a t u r a l e . M e d i a anuală a e x c e ­
d e n t u l u i d e apă a r e v a l o r i d e 3 5 — 6 0 m m , iar a d e f i c i t u l u i d e 1 7 0 — 2 0 0 m m .
C e l m a i m a r e e x c e d e n t s e î n r e g i s t r e a z ă î n l u n i l e f e b r u a r i e şi m a r t i e , i a r
c e l m a i m a r e d e f i c i t î n i u l i e şi a u g u s t .
Qentru determinarea perioadelor d e secetă a u f o s t folosite diferite
metode d e c a l c u l . A s t f e l factorul de ploaie a ll u i L a n g s e bazează p e
raportul d i n t r e precipitaţii ( P ) şi t e m p e r a t u r ă (T) sau e y a p oraţie (E),
d a r e s t e puţin a p l i c a b i l d i n c a u z a carenţelor p e c a r e l e prezintă, neputînd
fi calculat decît l a v a l o r i d e p e s t e 0 ° . Indicele de ariditate p u s în e v i ­
denţă d e g e o g r a f u l f r a n c e z E m m . d f e M a r t o n n e — I — - a
—
2
P
Ia = —- ; i = 1 (i = i n d i c e l e l u n a r , ( = t e m p e r a t u r a medie
* + 1 0
52 www.cimec.ro PARTEA A I I - A . CONDIŢIILE N A T U R A L E

l u n a r ă , P = p r e c i p i t a ţ i i m e d i i l u n a r e ) — p e r m i t e să s e c a l c u l e z e v a l o r i l e
a r i d i t ă ţ i i î n t i m p şi s p a ţ i u . U n i n d i c e a l a r i d i t ă ţ i i , m a i e x a c t , s e e x p r i m ă ,

prin r a p o r t u l dintre deficit (ă) şi n e c e s a r (n) : la = . După i n d i c i i

n
d e m a i s u s , t e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e s e încadrează în a r e a l u l d e t i p u s c a t .
Alic fenomene alomoslericc. Unele fenomeue atmosferice, c a n e b u ­
l o z i t a t e a , b r u m a , c h i c i u r a şi p o l e i u l , c e a ţ a , g r i n d i n a e t c . , a u i m p l i c a ţ i i
î n d i f e r i t e a c t i v i t ă ţ i . R e p a r t i ţ i a l o r î n t i m p şi s p a ţ i u e s t e foarte n e u n i ­
f o r m ă , l o c a l diferenţiindu-se a r e a l e u n d e s e înregistrează o frecvenţă
m a i m a r e a unora din aceste fenomene.
Nebulozitatea {raportată l a s c a r a 0 — 1 0 ) înregistrează v a l o r i m e d i i
a n u a l e c u p r i n s e î n t r e 5 şi 6 şi v a l o r i m e d i i l u n a r e c e a t i n g m a x i m u l î n
decembrie, p e s t e 7 , şi m i n i m u l î n a u g u s t , p e s t e 3 . M e d i i l e o r a r e a r a t ă o
n e b u l o z i t a t e m a i r i d i c a t ă z i u a d e c î t n o a p t e a şi m a i m a r e î n t i m p u l i e r n i i
decît v a r a .
î n f u n c ţ i e d e v a l o r i l e nebulozităţii, numărul z i l e l o r c u c e r s e n i n
( n e b u l o z i t a t e m è d i e 0 — 3 , 5 ) v a r i a z ă î n t r e 5 şi 6 în d e c e m b r i e şi î n t r e 1 6
şi 2 0 î n a u g u s t , a l z i l e l o r c u c e r n o r o s ( n e b u l o z i t a t e m e d i e 3 , 6 — 7 , 5 ) î n t r e
7 şi 8 î n d e c e m b r i e şi î n t r e 1 4 şi 1 5 î n i u n i e , i a r a l z i l e l o r c u c e r acoperit
( n e b u l o z i t a t e m e d i e 7 , 6 — 1 0 ) î n t r e 2 , 5 şi 3 , 5 în a u g u s t şi î n t r e 1 7 şi 2 0
în d e c e m b r i e . A n u a l s e înregistrează, în m e d i e , 1 1 5 — 1 3 0 d e z i l e c u c e r
a c o p e r i t , 1 2 0 — 1 3 0 d e z i l e c u c e r n o r o s şi 1 0 0 — 1 3 0 d e z i l e c u c e r s e n i n .
î n g e n e r a l , n e b u l o z i t a t e a e s t e m a i ridicată în p a r t e a d e n o r d a
zonei periurbane.
Bruma a r e o m a r e influenţă dăunătoare a s u p i a vegetaţiei. î n g e ­
n e r a l , p e t e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e l u n i l e i u n i e , i u l i e şi a u g u s t s î n t l i p s i t e
d e b r u m ă , i a r î n l u n i l e m a i şi s e p t e m b r i e , deşi f o a r t e r e d u s ă , a p a r i ţ i a
b r u m e i e s t e p o s i b i l ă , m a i a l e s î n p r i m a d e c a d ă a l u n i i m a i şi în u l t i m a d e c a d ă
a l u n i i s e p t e m b r i e . P e n t r u l e g u m i c u l t u r ă , în s p e c i a l , i n t e r e s e a z ă f o a r t e
m u l t şi f r e c v e n ţ a z i l e l o r c u b r u m ă î n a p r i l i e şi o c t o m b i i c , c a r e î n s ă , î n
m e d i e , înregistrează v a l o r i d e s t u l d e r e d u s e ( 0 , 5 — 1 , 5 şi, r e s p e c t i v , 2—3).
O p r o b l e m ă importantă legată d e c l i m a t u l z o n e i p e r i u r b a n e este
p o l u a r e a a t m o s f e r e i . P r i n c i p a l e l e s u r s e d e i m p u r i f i c a r e a n e i u l u i BÎnt
c o m b i n a t u l d e c a u c i u c d e l a J i l a v a , f a b r i c a d ezahăr d el u C h i l i l a , u z i n e l e
„ N e f e r a l " şi „ A c u m u l a t o r u l " d i n P a n t e l i m o n , f a b r i c a „ V i s e o f i F şi u z i n a
„ D a n u b i a n a " d i n Popeşti-Leordeni, u z i n a chimică d i n H u c i u i n e n i e t c .

TABELUL

V a l o r i m e d i i şl n i a i l m e ale s t r a t u l u i de

L u n i U
' I X { X I N i l

Decadele 2
! 3 1 1 2 3 1 2 3

Grosime medic (cm) 1 _ 0,0 1 _ 0,1 ! 0 , 3 0,1 0,9 2,5 1,5

Media grosimii m a x i m e 1

i '
(cm) 0,0 1
— 0,1 ! 1,1 1 7 2,9 5,3 8,2

- 1
M a x i m a absolută ( c m ) i - 1 2 : 1 2 21 3 8 10
1 2
CARACTERELE HIDROLOGICE
www.cimec.ro 5Î

CARACTERELE HIDROLOGICE

D a t o r i t ă e n o r m e l o r cerinţe d e a p ă a l e oraşului Bucureşti, l a c a r e

s e a d a u g ă şi n e c e s i t ă ţ i l e i n d u s t r i a l e , a g r i c o l e şi c a s n i c e a l e z o n e i p e r i ­
u r b a n e , p r o b l e m a c u n o a ş t e r i i şi a a m e n a j ă r i i , a f o l o s i r i i şi a g o s p o d ă r i r i i
apelor constituie u n u l d i n t r e cele m a i i m p o r t a n t e d o m e n i i .
D u p ă c a r a c t e r e l e g e n e t i c e şi d u p ă a s p e c t u l l o r g e n e r a l , a p e l e d e p e
t e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e a B u c u r e ş t i l o r s e î n c a d r e a z ă în t r e i m a r i c a t e ­
g o r i i : a p e curgătoare, c u c u r s p e r m a n e n t s a u t e m p o r a r , c a r e formează
reţeaua hidrografică; a p e stătătoare d e suprafaţă — r e p r e z e n t a t e d e
stagnările d e apă d i n d e p r e s i u n i l e l a c u s t r e s a u d e p e văile c u p a n t e r e d u s e ,
a c ă r o r g e n e z ă p o a t e f i n u n u m a i n a t u r a l ă , e i ţi a r t i f i c i a l ă — c a r e f o r ­
m e a z ă reţeaua de lacuri ; s t r a t e a c v i f e r e , c a n t o n a t e î n o r i z o n t u r i l e d e
n i s i p u r i şi p i e t r i ş u r i s i t u a t e l a d i f e r i t e a d î n c i m i , ape freatice, c a r e în n u m e ­
r o a s e l o c u r i a p a r l a z i s u bformă d e i z v o a r e .

R e ţ e a u a hidrografică. C u r s u r i l e d e apă de p e t e r i t o r i u l z o n e i p e r i ­
u r b a n e a Bucureştilor aparţin, în c e a m a i m a r e p a r t e , b a z i n e l o r h i d r o ­
g r a f i c e a l e A r g e ş u l u i şi I a l o m i ţ e i . B a z i n u l h i d r o g r a f i c a l M o s t i ş t e i e s t e
r e p r e z e n t a t d e c u r s u l s ă u s u p e r i o r şi d e cîteva c u r s u r i t e m p o r a r e d e m i c i
d i m e n s i u n i , i a r c e l a l Dunării d e o singură v a l e m a i dezvoltată. Suprafaţa
t o t a l ă a a p e l o r c u r g ă t o a r e c a r e brăzdează t e r i t o r i u l p e r i u r b a n e s t e d e
4 930 h a .
D u p ă obîrşia rîurilor, p e t e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e a Bucureştilor
s e d i f e r e n ţ i a z ă d o u ă c a t e g o r i i d e r e ţ e l e h i d r o g r a f i c e : a l o h t o n ă şi a u t o h t o n ă .
a ) Reţeaua hidrografică alohtonă, r e p r e z e n t a t ă d e rîurile c a r e s e
f o r m e a z ă î n a f a r a t e r i t o r i u l u i z o n e i p e r i u r b a n e , e s t e n u m i t ă şi reţea tran­
zitorie, a v î n d c a r a c t e r e h i d r o g r a f i c e p r o p r i i , c a r e însă suferă u n e l e m o ­
d i f i c ă r i c a u z a t e d e s p e c i f i c u l l o c a l . A c e s t e r î u r i sînt m a i m a r i , c u v ă i l a r g i
şi l u n c i r e l a t i v b i n e d e z v o l t a t e , c u a p ă t o t t i m p u l a n u l u i , c o n s t i t u i n d
reţeaua hidrografică majoră. Intervenţia o m u l u i a m a r c a t influenţe
d e s t u l d e e v i d e n t e în u n e l e s e c t o a r e a l e a c e s t o r rîuri, c a r e însă n u a u
g e n e r a t o m o d i f i c a r e esenţială a trăsăturilor r e g i m u l u i h i d r o l o g i c d e b a z ă .
P r i n c i p a l u l r î u c a r e c u r g e p r i n p a r t e a v e s t i c ă a z o n e i p e r i u r b a n e şi
colectează m a r i l e a r t e r e h i d r o g r a f i c e c e străbat t e r i t o r i u l p e r i u r b a n e s t e

zapudA (dupn Clima R.P.R., vol. I I )

i II I I I ; IV

2 3 1 3 ~ r r ~ r r 3 1 2 3
~ 1

6,0 8,6 10,2 10,0 ! 9,1 7,7 4.7 [ 2,7 j 0,7 0,1 0,1 ] -
11,1 13,6 11,9 11,6 ' 13,3 12,9 9,6 ! 5.7Î 2,0 1,7 0,4 _
60 83 73 73 106 88 ; 3 8 22 9 10 —
 www.cimec.ro PARTEA A ll-A. CONDIŢIILE NATURALE

A r g e ş u l . D e l a i n t r a r e a şi p î n ă l a ieşirea s a d i n z o n a periurbană
străbate 1 3 0 k m , avînd o pantă d e s c u r g e r e d e 9 —12°/ . A p e l e s a l e 0 0 produc
d e s e o r i şi î n m u l t e l o c u r i i n u n d a ţ i i , d a r sînt şi i n t e n s f o l o s i t e î n i r i g a ţ i i
şi î n a l i m e n t a r e a o r a ş u l u i B u c u r e ş t i .
D i n t r e afluenţii săi, c e i m a i importanţi sînt D î m b o v i ţ a , S a b a r u l
şi N e a j l o v u l .
D î m b o v i ţ a , c u o l u n g i m e d e 9 5 k m în c a d r u l z o n e i p e r i u i b a n e ,
u n d e a r e l o c şi v ă r s a r e a s a î n A r g e ş , t r a v e r s e a z ă p a r t e a c e n t r a l ă a z o n e i
p e r i u r b a n e p e direcţia N V — S E . D e o deosebită importanţă p e n t i u oraşul
Bucureşti, p r i n m i j l o c u l căruia t r e c e , rîul D î m b o v i ţ a p r e i a a p e l e r e z i d u a l e
şi m e n a j e r e a l e o r a ş u l u i , f i i n d c a n a l i z a t d c l a i n t r a r e a î n c a p i t a l ă şi p î n ă
l a confluenţa s a c u Argeşul.
P r i n c i p a l u l a f l u e n t a lDîmboviţei, i n i i C o l e n t i n a , e s t e d e f a p t
o înlănţuire d e l a c u r i , c a r e s e desfăşoară d e l a i n t r a r e a în z o n a p e r i u r b a n ă
p î n ă l a c o n f l u e n ţ ă , u d î n d p a r t e a n o r d i c ă şi e s t i c ă a o r a ş u l u i B u c u r e ş t i .
I m p o r t a n ţ ă s a e s t e l e g a t ă d e f u n c ţ i a d e r e c r e e r e şi a g r e m e n t .
S a b a r u l , a l d o i l e a m a r e a f l u e n t a l Argeşului, i a această d e n u m i r e
d u p ă c e R ă s t o a c a şi C i o r o g î r l a s e u n e s c , l a s u d d e l o c a l i t a t e a M ă g u r e l e ,
într-o singură arteră hidrografică. A l b i a s a e s t e puţin individualizată,
f i i n d s c u l p t a t ă î n l u n c a A r g e ş u l u i şi m a r e î n d m a r g i n e a e s t i c ă a a c e s t e i a .
C i o r o g î r l a , o fostă viroagă c a r e a d e v e n i t arteră hidrografică p r i n
c a n a l i z a r e a D î m b o v i ţ e i l a B r e z o a e l e , a r e o l u n g i m e — între D î m b o v i ţ a
şi c o n f l u e n ţ a c u R ă s t o a c a — d e 5 0 k m . î n t i m p u l a n o t i m p u r i l o r u s c a t e , ,
c u r s u l său d e v i n e o înşiruire d e m i c i a r i i l a c u s t r e , f i i n d a c t i v i z a t în t i m p u l
p l o i l o r şi m a i a l e s p r i n a c ţ i u n e a d e r e g u l a r i z a r e a D î m b o v i ţ e i .
R ă s t o a c a îşi a r e o b î r ş i a î n a f a r a z o n e i p e r i u r b a n e şi p r e z i n t ă ,
u n c u r s s i n u o s în Cîmpia d e subsidenţă.
N e a j l o v u l , c u p u ţ i n ă a p ă — m a i a l e s în t i m p u l v e r i i —, m ă ­
s o a r ă 2 5 k m î n t r e C ă l u g ă r e n i şi v ă r s a r e . O m a r e p a r t e d i n c u r s u l s ă u o
r e p r e z i n t ă B a l t a C o m a n a , c a r e a c u m u l e a z ă a p e l a v i i i u r i şi c o n s t i t u i e
u n r e g u l a r i z a t o r n a t u r a l a l rîului. D i n c a u z a a l u v i o n & r i i p u t e r n i c e a a l b i e i
A r g e ş u l u i şi d e c i a r i d i c ă r i i a c e s t e i a f a ţ ă d e p a t u l a l b i e i N e a j l o v u l u i , l a
v i i t u r i c u r s u l său, în p o r ţ i u n e a d e confluenţă, d e v i n e i n v e r s , a p e l e d i n
A r g e ş p ă t r u n z î n d c ă t r e B a l t a C o m a n a , s i t u a t ă l a 7 k m în a m o n t e .
I a l o m i ţ a , c a r e f o r m e a z ă l i m i t a n o r d i c ă a. z o n e i p e r i u r b a n e p e
o d i s t a n ţ ă d e 3 5 k m şi c u r g e în i n t e r i o r p e 2 0 k m , c o n s t i t u i e o p r i n c i p a l ă
arteră hidrografică, s p r e c a r e s e îndreaptă m a i mulţi afluenţi e u c a r a c ­
teristici deosebite. P e teritoriul zonei periurbane, apele Ialomiţei n u
p r o d u c i n u n d a ţ i i d e p r e a m a r e a m p l o a r e şi n i c i d e l u n g ă d u r a t ă , f i i n d
i n t e n s f o l o s i t e în irigaţii, în s p e c i a l i n c a v a l e d e Siliştea S n a g o v u l u i . P a n t a
sa, în această p o r ţ i u n e , înregistrează în m e d i e O,9 /oo.
0

D i n t r e afluenţii săi c a r e b r ă z d e a z ă z o n a p e r i u r b a n ă , n u m a i S n a g o v u l
îşi a r e o b î r ş i a î n a f a r ă , a v î n d o l u n g i m e d e 1 5 k m — p î n ă l a l a c u l S n a g o v ,
c a r e s e varsă în Ialomiţa p r i n t r - u n braţ c u c a r a c t e r mlăştinos.
b ) Reţeaua hidrografică autohtonă e s t e reprezentată d e a r t e r e l e
h i d r o g r a f i c e c a r e îşi a u o b î r ş i a şi s e d e s f ă ş o a r ă t o t a l s a u p a r ţ i a l p e t e r i ­
t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e . E o r m î n d u - s e în condiţiile u n u i r e l i e f d e c î m p i e ,
CARACTERELE HIDROLOGICE
www.cimec.ro 55

reţeaua hidrografică a u t o h t o n ă e s t e strîns legată d e r e g i m u l precipitaţiilor

şi a l e v a p o r a ţ i e i , c a r a c t e r i s t i c a s a f i i n d d a t ă d e c u r s u l t e m p o r a r a l r î u r i l o r ,
m a r c a t d e n u m e r o a s e stagnări d e apă, c a r e a u f a v o r i z a t construcţia d e b a ­
r a j e şi t r a n s f o r m a r e a v ă i l o r î n t r - o î n l ă n ţ u i r e d e i a z u r i . R e g i m u l h i d r o ­
g r a f i c d e bază a l a c e s t o r a r t e r e h i d r o g r a f i c e a f o s t r a d i c a l s c h i m b a t , e l e
f i i n d t r a n s f o r m a t e în a d e v ă r a t e s a l b e d e a c u m u l ă r i d e a p ă , c u funcţiuni
c o m p l e x e : p i s c i c o l e , a g r i c o l e , t u r i s t i c e , a l t e d i v e r s e folosinţe. C e l e m a i
d e z v o l t a t e a r t e r e h i d r o g r a f i c e a u t o h t o n e sînt s i t u a t e în p a r t e a n o r d i c ă ,
e s t i c ă şi s u d - e s t i c ă a z o n e i . D e l a n o r d , c ă t r e e s t şi s u d , r e ţ e a u a
a u t o h t o n ă începe c u u n m i c pîrîu — S t i c l ă r i a , p e c a r e , p r i n a n a s t o -
m o z a r e , s - a f o r m a t l a c u l Scroviştea s a u Bălteni. î n a m o n t e d e l o c a l i t a t e a
Bălteni — d e u n d e s e instalează a p e l e l a c u l u i — pîrîul Sticlăria a r e u n
c u r s t e m p o r a r , c u m i c i stagnări d e a p ă în p e r i o a d e l e s e c e t o a s e .
V l ă s i a , următoarea arteră a u t o h t o n ă , c u obîrşia l a s u d d e l o c a ­
l i t a t e a Niculeşti, a r e u n c u r s t e m p o r a r , stagnările d e apă c u c a r a c t e r
mlăştinos f i i n d f o a r t e f r e c v e n t e , m a i a l e s în a v a l e d e intersecţia c u şoseaua
naţională Bucureşti — Ploieşti. Cîteva b a r a j e e x e c u t a t e p e v a l e a s a a u
d a t naştere l a acumulări d e apă d e s t u l d e însemnate, c u funcţie piscicolă
şi a g r i c o l ă . A v î n d o l u n g i m e d e 2 4 k m , p î r î u l V l ă s i a d e b u ş e a z ă î n l a c u l
Căldăruşani, însă a p o r t u l său d e a p ă e s t e r e l a t i v r e d u s .
C o c i o v a l i ş t e a , prin două m i c i plraie, V î r t o p u 1 şi
M o c a n u l , care se unesc p e teritoriul comunei Corbeanca, îşi a r e
obîrşia l a n o r d d e l o c a l i t a t e a D î r z a , m ă s u r l n d , p l n ă l a vărsarea s a în l a c u l
Căldăruşani, 2 8 k m . C u r s u l său e s t e r e p r e z e n t a t d e n u m e r o a s e stagnări
n a t u r a l e s a u a r t i f i c i a l e d e a p ă , c a r e s e r e d u c d e s t u l d e m u l t în p e r i o a d e l e
s e c e t o a s e . P e n t r u a s i g u r a r e a a p e i n e c e s a r e acumulărilor văii Cociova­
liştea, obîrşia s a a f o s t legată d e pîrîul C r e v e d i a p r i n t r - u n c a n a l d e derivaţie.
M o s t i ş t e a , arteră hidrografică tipică p e n t i u Cîmpia R o m â n ă ,
începe d e l a e s t d e l o c a l i t a t e a D i m i e n i s u b f o r m a u n e i văi s e c i , c u o c h i u r i
d e a p ă n u m a i în p e r i o a d e l e c u p r e c i p i t a ţ i i b o g a t e , p î n ă l a l o c a l i t a t e a
G a g u , d e u n d e d e v i n e u n şir n e î n t r e r u p t d e a c u m u l ă r i a r t i f i c i a l e d e a p ă ,
c r e a t e p r i n b a r a j e d e pămînt. L u n g i m e a c u r s u l u i s u p e r i o r a l Mostiştei,
t a r e s e a f l ă în z o n a p e r i u r b a n ă , m ă s o a r ă p e s t e 2 0 k m . Numeroasele
m e a n d r e şi c o t u r i îi d a u u n a s p e c t p u t e r n i c s i n u o s .
P a s ă r e a e s t e c e a m a i tipică arteiă hidrografică periurbană,
d a t o r i t ă d e s f ă ş u r ă r i i e i în î n t r e g i m e î n c a d i u l z o n e i p e i i u r b a n e şi, m a i a l e s ,
transformării r a d i c a l e a c a r a c t e r e l o r e i h i d r o g i a f i c e d e bază, p r i n i n t e r -
venţiat^mului. V e c h i u l c u r s a l rîului P a s ă r e a , c u a p ă c e s t a g n e a z ă în bălţi
şi m l a ş t i n i c a r e a p r o a p e s e c a u î n t i m p u l v e r i i , a d e v e n i t î n p r e z e n t u n
şir c o n t i n u u d e a c u m u l ă r i artificial©*-
D e l a o b î r ş i a s a , p u s ă î n e v i d e n ţ ă l a e s t d e l o c a l i t a t e a O t o p e n i , şi
pînă l a confluenţa c u D î m b o v i ţ a , Pasărea măsoară H O k m .
U n m i c a f l u e n t a l văii P a s ă r e a , c a r e s e f o r m e a z ă l a n o r d - e s t d e l o c a ­
l i t a t e a Afumaţi, n u m i t Ş i n d r i 1 i t a , s e desfăşoară p e o l u n g i m e d e
1 2 k m şi a r e a c e l e a ş i c a r a c t e r e h i d r o g r a f i c e c a P a s ă r e a .
I n p a r t e a e s t i c a a z o n e i p e r i u r b a n e , avînd c a r a c t e r e c o m u n e c u
M o s t i ş t e a şi P a s ă r e a , s e f o r m e a z ă u n m i c p î r î u , B e l c i u g a t e l e , care
56 www.cimec.ro PARTEA A ll-A. CONDIŢIILE NATURALE

i n t r o d u c e o s e n s i b i l ă m o d i f i c a r e î n p e i s a j u l m o n o t o n şi u s c a t a l c î m p i e i
d e a i c i şi c a r e , î n a f a r a i a z u r i l o r a m e n a j a t e p e v a l e a s a , r e p r e z i n t ă o f î ş i e
d e v e g e t a ţ i e a c v a t i c ă şi d e m i c i a r i i m l ă ş t i n o a s e c a r e s e a c ă c o m p l e t în
t i m p u l v e r i i . L u n g i m e a s a în c a d r u l z o n e i p e r i u r b a n e m ă s o a r ă 1 0 k m .
U l t i m a arteră hidrografică m a i importantă d i n s e r i a reţelei a u t o h t o n e
e s t e r e p r e z e n t a t ă d e C î 1 n ă u , c a r e se f o r m e a z ă d i n c î t e v a m i c i i z v o a r e
s i t u a t e l a s u d d e l o c a l i t a t e a L e o r d e n i şi, d u p ă u n t r a s e u d e 3 0 k m , debu­
şează în D î m b o v i ţ a . C u r s u l său m e a n d r a t , c u a p e i n f l u e n ţ a t e d e r e g i m u l
p r e c i p i t a ţ i i l o r şi a l e v a p o r a ţ i e i , a f o s t t r a n s f o r m a t î n m a r e m ă s u r ă p r i n
a m e n a j a r e a d e acumulări a r t i f i c i a l e .
Dintre celelalte artere autohtone, d e dimensiuni m a i mici, m e n ­
ţionăm C o c i o c u l , c a r e a r e o l u n g i m e d e 1 0 k m , p e a cărui v a l e se
află m a i m u l t e a c u m u l ă r i a r t i f i c i a l e şi s t a g n ă r i d e a p ă î n t r e ţ i n u t e din
precipitaţii, şi Z b o i u 1 , s i n g u r a a r t e r ă h i d r o g r a f i c ă a C î m p i e i B u r n a ­
zului, care a r e c î t e v a a c u m u l ă r i a r t i f i c i a l e s a u stagnări m l ă ş t i n o a s e , ali­
mentate d e p r e c i p i t a ţ i i şi d e i z v o a r e d e v a l e .
Regimul de scurgere a rîurilor, s p e c i f i c Cîmpiei R o m â n e , e s t e c a r a c ­
t e r i z a t d e o m a r c variaţie d e d e b i t e de l a u n a n o t i m p l a a l t u l , înrcgistrîn-
d u - s e v a l o r i t o t a l d i f e r i t e între p e r i o a d e l e s c c e t o a . s e d e v a r ă şi c e l e d e
v i i t u r i d e primăvară s a u toamnă.
L i p s a p r e c i p i t a ţ i i l o r î n t i m p u l l u n i l o r d c v a r ă şi e v a p o r a ţ i a e x c e s i v ă
d u c l a o scădere considerabilă a d e b i t e l o r s a u , l a u n e l e a r t e r e h i d r o g r a f i c e
m a i m i c i , l a întreruperea totală a s c u r g e r i i . Părţile m a i j o a s e a l e văii
rămîn c u apă, formînd „ochiuri" m a i m a r i s a u m a i m i c i , înconjurate s a u ,
c u t i m p u l , c h i a r a c o p e r i t e d e vegetaţie acvatică. I n s c h i m b , abundenţa
p l o i l o r în u n e l e l u n i d e primăvară s a u d e t o a m n ă a r e e a u r m a r e creşterea
d e b i t e l o r şi d e c i i n t e n s i f i c a r e a s c u r g e r i i şi c h i a r d e p ă ş i r e a n i v e l u l u i m a l u ­
r i l o r . D i f e r e n ţ e l e d e n i v e l c e l e m a i m a r i şi c e l e m u i b r u ş t e sînt i n r e g i s t r a t e
d e r e ţ e a u a h i d r o g r a f i c ă a u t o h t o n ă , c a r e e s t e s t r î n s legată d e f r e c v e n ţ a
şi i n t e n s i t a t e a p r e c i p i t a ţ i i l o r . D e a c e e a , d e b i t u l e x l c f o a r t e d i f e r i t n u
n u m a i d e l a u n r î u l a a l t u l , c i şi d e j a o p e r i o a d ă d e t i m p l a a l t a ( t a b e ­
lul nr. 10).

TABEMJL nr. 10

Debite medii multi H D I H I B e u d i f e r i t e * a«lfjurirl

Medii Medii a n u a l e c u .lif.rllc ••lui U r i (m'/s)

J
mulli-
R l u l Staţia
anuale i * 5 % 1 0 % 2 0 % 5 0 % 80% 9 5 %
m /s
3

Argeş M a l u Spart 38,5 68,2 57,8 52,7 47,0 37,3 ! », 22,7

Budeşli 49,7 102,3 83,5 74,0 61,2 17.7 34,3 23,8
Dîmboviţa Conteşti 11,1 18,2 15,9 14,6 13,2 10.0 1 8,9 7,1
Colentina Buftea 0,9 ...
Neajlov Călugfireni 6,4 15,7 12,2 10,6 8,8 6,0 3,8 2,3
Sabar Bolintln-Vale 2,3 5,5 4,3 3,8 3,1 2,1 1,4 0,9
Ialomiţa, Coşereni 35,4 62,0 53,9 45,7 33,0 23,8 17,4
Mostiştea Tămădflu 0,3 ... ...
CARACTERELE HIDROLOGICE
www.cimec.ro 57

V a r i a ţ i i l e l u n a r e şi a n u a l e d e d e b i t s î n t c o n d i ţ i o n a t e a t î t d e f a c t o r i
n a t u r a l i ( p r e c i p i t a ţ i i , e v a p o r a ţ i e ) , c î t şi d e f a c t o r i e c o n o m i c i (irigaţii,
u t i l i z ă r i c a s n i c e şi i n d u s t r i a l e e t c . ) . A s t f e l , î n p e r i o a d a 1 9 3 0 — 1 9 6 5 , d e b i t e l e
r î u r i l o r a u o s c i l a t m u l t d e l a u n a n l a a l t u l , a t i n g î n d m a x i m u l î n 1 9 4 1 şi
1 9 5 5 p e n t r u A r g e ş , D î m b o v i ţ a şi S a b a r şi î n 1 9 4 3 şi 1 9 5 5 p e n t r u N e a j l o v .
D i n a m i c a d e b i t e l o r m e d i i m u l t i l u n a r e s c o a t e în evidenţă o creştere
d i n i a n u a r i e p î n ă î n m a i l a r î u r i l e A r g e ş şi D î m b o v i ţ a , d u p ă c a r e u r m e a z ă
s c ă d e r i p î n ă î n a u g u s t - s e p t e m h r i e şi a p o i u ş o a r e c r e ş t e r i şi d e s c r e ş t e r i
p î n ă î n i a n u a r i e , î n t i m p c e l a N e a j l o v şi S a b a r , c a r î u r i a u t o h t o n e c u
c a r a c t e r e l e g a t e d e condiţiile l o c a l e , d e b i t e l e c r e s c p î n ă în m a r t i e , s c a d
a p o i p î n ă î n s e p t e m b r i e şi n o i e m b r i e , c î n d î n c e p d i n n o u Ră c r e a s c ă u ş o r .
D e b i t e l e m a x i m e şi m i n i m e l u n a r e şi a b s o l u t e s e î n s c r i u p r i n t r e c e l e
m a i însemnate a s p e c t e d e o r d i n p r a c t i c , c u implicaţii d i r e c t e în c o m p l e x a
u t i l i z a r e a a p e i î n t i m p şi s p a ţ i u ( t a b e l u l n r . 1 1 ) .

TABELUL nr. 11

Debile m a x i m e la d i f e r i t e nsluurârl

M a x i m e anuale M a x i m a d i n ploi M a x i m a d i n zăpezi

Hlul Sla(ia
0 , 1 % 1 % 1 1 0 %
0 , 1 % 1 % 1 1 0 %
0,1 % 1 1 % 110%
Argeş Malli Spari 1910 ! 1170 6 7 0 1900 1110 5 8 0
Budeşli 3160 1
1880 9 5 0 3200 1710 7 9 0 1610 1680 8 8 0
Sabar | G u r a Foii 490 2 9 0 1 4 0 510 280 : 1 3 0
Ialomiţa 1 Coşercni 1280 9 3 0 6 0 0 1420 890 i 4 8 0 1270 920 , 5 4 0
ColenLina ! Buftea ... 1 2 7 1 1 6 5

A b a t e r i l e d e l a m a x i m e l e a n u a l e BÎnt f o a r t e m a r i , î n r e g i s t r î n d u - s e
m a x i m e a b s o l u t e l u n a r e şi z i l n i c e c u v a l o r i m u l t m a i r i d i c a t e , c a r e con­
s t i t u i e c a u z a u n o r f r e c v e n t e inundaţii, m a i a l e s în t i m p u l primăverilor,
cînd „ u n d a " d e viitură e s t e susţinută de p l o i torenţiale c e c a d p e u n s o l
d e j a îmbibat d e a p a provenită d i n zăpezi.
P e n t r u r e g u l a r i z a r e a c u r s u r i l o r d e a p ă , în v e d e r e a utilizării l o r cît
m a i i n t e n s e .şi m a i c o m p l e x e — şi î n s p e c i a l p e n t r u r e a l i z a r e a d e a c u m u l ă r i
a r t i f i c i a l e —, o deosebită i m p o r t a n ţ ă o a r e cunoaşterea d e b i t e l o r m i n i m e .
D e b i t e l e m i n i m e z i l n i c e s c o t în r e l i e f particularităţile reţelei h i d r o g r a f i c e
şi l i r a j $ a i n f e r i o a r ă a p o t e n ţ i a l u l u i e i ( t a b e l u l n r . 1 2 ) . D e b i t e l e m i n i m e
l u n a r e î n r e g i s t r e a z ă v a l o r i m a i s c ă z u t e î n t i m p u l v e r i i , d a t o r i t ă şi f o l o ­
s i n ţ e l o r m a i i n t e n s e d e a p ă d e c î t în t i m p u l iernii.
D e p u n e r i l e d e a l u v i u n i , în stîîhsă l e g ă t u r ă c u d e b i t e l e m e d i i d e
m a t e r i a l e î n s u s p e n s i e , a u u r m ă r i atît a s u p r a m o d i f i c ă r i i a l b i e i d e s c u r g e r e
şi a p a n t e i , c î t şi a s u p r a c a l i t ă ţ i i a p e l o r . P e l u n i , c e l e m a i m a r i c a n t i t ă ţ i
d e a l u v i u n i î n s u s p e n s i e s e î n r e g i s t r e a z ă î n m a r t i e , a p r i l i e , m a i şi i u n i e .
Datorită acţiunii d e e r o z i u n e a c u r s u r i l o r d e a p ă , p e t e r i t o r i u l z o n e i
p e r i u r b a n e s î n t d e g r a d a t e , p e d i s t a n ţ e î n s e m n a t e , m u l t e a l b i i şi m a l u r i
şi c h i a r s î n t a f e c t a t e şi u n e l e s u p r a f e ţ e a g r i c o l e s a u a ş e z ă r i . A s t f e l , a l b i a
5B www.cimec.ro PARTEA A ll-A. C O N D I Ţ I I L E N A T U R A L E

TABELUL nr. 1 2

Debile m i n i m e zllnlee

M i n i m e zil­ M i n i m e zil­
nice nice
n i u i Locul R l u l Locul
8 0 % 9 5 % 9 0 % 9 5 %

Argeş Malu Spart 5,1 « Sabar A m o n l e

canal
silon
Roşu 0,0 0,0
A m o n l e deriv. A m o n l e eonii.
i OgrezenI 5.1 4,2 Ciorogîrla 0,0 0,0
i A m o n t e confi. Ciorogîrla A m o n l e sifon
Neajlov 5,7 5,3 t - i m a l Hoşu 0,0 0.0
!
A m o n t e confi. Dln,bovi(a A m o n l e A r e n d a 0,8 0,6
Sabar 6,0 5,6
A m o n t e confi. Colentina A m o n t e canal
Dîmboviţa 6,0 5,6 U i i m n a t i 0,02 0,02
Neajlov A m o n t e confi. Ialomiţa A m o n l e l'iscu 0,6 0,01
Argeş 0,3 0,2

şi m a l u r i l e A r g e ş u l u i s î n t d e g r a d a t e , î n d i f e r i t e s e c t o a r e , p e o l u n g i m e
c e î n s u m e a z ă p e s t e 2 1 k m , a p e l e rîului a f e c t î n d p e s t e l i h a t e r e n u r i a g r i c o l e
şi a m e n i n ţ î n d p e s t e 5 0 d e c l ă d i r i . S a b a r u l d e g r n d c u z â 1 , 5 k m d e m a l u r i ,
a f e c t e a z ă p e s t e 3 h a t e r e n a g r i c o l şi 1 0 c l ă d i r i , i M m b u v i ţ a a p r o a p e 3 k m
d e m a l u r i , i a r Ialomiţa 2 , 8 k m .

R e ţ e a u a d e l a c u r i . S u p r a f e ţ e l e l a c u s t r e şl r e g i m u l l o r h i d r o l o g i c a u
s u f e r i t modificări însemnate datorită intervenţiei o m u l u i . N u m e r o a s e
t e r e n u r i m l ă ş t i n o a s e s a u c u b ă l ţ i t e m p o r a r e n u foHl d e f e c a t e , i a r v ă i l e
a r t e r e l o r h i d r o g r a f i c e c u a p ă n u m a i în p e r i o a d e l e l i n g u l e în p r e c i p i t a ţ i i
a u f o s t t r a n s f o r m a t e în R a l b e d e l a c u r i a r t i f i c i a l e .
î n 1 8 9 0 , p e a c t u a l u l t e r i t o r i u a l z o n e i p e r i i i r b u n c , e r a u 3 0 d e bălţi
şi l a c u r i î n r e g i m n a t u r a l şi 7 6 d e i a z u r i . M o d ( f i l ă r i l e d e n a t u r ă a n t r o p i c ă
a u a f e c t a t d e s t u l d e m u l t n u m ă r u l , f o r m a şi d i m e n s i u n i l e l a c u r i l o r şi b ă l ­
ţilor, m ă r i n d c o n s i d e r a b i l şirul i a z u r i l o r e a u u i a c u i i i u l r t r i l o r a r t i f i c i a l e .
D i n punctul d e v e d e r e a l reţelei d e l a c u r i , z o n a periurbună a B u c u ­
reştilor s e înscrie p r i n t r e r e g i u n i l e ţ ă r i i c u c e a m a i dolină reţea l a c u s t r ă ,
în 1 9 7 0 suprafeţele l a c u s t r e reprezentînd 1 , 8 h u / k n i , i a r numărul b a z i ­
1

nelor lacustre fiind d e 5,4/100 k m * .

în c a d r u l z o n e i p e r i u r b a n e a Bucureştilor s e găsesc 3 2 d e l a c u r i
şi b ă l ţ i î n r e g i m n a t u r a l , c u o s u p r a f a ţ ă t o t a l ă d e 3 r > 0 0 h a ,15d e a c u ­
mulări p e n t r u irigaţii î n r e g i m m i x t , c u o s u p r a f a ţ ă d o 1 1 8 0 h a , şi 1 1 5
iazuri în r e g i m a r t i f i c i a l , c u o suprafaţă d e 1 2 2 0 ha.
Cele m a i m a r i lacuri, c u excepţia Bălţii Comana, sînt s i t u a t e în
nordul z o n e i p e r i u r b a n e , i a r c e l e m a i n u m e r o a s e i n s u d - e n t u l z o n e i şi p e
v a l e a C o l e n t i n e i . I a z u r i l e sînt l o c a l i z a t e , î n m a r e a l o r m a j o r i t a t e , în e s t u l
şi s u d - e s t u l z o n e i .
•CARACTERELE HIDROLOGICE
www.cimec.ro 59

D u p ă . m o d u l d e f o r m a r e şi d u p ă p o z i ţ i a p e c a r e o a u , b a z i n e l e l a c u s t r e
d e p e t e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e a Bucureştilor s e grupează în t r e i c a t e ­
g o r i i : l a c u r i d e l u n c ă , l a c u r i d e v a l e şi l a c u r i a r t i f i c i a l e .
— Lacurile de luncă, n u m i t e şi b ă l ţ i , o c u p ă c u p r e c ă d e r e d e p r e s i u ­
n i l e d i n l u n c i l e j o a s e , f i i n d a l i m e n t a t e c u a p ă d i n p r e c i p i t a ţ i i şi, î n u n e l e
cazuri, din izvoare.
C e l m a i m a r e şi m a i t i p i c l a c d e l u n c ă d i n z o n a p e r i u r b a n ă e s t e
C o m a n a , s i t u a t în l u n c a N e a j l o v u l u i , c a m l a j u m ă t a t e a distanţei
d i n t r e c o n f l u e n ţ a c u A r g e ş u l şi u n i r e a N e a j l o v u l u i c u C î l n i ş t e a . P r i n
a c e s t l a c s e s c u r g , către a v a l e , a p e l e r i u n i i N e a j l o v . Suprafaţa s a l a n i v e l e
m e d i i e s t e d e 7 0 0 h a , î n s ă p o a t e d e p ă ş i în t i m p u l p e r i o a d e l o r d e v i i t u r i
1 0 0 0 h a . î n p r e z e n t , m a i m u l t decît în t r e c u t , p r i n îndiguirea c u r s u l u i
N e a j l o v u l u i î n t r e l a c şi c o n f l u e n ţ a c \ i A r g e ş u l , l a c u l C o m a n a j o a c ă u n
r o l d e î n m a g a z i n a r e a a p e l o r a d u s e d e N e a j l o v în t i m p u l v i i t u r i l o r .
A c e s t r o l hidrologic este deosebit d e i m p o r t a n t p e n t r u apele d i n
a c e a s t ă p a r t e , d i n e l d e c u r g î n d şi a l t e c a r a c t e r e f a v o r i z a n t e p e n t r u n a t u r ă
şi e c o n o m i e . D e s f ă ş u r î n d u - s e p e o l u n g i m e d e 7 k m şi o l ă ţ i m e c e v a r i a z ă
î n t r e 2 , 5 şi 1 k m , l a c u l C o m a n a a r e o a d î n c i m e m i c ă şi e s t e i n v a d a t î n
c e a m a i m a r e p a r t e d e vegetaţia acvatică. Funcţia s a turistică a r p u t e a
f i şi a r t r e b u i s ă d e v i n ă d e p r i m ă i m p o r t a n ţ ă în z o n a p e r i u r b a n ă . A m e n a ­
j a r e a i n t e g r a l ă şi c o m p l e x ă a a c e s t u i m a r e b a z i n l a c u s t r u , s i t u a t î n t r e
d o u ă c î m p i i î n a l t e şi î n c a d r u l u n e i l u n c i p i t o r e ş t i şi s t r ă j u i t d e u n u l d i n t r e
c e l e m a i m a r i m a s i v e d e păduri d i n z o n a periurbană, c o n s t i t u i e u n a d i n t r e
c e l e m a i i m p o r t a n t e şi m a i u r g e n t e a c ţ i u n i c a r e v a t r e b u i î n t r e p r i n s ă î n
c a d r u l z o n e i p e r i u r b a n e a Bucureştilor.
A l t e l a c u r i d e l u n c ă sînt H e r ă ş t i , lingă l o c a l i t a t e a Herăşti,
şi G r u i u , l î n g ă l o c a l i t a t e a G r u i u , a m b e l e î n l u n c a A r g e ş u l u i , s i t u a t e
l a b a z a p r i m e i t e r a s e . A c e s t e l a c u r i c u n i v e l e f o a r t e v a r i a b i l e , în funcţie
d e p r e c i p i t a ţ i i , a u a d î n c i m i r e d u s e şi s l n t a c o p e r i t e î n m a r e p a r t e d e v e g e ­
t a ţ i e a c v a t i c ă . S u p r a f e ţ e l e l o r l a n i v e l e m e d i i s î n t d e 3 8 h a şi, r e s p e c t i v ,
16 h a .
T o t în această p a r t e a l u n c i i Argeşului, în a p r o p i e r e a localităţii
V a l e a D r a g u l u i , s e află b a l t a Z ă g a z , în s u p r a f a ţ ă d e 1 0 h a , a l i m e n ­
t a t ă d i n p r e c i p i t a ţ i i şi d i n i z v o a r e d e f u n d , c a r e p r o v i n d i n p î n z a f r e a t i c ă .
A r e a d î n c i m e r e l a t i v m i c ă ( 1 — 2 m ) şi e s t e î n m a r e p a r t e a c o p e r i t ă c u
s t u f . A m e n a j a r e a s a e s t e f o a r t e f a c i l ă şi i - a r c o n f e r i o p r e ţ i o a s ă f u n c ţ i e —
I n c a d r u l p e i s a j u l u i g e o g r a f i c l o c a l — piscicolă, agricolă ( p e n t r u irigaţii,
t o p o c l i m a t f a v o r a b i l c u l t u r i l o r e x t r a t i m p u r i i ) şi d e a g r e m e n t .
D e asemenea, în c a d r u l l u n c i i Argeşului există m a i m u l t e bălţi,
i n s t a l a t e î n m i c i d e p r e s i u n i , în b r a ţ e p ă r ă s i t e s a u î n b e l c i u g e r e a c t i v a t e
l a v i i t u r i . î n g e n e r a l a u s u p r a f e ţ e s u b 1 0 h a , a d î n c i m e m i c ă şi m u l t ă v e g e ­
t a ţ i e a c v a t i c ă , a p a l o r p r o v e n i n d d i n v i i t u r i , d i n p r e c i p i t a ţ i i şi, î n m a i
mică măsură, d i n pînzele f r e a t i c e . M a i i m p o r t a n t e sînt M o a r t a ( d e
lîngă Tîntava), D ă r ă ş t i , D r ă g ă n e s c u , M o a r t a ( d e lîngă
Colibaşi). A m e n a j a r e a u n o r a d i n t r e a c e s t e bălţi, avînd în v e d e r e s i t u a r e a
l o r î n c a d r u l u n o r c o m p l e x e t u r i s t i c e şi a l u n o r a r e a l e p u t e r n i c legumicole,
60 www.cimec.ro PARTEA A II-A. CONDIŢIILE NATURALE

a r c o n t r i b u i l a î m b o g ă ţ i r e a s u r s e l o r d e a p ă p e n t r u irigaţii, a d o m e n i i l o r
p i s c i c o l e şi a l o c u r i l o r d e r e c r e e r e şi a g r e m e n t .
î n l u n c a D î m b o v i ţ e i sînt, d e a s e m e n e a , m a i m u l t e l a c u r i , c u s u p r a ­
feţe a p r e c i a b i l e şi b i n e i n d i v i d u a l i z a t e în p e i s a j u l g e o g r a f i c d e l u n c ă .
C e l m a i întins b a z i n l a c u s t r u d e a i c i , b a l t a L e o r d e n i , sau, c u m
e r a d e n u m i t ă în t r e c u t u l m a i î n d e p ă r t a t , b a l t a O c h i u l B o u1u i ,
a r e o s u p r a f a ţ ă d e 7 0 h a şi e s t e s i t u a t l a b a z a p r i m e i t e r a s e . A l i m e n t a r e a
s a e s t e l e g a t ă d e p r e c i p i t a ţ i i şi, în m ă s u r ă m u l t m a i m i c ă , d e c î t e v a i z v o a r e
p r o v e n i t e d i n p î n z a f r e a t i c ă . D e a c e e a , n i v e l u l său e s t e f o a r t e v a r i a b i l ,
i a r suprafaţa i s e r e d u c e m u l t în p e r i o a d e l e s e c e t o a s e . Vegetaţia a c v a t i c ă
a c o p e r ă î n m a r e p a r t e a c e a s t ă b a l t ă . A v î n d în v e d e r e a p r o p i e r e a s a d e
B u c u r e ş t i şi f a p t u l c ă n u p o a t e f i u t i l i z a t ă a g r i c o l d i n c a u z a p î n z e i f r e a t i c e
s i t u a t ă l a s u p r a f a ţ ă şi a a c u m u l ă r i i a p e l o r d e p r e c i p i t a ţ i i , b a l t a L e o r d e n i
p o a t e f i a m e n a j a t ă şi t r a n s f o r m a t ă î n t r - u n b a z i n p i s c i c o l şi d e a g r e m e n t ,
p r e c u m şi î n t r - o s u r s ă d e a p ă p e n t r u i r i g a r e a c u l t u r i l o r d e l e g u m e d i n
j u r u l său.
T o t în a c e a s t ă p a r t e a l u n c i i D î m b o v i ţ e i KG află b a l t a G 1i n a ,
c u o s u p r a f a ţ ă d e a p r o a p e 3 0 h a , a l i m e n t a t ă d i n p r e c i p i t a ţ i i şi a c o p e r i t ă
în m a r e p a r t e d e v e g e t a ţ i e a c v a t i c ă . P o a t e f i a m e n a j a t ă c u u ş u r i n ţ ă şi
t r a n s f o r m a t ă î n t r - u n l a c d e a g r e m e n t , p i s c i c o l şi a g r i c o l .
L a c u l T ă t a r u , s i t u a t îu p a r t e a d r e a p t ă a l u n c i i D î m b o v i ţ e i ,
l a c o n t a c t u l c u C î m p i a C î l n ă u l u i , în d r e p t u l l o c a l i t ă ţ i i P o d u Pitaiului,
a r e o s u p r a f a ţ ă d e 5 5 h a , f i i n d a m e n a j a t p e n t i u p e s c u i t u l s p o r t i v şi c o n s t i ­
t u i n d u n p u n c t d e a t r a c ţ i e p e n t r u r e c r e e r e şi a g r e m e n t .
î n l u n c a D î m b o v i ţ e i e x i s t ă şi a l t e b ă l ţ i şi l a c u r i , d e d i m e n s i u n i
m a i mici-şi d e importanţe m a i r e d u s e , d a r cărora, p r i n amenajări c o r e s ­
p u n z ă t o a r e , l i s e p o a t e r i d i c a c o n s i d e r a b i l v a l o a r e a e c o n o m i c ă şi n a t u r a l ă .
D i n t r e a c e s t e a s e remarcă b a l t a Z u r b a u a , b a l t a V a s i 1a ţ i ,
b a l t a N u c i .
î n c a d r u l l u n c i i I a l o m i ţ e i s î n t m a i m u l t e b ă l ţ i , c u s u p r a f e ţ e în g e n e r a l
r e d u s e şi v a r i a b i l e în f u n c ţ i e d e p r e c i p i t a ţ i i şi d e v i i t u r i , a c o p e r i t e în
m a r e p a r t e d e v e g e t a ţ i e a c v a t i c ă şi s l a b f o l o s i t e e c o n o m i c . P r i n t r e c e l e m a i
însemnate bălţi d e a i c i s e numără M ă x i n e n i şi M i c ş u n e ş t i .
— Lacurile de vale, f o r m a t e p r i n s t a g n a r e a în m o d n a t u r a l a a p e l o r
p r o v e n i t e d i n p r e c i p i t a ţ i i , d i n v i i t u r i şi, u n e o r i , d i n i z v o a r e l e d e p e f u n d u l
v ă i l o r , a u f o r m e şi d i m e n s i u n i î n f u n c ţ i e d e m ă r i m e a d e p r e s i u n i i î n c a r e s e
a c u m u l e a z ă a p a . D u p ă f a c t o r i i g e n e t i c i , .se d e o s e b e s c d o u ă t i p u r i d e l a c u r i
d e v a l e : U m a n e l e f l u v i a t i l e şi l a c u r i l e d e v a l e p r o p r i u - z i s e .
Limanele fluviatile sînt l a c u r i l e - f o r m a t e l a g u r i l e văilor, p r i n c o l m a ­
t a r e a c o n f l u e n ţ e i l o r d e c ă t r e rîul p r i n c i p a l . A c e s t e l i m a n e f l u v i a t i l e o c u p ă
p o r ţ i u n e a d e c o n f l u e n ţ ă a v ă i l o r c u I a l o m i ţ a , rîu c a r e a p r o d u s colmatarea
t u t u r o r a f l u e n ţ i l o r săi d i n a c e s t s e c t o r . F o r m a a c e s t o r l a c u r i , c a şi d i m e n ­
s i u n i l e l o r , s î n t l e g a t e d e v a l e a r î u l u i , p r e z e n t î n d u - s e m u l t a l u n g i t e şi c u
p r e l u n g i r i c a nişte r a m u r i p e văile a f l u e n t e .
P r i m u l l i m a n fluviatil, d i n a m o n t e spre avale, este lacul S c r o -
v i ş t e a s a u , d u p ă a l t e d e n u m i r i d a t e în d i f e r i t e lucrări, Bălteni, Mînăst i r i i
CARACTERELE HIDROLOGICE
www.cimec.ro 61

C i o l p a n i , Ţigăneşti, f o r m a t p e v a l e a p i n u l u i Sticlăria. A r e o suprafaţă,

l a n i v e l e m e d i i , d e 1 3 5 h a , f i i n d a l i m e n t a t d i n p r e c i p i t a ţ i i şi d i n m a i m u l t e
i z v o a r e p r o v e n i t e d i n pînzele f r e a t i c e . A r e o poziţie f o a r t e atractivă, f i i n d
î n c o n j u r a t d e p ă d u r i , i a r a p e l e s a l e l i m p e z i o g l i n d e s c d o u ă v e c h i şi r e n u m i t e
m ă n ă s t i r i : Ţ i g ă n e ş t i şi B ă l t e n i . O f e r ă c o n d i ţ i i o p t i m e p e n t r u r e c r e e r e şi
a g r e m e n t , î n s ă e s t e n e c o r e s p u n z ă t o r a m e n a j a t în a c e s t s e n s .
Următorul l i m a n f l u v i a t i l , c e l m a i r e n u m i t , c e l m a i atrăgător şi
c e l m a i b i n e a m e n a j a t d i n z o n a periurbană, e s t e l a c u l S n a g o v .
C u o s u p r a f a ţ ă d e 5 7 5 h a , l u n g d e 1 3 k m şi a d i n e d e 9 m , a v î n d o
f o r m ă f o a r t e s i n u o a s ă şi m u l t e p r e l u n g i r i p e v î l c c l e l e a f l u e n t e , l a c u l Snagov
d i s p u n e d e u n m a r e v o l u m d e a p ă , p r o v e n i t ă d i n p r e c i p i t a ţ i i şi d i n i z v o a r e .
O bogată faună piscicolă (plătică, s o m n , c r a p , ştiucă, b i b a n , roşioară, d o u ă
s p e c i i d e g u v i z i ) p o p u l e a z ă l a c u l şi g ă s e ş t e h r a n ă î n d e s t u l ă t o a r e în b r ă d i ş u l
c e s e d e z v o l t ă p e f u n d u l I a c u l u i s a u în c u v e r t u r a d e p l a u r c e a c o p e r ă părţile
l a t e r a l e . î n p a r t e a nordică a l a c u l u i B egăseşte o mică insulă ( c a r e e s t e d e
f a p t u n m a r t o r d e e r o z i u n e ) p e c a r e B e ridică v e c h e a mănăstire Snagov,
d e o i n c o n t e s t a b i l ă v a l o a r e i s t o r i c ă şi c u l t u r a l ă .
L a c u l e s t e l e g a t d e Ialomiţa p r i n t r - u n m i c pîrîu, c a r e străbate p a t u l
a l u v i u n i l o r d e p u s e d e Ialomiţa.
înconjurat d e păduri s e c u l a r e d e f o i o a s e , c u u n p e i s a j f o a r t e atrăgător,
c u m o n u m e n t e i s t o r i c e şi a l e n a t u r i i d e c o r l ă v a l o a r e , c u m u l t e a m e n a j ă r i
corespunzătoare, l a c u l S n a g o v constituie u n obiectiv turistic d e p r i m
o r d i n , c u i m p o r t a n ţ ă n a ţ i o n a l ă şi i n t e r n a ţ i o n a l ă . P e a p e l e sale a u l o c
n u m e r o a s e c o n c u r s u r i internaţionale d e c a n o t a j .
Urmează, s p r e a v a l e , B a l t a N e a g r ă , d e asemenea u n l i m a n
f l u v i a t i l , d e d i m e n s i u n i î n s ă m u l t m a i m i c i , c u o l u n g i m e d e 4 k m şi o
l ă ţ i m e c e v a r i a z ă î n t r e 2 5 0 şi 1 0 m . A l i m e n t a t c u a p ă d i n p r e c i p i t a ţ i i şi
p r i n a p o r t u l cîtorva i z v o a r e d i n pînza freatică, această baltă înregistrează
s c ă d e r i m a r i a l e n i v e l u l u i în t i m p u l v e r i i , c î n d v e g e t a ţ i a a c v a t i c ă a c o p e r ă
o m a r e p a r t e d i n s u p r a f a ţ a s a . P e n t r u o f o l o s i r e m a i j u d i c i o a s ă şi c u r a n ­
d a m e n t s u p e r i o r e s t e n e c e s a r ă a m e n a j a r e a s a p i s c i c o l ă şi d e a g r e m e n t ,
avînd în v e d e r e m a i a l e s poziţia p i t o r e a s c ă p e c a r e o d e ţ i n e (în m i j l o c u l
u n o r b o g a t e păduri d e f o i o a s e ) .
U l t i m u l l i m a n f l u v i a t i l d i n s e r i a ialomiţeană a z o n e i p e r i u r b a n e e s t e
l a c u l C ă l d ă r u ş a n i , c u o s u p r a f a ţ ă d e 2 2 4 h a şi o a d î n c i m e m e d i e
d e 4 m . E l s e d e s f ă ş o a r ă p e o l u n g i m e d e t i k m şi o l ă ţ i m e d e 2 0 — 6 0 0 m ,
f i i n d a l i m e n t a t d e a p a a d u s ă d e c e i d o i a f l u e n ţ i a i s ă i , C o c i o v a l i ş t e a şi
V l ă s i a , şi d e u n e l e i z v o a r e p r o v e n i t e d i n p i n z a f r e a t i c ă . B o r d a t d e u n b r î u
d e vegetaţie acvatică, l a c u l e s t e înconjurat d e întinse păduri d e f o i o a s e ,
i a r l a c a p ă t u l său v e s t i c s e află u n p r o m o n t o r i u înalt c e d o m i n ă u n f r u m o s
p e i s a j n a t u r a l şi p e c a r e s e r i d i c ă m ă n ă s t i r e a C ă l d ă r u ş a n i , u n a d i n t r e c e l e
m a i v e c h i şi m a i c u n o s c u t e m ă n ă s t i r i a l e î m p r e j u r i m i l o r b u c u r e ş t e n e .
Lacurile de vale propriu-zise, c a r e s e înşirau p e f u n d u l v ă i l o r a l i m e n ­
t a t e d e c u r s u r i l e d e a p ă r e s p e c t i v e , d i n p r e c i p i t a ţ i i şi d i n i z v o a r e p r o v e n i t e
d i n p î n z e l e f r e a t i c e , a u f o s t a s t ă z i t r a n s f o r m a t e , în c e a m a i m a r e p a r t e ,
62 www.cimec.ro PARTEA A 11-A. CONDIŢIILE NATURALE

în acumulări a r t i f i c i a l e d e apă. K e g i m u l l o r n a t u r a l e r a p u t e r n i c influenţat

d e c l i m a t u l a r i d d e c î m p i e şi d e r e g i m u l h i d r o l o g i c a l r î u r i l o r r e s p e c t i v e ,
î n t i m p u l p r e c i p i t a ţ i i l o r b o g a t e , a c e s t e l a c u r i s e ţ i n e a u l a n ţ şi a v e a u n i ­
v e l e r i d i c a t e , p e n t r u c a în p e r i o a d e l e s e c e t o a s e d e vară să s e r e d u c ă c o n s i ­
d e r a b i l , u n e l e d i n t r e e l e a j u n g î n d s i m p l e o c h i u r i d e apă. Vegetaţia a c v a t i c ă
i n v a d a a p r o a p e în întregime a c e s t e l a c u r i , d î n d u - l c u n c a r a c t e r d e m l a ş t i n ă .
î n p r e z e n t , c u e x c e p ţ i a u n o r m i c i şi n e î n s e m n a t e b a z i n e lacustre
d e v a l e şi a c e l o r d e p e C o l e n t i n a d i n a m o n t e d e B u c u r e ş t i , c a r e a u r ă m a s
în r e g i m n a t u r a l , t o a t e c e l e l a l t e l a c u r i d e v a l e a u f o s t t r a n s f o r m a t e în
l a c u r i a r t i f i c i a l e f i e c a a c m u m u l ă r i p e n t r u irigaţii, f i e c a i a z u r i , în f u n c ţ i e
d e mărimea l o r . D e a l t f e l , p r o i e c t e l e e l a b o r a t e şi în c u r s d e e x e c u t a r e
p r e v ă d şi t r a n s f o r m a r e a t u t u r o r l a c u r i l o r d e p e v a l e a C o l e n t i n e i î n a c u ­
m u l ă r i a r t i f i c i a l e , c u f u n c ţ i i d e a g r e m e n t , p i s c i c o l e şi a g r i c o l e . S a l b a d e
l a c u r i c e v a c o b o r î în t r e p t e p e v a l e a C o l e n t i n e i , incepînd d e l a Vizureşti
şi p î n ă l a c o n f l u e n ţ a c u D î m b o v i ţ a , v a c o n s t i l u i c o l o a n a v e r t e b r a l ă a
o r g a n i s m u l u i l a c u s t r u a l z o n e i p e r i u r b a n e a B u c u r e ş t i l o r şi v a p u r t a a m ­
p r e n t a i n t e r v e n ţ i e i o m u l u i şi a f o l o s i r i i m u l t i l a t e r a l e a a p e l o r .
C e l e m a i însemnate l a c u r i rămase încă în r e g i m n a t u r a l s a u s e m i -
n a t u r a l ( d e o a r e c e u n c a n a l f a c e l e g ă t u r ă î n t r e I a l o m i ţ a şi C o l e n t i n a p e n t r u
a f u r n i z a a p ă l a c u r i l o r d e p e v a l e a C o l e n t i n e i în t i m p u l p e r i o a d e l o r s e c e ­
t o a s e ) sînt F u n d e n i — 1 1 5 h a , P l u m b u i t a — 7 0 l u i , C h i t i l a — 9 0 h a ,
Mogoşoaia — 9 5 h a ,B u c i u m e n i — 9 6 h a ,Flăminzeni 9 8 h a , Ciocăneşti
— 9 5 h a , V i z u r e ş t i şi G h i m p a ţ i . L a c u r i d e v a l e I n r e g i m n a t u r a l , î n s ă d e
d i m e n s i u n i r e l a t i v r e d u s e şi n e î n s e m n a t e c a i m p o r t a n ţ i i , s e g ă s e s c p e v a l e a
Cîlnăului, v a l e a S n a g o v u l u i şi v a l e a V l ă s i e i .
— Lacurile artificiale sînt a c u m u l ă r i d c u p ă o b ţ i n u t e p r i n b a r a r e a
v ă i l o r î n v e d e r e a r e g u l a r i z ă r i i c u r s u r i l o r şi a m e n ţ i n e r i i i n t o t t i m p u l a n u ­
l u i a u n u i î n s e m n a t v o l u m d e a p ă n e c e s a r a g r i c u l t u r i i , p i s c i c u l t u r i i şi
t u r i s m u l u i . D e a s e m e n e a , s e r e a l i z e a z ă şi o i n f l u e n ţ ă ( o p o c l i m a t i c ă f a v o ­
rabilă; în s p e c i a l a s u p r a c u l t u r i l o r a g r i c o l e .
N u m ă r u l c e l m a i m a r e d e a c u m u l ă r i s e înrofflRl reună p e v a l e a P a s ă r e a ,
u n d e s î n t 2 6 d e i a z u r i şi 2 4 d e a c u m u l ă r i p e n t r u I r i g a ţ i i , d u p ă c a r e u r m e a z ă
C o c i o v a l i ş t e a c u 1 7 i a z u r i şi 9 a c u m u l ă r i p e n t r u Irigaţii, M o s t i ş t e a c u 1 8
i a z u r i , Ş i n d r i l i t a c u 1 2 i a z u r i şi 2 a c u m u l ă r i p e n t r u i r i g a ţ i i , C î l n ă u c u 9
i a z u r i şi 4 a c u m u l ă r i p e n t r u i r i g a ţ i i , B e l c i u g a t e l e e u 1 0 i a z u r i , C o l e n t i n a c u
8 i a z u r i şi C r e v e d i a c u 7 i a z u r i .
C e l e m a i m a r i a c u m u l ă r i p e n t r u irigaţii s i n i l u G&lbinaşi, S & f t i c a ,
P a ş c a n i ( M o a r a V l ă s i e i ) , O t o p e n i , F u n d e n i , C ă c i u l a ţi şl C o r b e a n c a , i a r
c e l e m a i întinse i a z u r i sînt Periş I I , F u n d e n i I I , F u n d e n i I I I , Brăneşti I V ,
C i o c ă n e ş t i I I I , C i o c ă n e ş t i I I , F u n d e n i I , T î n c â b e ş t i , B r ă n e ş t i I I I şi
Brăneşti I .
D i n t r e i a z u r i l e p i s c i c o l e , T u n a r i , Afumaţi I , Afumaţi I I , Găneasa I I I ,
Ş i n d r i l i t a I , P i t e a s c ă I , P i t e a s c ă I I şi B e l c i u g a t e l e s î n t c r e s c ă t o r i i p e n t r u
puiet destinat efectivelor p i s c i c o l e d i nc e l e l a l t e b a z i n e . Producţia p i s c i ­
colă a acumulărilor d i n z o n a periurbană e s t e d e s t u l d e însemnată, f i i n d
•dirijată a p r o a p e î n t o t a l i t a t e s p r e o r a ş u l B u c u r e ş t i . C e l e m a i î n s e m n a t e
CARACTERELE HIDROLOGICE
www.cimec.ro
p r o d u c ă t o a r e d e p e ş t e sînt i a z u r i l e d e l a Ciocăneşti, C r e v e d i a , Corbeanca,.
C o z i e n i , P i t e a s c ă , P e t r ă c h i o a i a , B r ă n e ş t i , F u n d e n i - F r u n z ă n e ş t i şi C ă t r u -
neşti.
U n e l e b a z i n e d e s t i n a t e p e s c u i t u l u i s p o r t i v sînt a m e n a j a t e î n m o d
s p e c i a l , p r i n c o n s t r u i r e a d e p o d e ţ e şi p o n t o a n e şi p r i n c o n s o l i d a r e a şi
înfrumuseţarea m a l u r i l o r . A s t f e l , consolidări d e m a l u r i , g a r d u r i d e glâdiţă,.
p l a n t a ţ i i d e p o m i f r u c t i f e r i şi d e r ă c h i t ă a u f o s t e f e c t u a t e l a i a z u r i l e Ş i n -
d r i l i t a I , I A şi I I , P i t e a s c ă I A , I B , I , I I şi I I I , A f u m a ţ i I I I , I V şi V , P a ­
s ă r e a I I I , p r e c u m şi l a b a l t a T ă t a r u şi l a c u l C ă l d ă r u ş a n i .
A ş a d a r , b a z i n e l e l a c u s t r e n a t u r a l e şi a r t i f i c i a l e j o a c ă u n r o l d e o s e b i t
d e i m p o r t a n t în p e i s a j u l n a t u r a l şi e c o n o m i c a l z o n e i p e r i u r b a n e a B u c u ­
reştilor, atcnuînd e x c e s i v i t a t e a c l i m a t u l u i , furnizînd a p ă p e n t i u irigaţ'i
şi o f e r i n d c o n d i ţ i i o p t i m e p e n t r u r e c r e e r e şi a g r e m e n t . D e a c e e a , n u m e ­
r o a s e l e s t u d i i e f e c t u a t e a s u p r a r e ţ e l e i d e l a c u r i şi b ă l ţ i , în v e d e r e a f o l o s i r i i
l o r c o m p l e x e , s - a u a x a t p e a m e n a j a r e a parţială s a u integrală a u n o r l a c u r i
şi b ă l ţ i , p r e v ă z î n d p e n t r u v i i t o r e x t i n d e r e a l u c r ă r i l o r d e a c u m u l a r e l a
aproape toate bazinele lacustre d ep e teritoriul zonei periurbane.

A p e l e f r e a t i c e . C a resursă naturală, a p e l e f r e a t i c e a u o importanţă

e c o n o m i c ă d e s t u l d e m a r e atît p e n t i u z o n a p e r i u r b a n ă , c î t şi p e n t i u a l i ­
m e n t a r e a c u a p ă a o r a ş u l u i B u c u r e ş t i . P o t e n ţ i a l u l şi c a l i t a t e a apelor frea­
t i c e , c a n t i t a t e a şi r e p a r t i ţ i a l o r în t e r i t o r i u s î n t s t r î n s l e g a t e d eutilizarea
a c t u a l ă şi d e p e r s p e c t i v ă , a v î n d i n f l u e n ţ e d i r e c t e a s u p r a unor procese
n a t u r a l e şi e c o n o m i c e .
P e t e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e a Bucureştilor s e d e o s e b e s c m a i m u l t e
a r e a l e , p u s e în e v i d e n ţ ă d e p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e a p e l o r f r e a t i c e : C î m p i a d e
d i v a g a r e , Cîmpia N e a j l o v u l u i , Cîmpia Vlăsiei, Cîmpia B u r n a z u l u i , l u n c a
Argeşului.
a ) Apele freatice din Cîmpia de divagare, s i t u a t e l a adîncimi d e l — 5 m , .
a u u n d r e n a j r e l a t i v b u n datorită permeabilităţii r i d i c a t e a s t r a t e l o r d e
p i e t r i ş u r i şi n i s i p u r i , i a r c o n ţ i n u t u l î n s ă r u r i e s t e f o a r t e r e d u s — 1 g / l . î n
acest areal, apele freatice s epot folosi pentru nevoi locale sau p e n t i u ali­
m e n t ă r i c u a p ă p o t a b i l ă a oraşului B u c u r e ş t i atît d a t o r i t ă cantităţii l o r ,
c î t şi c a l i t ă ţ i i p e c a r e o a u . A p l i c a r e a i r i g a ţ i i l o r , t r e b u i e s ă ţ i n ă s e a m a d e
condiţiile l o c a l e p e care l e prezintă apele freatice, p e n t r u c ă în
m u l t e p ă r ţ i , m a i a l e s în p ă r ţ i l e j o a s e şi î n c e l e d i n a p r o p i e r e a c u r s u r i l o r
d e a p j f t , e x i s t ă p e r i c o l d e î n m l ă ş t i n i r e şi d c s ă r ă t u r a r e .
b ) Apele freatice din Cîmpia Neajlovului s e găsesc l a adîncimi c u p r i n s e
î n g e n e r a l î n t r e 5 şi 1 0 m , f i i n d c a n t o n a t e în n i s i p u r i şi p i e t r i ş u r i f l u v i a t i l e
s a u în n i s i p u r i l e d e l a b a z a d e p o z i t e l o r l o e s s o i d e . F r a g m e n t a r e a cîmpiei d e
v ă i l e a f l u e n t e A r g e ş u l u i şi n i v e l u l s c ă z u t a l l u n c i l o r f a c i l i t e a z ă u n b u n
d r e n a j . L o c a l , l a b a z a p a n t e l o r cîmpiei s p r e văi s a u s p r e l u n c a Argeşului,
a p a r n u m e r o a s e i z v o a r e a l i m e n t a t e d e a p a s t r a t u l u i f r e a t i c . Mineralizaţia
a p e l o r f r e a t i c e d i n Cîmpia N e a j l o v u l u i e B t e d e a s e m e n e a neînsemnată.
- 1 g/i-
64 www.cimec.ro PÂRTIA A ll-A. CONDIŢIILE NATURALE

I r i g a ţ i i l e s e p o t f a c e f ă r ă p e r i c o l d e î n m l ă ş t i n i r e s a u d e sără t u r a r e .
c ) Apele freatice din Cîmpia Vlăsiei s î n t s i t u a t e l a a d î n c i m i c u p r i n s e
î n t r e 5 şi 1 0 m , c u u n e l e o s c i l a ţ i i î n f u n c ţ i e d e p r e c i p i t a ţ i i . F e n o m e n e l e d e
î n m l ă ş t i n i r e şi s ă r ă t u r a r e s e m a n i f e s t ă c u t o t u l l o c a l . I n g e n e r a l , d r e n a j u l
». s t e b u n şi m i n e r a l i z a ţ i a f o a r t e r e d u s ă — 1 g / l . I r i g a ţ i i l e s e p o t a p l i c a
a p r o a p e î n t o t a c e s t a r e a l , c u e x c e p ţ i a c r o v u r i l o r şi v ă i u g i l o r , u n d e există
p e r i c o l d e î n m l ă ş t i n i r e şi s ă r ă t u r a r e .
d ) Apele freatice din Cîmpia Burnaztdui s e caracterizează p r i n t r - o
m a i m a r e a d î n c i m e a s t r a t u l u i f r e a t i c — p e s t e 2 0 m — şi p r i n acumulări
b o g a t e în s t r a t e l e d e Frăţeşti. Condiţiile h i d r o g e o l o g i c e sînt f a v o r a b i l e
irigării întregii s u p r a f e ţ e .
e ) Apele freatice din lunca Argeşului, a c u m u l a t e în s t i a t e d e p i e t r i ­
şuri şi n i s i p u r i , s î n t s i t u a t e l a a d î n c i m i d e 1 — o m , î n f u n c ţ i e d e precipitaţii
şi d e n i v e l u l A r g e ş u l u i .
î n g e n e r a l , d r e n a j u l e s t e d e s t u l d e b u n , c e e a c e f a c e c a irigaţiile să s e
a p l i c e p e s c a r ă l a r g ă f ă r ă p e r i c o l e d e î n m l ă ş t i n i r e şi s ă r ă t u r a r e .
S t r a t e l e a c v i f e r e d e s u p r a f a ţ ă , c a şi c e l e d e a d î n c i m e — pînă l a
2 5 — 3 0 m , c o n s t i t u i e s u r s e i m p o r t a n t e p e n t r u irigaţii, u n p u ţ f o r a t p r i n
a c e s t e pînzc d e apă putînd d e b i t a pînă l a 2 5 l / s .

U T I L I Z A R E A Şl A M E N A J A R E A APELOR

U t i l i z a r e a r a ţ i o n a l ă şi e f i c i e n t ă a p o t e n ţ i a l u l u i h i d r i c , în strinsă l e ­
g ă t u r ă c u s a t i s f a c e r e a n e c e s a r u l u i d e a p ă a l z o n e i p e r i u r b a n e şi c u c e r i n ­
ţele oraşului Bucureşti, s e bazează p e cunoaşterea temeinică a t u t u r o r
p a r t i c u l a r i t ă ţ i l o r r e ţ e l e i d e a p e d i n z o n ă a t î t s u b a s p e c t c a l i t a t i v , cît şi
s u b r a p o r t c a n t i t a t i v şi t e r i t o r i a l .
î m p o r t a n ţ a a p e i în v i a ţ a o m u l u i , a p l a n t e l o r şi a a n i m a l e l o r , în
a c t i v i t a t e a i n d u s t r i a l ă şi i n g e n e r a i î n ţ o a l e r a m u r i l e e c o n o m i c e e s t e b i n e
c u n o s c u t ă şi d o v e d i t ă .
B e ţ e a u a hidrografică a z o n e i p e r i u r b a n e a c o n s t i t u i t d e multă
v r e m e o r e s u r s ă s t r i c t n e c e s a r ă oraşului B u c u r e ş t i . A s t f e l , a p a distribuită
în Bucureşti c u a j u t o r u l p r i m e l o r cişmele, în a n u l 1 7 8 6 , p r o v e n e a d e l a
C r e v e d i a , f i i n d transportată p r i n diferenţă d e n i v e l p e o conductă d i n
o l a n e , lungă d e 1 5 k m .
î n 1 8 8 8 , l a A r c u d a i n t r ă în f u n c ţ i u n e p r i m a s t a ţ i e d e t r a t a r e (fc a p e i ,
d e u n d e , p e u n a p e d u c t l u n g d e 1 5 , 5 k m , a p a a j u n g e a l a staţia d e p o m p a r e
d e l a Grozăveşti. î n 1 9 0 5 se. d a u în e x p l o a t a r e c o l e c t o a r e l e B r a g a d i r u I
şi B r a g a d i r u I I , î n 1 9 0 7 c o l e c t o a r e l e d e l a U l m i î n c e p s ă f u r n i z e z e î n s e m n a t e
c a n t i t ă ţ i d e a p ă , i a r î n 1 9 2 6 i n t r ă î n f u n c ţ i u n e şi c o l e c t o a r e l e B r a g a d i r u I I I .
î n 1 9 4 9 s e c o n s t r u i e ş t e o n o u ă c o n d u c t ă î n t r e n o d u l B î c u şi n o d u l
B o ş u , în l u n g i m e d e 1 5 , 5 k m , în 1 9 5 0 s e d ă i n e x p l o a t a r e p r i m u l t r a s e u a l
c a n a l u l u i Argeş ( C r i v i n a ) — Eoşu — Grozăveşti, c u o l u n g i m e d e 1 9 , 3 k m ,
î n 1 9 5 8 î n c e p s ă f u n c ţ i o n e z e c o l e c t o a r e l e D o m n e ş t i — C o t r o c e n i , în 1 9 5 9
intră i n funcţiune a l t r e i l e a t r a s e u B î c u — B o ş u , l u n g d e 1 6 , 5 k m , i a r
UTILIZAREA Şl AMENAJAREA APELOR.
www.cimec.ro 65

î n 1 9 6 9 a p a r e şi c e l d e - a l d o i l e a t r a s e u a l c a n a l u l u i A r g e ş — G r o z ă v e ş t i ,
lung d e 17,2 k m .
î n 1 9 6 0 s e construieşte o c o n d u c t ă p e n t r u r e f u l a r e a a p e l o r între
s u r s a A r c u d a şi c a p t a r e a C r i v i n a , î n l u n g i m e d e 1 0 k m , i a r î n 1 9 6 4 i n t r ă
î n e x p l o a t a r e şi c e l d e - a l d o i l e a t r a s e u d e r e f u l a r e , l u n g d e 9 , 6 k m . Î n 1 9 6 8 ,
C o l e n t i n a e s t e legată d e n o d u l Dragomireşti ( d e p e t r a s e u l c a n a l u l u i Argeş —
Grozăveşti) p r i n t r - u n c a n a l l u n g d e 8 , 3 k m , i a r în 1 9 6 9 s e d a u în e x p l o a t a r e
puţurile d e l a A r c u d a .
Sursa Ulmi, reprezentată d e 2 2 8 d e puţuri d e m i c d i a m e t r u (15—60
c m ) , e x p l o a t e a z ă a p e l e f r e a t i c e s i t u a t e î n t r e 4 şi 1 6 m a d î n c i m e , p e u n
f r o n t d e 6 , 3 k m c e s e d e s f ă ş o a r ă î n t r e r î u r i l e C i o r o g î r l a şi S a b a r .
Sursele Bragadiru sînt a l c ă t u i t e d i n t r e i u n i t ă ţ i : p r i m e l e d o u ă , s i ­
t u a t e l a v e s t , sînt f o r m a t e d i n cîte 1 0 puţuri f i e c a r e , c u d i a m e t r u mare
(200 cm), dispuse p eu n front d e6,3 k mlungime, p r i n care se extrage a p a
pînzelor f r e a t i c e d e l a adîncimea d e 1 0 — 2 0 m ; c e a d e - a t r e i a u n i t a t e a r e
2 3 2 d e p u ţ u r i c u d i a m e t r u m i c ( 1 5 — 6 0 c m ) , c a r e s e înşiră p e u n f r o n t d e
5 , 5 k m , exploatînd a p a pînzelor f r e a t i c e d e l a 6 — 1 6 m adîncime.
Puţurile de la Arcuda s e desfăşoară p e o l u n g i m e d e 1 3 k m , între
ş o s e a u a C i o r o g î r l a — B o l i n t i n - D e a l şi p ă d u r e a R î i o a s a , v a l o r i f i c î n d p î n ­
z e l e f r e a t i c e d e suprafaţă.
Puţurile de la Domneşti — Cotroceni în n u m ă r d e 3 0 ,
f exploatează
apele freatice d i ns t r a t e l e s i t u a t e s u b 3 0 m adîncime.
Toate aceste patru complex e d e c a p t a r e a a p e i sînt s i t u a t e în v e s t u l
şi n o r d - v e s t u l o r a ş u l u i B u c u r e ş t i şi e x p l o a t e a z ă a p a p î n z e l o r f r e a t i c e d i n
s t r a t e l e d e n i s i p u r i şi p i e t r i ş u r i s i t u a t e l a m a i puţin d e 3 0 m adîncime.
A p a furnizată e s t e destinată în e x c l u s i v i t a t e alimentării populaţiei . 2

C a p i t a l a e s t e a p r o v i z i o n a t ă , î n a c e l a ş i t i m p , c u a p ă p r o v e n i t ă şi
d i n reţeaua hidrografică.
Priza de apă şi staţia de tratare Arcuda c a p t e a z ă a p ă d i n rîul D î m b o ­
viţa, p r i n b a r a j u l d e l a B r e z o a e l e , d e u n d e p r i n i n t e r m e d i u l canalului
Dîmboviţa a j u n g e l a A r c u d a , a t î t p e n t r u a l i m e n t a r e a p o p u l a ţ i e i , c î t şi
p e n t r u i n d u s t r i e . D a t ă î n f u n c ţ i u n e în 1 8 8 8 , t r a n s f o r m a t ă , d e z v o l t a t ă şi
modernizată d e m a i m u l t e o r i d u p ă a c e e a , staţia A r c u d a a r e n u m e r o a s e
i n s t a l a ţ i i d e f i l t r a r e şi t r a t a r e p e n t r u t r a n s f o r m a r e a a p e i d e r î u î n a p ă
potabilă.
Priza de apă Crivina, i n t r a t ă în f u n c ţ i u n e î n 1 9 5 0 , c a p t e a z ă a p ă d i n
rîul A q ţ e ş p e n t r u necesităţile i n d u s t r i a l e a l e oraşului B u c u r e ş t i ( c a apă d e
răcire p e n t r u t e r m o c e n t r a l a Grozăveşti). C a p t a r e a a p e i s e f a c e c u a j u t o r u l
u n u i b a r a j l u n g d e 2 5 0 m , e x e c u t a t în a l b i a ţ i u l u i , şi a u n e i c a m e r e d e p r i z ă
în c a r e e s t e u n b a z i n d e d e s n i s i p a r e .
P e n t r u c o m p e n s a r e a d e b i t e l o r d e a p ă p r o v e n i t ă d i n rîuri, a l e căror
v o l u m e s î n t o s c i l a n t e d i n c a u z a v a r i a ţ i i l o r c l i m a t i c e şi h i d r o l o g i c e , a u f o s t

1
Menţionam că p e n t r u populaţia Bucureştilor, p e t e r i t o r i u l oraşului m a i funcţionează
puţuri a l e I . C A - B . , c a r e captează a p a s t r a t e l o r a c v i f e r e d e . m a r e . adîncime : 1 6 0 — 2 6 0 m ;
p e n t r u folosinţa întreprinderilor există puţuri d e m a r e a d î n c i m e . ,
«6 www.cimec.ro PARTEA A ll-A. CONDIŢIILE NATURALE:

c o n s t r u i t e d o u ă derivaţii. C o n d u c t a c a r e leagă c a n a l u l A r g e ş — G r o z ă ­
veşti ( d e l a n o d u l Dragomireşti) d e rîul C o l e n t i n a (Străuleşti) asigură în
t i m p u l verii o parte din necesarul salbei d elacuri d ep e valea Colentinei,.
d i n a v a l e d e Mogoşoaia.
D u b l a c o n d u c t ă e x e c u t a t ă d i n b e t o n , între p r i z a C r i v i n a şi s u r s a
A r c u d a , a r e r o l u l d e a f u r n i z a a p ă instalaţiilor A r c u d e i a t u n c i cînd d e b i t u l
Dîmboviţei d e v i n e insuficient.
f n p r e z e n t , a s i g u r a r e a oraşului Bucureşti c u apă s e realizează c u
a j u t o r u l u n e i staţii m o d e r n e d e m a r e c a p a c i t a t e p e n t r u p r e l u c r a r e a apelor
d e s u p r a f a ţ ă , l a A r c u d a , a l u n u i c o m p l e x p e n t r u c a p t a r e a şi t r a n s p o i t u l
a p e i i n d u s t r i a l e , l a C r i v i n a , a p e s t e 6 0 0 d e p u ţ u r i şi 1 0 0 d e a p e d u c t e , a
2 s t a ţ i i c e n t r a l e d e p o m p a r e şi 7 d e c a r t i e r .
P e t e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e s e g ă s e s c c e l e m a i m a r i şi m a i î n s e m n a t e
s u r s e d e a p ă i n d u s t r i a l ă p e n t r u o r a ş u l B u c u r e ş t i şi p e n t r u u n i t ă ţ i l e i n ­
dustriale din cadrul zonei.
N e c e s a r u l d e a p ă industrială a l oraşului e n t e în p r e z e n t d e 4 , 5 m / s , s

p e n t r u p r i m e n i r e a l a c u r i l o r d e p e C o l e n t i n a d e 2 , 5 m / s , p e n t r u răcirea
s

centralei termoelectrice Grozăveşti d e 2 m / f l , c a diluţie p e n t r u a p e l e

8

uzate d e 3,7 m /s. s

Argeşul alimentează centrala Grozăveşti (asigurîndu-i întregul

n e c e s a r ) , s t a ţ i a e x p e r i m e n t a l ă B o ş u c u 0 , 2 m / s şi a s i g u r ă d i l u ţ i a a p e l o r
a

uzate ale capitalei c u 3,7 m /sec. 3

D î m b o v i ţ a a c o p e r ă c o n s u m u l d e a p ă a l staţiei d e l a A r c u d a c u 3 , 7
m / s . î n r e g i m u l a c t u a l , D î m b o v i ţ a a r e însă scădci i m a r i , oscilaţii î n s e m n a t e
3

d e d e b i t , c e e a c e f a c e c a u n e o r i să n u p o a t ă a s i g u r a cerinţele. D e a c e e a a u
f o s t c o n s t r u i t e c e l e d o u ă t r a s e e d e c o n d u c t e p e n t r u r e f u l a r e între C r i v i n a
şi A r c u d a .
Ialomiţa paiticipă l a p r i m e n i r e a a p e l o r lacuiilor d ep evalea Colenti­
n e i în t i m p u l v e r i i .
î n p r e z e n t , n u m a i î n B u f t e a , P a n t e l i m o n şi î n B o l i n l i n - V a l c s î n t
instalaţii d e a p ă c u r e n t ă , i a r în l o c a l i t a t e a Mironcşti o staţie d e p o m p a r e
şi d i s t r i b u i r e a a p e i î n c î t e v a c i ş m e l e p u b l i c e . î n r e s t , z o n a p e r i u r b a n ă n u
a r e distribuţie curentă, f i i n d d i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e f o a r t e m u l t d e f i ­
c i t a r ă . D e a c e e a , p e n t r u a c o p e r i r e a c e r i n ţ e l o r m e r e u (-rescìnde a l e p o p u l a ţ i e i
şi a l e i n d u s t r i e i o r a ş u l u i B u c u r e ş t i , c a şi a l e z o n e i p e r i u r b a n e , în v i i t o r
s î n t n e c e s a r e n u n u m a i e x t i n d e r e a c a p t ă r i l o r , c i şi a s i g u r a i c a d e d e b i t e
c o n s t a n t e s u r s e l o r d e suprafaţă. î n a c e s t s e n s s e preconizează c o n s t r u i r e a
m a i m u l t o r derivaţii între c u r s u r i l e d e a p ă d e p e t e r i t o r i u l B o n e i p e r i u r b a n e
şi r e a l i z a r e a u n o r a c u m u l ă r i î n s e m n a ţ e p e v ă i l e r î u r i l o r . A c e s t e a c ţ i u n i d e
r e g u l a r i z a r e s î n t l e g a t e , î n a c e l a ş i t i m p , şi d e a l t e f o l o s i n ţ e a l e t e r i t o r i u l u i
p e r i u r b a n , î n p r i m u l r î n d p e n t r u i r i g a ţ i i şi p e n t r u î n l ă t u r a r e a i n u n d a ţ i i l o r .
P e n t r u r e g u l a r i z ă r i d e c u r s u r i şi p e n t r u i r i g a ţ i i , p î n ă a c u m , p e t e r i ­
toriul periurban s - a u e x e c u t a t m a i m u l t e lucrări a d e c v a t e . P e n t r u p r i -
m e n i r e a a p e l o r şi a s i g u r a r e a d e b i t e l o r l a c u r i l o r d e p e v a l e a C o l e n t i n e i î n
t i m p u l v e r i i a f o s t c o n s t r u i t u n c a n a l l u n g d e 9 k m , p r i n i n t e r m e d i u l cărui»,
s e t r a n s p o r t ă a p ă d i n I a l o m i ţ a ( p r i z a Bilciureşti) în C o l e n t i n a (stăvilaru
UTILIZAREA Şl AMENAJAREA APELOR
www.cimec.ro 67

d e l a G h i m p a ţ i ) . A c e s t c a n a l t r a v e r s e a z ă v ă i l e S n a g o v şi C r e v e d i a , a v î n d ,
l a intersecţia c u a c e s t e a , construcţii h i d r o e t e h n i c e c u a j u t o r u l cărora s e
p o t d e v e r s a , în t i m p u l n i v e l u r i l o r r i d i c a t e , d e b i t e a p r e c i a b i l e p e văile r e s ­
p e c t i v e . C a n a l u l c o n s t r u i t î n t r e C r e v e d i a ( l o c a l i t a t e a C o c a n i ) şi C o c i o v a ­
liştea ( p r i n v a l e a V î r t o p u l ) , î n v e d e r e a i r i g ă r i i c u l t u r i l o r d i n î m p r e j u r i m i l e
s a l e , î n l u n g i m e d e 8 k m , f u r n i z e a z ă a p ă şi p e n t r u a c u m u l ă r i l e e x i s t e n t e
p e v a l e a Cociovaliştei. Cînd d e b i t u l C r e v e d i e i n u e s t e s u f i c i e n t s e f a c e a p e l
l a c a n a l u l Ialomiţa — C o l e n t i n a .
I n t r e D î m b o v i ţ a ( d e u n d e î n c e p e c a n a l u l B r e z o a e l e ) şi v a l e a Cio-
rogîrlei f u n c ţ i o n e a z ă o m i c ă d e r i v a ţ i e , p r i n c a r e , a t u n c i c î n d e x i s t ă e x c e ­
d e n t d e a p e p e rîul D î m b o v i ţ a , s e deversează o p a r t e d i n d e b i t p e v a l e a
Ciorogîrlei.
P e n t r u r e g u l a r i z a r e a c u r s u r i l o r d e apă d i n z o n a periurbană a B u c u ­
reştilor, a l c ă r o r r e g i m e s t e p u t e r n i c i n f l u e n ţ a t d e c l i m a t — înregistrînd
v i i t u r i d e s t u l d e m à r i î n t i m p u l p r e c i p i t a ţ i i l o r a b u n d e n t e şi s c ă d e r i c o n s i ­
d e r a b i l e d e n i v e l î n t i m p u l p e r i o a d e l o r s e c e t o a s e — şi d e u n e l e f o l o s i n ţ e ,
e s t e necesară r e a l i z a r e a u n o r acumulări corespunzătoare. Funcţia a c e s t o r
a c u m u l ă r i e s t e l e g a t ă d e r e ţ i n e r e a a p e l o r î n t i m p u l v i i t u r i l o r şi d e d i s t r i ­
b u i r e a l o r l a n i v e l e s c ă z u t e , d e p r i m e n i r e a l a c u r i l o r d e v a l e şi a i a z u r i l o r ,
d e f u r n i z a r e a a p e i necesară irigaţiilor d i n a r e a l e l e în c a r e sînt a m p l a s a t e ,
de dezvoltarea pisciculturii, d e realizarea u n u i t o p o c l i m a t local m a i t e m ­
p e r a t , d e u t i l i z a r e a l o r î n s c o p u r i d e r e c r e e r e şi a g r e m e n t . I a t ă , d e c i , o
f u u c ţ i e c o m p l e x ă şi i m p o r t a n t ă n u n u m a i d i n p u n c t d e v e d e r e e c o n o m i c ,
c i şi a l p e i s a j u l u i n a t u r a l — u m a n i z a t , c a r e p l e d e a z ă p e n t r u acordarea
u n e i a t e n ţ i i c î t m a i m a r i şi c î t m a i u r g e n t e .
A v î n d u - s e în v e d e r e c o n d i ţ i i l e n a t u r a l e şi e c o n o m i c e , a u f o s t s t u d i a t e
p o s i b i l i t ă ţ i l e d e r e a l i z a r e a u n o r a c u m u l ă r i c î t m a i e f i c i e n t e şi c î t m a i e c o ­
n o m i c e , d i n t r e c a r e m a i i m p o r t a n t e sînt :
Acumularea Comana, suprapusă p e a c t u a l a Baltă C o m a n a d e p e
v a l e a N e a j l o v u l u i , s e p o a t e r e a l i z a p r i n t r - u n b a r a j c a r e , supraînălţînd l a
7 m d i g u l e x i s t e n t , a r p r o d u c e r i d i c a r e a n i v e l u l u i a c t u a l c u 4 m . Suprafaţa
l a c u l u i a s t f e l f o r m a t a r f i d e 2 2 5 0 h a , i a r v o l u m u l a r depăşi 6 2 m i l i o a n e
m B
d e a p ă , c e e a c e înseamnă c r e a r e a d e condiţii o p t i m e p e n t r u o r e g u l a ­
r i z a r e perfectă a c u r s u l u i N e a j l o v u l u i . D e a s e m e n e a , s e asigură irigaţia
î n t r e g i i l u n c i a N e a j l o v u l u i d i n a c e s t s e c t o r şi s e r e a l i z e a z ă u n e l e m e n t
d e m a r e i m p o r t a n ţ ă t u r i s t i c ă şi d e a g r e m e n t , p r e c u m şi u n u l d i n t r e c e l e
m a i âfeemnăte b a z i n e p i s c i c o l e d i n z o n a periurbană.
B e a l i z a r e a acumulării C o m a n a , în a f a r a t r e c e r i i u n o r t e r e n u r i smîr-
c o a s e şi d e p ă ş u n e î n d o m e n i u l l a c u s t r u , afectează c i r c a 5 0 clădiri d i n l o c a ­
l i t ă ţ i l e B u d e n i , M o ş t e n i şi B r ă n i ş t a r i , c a r e însă p o t f i m u t a t e c u uşurinţă
în c a d r u l p e r i m e t r u l u i localităţilor respective.
P r i n a m e n a j a r e a salbei de lacuri de pe valea Colentinei s e obţine o
înşiruire d e a c u m u l ă r i , c u o r n a r e i m p o r t a n ţ ă e c o n o m i c ă ( a g r e m e n t - r i c r e -
e r e , p i s c i c u l t u r ă , i r i g a ţ i i ) şi c u i n f l u e n ţ e a s u p r a m e d i u l u i n a t u r a l . P r o i e c ­
t e l e e l a b o r a t e p r e v ă d a m e n a j a r e a integrală a C o l e n t i n e i în a v a l e d e G h i m -
66 www.cimec.ro PARTEA A 11-A. CONDIŢIILE NATURALE.

păţi ( c a n a l u l Ialomiţa — C o l e n t i n a ) , p r i n c r e a r e a a 1 8 acumulări l a c u s t r e ,

c a r e s e s u c c e d în t r e p t e . D i n t r e a c e s t e a , însă, 5 e x i s t a u înainte d e p u n e r e a
în a p l i c a r e a p r o i e c t e l o r ( B u f t e a , B ă n e a s a , H e r ă s t r ă u , F l o r e a s c a , T e i ) ,
l a c u l C e r n i c a a f o s t t e r m i n a t în 1 9 6 9 , i a r l a c u l P a n t e l i m o n I I în 1970.
C e l e l a l t e u r m e a z ă a s e r e a l i z a î n d o u ă e t a p e : p î n ă în 1 9 7 5 şi d u p ă 1 9 7 5 .
î n a f a r a a c e s t o r a c u m u l ă r i , m a i e s t e n e c e s a r ă şi c o n s t r u i r e a p e v a l e a
D î m b o v i ţ e i , î n t r e D r a g o m i r e ş t i şi C i u r e l , a c î t e v a l a c u r i , p r i n asanarea
bălţilor d e a i c i .
D a t o r i t ă c l i m a t u l u i s e c e t o s şi e v a p o r a ţ i e i i n t e n s e d i n t i m p u l v e r i i ,
c a n t i t ă ţ i l e d e a p ă a c u m u l a t e î n l a c u r i şi i a z u r i n u s î n t suficiente
p e n t r u a s a t i s f a c e cerinţele m a r i d i n l u n i l e d e vară, m a i a l e s în c o n d i ţ i i l e
irigării d e n o i şi î n s e m n a t e s u p r a f e ţ e . D o a c e e a , p e n t r u a s i g u r a r e a a p e i
n e c e s a r e a c u m u l ă r i l o r e x i s t e n t e şi a c e l o r p r o i e c t a t e s a u î n s t u d i u , e s t e
n e c e s a r ă c o n s t r u i r e a m a i m u l t o r d e r i v a ţ i i , p r i n c a r e să s e r e a l i z e z e t r e c e r i
d e a p e d i n r î u r i l e c u d e b i t m a i b o g a t şi m a i p u ţ i n a f e c t a t d e c l i m a t u l
e x c e s i v d e c î m p i e în văile s e c u n d a r e , c u a p ă insuficientă. A s t f e l d e d e r i ­
v a ţ i i , a v î n d u - s e î n v e d e r e şi c o n d i ţ i i l e g e o n m r f o l o g i e e , sînt p r e v ă z u t e a s e
c o n s t r u i î n t r e v a l e a "Vlăsiei şi e a n a l u l C r e v e d i a — V î r t o p u l , î n t r e l a c u l
S c r o v i ş t e a şi I a l o m i ţ a , î n t r e l a c u l S n a g o v şi v a l e a V l ă s i e i , î n t r e l a c u l
S n a g o v şi B a l t a N e a g r ă , î n t r e B a l t a N e a g r ă şi l a c u l C ă l d ă r u ş a n i , î n t r e
v a l e a C o c i o v a l i ş t e a şi v a l e a P a s ă r e a , l n l n * v a l e a C o c i o v a l i ş t e a şi v a l e a
M o s t i ş t e a , î n t r e v a l e a P a s ă r e a şi v a l e a S i n d r i l i t a , î n t r e v a l e a Ş i n d r i l i t a
şi v a l e a B e l c i u g a t e l e e t c .
D e asemenea, pentru înlăturarea acţiunii dăunătoare a a p e l o r ?
p e n t r u d e s e c a r e a u n o r t e r e n u r i m l ă ş t i n o a n e H e p o l e f e c t u a şi l u c r ă r i d e
d e v i e r e a c u r s u l u i A r g e ş u l u i în u n e l e p o r ţ i u n i , i i l e H a b a r u l u i şi a l e D î m b o ­
viţei în a m o n t e d e Bucureşti. U n e l e rectificări d e c u r s u r i , p r i n intervenţia
o m u l u i , s - a u e f e c t u a t p e S a b a r l a S i n t c ş t l ţi I n t r o V i d r a şi Ciocoveni
( I . I o r d a n , 1963), p e valea Snagovului ( K . M e d ia n u , Gh .
C o d r e s c u , 1 9 0 6 ) , p e A r g e ş l a C ă s c i o a r e I n 1 9 0 2 şi I u B u d e ş t i î n 1 9 6 0 ,
p e D î m b o v i ţ a l a C o s o b a în 1 9 5 9 , p e I l f o v l a H f t l i f t r p n l I n 1 9 6 1 e t c .
Inundaţiile p r o v o c a t e d e reţeaua hldrngiafieă a u f o s t m u l t l i m i t a t e
p r i n c o n s t r u c ţ i i d e d i g u r i şi p r i n d e s e c ă r i , u r i n i m i c a r e g u l a r i z ă r i l e d e
c u r s u r i p r o i e c t a t e şi c o n s t r u c ţ i i l e h i d r o t e h n i c e a d e c v a t e să l e î n l ă t u r e
a p r o a p e în întregime.
Folosinţele p i s c i c o l e s e v o r e x t i n d e I u t o a t e acumulările, c e e a c e
v a d u c e l a d e z v o l t a r e a considerabilă a p i s c i c u l t u r i i , alît d e necesară într-o
zonă p e r i u r b a n ă , n u n u m a i p e n t r u f u r n i z a r e n u n o r cantităţi cît m a i m a r i
d e p e ş t e p r o a s p ă t , c i şi p e n t r u p e s c u i t u l d e a g r e m e n t . î n p r e z e n t , p i s c i ­
c u l t u r a n u e s t e corespunzător dezvoltată p e n t r u i i v a l o r i f i c a e f i c i e n t n u m e ­
roasele bazine lacustre.
O p r o b l e m ă căreia t r e b u i e să i s e a c o r d e multă atenţie, i n legătură
c u r e ţ e a u a d e r î u r i şi l a c u r i a z o n e i p e r i u r b a n e a B u c u r e ş t i l o r , este aceea
a Tiocivităţilor. M a i m u l t d e c î t î n a l t e r e g i u n i , în z o n e l e p e r i u r b a ne impuri-
f i c a r e a a p e l o r a t i n g e intensităţi c o n s i d e r a b i l e . D î m b o v i ţ a , p r i n deversarea
a p e l o r r e z i d u a l e a l e m u l t o r u n i t ă ţ i i n d u s t r i a l e d i n B u c u r e ş t i şi d i n zona
UTILIZAREA Şl AMENAJAREA APELOR
www.cimec.ro 69

periurbană, e s t e p u t e r n i c impurificată. P e n t r u p u r i f i c a r e a a p e l o r D î m b o ­
v i ţ e i , î n v e d e r e a f o l o s i r i i n u n u m a i a a p e l o r s a l e , c i şi a l e A r g e ş u l u i î n a v a l e
d e c o n f l u e n ţ ă , a f o s t p r e v ă z u t ă c o n s t r u c ţ i a u n e i i n s t a l a ţ i i s p e c i a l e în a v a l e
d e Bucureşti.
T o t î n l e g ă t u r ă c u g o s p o d ă r i r e a a p e l o r şi c u c o n s t r u c ţ i i l e h i d r o ­
t e h n i c e s e î n s c r i e şi p r o i e c t u l d e c o n s t r u i r e a u n u i c a n a l n a v i g a b i l D u n ă r e
— Bucureşti, a cărui însemnătate e c o n o m i c ă e s t e considerabilă. R e l u a r e a
u n u i s t u d i u m a i v e c h i e s t e strîns legată d e i m p o r t a n ţ a deosebită p e c a r e
u n c a n a l n a v i g a b i l a r p r e z e n t a - o p e n t r u t r a n s p o r t u l d e m ă r f u r i d i n şi
c ă t r e o r a ş u l B u c u r e ş t i , p e n t r u a g r i c u l t u r ă şi p e n t r u c r e a r e a u n u i n o u p e i ­
s a j g e o g r a f i c . A c t u a l u l p r o i e c t p r e v e d e d o u ă t r a s e e : u n u l p r i n Mostiştea
şi a l t u l p r i n i n t e r f l u v i u l d i n t r e M o s t i ş t e a şi D î m b o v i ţ a , f o l o s i n d u - s c m a i
m u l t e văiugi l o c a l e . P e n t i u p r i m u l t r a s e u s e consideră c a p u n c t t e r m i n u s
l a c u l C e r n i c a ( u n d e a r u r m a să s e construiască p o r t u l C e r n i c a ) s a u v a l e a
C o l e n t i n e i ( c u a c t i v i t a t e a portuară l a Brăneşti). A l d o i l e a t r a s e u traversează
v a l e a C o l e n t i n e i şi i n t r ă p e a l b i a D î m b o v i ţ e i p î n ă l a P o p e ş t i - L e o r d e n i ,
u n d e u r m e a z ă să s e construiască instalaţiile p o r t u a r e . î n t r - o altă v a r i a n t ă ,
t o t în c a d r u l a c e s t u i t r a s e u , s e c o n s i d e r ă c a p o s i b i l e p o r t u r i C e r n i c a şi
Bălăceanca.

S O L U R I L E , VEGETAŢIA, F A U N A

C a e l e m e n t e a l ec a d r u l u i n a t u r a l , s o l u r i l e a u o importanţă legată
în p r i m u l r î n d d e s t r u c t u r a p r o d u c ţ i e i a g r i c o l e şi d e a p l i c a r e a m ă s u r i l o r
a g r o t e h n i c e , i a r v e g e t a ţ i a şi f a u n a , p e l î n g ă î n s e m n ă t a t e a l o r e c o n o m i c ă ,
fie î n s c r i u p r i n t r e f a c t o r i i g e n e r a t o r i d e t u r i s m şi a g r e m e n t .

S o l u r i l e . D i v e r s e l e t i p u r i d e s o l u r i , c a r e alcătuiesc s t r a t u l s u p e r f i c i a l
a l z o n e i p e r i u r b a n e , a u o r ă s p î n d i r e r e l a t i v n e u n i f o r m ă şi v a r i a t ă , î n f u n c ţ i e
d e e v o l u ţ i a p a l e o g e o g r a f i c ă a t e r i t o r i u l u i şi d e n a t u r a şi d i m e n s i u n i l e
f o r m e l o r p r i n c i p a l e şi f o r m e l o r m i n o r e d e r e l i e f ( c î m p u r i şi l u n c i , c r o v u r i ,
v ă i d e t a s a r e ) , în c a r e d e p o z i t e l e l o e s s o i d e a u j u c a t u n r o l î n s e m n a t .
S o l u r i l e z o n a l e ocupă i n t e r f l u v i i l e , i a r c e l e a z o n a l e l u n c i l e p r i n c i ­
p a l e l o r rîuri.
a) D i n t r e s o l u r i l e z o n a l e , c e a m a i m a r e răspîndire o a u c e l e brun-
roşeate de pădure, f o r m a t e s u b v e g e t a ţ i e d e p ă d u r i d e c v e r c i n e e , p e d e p o z i t e
l o e s s o i d e , în c o n d i ţ i i l e u n e i p i n z e f r e a t i c e s i t u a t e l a a d î n c i m i d e p e s t e 6 m .
O r i z o n t u r i l e A , B şi C s î n t b i n e d i f e r e n ţ i a t e , p r e z e n t î n d c a r a c t e r e s p e c i f i c e ,
c u u n e l e m i c i d e o s e b i r i d e l a o u n i t a t e morfologică l a a l t a .
î n g e n e r a l , o r i z o n t u l A , c u g r o s i m i c e oscilează în j u r u l a 4 0 c m , a r e
o c u l o a r e brună s a u b r u n ă închisă c a r e , către b a z ă , capătă o nuanţă uşor
r o ş c a t ă , p r e z i n t ă o s t r u c t u r ă g r ă u n ţ o a s ă şi o t e x t u r ă l u t o a s ă s a u l u t o - n i s i -
poasă. Conţinutul în h u m u s a l s t r a t u l u i a r a t , g r o s d e 1 5 — 2 0 c m , e s t e
c u p r i n s î n t r e 2 , 0 şi 2 , 5 % , i a r în a z o t d e 0 , 1 0 — 0 , 1 2 % .
70 www.cimec.ro PARTEA A ll-A. CONDIŢIILE NATURALE

Trecerea l a o r i z o n t u l B s e f a c e p r i n t r - u n s t r a t d e c u l o a r e brună c u
nuanţe roşcate s a u castanii-roşcate, c u g r o s i m i d e 1 5 — 2 0 c m , c a r e prezintă
o s t r u c t u r ă n u c i f o r m ă ş i g r ă u n ţ o a s ă m a r e şi o t e x t u r ă m a i g r e a , c o m p a c t ă .
O r i z o n t u l B , c u o g r o s i m e d e 1 0 0 — 1 3 0 c m , a r e în p a r t e a superioară
( 4 0 — 5 0 c m g r o s i m e ) o c u l o a r e b r u n - r o ş c a t ă , s t r u c t u r ă prismatică şi t e x ­
tură luto-argiloasă compactă. P a r t e a m i j l o c i e ( 3 0 — 4 0 c m ) e s t e d e c u l o a r e
c a s t a n i e b r u n - r o ş c a t ă şi a r e o s t r u c t u r ă c o l u m n o i d - p r i s m a t i c ă şi o t e x t u r ă
c o m p a c t ă , i a r p a r t e a inferioară ( 3 0 — 4 0 c m g r o s i m e ) e s t e eastaniu-roşcată,
c u s t r u c t u r ă c o l u m n o i d ă şi t e x t u r ă l u t o - n i s i p o a s ă s l a b c o m p a c t ă , p r e z e n t î n d
separaţiuni f e r i m a n g a n i c e p u n c t i f o r m e .
O r i z o n t u l C , l a c a r e t r e c e r e a s e f a c e n e t , a p a r e în g e n e r a l l a 1 5 0 — 2 0 0
c m a d î n c i m e şi a r e o c u l o a r e g ă l b u i e - c a s t a n i e c u u ş o a r e n u a n ţ e r o ş c a t e ,
t e x t u r ă l u t o - n i s i p o a s ă s a u l u t o a s ă şi p r e z i n t ă eflorescenţe s a u c o n c r e -
ţiuni d e c a r b o n a t d e c a l c i u .
în t e r a s e , s o l u r i l e b r u n - r o ş c a t e d e p ă d u r e a u p r o f i l e m a i p u ţ i n p r o ­
f u n d e ( o r i z o n t u l C a p a r e I a 1 3 0 — 1 5 0 c m ) şi a c u m u l ă r i d e argilă în o r i z o n t u l
B , i a r p e p a n t e l e c u î n c l i n ă r i m a i m a r i , o r i z o n t u r i l e diferă c a g r o s i m e ,
s t r u c t u r ă şi t e x t u r ă in r a p o r t c u c o n d i ţ i i l e l o c a l e .
S o l u r i l e s i l v e s t r e b r u n - r o ş c a t e sînt m a i r ă s p î n d i t e p e C î m p i a V l ă s i e i
( c u e x c e p ţ i a C î m p i e i C î l n ă u l u i ) , p e C î m p i a N e a j l o v u l u i şi p e f r u n t e a n o r d i c ă
a B u r n a z u l u i , p r e c u m şi p e t e r a s e l e A r g e ş u l u i , N e a j l o v u l u i şi D î m b o v i ţ e i .
S o l u r i l e s i l v e s t r e brun-roşcate uşor p o d z o l i t e a p a r i n s u l a r , ocupînd s u p r a ­
f e ţ e r e d u s e l a s u d d e B r ă n e ş t i şi î n r a z a c o m u n e i C i o l p a n i .
A d o u a g r u p ă d e s o l u r i z o n a l e , c u o r ă s p î n d i r e însemnată p e t e r i t o ­
r i u l z o n e i p e r i u r b a n e , e s t e r e p r e z e n t a t ă d e cernoziomuri în d i f e r i t e s t a d i i
de degradare.
C e r n o z i o m u r i l e p u t e r n i c d e g r a d a t e , c a r e acoperă o m a r e p a r t e d i n
C î m p i a C î l n ă u l u i , C î m p i a M o s t i ş t e i şi, s u b f o r m a u n e i fîşii o r i e n t a t a v e s t -
e s t , p a r t e a centrală a B u r n a z u l u i , sînt f o r m a t e p c d e p o z i t e l o e s s o i d e , u n d e
p i n z a f r e a t i c ă se a f l ă l a p e s t e 8 m a d î n c i m e .
O r i z o n t u l A a lacestor soluri, c u o grosime d e 40—45 cm, este d e
c u l o a r e brun-închisă c u nuanţe n e g r i c i o a s e , avînd s t r u c t u r a grăunţoas?.
şi t e x t u r a l u t o - a r g i l o a s ă . S t r a t u l a r a t a r e o c u l o a r e b r u n - c e n u ş i e c u s t r u c ­
t u r ă b u l g ă r o a s ă şi u n c o n ţ i n u t î n h u m u s de 3 , 5 % ( m a i m i c d e c î t î n r e s t u l
o r i z o n t u l u i A u n d e s e înregistrează 3 , 7 — l % ) -
T r e c e r e a î n t r e o r i z o n t u r i l e A şi B se f a c e p r i n t r - u n s u b o r i z o n t d c
1 5 — 2 0 c m g r o s i m e , d e c u l o a r e b r u n ă î n c h i s ă , c u structură g r â u n ţ o a s ă -
c o l ţ u r o a s ă şi t e x t u r ă g r e a . *
O r i z o n t u l B , cu groBimi d e 7 0 — 1 2 0 c m ( m a i f r e c v e n t 8 0 — 1 0 0 c m ) ,
a r e o c u l o a r e b r u n ă c u n u a n ţ e castanjuVroşoate, Btructură p r i s m a t i c ă f o a r t e
s t a b i l ă şi t e x t u r ă l u t o - a r g i l o a s ă f o a r t e c o m p a c t ă î n p a r t e a superioară;
o c u l o a r e b r u n - c a s t a n i e , s t r u c t u r ă c o l u m n o i d ă şi t e x t u r ă l u t o - a r g i l o a s ă
c o m p a c t ă î n p a r t e a c e n t r a l ă ; c u l o a r e caBtanie-roşcată, structură c o l u m n o i d ă
p u ţ i n s t a b i l ă şi t e x t u r ă l u t o - n i s i p o a s ă m e d i u c o m p a c t ă î n p a r t e a i n f e r i o a r ă .
O r i z o n t u l C , care a p a r e I a 1 5 0 — 1 8 0 c m , e s t e d e c u l o a r e c a s t a n i e -
g ă l b u i e , are o t e x t u r ă l u t o - n i s i p o a s ă şi p r e z i n t ă e f l o r e s c e n ţ e s a u c o n c i e -
ţiuni d e c a r b o n a t d e c a l c i u .
SOLUBILE, VEGETAŢIA. FAUNA
www.cimec.ro 71

C e r n o z i o m u r i l e m e d i u d e g r a d a t e a p a r n u m a i p e t e r a s e l e şi c î m p i a
d i n r a z a c o m u n e l o r F u n d e n i , P l ă t â r e ş t i şi V a s i l a ţ i ( d i n C î m p i a B e l c i u ­
g a t e l e ) , p r e c u m şi s u b f o r m a u n e i fîşii î n g u s t e o r i e n t a t ă v e s t - e s t î n s u d u l
B u r n a z u l u i , f i i n d f o r m a t e p e d e p o z i t e l o e s s o i d e , c u pînzafreatică situată l a
p e s t e 1 0 m a d î n c i m e . O r i z o n t u l B e s t e m a i puţ-in d e z v o l t a t şi m a i p u ţ i n
c o m p a c t decît l a c e r n o z i o m u r i l e p u t e r n i c d e g r a d a t e , i a r o r i z o n t u l C e s t e
situat l a 100—125 c m .
C e r n o z i o m u r i l e p u t e r n i c şi m e d i u d e g r a d a t e sînt s i t u a t e p e t e r a s e
şi a u p r o f i l e m a i v a r i a b i l e , c u e r o z i u n i c a r e a f e c t e a z ă n u m a i p a r ţ i a l o r i ­
zontul A .
î n c r o v u r i , f r e c v e n t e în î n t r e a g a z o n ă a c e r n o z i o m u r i l o r l e v i g a t e , s e
î n r e g i s t r e a z ă o s l a b ă p o d z o l i r e şi pseudogleizare.
Cernoziomurile degradate d e fineaţă ( f r e a t i c u m e d e ) ocupă s u p r a ­
feţe m a i î n s e m n a t e l a n o r d d e B u c u r e ş t i (în r a z a obîrşiilor v ă i l o r M o s t i ş t e a ,
P a s ă r e a , C o c i o v a l i ş t e a şi V l ă s i a ) şi s u b f o r m a u n o r p e t i c e î n c a d r u l v ă i i
C o l e n t i n a şi î n j u r u l l a c u r i l o r S c r o v i ş t e a , S n a g o v , C ă l d ă r u ş a n i şi B a l t a
Neagră.
C a r a c t e r i s t i c a a c e s t o r s o l u r i e s t e reprezentată d e prezenţa a p e i f r e ­
a t i c e î n a p r o p i e r e a s u p r a f e ţ e i , d e f o r m a r e a l o r p e d e p o z i t e d e t e r a s ă şi d e
o u m i d i t a t e ridicată datorită capilarităţii.
î n c î t e v a l o c u r i d i n a p r o p i e r e a văii C o l e n t i n a , în a m o n t e d e B u f t e a ,
a p a r s o l u r i d e r n o g l e i c e , b r u n e şi c e n u ş i i .
b ) Solurile aluviale, f o r m a t e p e d e p o z i t e a l u v i o n a r e şi g ă s i n d u - s e
î n d i f e r i t e s t a d i i d e d e z v o l t a r e , s î n t r ă s p î n d i t e în C î m p i a d e s u b s i d e n ţ ă ,
în l u n c a A r g e ş - S a b a r , I n l u n c i l e I a l o m i ţ e i , D î m b o v i ţ e i (în a v a l e d e B u c u ­
r e ş t i ) şi N e a j l o v u l u i .
î n f u n c ţ i e d e g r a d u l d e s o l i f i c a r e , în c a d r u l s o l u r i l o r a l u v i a l e s e d e o ­
sebesc m a i m u l t e categorii :
— S o l u r i l e a l u v i a l e î n ţ e l e n i t e , c u t e x t u r ă g r e a , sînt f o r m a t e p e d e p o ­
z i t e a l u v i a l e g r e l e , v a r i i n d d e l a l u t o - u r g i l o s p î n ă l a argilă. Conţinutul în
h u m u s e s t e m a i r i d i c a t decît l a a l t e c a t e g o r i i d e s o l u r i a l u v i a l e , f i i n d , în
a c e l a ş i t i m p , şi b o g a t e în a z o t . A c e s t e s o l i n i a u o f r e c v e n ţ ă m a i m a r e în
părţile p l a n e a l eluncilor.
— S o l u r i l e a l u v i a l e înţelenite, c u textură m e d i e , sînt f o r m a t e p e
a l u v i u n i c u t e x t u r i c e variază d e l a l u t o - n i s i p o a s e l a l u t o - a r g i l o a s e . Sînt
răspîndite i n părţile m a i j o a s e , însă p l a n e , a l e l u n c i l o r , p e e l e găsindu-se
pădurile d e l u n c ă (zăvoaiele).
S o l u r i l e a l u v i a l e înţelenite, c u t e x t u r ă u ş o a r ă , sînt r ă s p î n d i t e
în părţile m a i înalte a l e l u n c i l o r , f o a r t e r a r i n u n d a b i l e , c u a p e f r e a t i c e s i ­
t u a t e l a p e s t e 2 m adîncime. S - a u f o r m a t m a i a l e s p e a l u v i u n i l e g r i n d u r i l o r ,
u n d e c o m p o z i ţ i a v a r i a z ă d e l a nisip^ìutos p î n ă l a l u t o - n i s i p o s . F i i n d solu­
r i l e a l u v i a l e c e l e m a i e v o l u a t e , a uu n o r i z o n t A b i n e c o n t u r a t , c u g r o s i m i
d e 2 5 — 5 0 c m , d e c u l o a r e brună s a u brun-deschisă, c u o structură g r ă u n -
ţ o a s ă i n s t a b i l a , a f i n a t , în c a r e s e a c u m u l e a z ă h u m u s u l .
— S o l u r i l e n i s i p o a s e , s u b f o r m a u n o r m i c i p e t i c e , s e găsesc p e t e r i ­
t o r i u l a d m i n i s t r a t i v a l o r a ş u l u i B u f t e a şi a l c o m u n e l o r 3 0 Decembrie,
G o s t i n a r i , V ă r ă ş t i , B u d e ş t i , G r ă d i n a r i şi T ă r t ă ş e ş t i .
71 www.cimec.ro PARTEA A I L A . CONDIŢIILE NATURALE

— S o l u r i l e a l u v i a l e mlăştinoase o c u p ă suprafeţe m a i r e s t r i n s e ,
a c o l o u n d e a p a freatică s e află f o a r t e a p r o a p e s a u c h i a r l a suprafaţă,
î n g e n e r a l , e l e s e găsesc p e văile S n a g o v , Vlăsia, Cociovaliştea, Pasărea
s a u p e v e c h i b r a ţ e p ă r ă s i t e a l e I a l o m i ţ e i , A r g e ş u l u i , D î m b o v i ţ e i şi N e a j ­
lovului.
Soloneţuri s a u s o l u r i sărăturate s e găsesc p e r a z a comunelor
C o m a n a , M i h ă i l e ş t i , B u d e ş t i , V a l e a D r a g u l u i şi C r e v e d i a .

Vegetaţia. î n c a d r u l p e i s a j u l u i n a t u r a l , vegetaţia o c u p ă u n l o c însem­

n a t , c o n s t i t u i n d u n u l d i n f a c t o r i i n a t u r a l i c u o m a r e importanţă economică.
î n funcţie d e condiţiile g e o g r a f i c e , vegetaţia d e p e t e r i t o r i u l z o n e i
p e r i u r b a n e c u p r i n d e : v e g e t a ţ i a d e p e i n t e r f l u v i i , v e g e t a ţ i a d e l u n c ă şi
vegetaţia hidrofilă.
a ) Vegetaţia de pe interfluvii e s t e caracterizată d e frecvenţa m a r e a
p ă d u r i l o r î n c a r e p r e d o m i n ă c e r u l (Quercus cerris), g î r n i ţ a (Quercus fra-
inetto) şi s t e j a r u l b r u m ă r i u (Quercus pedunculiflora), i a r în p a r t e a d e n o r d
a C î m p i e i V l ă s i e i s t e j a r u l p e d u n c u l a t (Quercus robur).
S u b a r b o r e t u l c a r e s e d e z v o l t ă în p ă d u r i l e d e f o i o a s e d e p e i n t e r ­
f l u v i i e s t e r e p r e z e n t a t d e g h e r g h i n a r (Crataegus monogyna, C. pentagyna),
l e m n c î i n e s c (Ligustrum vulgare), s i n g e r (Cornus sanguinea), măceş (Rosa
canina), p o r u m b a r (Prunus spinosa) etc.
î n c a d r u l v e g e t a ţ i e i i e r b o a s e , c a r e s e d e z v o l t ă în p o i e n i l e p ă d u r i l o r
şi p e fîşiile î n g u s t e s a u p e t i c e l e n e î n s e m n a t e c a r e a u r ă m a s n e l u c r a t e a g r i ­
c o l , o r ă s p î n d i r e m a i î n s e m n a t ă o a u p ă i u ş u l (Festuca valesiaca, F. pseudo-
vina), n e g a r ă (Stipa capillata), s a d i n a (Ckrysopogonetum griyllus). Păşunile
şi f î n e ţ e l e n a t u r a l e , d e s t u l d e p u ţ i n î n t i n s e î n z o n a p e r i u r b a n ă , s î n t f o r ­
m a t e d i n a s o c i a ţ i i d e f i r u ţ ă c u b u l b i (Poa bulbosa), graminee c u rizomi
(Bromus inermis, Poa angustifolia, Agropyron repens), peliniţă (Artemisia
austriaca), p i r (Cynodon dactylon), m o h o r (Setaria glauca), leguminoase
m e z o f i l e (Trifolium repens, T. pratense).
b ) Vegetaţia de luncă s e d e z v o l t ă î n c o n d i ţ i i l e u n e i u m i d i t ă ţ i m a i r i d i ­
c a t e , î n c a d r u l l u n c i l o r şi p e v ă i l e a p e l o r , f i i n d r e p r e z e n t a t ă d e a s o c i a ţ i i
l e m n o a s e şi i e r b o a s e .
V e g e t a ţ i a l e m n o a s ă e s t e a l c ă t u i t ă d i n z ă v o a i e d e s ă l c i i şi r ă c h i t ă
(Salix alba, S. fragilis, S. cinerea, S. triandru), a n i n i (Alnus glutinosa),
p l o p i (Populus alba, P. nigra, P. cdnescens). P ă d u r i l e d e ş l e a u s i t u a t e în
l u n c i s î n t f o r m a t e d i n a s o c i a ţ i i d e u l m (Ulmus laevis) şi s t e j a r , a l ă t u r i d e
esenţele m o i i n d i c a t e m a i s u s .
S t î n j e n e l u l (Iris pseudacorus), l i m b a r i ţ a (Alisma plantago), coada
v u l p i i (Alopecurus pratensis) sînt s p e c i i l e c e l e m a i r ă s p î n d i t e a l e v e g e t a ţ i e i
ierboase d i n l u n c i l e m a i înalte.
c ) Vegetaţia hidrofilă s e d e z v o l t ă în porţiunile m a i j o a s e a l e văilor
şi l u n c i l o r , c u e x c e s e d e u m i d i t a t e , c a şi l a m a l u r i l e a p e l o r stătătoare,
u n d e a p a r în m o d f r e c v e n t r o g o z u l (Carex acutiformis, C. riparia), papura
(Typha angustifolia, T. latifolia) şi m a i a l e s t r e s t i a (Phragmites communis).
Părţile m a r g i n a l e a l e l a c u r i l o r şi b ă l ţ i l o r s î n t i n v a d a t e d e o v e g e t a ţ i e
SOLURILE, VEGETAŢIA, FAUNA
www.cimec.ro 73

a l c ă t u i t ă d i n n u f ă r u l g a l b e n (Nuphar luteum), n u f ă r u l a l b (Nymphaea alba),

b r o s c a r i ţ a {Potamogeton natans) şi d e v e g e t a ţ i e s u b m e r s ă , c a b r ă d i ş u l
(Myriophyllum verticillatum), f r e c v e n t în l a c u r i l e C ă l d ă r u ş a n i , S n a g o v şi
B ă l t e n i , p a ş a (Potamogeton crispus) şi s î r m u l i ţ a (Vollisneria spiralis).
T o t î n a p r o p i e r e a m a l u r i l o r , însă în c o n d i ţ i i l e a p e l o r c u a d î n c i m e d c p e s t e
2 m , s e formează u n p o d v e g e t a l p l u t i t o r , n u m i t p l a u r s a u , l o c a l , c o c i o c ,
f o r m a t din rizomii plantelor acvatice, peste care sed e p u n resturile aeriene
d e s c o m p u s e a l e v e g e t a ţ i e i r e s p e c t i v e şi p r a f u l a d u s d e v î n t . A c e a s t ă p ă ­
tură p o a t e a t i n g e g r o s i m i d c 8 0 — 1 0 0 c m , p e e a putîndu-se m e r g e c a p e
u s c a t . Bucăţile d e p l a u r c e s e r u p d e m a s a a s t f e l formată p l u t e s c l a s u p r a ­
f a ţ a l a c u l u i , f i i n d p u r t a t e d e v î n t în t o a t e d i r e c ţ i i l e . P î n ă l a a s a n a r e a l a ­
c u l u i C e r n i c a , p l a u r u l u v e a a i c i o m a r e răspîndire. A c u m , d o m e n i u l său
a f o s t r e d u s , d e z v o l t S n d u - s c n u m a i în a p o r p i e r e a m ă n ă s t i r i i C e r n i c a . P l a u r
s e m a i d e z v o l t ă p e l a c u r i l e C ă l d ă r ă ş a n i şi S c r o v i ş t e a , p e B a l t a N e a g r ă şi
B a l t a C o m a n a , p r e c u m şi p e u n e l e l a c u r i d e p e v a l e a C o l e n t i n e i .
î n a f a r a pădurilor, c a r e reprezintă o m a r e importanţă e c o n o m i c ă
şi t u r i s t i c ă , c e l e l a l t e c a t e g o r i i a l e v e g e t a ţ i e i z o n e i p e r i u r b a n e a B u c u r e ş t i l o r
sînt p u ţ i n v a l o r i f i c a t e , a v î n d o o a r e c a r e î n s e m n ă t a t e m a i m u l t în p e i s a j u l
n a t u r a l , d i n c e î n c e m a i c ă u t a t p e n t r u r e c r e e r e şi a g r e m e n t .

F a u n a . P r i n c a r a c t e r e l e l o r , a r e a l e l e f a u n i s t i c a sînt m u l t m a i p u ţ i n
d i s t i n c t e , r e l i e f u l u i avînd u n r o l r e d u s în repartiţia teritorială a f a u n e i .
O oarecare individualitate din p u n c t u l d e vedere a l speciilor f a u n e i se
p o a t e d i s t i n g e în f u n c ţ i e d e b i o t o p u r i l e d i n c a d r u l t e r i t o r i u l u i p e r i u r b a n .
A s t f e l j p e t e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e a Bucureştilor s e d e o s e b e s c p a t r u c a t e ­
g o r i i d e grupări f a u n i B t i c e , l e g a t e d e b i o t o p u r i l e d e p ă d u r e , d e v e g e t a ţ i e
i e r b o a s ă ( 2 ) şi a c v a t i c e , c a r e a u i m p o r t a n ţ ă c i n e g e t i c ă . î n l e g ă t u r ă c u r e l a ­
ţ i i l e z o n ă — o r a ş , c u d e z v o l t a r e a şi o r g a n i z a r e a t e r i t o r i u l u i î n r a p o r t c u a c e s t e
relaţii, f a u n a prezintă i n t e r e s d i n p u n c t u l d e v e d e r e a l c a r a c t e r u l u i e i
v î n ă t o r e s c , d c r e c r e e r e şi a g r e m e n t .
a ) Fauna de pădure e s t e r e p r e z e n t a t ă d e s p e c i i l e a c ă r o r v i a ţ ă e s t e
legată, în p r i m u l rînd, d e m e d i u l f o r e s t i e r . D i n t r e m a m i f e r e , c e l e m a i
i m p o r t a n t e sînt c e r b u l l o p ă t a r ( c o l o n i z a t î n p ă d u r e a B a l t a N e a g r ă d e u n d e
s - a e x t i n s şi i n p ă d u r i l e C o c i o c , C i o l p a n i , C i o g î i a ) , c e r b u l ( î n p ă d u r e a şi
p ă d u r e a - p a r c S n a g o v , p ă d u r i l e G r u i u , V l ă s i a şi V l ă d i c e a s c a ) , m i s t r e ţ u l
( r ă s p î M i t m a i a l e s în pădurile C e r n i c a , Tìnga n u l , P a s ă r e a ) , căpriorul (în
t o a t e y a d u r i l e m a i m a r i — C e r n i c a , P u s t n i c u l , Pasărea, Brînzeasca, Căl-
dăruşăni, S u r l a r i , Vlăsia, S n a g o v , G r u i u , Vlădiceasca, C i o p l a n i , C o c i o c ,
C i o c ă n e a s c ă , R î i o a s a e t c . ) , p r e c u m şi l u p u l , v u l p e a , v e v e r i ţ a , şi m a i p u ţ i n
p i s i c a sălbatică.
D i n t r e păsările d e i n t e r e s v î n ă t o r e s c , m a i f r e c v e n t e sînt f a z a n u l
(Phaaiamus colchicus), c o l o n i z a t m a i a l e s în pădurile B a l t a N e a g r ă — Căl­
d ă r u ş a n i — u n d e e s t e şi o m o d e r n ă „ f a z a n e r i e i n d u s t r i a l ă " ( p r o d u c e p u i
d e f a z a n ) — S u r l a r i , V l ă s i a şi S n a g o v , s i t a r u l (Scolopax scolopax) în t o a t e
pădurile d i n n o r d u l z o n e i . D i n t r e păsările c a r e n u prezintă importanţă.
 74 www.cimec.ro PARTEA A ll-A. CONDIŢIILE NATURALE

cinegetică, d a r c a r e d a u u n f a r m e c d e o s e b i t pădurilor n o a s t r e , s e remarcă

g a i ţ a (Garrulus glandarius), c i o c î r l i a d e p ă d u r e (Lulula arborea), privighe­
t o a r e a (Luscinia megarhynchos), c i o c ă n i t o a r e a (Dendrocopos mediu») etc.
b ) Fauna caracteristică vegetaţiei ierboase de cîmp
t corespunzătoare
z o n e i f a u n i s t i c o d e silvostepă, e s t e reprezentată d e cîteva s p e c i i d e i n t e ­
r e s v î n ă t o r e s c , c a i e p u r e l e (Lepus europaeus), d i h o r u l (Putorius putorius),
h e r m e l i n a [Mustela erminea), n e v ă s t u i c a (Mustela nivalis), precum şi,
d i n t r e p ă s ă r i , p r e p e l i ţ a (Coturnix coturnix).
c ) Fauna caracteristică vegetaţiei ierboase de luncă şi baltă p r e z i n t ă
o a t r a c ţ i e î n s e m n a t ă , î n s p e c i a l p r i n p ă s ă r i : r a ţ a m a r e (Anas plalyrhyncas),
r a ţ a c î r î i t o a r e (Anas querquedula), g î s e a (Anser anser), stîrcul cenuşiu
(Ardea cinerea), s t î r c u l r o ş u (Ardea purpurea), lişiţa (Fulica atra). L a m a l u ­
r i l e ] a p e l o r t r ă i e s c v i d r a (Lutra lutra) şi n u r c a (Lutreolalutreola), în z ă v o a i e
v u l p e a , i a r în l u n c i l e m a i înalte i e p u r e l e .
d ) Fauna acvatică r e p r e z i n t ă a t r a c ţ i a t u r i s t i c ă c e a m a i m a r e , c o n ­
s t i t u i n d o principală componentă a f a c t o r i l o r n a t u r a l i ' c u v a l o r i f i c a r e
p e n t r u r e c r e a ţ i e şi a g r e m e n t . P r i m u l l o c î l o c u p ă f a u n a p i s c i c o l ă , a l c ă t u i t ă
d i n d i f e r i t e s p e c i i d e a p ă d u l c e — b i b a n u l (Perca fluviatili»), crapul (Cy-
prinus carpio), p l ă t i c a (Abramis brama), s o m n u l (Silurus glanis), ştiuca
(Esox lucius), o b l e t u l (Alburnus alburnus) e t c . — , c a r e generează u n p e s ­
c u i t s p o r t i v , d e a g r e m e n t , în plină d e z v o l t a r e .
î n u l t i m i i a n i , p e n t r u p o p u U i r e a pădurilor c u f a z a n i a u f o s t înfiinţate
f a z a n e r i i î n p ă d u r i l e P o d u P i t a t u l u i , G h i m p a ţ i şi B a l t a N e a g r ă , d e u n d e
s e f a c lansări în t o a t e pădurile z o n e i p e r i u r b a n e . D e a s e m e n e a , în c a d r u l
pădurii Scroviştea — C i o l p a n i a f o s t amenajată o modernă crescătorie
^ d e n u t r i i , p e n t r u b l ă n u r i , d e c u l o a r e a l b ă şi b e j .
 P Awww.cimec.ro
R T E A A III-A

POPULAŢIA Şl AŞEZĂRILE

TETUTORJUL a c t u a l a l z o n e i p e r i u r b a n e a Bucureştilor a f o s t u n a
d i n t r e c e l e m a i v e c h i şi m a i i n t e n s e a r i i d e p o p u l a r e d i n C î m p i a R o m â n ă .
R e ţ e a u a d e s t u l d e d e a s ă a r î u r i l o r şi a l a c u r i l o r a o f e r i t d i n b e l ş u g a p a
atît d e n e c e s a r ă v i e ţ i i , p ă d u r i l e întinse, c a r e a c o p e r e a u o m a r e p a r t e d i n
s u p r a f a ţ ă — a c e i c o d r i a i V l ă s i e i i n t r a ţ i î n l e g e n d e şi î n i s t o r i e — a u a s i ­
g u r a t n u n u m a i l e m n u l f o l o s i t p e n t r u încălzit, p e n t r u construcţia l o c u i n ­
ţ e l o r s a u p e n t r u c o n f e c ţ i o n a r e a d i f e r i t e l o r o b i e c t e s a u u n e l t e , c i şi u n
a d a o s d e h r a n ă p r i n v î n a t u l şi f r u c t e l e l o r s a u a d ă p o s t în v r e m u r i l e d e
restrişte. S o l u r i l e m ă n o a s e a l e l u n c i l o r s a u a l e p o i e n i l o r , m a i m a r i s a u
m a i m i c i , d i n p ă d u r i v e n e a u şi e l e s ă c o m p l e t e z e c o n d i ţ i i l e f a v o r a b i l e
aşezării o m u l u i în a c e s t t e r i t o r i u , p r i n o f e r i r e a u n o r posibilităţi o p t i m e
p e n t r u a g r i c u l t u r ă şi p e n t r u c r e ş t e r e a a n i m a l e l o r . E x i s t e n ţ a u n u i n u m ă r
r i d i c a t d e aşezări — evidenţiate în t e r i t o r i u l p e r i u r b a n c h i a r d e l a p r i m e l e
s t a t i s t i c i , c a şi î n c e l e m a i v e c h i d o c u m e n t e c a r t o g r a f i c e — , c a r e î n c ă d e ,
a t u n c i s e înşirau c a m ă r g e l e l e d e - a l u n g u l văilor A r g e ş u l u i , d a l a i u l u i
Dîmboviţei, C o l e n t i n e i , Ialomiţei, N e a j l o v u l u i e t c . , atestă l o c u i r e a z o n e i
p e r i u r b a n e a Bucureştilor d i n c e l e m a i v e c h i t i m p u r i .

Săpăturile a r h e o l o g i c e a u s c o s l a iveală v e s t i g i i l e m a i m u l t o r aşezări

a l e u n e i p o p u l a ţ i i s t r ă v e c h i , u n e l t e d e m u n c ă şi o b i e c t e f o l o s i t e c u m i i d e
a n i în urmă, seminţe d e f r u c t e s a u d e p l a n t e c u l t i v a t e e t c . C u n o s c u t u l
istoric C . C . G i u r e s c u ( 1 9 5 7 , p . 2 5 ) a f i r m ă c ă ,, a r i a b u c u r e ş t e a n ă a
f o s t locuită încă d i n p a l e o l i t i c . D e p e s t e o sută d e m i l e n i i viaţa c o n t i n u ă
n e î n t r e r u p t ă p e m e l e a g u r i l e c a p i t a l e i " . D e s i g u r , a c e a s t a e s t e v a l a b i l ă şi
p e n t o z o n a p e r i u r b a n ă a B u c u r e ş t i l o r , a u t o r u l l u c r ă r i i Istoria Bucu­
reştilor c i t i n d şi c î t e v a a ş e z ă r i s i u a t e p e a c t u a l u l t e r i t o r i u p e r i u r b a n :
P r i n c i p a l a ocupaţie a c e l o r m a i v e c h i l o c u i t o r i a i z o n e i p e r i u r b a n e
e r a v î n a t u l şi p e s c u i t u l , l a c a r e a p o i s - a u a d ă u g a t c r e ş t e r e a a n i m a l e l o r şi
a g r i c u l t u r a , t o a t e a c e s t e a f a v o r i z a t e d e e x c e l e n t e l e condiţii n a t u r a l e a l e
teritoriului.
T r e p t a t , d e l a o e p o c ă l a a l t a şi d e l a o o r î n d u i r e s o c i a l ă l a a l t a ,
p o p u l a ţ i a şi a ş e z ă r i l e z o n e i p e r i u r b a n e a B u c u r e ş t i l o r s - a u d e z v o l t a t şi
s - a u m o d i f i c a t c o n t i n u u , c o n s e m n î n d î n i s t o r i a l o r n e s c r i s ă şi s c r i s ă t o a t e
fazele specifice locului*
 76 www.cimec.ro PARTEA A III-A. POPULAŢIA Şl AŞEZĂRILE

CONSIDERAŢII ISTORICE

Descoperirea u n o r u r m e p a l e o l i t i c e ( p r i n t r e a l t e l o c u r i şi l a P a n t e ­
l i m o n î n t r - o c a r i e r ă d e n i s i p ) c o n s t i t u i e d o v a d a e x i s t e n ţ e i o m u l u i şi a
aşezărilor p e t e r i t o r i u l a c t u a l a l z o n e i p e r i u r b a n e a Bucureştilor î n c ă
d i n e p o c a paleolitică.
Neoliticul, s a u epoca pietrei l u s t r u i t e , este reprezentat m u l t m a i
b i n e a t î t î n p r i v i n ţ a b o g ă ţ i e i m a t e r i a l e l o r d e s c o p e r i t e , c î t şi a l o c u r i l o r
i n c a r e a c e s t e a a u f o s t găsite. C e l e m a i r e p r e z e n t a t i v e aşezări d i n această
p e r i o a d ă s î n t V i d r a şi G l i n a , u n d e s - a u d e s c o p e r i t v a s e p i c t a t e c u v o p s e a
r o ş i e şi a l b ă ( c a p a c u l d e v a s , î n f o r m a u n u i c a p d e i d o l , s c o s l a z i î n 1 9 3 2
l a V i d r a ) . D e a s e m e n e a , t o t l a V i d r a , î n a f a r a u n o r u n e l t e c a s n i c e şi a r m e
d e l u p t ă , s - a g ă s i t u n v a s a n t r o p o m o r f n u m i t „ z e i ţ a d e l a V i d r a " şi u n
„ p a n d a n t i v " d e a u r în f o r m ă d e c e r c , c a r e reprezintă o v a l o a r e deosebită
p e n t r u r ă s p î n d i r e a şi c a r a c t e r i z a r e a n e o l i t i c u l u i n u n u m a i l a n i v e l n a ţ i o n a l ,
c i şi m o n d i a l . V e s t i g i i a l e c u l t u r i i „ G u m e l n i ţ a " a u f o s t i d e n t i f i c a t e l a
B r ă n i ş t a r i , C o m a n a , V l a d Ţ e p e ş , I z v o a r e l e şi A d u n a ţ i i - C o p ă c e n i .
E p o c a b r o n z u l u i e s t e reprezentată p r i n aşezările d e l a V i d r a , G l i n a -
F u n d e n i , P a n t e l i m o n , P o peşti-Leordeni. C e r a m i c a a c e s t e i e p o c i , repre,
zentată d e v a s e d e l u t a r s ( o a l e , străchini, căni), a r e ornamentaţii f o r m a t e
d i n şiruri d e p u n c t e s a u d e l i n i i , f i i n d r ă s p î n d i t ă î n t o a t e l o c a l i t ă ţ i l e c i t a t e .
D e a s e m e n e a , a u f o s t g ă s i t e , în m u l t e p ă r ţ i a l e z o n e i p e r i u r b a n e , seceri,
c u ţ i t e , f i b u l e , t o p o a r e , v î r f u r i d e s ă g e ţ i şi d e s u l i ţ e , t o a t e t u r n a t e d i n b r o n z .
( i E p o c a f i e r u l u i a r e c a aşezări t i p i c e p e t e r i t o r i u l p e r i u r b a n localită­
ţ i l e P o p e ş t i ( p e A r g e ş ) , F u n d e n i ( D o b r o e ş t i ) şi P o p e ş t i - L e o r d e n i .
După c u m s e c o n s t a t ă , în u n e l e localităţi v e s t i g i i l e găsite arată o
suprapunere a epocilor, ceea c e d o v e d e ş t e o c o n t i n u i t a t e a vieţii, a l o ­
cuirii acestora.
E p o c a daco-romană e s t e cunoscută t o t p r i n „ d o v e z i " arheologice.
Vestigiile arheologice a l e e p o c i i d a c o - r o m a n e sînt m u l t m a i numeroase
şi c u o r ă s p î n d i r e t e r i t o r i a l ă m a i m a r e , c e e a c e d e n o t ă u n n i v e l d e s t u l
d e r i d i c a t d e viaţă p e n t r u e p o c a respectivă.
C e a m a i m a r e şi m a i i m p o r t a n t ă a ş e z a r e d a c i c ă d e p e t e r i t o r i u l
z o n e i p e r i u r b a n e a B u c u r e ş t i l o r e s t e , fără îndoială, a c e e a d c l a P o p e ş t i
(în p r e z e n t s a t a l c o m u n e i Mihăileşti), situată p e m a l u l d r e p t a l Argeşului,
considerată a f i r e n u m i t a A r g e d a v a , reşedinţa r e g e l u i , d a c Burebista.
Săpăturile e f e c t u a t e în această staţiune g e t o - d a c i c ă a s e c o l u l u i I I — I î.e.n.
a u s c o s l a i v e a l ă o c l ă d i r e m a r e , s o c o t i t ă à f i f o s t p a l a t u l r e g e l u i , şi n u m e ­
r o a s e f r a g m e n t e d e v a s e , m o n e d e şi f i b u l e d e a r g i n t .
L a limita d i n t r e localităţile B r a g a d i r u şi V i r t e j u a fost descoperit
u n v a s d e p ă m î n t c u 3 0 0 d e m o n e d e d e a r g i n t , a v î n d imitaţii d u p ă tetra-
drahmele regelui trac Lysimack. T o t a c e s t t i p d e m o n e d ă dacică s - a găsit
şi l a C o m a n a . Tezaurul scos d e l a Popeşti-Leordeni este alcătuit d i n
CONSIDERATtl ISTORICE
www.cimec.ro 77

m o n e d e d a c i c e c a r e c o n ţ i n imitaţii d u p ă t e t r a d r a h m e l e m a c e d o n e n e , iar
c e l d e l a F u n d e n i (Dobroeşti) m o n e d e c u imitaţii greceşti.
V a s u l î n c a r e a u f o s t g ă s i t e m o n e d e l e d e l a F u n d e n i e r a şi e l o i m i ­
taţie grecească, c u o r n a m e n t e în r e l i e f , i a r c e l d e l a S n a g o v , t o t o i m i t a ţ i e
d u p ă v a s e l e greceşti d i n D e l o s , e r a î m p o d o b i t c u r e p r o d u c e r i d u p ă m o ­
nede dacice.
L o c u i t o r i i aşezărilor d a c i c e d e p e t e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e s e
o c u p a u î n p r i m u l r î n d c u c r e ş t e r e a a n i m a l e l o r şi c u a g r i c u l t u r a . E s t e
p r o b a b i l c a î n c ă d e a t u n c i r a m a d u n ă r e a n ă a B u r n a z u l u i , l a G r e a c a , şi
cea argeşană a Cîmpiei N e a j l o v u l u i , l a Popeşti — Adunaţii-Copăceni,
să f i c u n o s c u t c u l t u r a viţei d e v i e . P e s c u i t u l , d a t o r i t ă prezenţei u n o r
î n t i n s e l a c u r i şi b ă l ţ i — S n a g o v , C ă l d ă r u ş a n i , Ţ i g ă n e ş t i , C o m a n a , Greaca,
C e r n i c a e t c . — c o n t i n u a s ă o c u p e şi î n e p o c a d a c i c ă u n l o c d e s t u l d e i m p o r ­
t a n t în ocupaţia l o c u i t o r i l o r .
U r m e ale e p o c i i r o m a n e s - a u g ă s i t î n m a i m u l t e p ă r ţ i a l e z o n e i p e r i ­
u r b a n e , f i i n d r e p r e z e n t a t e d e u n e l t e d e muncă, a r m e , o b i e c t e c a s n i c e ,
m o n e d e etc.
A l t e v e s t i g i i , r e p r e z e n t a t e d em o n e d e , d i f e r i t e o b i e c t e c a s n i c e , u n e l t e
m e ş t e ş u g ă r e ş t i şi a g r i c o l e , a r m e , v î r f u r i d e s u l i ţ e şi d e s ă g e ţ i e t c . , a u
mai f o s t d e s c o p e r i t e şi î n a l t e l o c a l i t ă ţ i a l e z o n e i p e r i u r b a n e , c u m sînt
d e exemplu M o g o ş o a i a , C ă ţ e l u , J i l a v a , M ă g u r e l e , C i o r o g î r l a , Chitila,
A r c u d a , B u f t e a , Căciulaţi, Brăneşti, Ţigăneşti e t c . , d o v e d i n d u - s e astfel
p r e z e n ţ a omului p e î n t r e g u l t e r i t o r i u p e r i u r b a n d i n c e l e m a i v e c h i t i m p u r i .
P e r i o a d a d a c o - r o m a n ă , „ f a v o r a b i l ă v i e ţ i i p a ş n i c e şi d e c i î n d e s i r i i p o p u l a ţ i e i "
( V . M i h ă i l e s c u , 1 9 2 4 a , p . 9 5 ) , a c o n s t i t u i t o etapă d e p r o g r e s e c o ­
n o m i c şi d e c r e ş t e r e a n u m ă r u l u i d e a ş e z ă r i şi d e p o p u l a ţ i e p e î n t r e g u l
teritoriu a l a c t u a l e i z o n e p e r i u r b a n e .

P e r i o a d a p o s t r o m a n ă e s t e c a r a c t e r i z a t ă d e a p a r i ţ i a şi d e z v o l t a r e a
f e u d a l i s m u l u i , d e migraţiile p o p o a r e l o r . P r i m e l e p o p o a r e m i g r a t o a r e c e
se abat p e m e l e a g u r i l e z o n e i p e r i u r b a n e s î n t c e l e g e r m a n i c e , d e l a c a r e
n u rămîn u r m e p r e a m u l t e . U r m e a z ă a p o i m i g r a ţ i a p o p o a r e l o r s l a v e , c a r e
lasă p r e t u t i n d e n i î n această zonă n u m e r o a s e influenţe d e o r d i n o n o m a s t i c ,
t o p o n i m i c , e t n o g r a f i c , f o l c l o r i c , datorită c o l o c u i r i i c u a u t o h t o n i i d a c o ­
români f V l ă s i a , I l f o v , I l f o v ă ţ , C r e v e d i a , Snagov, Sabar, Ciorogîrla,
Răstflj^ca, C o c i o v a l i ş t e a , C o c i o c , C î l n ă u , C î l n i ş t e a ) . U l t i m e l e p o p o a r e
migratoare — pecenegii, c u m a n i i şi t ă t a r i i — ş i - a u f ă c u t c u n o s c u t ă p r e ­
z e n ţ a t o t p r i n i n f l u e n ţ e d e n a t u r ă , t o p o n i m i c ă , o n o m a s t i c ă şi l e x i c ă , î n
d e c u r s u l Becolelor I X — X I I I .
P r o b e l e a r h e o l o g i c e şi i s t o r i c e c a r e d o v e d e s c e x i s t e n ţ a u n o r p u t e r n i c e
aşezări d a c o - r o m a n e şi a u n e i n u m e r o a s e p o p u l a ţ i i a u t o h t o n e î n c ă c u
m u l t t i m p înainte d e v e n i r e a p o p o a r e l o r m i g r a t o a r e sînt edificatoare
a s u p r a particularităţilor t e r i t o r i u l u i p e r i u r b a n , a s u p r a p r o c e s u l u i care
a a v u t l o c în t i m p u l c o l o c u i r i i populaţiei l o c a l e c u p o p o a r e l e migratoare.
78 www.cimec.ro PARTEA A III-A. POPULAŢIA Şl AŞEZĂRILE

L o c u i t o r i i aşezărilor d a c o - r o m a n e a u s u f e r i t influenţe m a i m a r i s a u m a i
m i c i d i n p a r t e a p o p o a r e l o r m i g r a t o a r e , în funcţie d e g r a d u l în c a r e a a v u t
l o c convieţuirea — căci o m a r e p a r t e d i n l o c a l n i c i s e m u t a u tempor a r
î n nesfârşiţii „ c o d r i " a i t e r i t o r i u l u i p e r i u r b a n — şi d e t i m p u l c î t a d u r a t
această convieţuire.
P e t e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e a B u c u r e ş t i l o r s e află m a i m u l t e l o c u r i
s a u localităţi i s t o r i c e d e i n t e r e s l o c a l s a u naţional. C a c e a m a i cunoscută
e s t e C ă l u g ă r e n i , l o c a l i t a t e a şi î m p r e j u r i m i l e s a l e , c u t e r e n u r i s m î r c o a s e
şi m l ă ş t i n o a s e d r e n a t e d e r î u l N e a j l o v , u n d e M i h a i V i t e a z u l a o b ţ i n u t o
r ă s u n ă t o a r e şi c a t e g o r i c ă v i c t o r i e î n l u p t a c e a d a t - o c u a r m a t e l e t u r c e ş t i ,
în 1 5 9 5 . P e l o c u l u n d e s - a u d a t a p r i g e l e l u p t e a f o s t c o n s t r u i t , în 1 9 3 5 ,
p e s t e rîul N e a j l o v , u n p o d d i n b e t o n a r m a t , l a a l e cărui c a p e t e a u f o s t
a p l i c a t e c î t e d o u ă b a s o r e l i e f u r i ( u n u l c u c a p u l l u i M i h a i V i t e a z u l şi a l t u l c u
stema Ţării R o m â n e ş t i ) , i a r în i m e d i a t a a p r o p i e r e a p o d u l u i , p e m a l u l
d r e p t , s e află, f i i n d construită în 1 8 6 2 , d e către Şerban C a n t a c u z i n o , o
t r o i ţ ă în c i n s t e a şi a m i n t i r e a p r e ţ i o a s e i v i c t o r i i .
P e a c t u a l u l t e r i t o r i u a l z o n e i p e r i u r b a n e m a i s î n t şi a l t e l o c a l i t ă ţ i
u n d e s - a u m a i d a t l u p t e , b i n e î n ţ e l e s n i c i u n a d e p r o p o r ţ i i l e şi d e î n s e m ­
n ă t a t e a c e l e i d e l a Călugăreni. A s t f e l , în a n u l 1 5 3 0 , în t i m p u l d o m n i e i
l u i R a d u d e l a A f u m a ţ i , a r e l o c în l o c a l i t a t e a n a t a l ă a d o m n i t o r u l u i , s a t u l
Afumaţi, o aprigă bătălie c u t u r c i i , c a r e s e soldează c u v i c t o r i a românilor
şi d e c i c u n e i z b u t i r e a t u r c i l o r d e a - 1 s c h i m b a p e d o m n . î n 1 5 9 5 , l a B u -
c i u m e n i (Budeşti), p e t e r e n u r i l e smîrcoase d e a i c i , a r e l o c o luptă între
a r m a t e l e l u i M i h a i V i t e a z u l şi t u r c i , a n g a j a t ă d e r o m a n i p e n t r u a - i h ă r ţ u i
pe turci.

POPULAŢIA

C a p r i n c i p a l ă f o r ţ ă t r a n s f o r m a t o a r e şi c r e a t o a r e a zonei periurbane,
p r o d u c ă t o a r e şi c o n s u m a t o a r e , c a r e s e caracterizează p r i n t r - o accentuată
schimbare şi m o b i l i t a t e , d e t e r m i n î n d e v o l u ţ i a , m o d i f i c a r e a şi v a l o r i f i c a r e a
neîncetată a mediului înconjurător, populaţia reprezintă, prin prisma
geografiei, o d e o s e b i t ă i m p o r t a n ţ ă î n s t u d i i l e d e s i n t e z ă şi d c a n a l i z ă ,
teritoriale şi g e n e r a l e , teoretice şi practice.
, P e n t r u studiile zonelor p e r i u r b a n e , cunoaşterea t u t u r o r problemelor
de populaţie e s t e strîns legată n u n u m a i d e a s p e c t u l documentar, d e a l
evoluţiei funcţionale şi a l t r a n s f o r m ă r i i mediului natural, d e a l modi­
ficărilor social-culturale, c i şi, m a i ales, d e potenţialul u m a n existent,
.de p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e şi c a r a c t e r i s t i c i l e sale actuale, pentru a s e cunoaşte
stadiul l a care s 7 a a j u n s , p o s i b i l i t ă ţ i l e şi c o n d i ţ i i l e o f e r i t e p e n t r u defini­
t i v a r e a şi d e t e r m i n a r e a r o l u l u i d e perspectivă a l a c e s t o r z o n e periurbane.
COPULAŢIA
www.cimec.ro 79

EVOLUŢIA N U M E R I C A A POPULAŢIEI

Evoluţia cantitativă a populaţiei z o n e i p e r i u r b a n e a Bucureştilor

•este oglindită în recensămintele e f e c t u a t e d e - a l u n g u l a n i l o r , începînd
•din 1 8 3 1 .
R e c e n s ă m i n t u l d i n 1 8 3 1 e s t e p r i m a e x p r i m a r e cifrică a situaţiei
populaţiei p e localităţi, favorizînd r e d a r e a u n e i i m a g i n i a p r o p i a t e d e
r e a l i t a t e a n u m ă r u l u i p o p u l a ţ i e i şi a g r u p ă r i l o r s a l e î n t e r i t o r i u — î n a c e a
p e r i o a d ă . D e s i g u r , a t î t n u m ă r u l , c î t şi g r u p a r e a p o p u l a ţ i e i î n r e g i s t r a t ă
l a 1 8 3 1 sînt strîns l e g a t e d e condiţiile i s t o r i c o - s o c i a l e a n t e r i o a r e . P r i v i t
e v o l u t i v , numărul populaţiei t e r i t o r i u l u i z o n e i p e r i u r b a n e a Bucureştilor
a c r e s c u t d e l a 7 1 2 0 0 în 1 8 3 1 l a 1 6 7 8 1 5 în 1 8 9 0 , l a 2 6 1 0 4 5 în 1 9 1 2 , l a
- 3 1 6 0 0 0 în 1 9 3 0 , l a 3 6 1 9 5 0 în 1 9 4 1 , l a 3 7 4 0 2 0 î n 1 9 4 8 , l a 4 0 4 3 6 0 î n 1 9 5 6 ,
l a 4 3 9 8 1 5 î n 1 9 6 6 şi h i 1 6 8 0 0 0 î n 1 9 7 0 , a d i c ă o c r e ş t e r e a b s o l u t ă d e 3 9 6 7 0 0
d e l o c u i t o r i s a u d e 6 , 5 o r i în p e r i o a d a 1 8 3 1 — 1 9 7 0 . M e d i a anuală d e creştere
în această p e r i o a d ă a f o s t d c 2 8 4 0 d e p e r s o a n e , însă c a a d i f e r i t f o a r t e
m u l t d e l a o p e r i o a d ă d e t i m p l a a l t a şi m a i a l e s d c l a o l o c a l i t a t e l a a l t a ,
î n f u n c ţ i e d e c o n d i ţ i i l e s o c i a l - i s t o r i c e şi e c o n o m i c e .
Fluctuaţiile d e s t u l d e m a r i d e l a o p e r i o a d ă l a a l t a sînt r e z u l t a t u l
c o n d i ţ i i l o r s o c i a l - i s t o r i c e şi e c o n o m i c e , c e l e d o u ă r ă z b o a i e m o n d i a l e p u -
nîndu-şi în m o d e v i d e n t a m p r e n t a a s u p r a v a l o r i l o r d e creştere a populaţiei.
L a c a t a g r a f i a d i n 1 8 3 1 , localităţile c u c e l m a i m a r e număr d e l o c u i t o r i
e r a u Crivăţ — 1 1 3 0 , B o l i n t i n - V a l e — 1 1 2 0 , T u n a r i — 1 0 2 0 , Dărăşti-
I l f o v — 8 8 0 , Domneşti — 8 2 0 , Copăceni — 8 0 0 , B e r c e n i — 8 0 0 , G r e a c a —
800, Floreştii d e Sus — 800, H o t a r e l e — 790, Mihăileşti — 7 6 0 , I z ­
v o a r e l e — 7 5 0 , D ă r ă ş t i - V l a - ş c a — 7 3 5 , G ă i s e n i — 7 3 0 , C o l i b a ş i — 7 0 5 şi
O g r e z e n i — 7 0 0 . S a t e l e c u c e l m a i m i c număr d e l o c u i t o r i e r a u a t u n c i
P ă r o a i a şi C î n d e a s c a — s u b 5 0 ; V î n ă t o r i , F u n d e n i ( D o b r o e ş t i ) , C o z i e n i ,
Găneasa, M o a r a D o m n e a s c ă , Orăşti, M a n o l a c h c , M o v i l a , Moşteni (Ulmi),
O l t e n i şi D r ă g ă n e s c u — s u b 1 0 0 d e l o c u i t o r i .
î n 1 9 6 6 , d i n p u n c t u l d e v e d e r e a l grupării localităţilor d u p ă n u m ă r u l
d e l o c u i t o r i , s c c o n s t a t ă c ă g r u p ă r i l e c u p r i n s e î n t r e 5 0 0 şi 4 0 0 0 d e l o c u i t o r i
sînt p r e d o m i n a n t e , deţinînd 7 9 , 2 % d i n numărul t o t a l a l localităţilor
şi 7 1 , 3 % d i n p o p u l a ţ i a t o t a l ă a z o n e i p e r i u r b a n e , l o c a l i t ă ţ i l o r c u p e s t e
4 0 0 0 d e l o c u i t o r i r e v e n i n d u - l e 2 6 , 7 % d i n populaţia totală, i a r localită­
ţilor j c u m a i puţin d e 5 0 0 d e l o c u i t o r i n u m a i 2 % .
« i a n u l 1 9 7 0 , p e t e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e a Bucureştilor l o c u i a u
4 6 8 0 0 0 d e p e r s o a n e , g r u p a t e în 2 3 2 d e localităţi, c a r e alcătuiesc, d i n
p u n c t d e v e d e r e a d m i n i s t r a t i v , 7 5 £ e c o m u n e şi u n o r a ş . R e p a r t i ţ i a g e o ­
grafică a localităţilor m a r i s a u m i c i e s t e strîns legată d e evoluţia l o r
istorică, neînregistrîndu-se a r e a l e d i s t i n c t e c u o populaţie m a i numeroasă
s a u a l t e l e c u populaţie redusă. Totuşi, l a o p r i v i r e generală, s e remarcă
existenţa u n e i p o p u l a ţ i i . c e v a m a i n u m e r o a s ă în i m e d i a t a a p r o p i e r e a
B u c u r e ş t i l o r , p e t e r a s e l e şi î n l u n c a A r g e ş - S a b a r , î n C î m p i a d e s u b s i d e n ţ ă
şi î n l u n c a I a l o m i ţ e i .
BO www.cimec.ro PARTEA A III-A. POPULAŢIA SI AŞEZĂRILE

E v o l u ţ i a generală a numărului d e l o c u i t o r i a i localităţilor zonei

p e r i u r b a n e r e l i e f e a z ă o d i n a m i c ă d i f e r i t ă d e l a o l o c a l i t a t e l a a l t a şi d e
l a o p a r t e a z o n e i l a a l t a . M a r e a m a j o r i t a t e a l o c a l i t ă ţ i l o r a v e a în 1 8 3 1
s u b 1 0 0 0 d e l o c u i t o r i , d e c i o bază d e p l e c a r e generală r e l a t i v apropiată.
C r e ş t e r e a d e l a 1 8 3 1 l a 1 8 9 0 e s t e î n g e n e r a l l e n t ă . I n t r e 1 8 9 0 şi 1 9 3 0 s e
manifestă o p r i m ă d e o s e b i r e în evoluţie, localităţile m a i m i c i , c u o e c o ­
n o m i e m a i p u ţ i n c o m p l e x ă , a u o creştere redusă, în t i m p c e g r u p a l o c a l i ­
tăţilor c u o e c o n o m i e m a i dezvoltată — în s p e c i a l c e l e d i n apropierea
Bucureştilor — înregistrează o creştere d e s t u l d e puternică. U r m e a z ă
o p e r i o a d ă d e c r e ş t e r e g e n e r a l ă l e n t ă ( c u e x c e p ţ i a l o c a l i t ă ţ i i P e r i ş , în f o r m a
s a actuală), datorită p r i m u l u i război m o n d i a l . P e r i o a d a 1 9 3 0 — 1 9 4 1 are,
de asemenea, o creştere r e l a t i v redusă, însă c u u n c i e variaţii, în s p e c i a l
creşteri s p e c t a c u l o a s e l a u n e l e c o m u n e d i n i m e d i a t a a p r o p i e r e a oraşului :
P a n t e l i m o n şi P o p e ş t i - L e o r d e n i . U r m e a z ă o n o u ă p e r i o a d ă , 1 9 4 1 — 1 9 4 8 ,
c u creşteri n e î n s e m n a t e s a u c h i a r c u scăderi a l e n u m ă r u l u i d e l o c u i t o r i ,
f a c t o r u l d e t e r m i n a n t f i i n d c e l d e - a l d o i l e a război m o n d i a l . După 1948
a r e l o c o diferenţiere evidentă a localităţilor d i n p u n c t u l d e v e d e r e a l
evoluţiei populaţiei. A s t f e l , în p e r i o a d a 1 9 4 8 — 1 9 7 0 d i n a m i c a p o p u l a ţ i e i
s e prezintă s u b t r e i a s p e c t e p r i n c i p a l e : creşteri f o a r t e uşoare, înregistrate
î n l o c a l i t ă ţ i l e c u e c o n o m i e a g r i c o l ă şi c u p r i n z î n d m a j o r i t a t e a a ş e z ă r i l o r ;
creşteri m e d i i , m a n i f e s t a t e în g e n e r a l d e l o c a l i t ă ţ i l e m a i d e z v o l t a t e , c u o
e c o n o m i e r e l a t i v m a i c o m p l e x ă ; creşteri m a r i , înregintrate d e localităţile
c u m a r i unităţi i n d u s t r i a l e s a u s i t u a t e în i m e d i a t a a p r o p i e r e a B u c u r e ş t i l o r
( P a n t e l i m o n , Popeşti-Leordeni, J i l a v a , B u f t e a , O t o p c n i , V o l u n t a r i e t c . ) .
P e n t r u localităţile d i n i m e d i a t a a p r o p i e r e a Bucureştilor r o l u l d e b a z ă
în creşterea populaţiei 1-a a v u t s p o r u l m i g r a t o r . C e l m a i c o n c l u d e n t exemplu
e s t e a l c o m u n e i V o l u n t a r i , a cărei p o p u l a ţ i e e s t e p r o v e n i t ă i n c e a m a i m a r e
p a r t e d i n afară, prezentînd u n g r a d r i d i c a t d e e t e r o g e n i t a t e a ocupaţiilor
şi o d i v e r s i t a t e m a r e a l o c u r i l o r i n i ţ i a l e d e m u n c ă .

DENSITATEA

C a r a p o r t î n t r e n u m ă r u l d e l o c u i t o r i şi d i f e r i t e c a t e g o r i i d e s u p r a f e ţ e ,
d e n s i t a t e a populaţiei înregistrează v a l o r i c e s e d e n H c h o s c i n funcţie d e
m ă r i m e a s u p r a f e ţ e i r e s p e c t i v e şi d e p o p u l a ţ i e .

D e n s i t a t e a generală. D e - a lungul timpurilor, densitatea medie a

populaţiei d i n z o n a periurbană a Bucureştilor a p r e z e n t a t v a l o r i d i f e r i t e
în funcţie d e p o p u l a ţ i a t o t a l a . A s t f e l , în 1 8 3 1 , d e n s i t a t e a m e d i c a populaţiei
p e întreaga z o n ă p e r i u r b a n ă a f o s t d e 2 0 l o c / k m , în 1 8 9 0 a c r e s c u t l a
2

4 7 l o c / k m , în 1 9 1 2 l a 7 2 l o c / k m , în 1 9 3 0 l a 8 8 l o c / k m , în 1 9 4 1 l a 1 0 2
2 2 2

l o c / k m , în 1 9 5 6 l a 1 1 3 l o c / k m
a
şi l a 1 3 1 l o c / k m
2
în 1 9 7 0 .
2
 POPULAŢIA
www.cimec.ro
î n r a p o r t c u d e n s i t a t e a m e d i e p e ţară s a u a a l t o r r e g i u n i a l e ţării,
zona periurbană a Bucureştilor înregistrează o d e n s i t a t e superioară.
C a r e p a r t i ţ i e g e o g r a f i c ă s e r e m a r c ă o d i f e r e n ţ i e r e în t i m p a e v o l u ţ i e i
d e n s i t ă ţ i i g e n e r a l e d e l a o p a r t e l a a l t a a z o n e i şi d e l a o l o c a l i t a t e l a a l t a .
î n 1 8 9 0 , densităţile c e l e m a i r i d i c a t e s e înregistrau în C î m p i a d e subsi­ r

d e n ţ ă şi î n l u n c a A r g e ş - S a b a r . î n 1 9 3 0 , a l ă t u r i d e a r i a v e c h e d e d e n s i t a t e
m a r e a x a t ă p e A r g e ş şi S a b a r î n c e p e s ă s e s c h i ţ e z e u n a r e a l î n jurul
B u c u r e ş t i l o r şi a l t u l în n o r d , p e v a l e a I a l o m i ţ e i ; în 1 9 7 0 c e l e m a i r i d i c a t e
densităţi s e înregistrau în j u r u l c a p i t a l e i ( f i g . 4 ) .

D e n s i t a t e a agricolă. î n funcţie d e t e r e n u r i l e a g r i c o l e , densitatea

p o p u l a ţ i e i a î n r e g i s t r a t v a l o r i d i f e r i t e d e l a o p e r i o a d ă l a a l t a şi d e l a
o c o m u n ă l a a l t a . A s t f e l , în 1 8 9 0 , d e n s i t a t e a agricolă e r a d e 0 , 3 6 loc/ha,
în 1 9 3 8 d e 0 , 7 0 l o c / h a , i a r în 1 9 7 0 d e 1 , 7 l o c / h a ( 1 7 0 l o c / k m ) . 2

P e localităţi, în 1 8 9 0 , c e l e m a i r i d i c a t e densităţi a g r i c o l e s e înre­

g i s t r a u î n C î m p i a d e s u b s i d e n ţ ă , î n l u n c a A r g e ş - S a b a r şi î n l u n c a I a l o m i ţ e i ,
c a u r m a r e a concentrării m a i m a r i a p o p u l a ţ i e i în a c e s t e părţi, în t i m p
c e în cîmpiile Mostiştei, B u r n a z u l u i , Cîlnăului, Vlăsiei densităţile e r a u r e ­
lativ reduse.
î n 1 9 7 0 , densităţile a g r i c o l e c e l e m a i m a r i e r a u g r u p a t e în j u r u l
B u c u r e ş t i l o r , î n C î m p i a d e s u b s i d e n ţ ă şi î n l u n c i l e I a l o m i ţ e i şi A r g e ş - S a b a r ,
i a r c î m p i i l e V l ă s i e i , M o s t i ş t e i şi C î l n ă u l u i î n r e g i s t r a u c e l e m a i s c ă z u t e v a l o r i .

D e n s i t a t e a rezidenţială. R a p o r t u l d i n t r e p o p u l a ţ i e şi suprafaţa
clădită reprezintă d e n s i t a t e a rezidenţială, utilizată c u precădere în s t u d i i l e
a ş e z ă r i l o r şi î n l u c r ă r i l e d e s i s t e m a t i z a r e t e r i t o r i a l ă . A c e a s t ă d e n s i t a t e
reflectă „ î n c ă r c ă t u r a " c u populaţie a i n t r a v i l a n u l u i , avînd tangenţe c u
d e n s i t a t e a c l ă d i r i l o r şi m ă r i m e a a ş e z ă r i l o r , d a r n e s u p r a p u n î n d u - s e c u
acestea.
î n 1 9 7 0 , d e n s i t a t e a rezidenţială m e d i e p e întreaga zonă periurbană
a înregistrat a p r o a p e 3 0 d e l o c u i t o r i l a h e c t a r ( s a u 3 0 0 0 l o c / k m ) , d a r 2

e a diferă d e s t u l d e m u l t d e l a o c o m u n ă l a a l t a , în funcţie d e numărul

d e l o c u i t o r i şi d e s u p r a f a ţ a c l ă d i t ă . C e l e m a i r i d i c a t e d e n s i t ă ţ i r e z i d e n ţ i a l e
a u c o m u n e l e B e r c e n i şi C o r n e t u , d u p ă c a r e u r m e a z ă D o b r o e ş t i , V o l u n t a r i ,
D ă r ă ş t i - U f o v şi V ă r ă ş t i , B o l i n t i n - V a l e , Ş t e f ă n e ş t i , M o a r a V l ă s i e i , C o l i b a ş i ,
Periş, F u n d e n i .
^ n repartiţia geografică a densităţii rezidenţiale s e remarcă o f r e c ­
v e n ţ ă însemnată, a densităţilor c u p r i n s e î n t r e 2 5 0 0 şi 3 0 0 0 d e l o c u i t o r i
la k m 9
î n v a l e a şi p e t e r a s e l e A r g o g u l u i şi S a b a r u l u i şi o p r e d o m i n a r e
a densităţilor c u p r i n s e între 3 0 0 0 şi 3 5 0 0 p e v ă i l e D î m b o v i ţ e i şi C o l e n t i n e i
în a m o n t e d e Bucureşti.
D i n p u n c t u l d e v e d e r e a l densităţii u r b a n e , datorită prezenţei o r a ­
şului B u c u r e ş t i , z o n a p e r i u r b a n ă înregistrează v a l o r i c u t o t u l n e î n s e m n a t e ,
s u b 3 l o c / k m , în s c h i m b d e n s i t a t e a rurală s e s u p r a p u n e a p r o a p e c u
2

d e n s i t a t e a generală, atingînd 1 2 8 l o c / k m . 2
82 www.cimec.ro
 ORULAŢIA
www.cimec.ro
MIŞCAREA POPULAŢIEI

F e n o m e n u l demografic c u n o s c u t s u b n u m e l e d e „mişcarea populaţiei"'

s e r e f e r a l a creşterile s a u descreşterile populaţiei în c a d r u l u n u i t e r i t o r i u , ,
d a t o r a t e s p o r u l u i n a t u r a l ( p r i n n a t a l i t a t e şi m o r t a l i t a t e ) şi s p o r u l u i m i ­
g r a t o r ( i m i g r ă r i s a u e m i g r ă r i ) . î n f u n c ţ i e d e v a l o r i l e n a t a l i t ă ţ i i şi m o r t a ­
l i t ă ţ i i s a u a l e i m i g r ă r i l o r şi e m i g r ă r i l o r , s p o r u r i l e r e s p e c t i v e p o t f i p o z i t i v e
sau negative. •

N a t a l i t a t e , m o r t a l i t a t e , s p o r n a t u r a l . Repartiţia teritorială a nata­

lităţii p r e z i n t ă m a r i d i f e r e n ţ e d e l a u n a n l a a l t u l s a u d e l a o l o c a l i t a t e
l a a l t a . î n z o n a periurbană a Bucureştilor i n d i c e l e m e d i u d e n a t a l i t a t e a
înregistrat oscilaţii r e l a t i v însemnate. A s t f e l , în p e r i o a d a 1941 —1946
n a t a l i t a t e a a a v u t v a l o r i d e s t u l d e s c ă z u t e , a p o i în 1 9 5 5 — 1 9 5 6 a c r e s c u t
l a p e s t e 20°/oo- î n
perioada 1960—1966, i n d i c e l e d e n a t a l i t a t e a coborît
î n t r e 1 1 şi 1 4 ° / , p e n t r u c a î n 1 9 6 7 — 1 9 7 0 s ă a t i n g ă v a l o r i d e p e s t e 2 5 % o -
0 0

C r e ş t e r e a v e r t i g i n o a s ă şi i m p o r t a n t ă a n a t a l i t ă ţ i i d u p ă ] 9 6 6 s e
datoreşte măsurilor d e r e d r e s a r e a natalităţii l u a t e d e c o n d u c e r e a d e s t a t ,
c a u r m a r e a tendinţei a c c e n t u a t e d e scădere a numărului d e născuţi,
î n această perioadă, i n d i c e l e m e d i u d e n a t a l i t a t e s - a s i t u a t l a v a l o r i d e s t u l
de m a r i : 8 comune c u u nindice sub 20%o> 4 0 d e comune c u valori a l e
n a t a l i t ă ţ i i c u p r i n s e î n t r e 2 0 şi 3 0 / , 2 7 d e c o m u n e c u 3 0 — 4 0 ° / , i a r o
0
M 0 0

comună a înregistrat p e s t e ^ O / ^ . 0

I n repartiţia geografică a i n d i c e l u i d e n a t a l i t a t e p e c o m u n e se
evidenţiază g r u p a r e a v a l o r i l o r s i t u a t e s u b 2 0 % î n s u d - v e s t u l şi s u d u l
0

z o n e i p e r i u r b a n e , g r u p a r e axată p e l u n c a Argeş-Sabar, l u n c a N e a j l o v u l u i
şi C î m p i a B u r n a z u l u i , o f r e c v e n ţ ă î n s e m n a t ă a i n d i c e l u i c u p r i n s î n t r e 2 0
şi 3 0 ° / î n n o r d u l şi î n e x t r e m i t a t e a n o r d - v e s t i c ă a z o n e i , c a şi î n a r i a .
0 0

î n c o n j u r ă t o a r e oraşului B u c u r e ş t i ; exiBtenţa u n u i n u m ă r m a r e d e l o c a ­
lităţi c u i n d i c i d e p e s t e 3 0 / în l u n c a D î m b o v i ţ e i , p e v a l e a C o l e n t i n e i , .
0
M

î n C î m p i a d e s u b s i d e n ţ ă şi p e v ă i l e C o c i o v a l i ş t e a şi M o s t i ş t e a .
Indicele de mortalitate a î n r e g i s t r a t , în u l t i m i i 1 0 a n i , v a l o r i m e d i i
c a r e a u o s c i l a t în j u r u l a 1 0 ° / (în 1 9 6 8 i n d i c e l e m e d i u p e î n t r e a g a z o n ă
0 0

periurbană a f o s t d e 1 0 , 2 / ) . P e localităţi, m o r t a l i t a t e a prezintă d e o s e b i r i

0
0 0

d e s t u l d e m a r i , evidenţiindu-se d i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e cîteva grupări

t e r i t o r i a l e . A s t f e l , c e l m a i scăzut i n d i c e d e m o r t a l i t a t e ( s u b 10°/ ) s e 0 0

g r u p a f c z ă , c a o c e n t u r ă , î n j u r u l o r a ş u l u i B u c u r e ş t i şi î n z o n a d e c o n f l u e n ţ ă
a N e a j l o v u l u i c u Argeşul. I n d i c e l e c u v a l o r i m e d i i ( 1 0 — 1 5 % , ) cuprinde-
t o t r e s t u l z o n e i p e r i u r b a n e , Cîmpia> d e s u b s i d e n ţ ă e v i d e n ţ i i n d u - s e c u o
frecvenţă m a i m a r e a i n d i c e l u i , d e 1 4 —15°/ . 0 0

Sporul natural, reprezentînd diferenţa dintre născuţi şi decedaţi,,

are o i m p o r t a n ţ ă deosebită în creşterea numărului d e l o c u i t o r i .
î n z o n a periurbană a Bucureştilor, s p o r u l n a t u r a l a v a r i a t d e s t u l
d e m u l t d e l a u n a n l a a l t u l şi d e l a o l o c a l i t a t e l a a l t a . î n perioada.
1965—1969, sporul m e d i u n a t u r a l a fost d e 12,8 % p e an. 0
84 www.cimec.ro PARTEA A llt-A. POPULAŢIA Şl AŞEZĂRILE

Repartiţia geografică a s p o r u l u i n a t u r a l evidenţiază existenţa u n o r

grupări s a u a r e a l e în c a r e a u frecvenţe m a i însemnate a n u m i t e v a l o r i a l e
a c e s t u i i n d i c e . A s t f e l , c e l m a i s c ă z u t s p o r n a t u r a l s e g r u p e a z ă î n s u d u l şi
în e x t r e m i t a t e a n o r d - v e s t i c ă a z o n e i p e r i u r b a n e , a v î n d o f r e c v e n ţ ă i m p o r ­
t a n t ă şi î n n o r d u l şi v e s t u l z o n e i . V a l o r i l e m e d i i a l e i n d i c e l u i s p o r u l u i
n a t u r a l ( î n t r e 1 0 şi 1 5 ° / ) s î n t g r u p a t e î n v e s t u l şi s u d - v e s t u l o r a ş u l u i
0 0

B u c u r e ş t i , î n n o r d u l şi n o r d - e s t u l z o n e i p e r i u r b a n e şi p e v a l e a C î l n ă u l u i .
S p o r u l n a t u r a l c e l m a i r i d i c a t ( p e s t e 15°/oo) s e î n r e g i s t r e a z ă în l o c a l i t ă ţ i l e
d e p e v ă i l e D î m b o v i ţ e i , C o l e n t i n e i şi C o c i o v a l i ş t e i .

M i ş c a r e a m i g r a t o r i e . S c h i m b u r i l e d e p o p u l a ţ i e d i n t r e o r e g i u n e şi
a l t a s a u d i n t r e o l o c a l i t a t e şi a l t a r e p r e z i n t ă g r a d u l d e a t r a c t i v i t a t e d e m o ­
g r a f i c ă şi r e f l e c t ă d e z v o l t a r e a s a u p e r s p e c t i v e l e d e dezvoltare a regiunii
s a u localităţii r e s p e c t i v e . î n z o n a periurbană, f l u x u r i l e a c e s t e i mişcări
m i g r a t o r i i a u a v u t î n m a r e a , l o r m a j o r i t a t e d i r e c ţ i a B u c u r e ş t i şi m u l t
m a i puţine a u v i z a t u n e l e localităţi c u o d e z v o l t a r e economică c o m p l e x ă ,
în c a r e i n d u s t r i a a a v u t u n l o c d e f r u n t e . D a t o r i t ă însă restricţiilor d e s t a ­
b i l i r e în Bucureşti, o m a r e p a r t e d i n curenţii d e m i g r a r e s p r e a c e s t oraş
s - a o p r i t în c o m u n e l e l i m i t r o f e oraşului ( s u b u r b a n e ) , generînd o creştere
considerabilă a populaţiei a c e s t o r a . C u excepţia c o m u n e i O t o p e n i , unde
n u m ă r u l c e l o r p l e c a ţ i a depăşit p e a l c e l o r veniţi, în t o a t e c e l e l a l t e l o c a ­
lităţi s u b u r b a n e s p o r u l m i g r a t o r a a t i n s v a l o r i însemnate. D u p ă n u m ă r ,
p e p r i m u l l o c s e s i t u e a z ă V o l u n t a r i şi P a n t e l i m o n , d u p ă c a r e u r m e a z ă
G l i n a , C h i t i l a , B r a g a d i r u , J i l a v a , C h i a j n a şi P o p e ş t i - L e o r d e n i . E s t e i n t e ­
resantă evoluţia c o m u n e i V o l u n t a r i , c e a m a i ttnără d i n zonă, c a r e a d e v e n i t
c e a m a i m a r e l o c a l i t a t e r u r a l ă a ţării — c u p e s t e 1 7 0 0 0 d e l o c u i t o r i î n
1 9 7 0 , f a ţ ă d e 6 6 0 0 în 1 9 5 6 — şi c a r e e s t e şi o e a m a i t i p i c ă a ş e z a r e d o r m i t o r
d i n ţ a r ă , a p r o a p e în t o t a l i t a t e p o p u l a ţ i a n a u c t i v ă l u c r î n d î n B u c u r e ş t i
s a u în l o c a l i t ă ţ i l e apropiate.
S p o r u l m i g r a t o r a r e o importanţă apreoiabilă în c a r a c t e r i z a r e a e c o ­
n o m i c ă a u n e i r e g i u n i s a u a u n e i l o c a l i t ă ţ i , c o n s t i t u i n d în a c e l a ş i t i m p
şi u n i n d i c a t o r d e a n a l i z ă t e r i t o r i a l ă . D e a c e e a , i n d i c e l e s p o r u l u i m i g r a t o r
p o a t e f i s o c o t i t c a u n indice de atractivitate demografică, deoarece e l repre­
zintă v a l o a r e a atracţiei exercitată d e o l o c a l i t a t e , în funcţie d e a n u m i t e
criterii — economice, sociale, naturale.
P e t e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e , în funcţie d e d e z v o l t n r c a economică
a l o c a l i t ă ţ i l o r şi m a i a l e s d e a t r a c ţ i a e x e r c i t a t ă d e o r a ş u l B u c u r e ş t i , i n d i c e l e
d e a t r a c t i v i t a t e demografică — p e c a r e l - a m c o n s i d e r a t a f i direct pro­
p o r ţ i o n a l c u d i f e r e n ţ a d i n t r e v e n i ţ i şi p l e c a ţ i şi i n v e r s " p r o p o r ţ i o n a l c u

p o p u l a ţ i a t o t a l ă : Id = — T — »d e c i putînd a v e a valon pozitive s a u

negati v e — diferă d e l a o l o c a l i t a t e l a a l t a şi d e l a o p a r t e a z o n e i l a a l t a .
După a c e s t i n d i c e , în c a d r u l t e r i t o r i u l u i p e r i u r b a n s e schiţează cîteva
areale c u caracteristici p r o p r i i . A s t f e l , v a l e a Mostiştei, c u c e l m a i scăzut
indice (valori negative s u b 2 0 ) e s t e p u t e r n i c neatractivă, a i c i înregistrîn-
du-se pierderi relativ însemnate d e populaţie p r i n migrări.
 POPULAŢIA
www.cimec.ro 65

Mai m u l t d e jumătate d i u numărul c o m u n e l o r zonei periurbane

înregistrează i n d i c e c u v a l o r i n e g a t i v e , f i i n d s o c o t i t e aşezări n e a t r a c t i v e
( s l a b s a u m e d i u n e a t r a c t i v e ) . A c e s t i n d i c e o c u p ă t o t s u d u l şi s u d - e s t u l
z o n e i , m u c h i a Cîmpiei N e a j l o v u l u i , Cîmpia d e subsidenţă ( c u excepţia
părţii s a l e n o r d - v e s t i c e ) şi n o r d u l z o n e i p e r i u r b a n e . I n d i c e l e d e a t r a c t i ­
v i t a t e d e m o g r a f i c ă c u v a l o r i p o z i t i v e e s t e g r u p a t în j u r u l oraşului Bucureşti,
a p ă r î n d şi i n s u l a r î n c a d r u l z o n e i , p r i n c î t e v a c o m u n e m a i dezvoltate.

S p o r u l l o i a l . D i n c o m b i n a r e a s p o r u l u i n a t u r a l c u c e l m i g r a t o r rezultă
sporul total, c a r e reprezintă v a l o a r e a d e creştere efectivă a populaţiei.
A c e s t i n d i c a t o r d e m o g r a f i c a r e o d e o s e b i t ă v a l o a r e în s t u d i i l e t e r i t o r i a l e
d e p o p u l a ţ i e şi a ş e z ă r i , d e o a r e c e f a c i l i t e a z ă a n a l i z a şi p r o g n o z a tendinţelor
şi r i t m u r i l o r d e c r e ş t e r e a p o p u l a ţ i e i . F i i n d u n r e z u l t a t d i r e c t a l s p o r u l u i
n a t u r a l şi a l c e l u i m i g r a t o r , s p o r u l t o t a l r e f l e c t ă şi e l v a r i a ţ i i l e în t i m p
şi s p a ţ i u a l e c e l o r d o u ă v a l o r i demografice.
Privit retrospectiv, sporul total a avut valori diferite d e l a u n
recensămînt l a a l t u l , în f u n c ţ i e d e condiţiile s o c i a l - e c o n o m i c e a l e p e r i o a d e i
P — P
r e s p e c t i v e . C a l c u l a t d u p ă f o r m u l a SpT = ţ 2 1
gpj< m c t
a r e e s e

s p o r u l t o t a l m e d i u a n u a l , / ' , - populaţia l a recensămîntul s a u în a n u l

a n t e r i o r c e l u i d e r e f e r i n ţ ă , i\ — p o p u l a ţ i a l a r e c e n s ă m î n t u l s a u în a n u l
d e referinţă, N — numărul a n i l o r U l u i r e c e l e d o u ă recensăminte s a u
î n t r e a n i i d e î n c e p u t şi d e s f î r ş l t a l u n e i p e r i o a d e ) , a c e s t s p o r t o t a l m e d i u
a n u a l arată evoluţia i n t i m p a populaţiei E o n e i s a u localităţilor. A s t f e l ,
p e n t r u perioada 1835 —1890, sporul t o t a l mediu a n u a l a a v u t valoarea
d e 1 6 3 7 , în p e r i o a d a 1 8 9 0 - 1 9 1 2 a î n r e g U t r a t 4 2 4 0 , î n t r e 1 9 1 2 şi 1 9 3 0
a s c ă z u t l a 3 0 5 3 , u r m e a z ă o c r e ş t e r e u ş o a r ă şi a p o i o s c ă d e r e a c c e n t u a t ă
în 1 9 4 1 — 1 9 4 8 (consecinţele războiului), f l , d u p ă u n e l e oscilaţii, a t i n g e
v a l o a r e a c e a m a i m a r e î n t r e 1 9 6 6 şl 1 9 7 0 ( 7 0 5 0 ) , c a u r m a r e a s p o r u r i l o r
n a t u r a l şi m i g r a t o r f o a r t e r i d i c a t e .
I n u l t i m i i a n i , r o l u l p r i n c i p a l în creşterea s p o r u l u i t o t a l a r e v e n i t
s p o r u l u i n a t u r a l în localităţile c u u n I n d i c e d e a t r a c t i v i t a t e d e m o g r a f i c ă
mai scăzut, i a r s p o r u l m i g r a t o r a a v u t p a r t i c i p a r e a m a i î n s e m n a t ă în
l o c a l i t ă ţ i l e d i n i m e d i a t a a p r o p i e r e a B u c u r e ş t i l o r şi î n c e l e c u o e c o n o m i e
mai dezvoltată.
E v o l u ţ i a şi s t r u c t u r a s p o r u l u i t o t a l I n u l t i m i i c i n c i a n i s c o t î n e v i d e n ţ ă
o p a r t i c i p a r e o a r e c u m stagnantă s a uc h i a r regresivă a s p o r u l u i m i g r a t o r ,
datorită dezvoltării n a v e t i s m u l u i , c a r e r e d u c e s t a b i l i r i l e în localităţile
d e a t r a c t i v i t a t e . Continuă însă, în acelaşi r i t m , imigrările d i n localităţi
s i t u a t e în a f a r a z o n e i .

S T R U C T U R A POPULAŢIEI

î n z o n a periurbană a Bucureştilor, compoziţia populaţiei p e s e x e

şi g r u p e d e v î r s t ă , 6 t r u c t u r a d u p ă a c t i v i t a t e şi m a i a l e s mobilitatea
86 www.cimec.ro PARTEA A III-A. POPULAŢIA SI AŞEZĂRILE

p o p u l a ţ i e i a u o d e o s e b i t ă i m p o r t a n ţ ă în c u n o a ş t e r e a d e a n s a m b l u şi a
p a r t i c u l a r i t ă ţ i l o r t e r i t o r i a l e , c a şi a c a r a c t e r e l o r r e l a ţ i i l o r d i n t r e o r a ş u l
B u c u r e ş t i şi z o n a s a .

STRUCTURA PE SEXE Şl GRUPE DE ViRSTA

Privită e v o l u t i v , s t r u c t u r a p e s e x e a populaţiei a c t u a l u l u i t e r i t o r i u
al zonei periurbane a Bucureştilor s - a c a r a c t e r i z a t prin predominarea
d e s t u l d e tranşantă a s e x u l u i feminin.
C e l e m a i n e t e d i f e r e n ţ e s - a u m a n i f e s t a t î n t i m p u l şi în p e r i o a d e l e
i m e d i a t următoare a l e c e l o r două războaie m o n d i a l e , după c a r e a u u r m a t
a n i în c a r e în s t r u c t u r a n o i l o r născuţi a p r e d o m i n a t sexul masculin. L a
recensămîntul d i n 1 9 1 2 , populaţia d e s e x f e m i n i n r e p r e z e n t a 5 8 % din
t o t a l u l p o p u l a ţ i e i , î n 1 9 4 1 p o n d e r e a s a a s c ă z u t l a 5 4 % , în 1 9 4 8 este
a t i n s p r o c e n t u l m a x i m — G O % , p e n t r u c a d u p ă a c e e i i s ă s c a d ă t r e p t a t şi
să î n r e g i s t r e z e a p r o a p e 5 2 % în 1 9 6 6 . D u p ă e s t i m a ţ i i l e a n u l u i 1 9 7 0 , dife­
renţa s e m a i micşorase încă, s e x u l f e m i n i n r e p r e z e n t i n d 51 % din totalul
populaţiei, d a t o r i t ă în p r i m u l rînd n u m ă r u l u i m a i m a r e d c n o i n ă s c u ţ i
d e s e x m a s c u l i n . Deşi n u p r e a m a r e , a p o r t u l s p o r u l u i m i g r a t o r , manifestat
î n s p e c i a l în localităţile d i n i m e d i a t a a p r o p i e r e a Bucureştilor, a c o n t r i b u i t
şi e l l a d i m i n u a r e a d i f e r e n ţ e i d i n t r e c e l e d o u ă s e x e în u l t i m i i 1 0 a n i .
P e localităţi s e înregistrează d e o s e b i r i faţă d e v n l o r i l e m e d i i, consti­
t u i n d particularităţile l o c a l e a l e s t r u c t u r i i p e B e x e a populaţiei. Ponderile
c e l e m a i r i d i c a t e a l e s e x u l u i f e m i n i n s e î n r e g i s t r e a z ă în c o m u n ele U l m i
( 6 3 % ) , F l o r e ş t i ( 6 2 % ) şi O g r e z e n i ( 5 7 % ) , i a r c e l e m a i s c ă z u t e în comunele
C i o r o g î r l a , B r a g a d i r u , J i l a v a şi O t o p e n i .
î n repartiţia geografică a s e x e l o r s e d e o s e b e s c m a i m u l t e areale
c u p r e d o m i n a n ţ e d i f e r i t e . A s t f e l , în j u r u l B u c u r e ş t i l o r , e a o c e n i u r ă s t r î n s ă ,
s e desfăşoară a r e a l u l în c a r e p r e d o m i n ă s e x u l m a s c u l i n . Z o n a l u n c i i A r g e ş -
S a b a r d i n t r e C i o r o g î r l a şi V a l e a D r a g u l u i , c a şi e x t r e m i i u i e a nord-vestică
a z o n e i p e r i u r b a n e d i n t r e C r e v e d i a şi P o t l o g i c o n s t i t u i e a r e a l e a l e p o n d e r i i
de 51 % s e x feminin.
î n e x t r e m i t a t e a v e s t i c ă a z o n e i , î n t r e G ă i s e n i şi O g r e z e n i , s e d i s t i n g e
u n a r e a l f o r m a t n u m a i d i n c e l e m a i m a r i p o n d e r i a l e predominanţei f e m i ­
nine — peste 5 5 % .
S t r u c t u r a p e g r u p e d e vîrstă e s t e u n i n d i c a t o r c a r e reflectă situaţia
a c t u a l ă şi t e n d i n ţ e l e d e „ î m b ă t r î n i r e " s a u d e „ î n t i n e r i r e " d e m o g r a f i c ă
a populaţiei.
L a recensămîntul d i n 1 9 6 6 , d i n t o t a l u l populaţiei r e c e n z a t e , d e
4 3 9 8 0 0 d e l o c u i t o r i , 2 3 , 5 % r e v e n e a u g r u p e l o r d e vîrstă c u p r i n s e între 0
şi 1 4 a n i , 6 4 , 4 % g r u p e l o r d e 1 4 — 6 0 d e a n i şi 1 2 , 1 % g i u p e l o r d e v î r s t ă d e
p e s t e 6 0 d e a n i ( t a b e l u l n r . .13.)
î n c e e a c e p r i v e ş t e s t r u c t u r a p e g r u p e d e v î r s t ă şi s e x e , s e c o n s t a t ă
;

o predominanţă apreciabilă a s e x u l u i m a s c u l i n l a g r u p a d e vîrstă 1 0 — 1 4 a n

POPULAŢIA
www.cimec.ro 87

TABELUL nr. 1 3

Structura populaţiei p e g r u p e de virali

Grupa dc Numărul popu­ % din Grupa de Numărul p o p u ­ % din

vîrstă laţiei grupei populaţia vtrslfi laţiei grupei populaţii
(ani) respective totala (ani) respective totală

0 - 1 25 050 5,7 } 3 5 - 3 9 36 330 8,3

5 - 9 36 620 8,3 l' 4 0 - 4 4 33 290 7,6
1 0 - 1 4 41 490 9,5 19 790 4,6
1 5 - 1 9 36 450 8,3 28 770 6,3
2 0 - 2 4 29 190 6,5 24 080
2 5 - 2 9 37 360 8,5 19 690
30-3-1 38 480 8,H 33 210

şi o p r e d o m i n a n ţ ă m a i u ş o a r ă l a g r a p e l e d e v î r s t ă 2 0 — 2 4 d e a n i şi 5 — 9 a n i .
P r e d o m i n a n ţ ă m a i netă a s e x u l u i f e m i n i n s e înregistrează l a g r u p e l e
0 — 4 a n i , 1 5 — 1 0 a n i şi m a i a l e s p e s t e 6 5 d e a n i . î n r e s t u l g r u p e l o r , s e x u l
f e m i n i n a r en u m a i o predominanţă uşoară.
P i r a m i d a v i r a t e l o r s c o a t e în r e l i e f u n s t a d i u d e m a t u r i z a r e a p o p u ­
laţiei z o n e i p e r i u r b a n e , c u o p o n d e r e r e l a t i v însemnată a t i n e r e t u l u i ,
d a r c u o e v i d e n t ă lipsă a c o p i i l o r . D u p ă 1 9 6 6 însă, r e d r e s a r e a natalităţii
a d u s l a oreşterea considerabilă a numărului c o p i i l o r , a s t f e l c ă p i r a m i d a
v î r s t e l o r c u b a z a în a n u l 1 9 7 0 a r e î n g r u p a d e v î r s t ă 0 — 4 a n i c e a m a i
dezvoltată grupă a s a .
D e o s e b i r i l e l o c a l e p u s e în e v i d e n ţ ă d e s t r u c t u r a p e g r u p e d e vîrstă
a p o p u l a ţ i e i localităţilor sînt f o a r t e f r e c v e n t e . S e r e m a r c ă t o t u ş i u n a r e a l
c u o p o n d e r e m a i r i d i c a t ă a g r u p e i d e 0 — 4 a n i în v e s t u l z o n e i p e r i u r b a n e ,
a x a t p e v a l e a Argeşului, în r a z a c o m u n e l o r O g r e z e n i , G r ă d i n a r i , B u t u -
r u g e n i şi u n u l , î n c a r e p o n d e r e a „ b ă t r î n i l o r " a t i n g e v a l o r i m a i î n s e m n a t e ,
în l u n c a Argeş-Sabar, l a s u d d e Dărăşti-Ilfov.

STRUCTURA PROFESIONALA

;
T J n u l d i n t r e c e l e m a i i m p o r t a n t e a s p e c t e a l e s t u d i u l u i populaţiei
e s t e tţruvtura profesională, i n d i c a t o r d e b a z ă în c a r a c t e r i z a r e a f u n c ţ i o n a l ă ,
în v i f c r i f i c a r e a potenţialului u m a n a l u n u i teritoriu.
C a r a c t e r e l e funcţionale a l e z o n e i p e r i u r b a n e a Bucureştilor sînt b i n e
o g l i n d i t e i n s t r u c t u r a profesională ^ populaţiei s a l e . Atracţia puternică
a f o r ţ e i d e m u n c ă d e c ă t r e o r a ş u l B u c u r e ş t i , c a şi d e c ă t r e u n i t ă ţ i l e i n d u s ­
triale existente p e teritoriul zonei periurbane, a determinat dezvoltarea
c o n s i d e r a b i l ă şi c o n t i n u ă a n u m ă r u l u i d e s a l a r i a ţ i , î n s p e c i a l c a m u n c i t o r i ,
i a r a c t i v i t ă ţ i l e „ t e r ţ i a r e " a u i n c l u s şi e l e e f e c t i v e i m p o r t a n t e d i n p o p u l a ţ i a
periurbană, c e e a c e a d u s l a s c h i m b a r e a evidentă a s t r u c t u r i i p r o f e s i o n a l e
Dacă pînă l a c e l d e - a l d o i l e a război m o n d i a l s t r u c t u r a profesională
a populaţiei e r a n e t dominată d e activităţile a g r i c o l e în t o a t e localităţile
68 www.cimec.ro PARTEA A III-A. POPULAŢIA Şl AŞEZĂRILE

z o n e i p e r i u r b a n e , d u p ă 1 9 4 8 şi p î n ă î n p r e z e n t s t r u c t u r a p r o f e s i o n a l ă
s - a m o d i f i c a t c o n t i n u u şi r a d i c a l , a p ă r î n d şi f e n o m e n e l e g a t e d e c a r a c t e r u l
p e r i u r b a n a l activităţilor p r o f e s i o n a l e . A s t f e l , în t o a t e localităţile z o n e i
a u apărut, alături d e activităţile a g r i c o l e , a l t e activităţi p r o d u c t i v e s a u
d e s e r v i r e f i e l e g a t e d e unităţile d i n t e r i t o r i u , f i e , m a i a l e s , d e p e n d e n t e d e
oraşul Bucureşti. A c e s t e relaţii p r o f e s i o n a l e B u c u r e ş t i — z o n ă a u d a t naştere
u n e i p u t e r n i c e mişcări m i g r a t o a r e p e n d u l a n t e s a u , c u o d e n u m i r e l a r g
utilizată în p r e z e n t , n a v e t i s m u l u i .

Populaţia activă. Potenţialul u m a n a l u n u i t e r i t o r i u e s t e r e p r e z e n t a t

d e p o p u l a ţ i a s a a c t i v ă , a d i c ă d e p o p u l a ţ i a a c ă r e i v î r s t ă îi p e r m i t e s ă d e p u n ă
o a c t i v i t a t e utilă Bocietăţii.
L a recensămîntul d i n 1 9 6 6 , numărul populaţiei a c t i v e a z o n e i p e r i ­
u r b a n e a Bucureştilor a f o s t d e 2 5 8 0 0 0 d e p e r s o a n e , d i n c a r e 1 3 6 8 0 0 d e
s e x m a s c u l i n şi 1 2 1 2 0 0 d e s e x f e m i n i n s a u 5 3 ş i , r e s p e c t i v , 4 7 % . S t r u c t u r a
p e r a m u r i d e a c t i v i t a t e a populaţiei a c t i v e e s t e dominată d e agricultură
şi i n d u s t r i e ( t a b e l u l n r . 1 4 ) .

TABELUL nr. 14

Structura p e r a m u r i d e a r i I v i i al e a populaţiei active

1956 1966 1970

R a m u r a dc activitate
% % %

T o t a l 100,0 100,0 100,0

Industrie 10,2 17,2 19,2

Construcţii 2,5 5,4 5,8
Agricultură 7*1,7 63,3 60,4
Circulaţie mărfuri 2,0 2,4 2,5
Invăţămlnt, cultură, sănătate 2,1 2,9 3,0
A l l e r a m u r i 8,5 8,8 9,1

C e l e m a i m a r i creşteri a l e p o n d e r i i p o p u l a ţ i e i a c t i v e a u f o s t î n r e ­
g i s t r a t e d e i n d u s t r i e şi c o n s t r u c ţ i i , c a u r m a r e a c e r i n ţ e l o r m e r e u c r e s e î n d e
d e f o r ţ ă d e m u n c ă a l e B u c u r e ş t i l o r , p r e c u m şi a l e u n o r m a r i u n i t ă ţ i
i n d u s t r i a l e c o n s t r u i t e în c a d r u l z o n e i p e r i u r b a n e (Jilava, P o p e ş t i - L e o r d e n i ,
P a n t e l i m o n , O t o p e n i etc.).
în anul 1 9 7 0 , p o n d e r e a p o p u l a ţ i e i a c t i v e î n c a d r a t ă î n d o m e n i i l e
n e a g r i c o l e s e a p r o p i a d e 4 0 % c a m e d i e p e întreaga z o l f i , c e e a c e dă o
n o t ă d e o s e b i t ă aceBtui t e r i t o r i u , î l c a r a c t e r i z e a z ă , d i n p u n c t u l d e v e d e r e
a l p o p u l a ţ i e i o c u p a t e , c a o z o n ă d e t r e c e r e î n t r e r u r a l şi u r b a n , d e c i c a o
zonă t i p i c periurbană.
D e o a r e c e această p o n d e r e a c e l o r ocupaţi în activităţile n e a g r i c o l e
a r e u n r o l d e o s e b i t î n c a r a c t e r i z a r e a f u n c ţ i o n a l ă a u n u i t e r i t o r i u şi m a i
a l e s în a c e e a a z o n e l o r p e r i u r b a n e , a m c o n s i d e r a t - o e a i n d i c a t o r d e bază
î n e v o l u ţ i a şi s t r u c t u r a p o p u l a ţ i e i p e r i u r b a n e , p e c a r e l - a m n u m i t indice
POPULAŢIA
www.cimec.ro 89

al activităţilor neagricole şi l - a m e x p r i m a t m a t e m a t i c p r i n r e l a ţ i a In =

_ ? n
n n c a r e p n e s t e numărul populaţiei active d i n domeniile
Pa
n e a g r i c o l e , i a r Pa e s t e n u m ă r u l p o p u l a ţ i e i a c t i v e t o t a l e d i n t r - u n t e r i t o r i u•
sau dintr-o localitate) {fig. 5 ) .

Repartiţia teritorială a populaţiei a c t i v e . î n r e p a r t i ţ i a g e o g r a f i c ă

a populaţiei a c t i v e s e constată u n a r e a l , s u b f o r m a u n e i c e n t u r i c e încon­
j o a r ă oraşul Bucureşti, c a r e s e d i s t i n g e p r i n i n d i c e l e r i d i c a t a l activită­
ţilor n e a g r i c o l e . T o a t e localităţile d i n j u r u l Bucureştilor a u i n d i c e l e a c t i ­
vităţilor n e a g r i c o l e p e s t e 4 0 ( C h i t i l a , V o l u n t a r i , P a n t e l i m o n , Dobroeşti,
C h i a j n a , J i l a v a , B u f t e a , Popeşti-Leordeni, G l i n a , C e r n i c a , Mogoşoaia,
O t o p e n i şi B a l o t e ş t i ) . î n a f a r a a c e s t u i a r e a l s e m a i d i s t i n g d o u ă c e n t r e
c u i n d i c e p e s t e 5 0 ( B u d e ş t i şi R ă c a r i ) şi t r e i c e n t r e c u i n d i c e p e s t e 4 0
( P o t l o g i , C i o l p a n i , Periş). R e s t u l l o c a l i t ă ţ i l o r a u i n d i c e s u b 4 0 , f i i n d c e n t r e
în c a r e p r e d o m i n ă activităţile a g r i c o l e . î n s ă ş i l a a c e s t e a , i n d i c e l e a c t i v i t ă ­
ţilor n e a g r i c o l e e s t e în continuă creştere.
Populaţia activă în industrie. D u p ă c u m s - a v ă z u t în t a b e l u l n r . 1 4 ,
p o n d e r e a c e a m a i m a r e în c a d r u l a c t i v i t ă ţ i l o r n e a g r i c o l e o a r e i n d u s t r i a ,
c a r e s e detaşează net de c e l e l a l t e r a m u r i . P e c o m u n e , numărul c e l m a i
r i d i c a t d e p o p u l a ţ i e a c t i v ă o c u p a t ă în i n d u s t r i e îl a u P a n t e l i m o n , V o l u n t a r i ,
Jilava, Popeşti-Leordem, C h i a j n a , C e r n i c a , C h i t i l a , Măgurele {peste
1 5 0 0 d e p e r s o a n e ) , B u f t e a , Dobroeşti, G l i n a , O t o p e n i ( p e s t e 1 0 0 0 d e
p e r s o a n e ) , adică „ c e n t u r a " d e localităţi a c a p i t a l e i . C e n t u r a localităţilor
m a i s u s citate concentrează a p r o a p e 5 0 % d i n t o t a l u l populaţiei a c t i v e
î n c a d r a t ă î u i n d u s t r i e d i n î n t r e a g a zonă p e r i u r b a n ă . Şi d a c ă s e a d a u g ă
şi c e l e l a l t e c o m u n e d i n a p r o p i e r e a c a p i t a l e i , c u u n n u m ă r i m p o r t a n t d e
a c t i v i în i n d u s t r i e ( B r ă n e ş t i , 3 0 D e c e m b r i e , F r u m u ş a n i , V i d r a , C l i n c e n i ,
Dragomireşti, B e r c e n i , T u n a r i , Mogoşoaia, Baloteşti, F u n d e n i , Plătăreşti,
C i o r o g î r l a , D o m n e ş t i şi C o r n e t u , c u p e s t e 5 0 0 d e p e r s o a n e f i e c a r e ) , u n d e
s e află încă 2 3 , 0 % d i n p o p u l a ţ i a a c t i v ă a z o n e i p e r i u r b a n e c e l u c r e a z ă î n
i n d u s t r i e , a v e m i m a g i n e a s p a ţ i a l ă şi f u n c ţ i o n a l ă a p o p u l a ţ i e i a c t i v e d i n
j u r u l oraşului B u c u r e ş t i . î n a f a r a a c e s t u i a r e a l , localităţile c u c e l m a i
m a r e număr d e a c t i v i în i n d u s t r i e sînt Vasilaţi, Budeşti, Periş, C o m a n a ,
B o l i n t i n - V a l e şi R ă c a r i ( c u p e s t e 5 0 0 d e p e r s o a n e f i e c a r e ) .

Populaţia activă în construcţii. Ca u r m a r e a masivelor construcţii

e f e c t u a t e în c a d r u l z o n e i p e r i u r b a n e şi m a i a l e s î n B u c u r e ş t i , necesarul
d e forţă d e m u n c ă s o l i c i t a t d e această r a m u r ă e c o n o m i c ă a fost satisfăcut
în măsură însemnată c u populaţie d i n z o n a periurbană. Această a c t i v i t a t e
e c o n o m i c ă a găsit în localităţile z o n e i p e r i u r b a n e n u n u m a i forţă d e m u n c ă
n e c a l i f i c a t ă , c i şi l u c r ă t o r i c a l i f i c a ţ i , î n s p e c i a l î n z i d ă r i e şi d u l g h e r i e .
N u m ă r u l c e l o r încadraţi în construcţii a f o s t într-o c o n t i n u ă creştere
d u p ă 1 9 5 6 , atingînd u n m a x i m u m în p e r i o a d a 1966—1969.
Repartiţia geografică a populaţiei a c t i v e încadrată în construcţii
s c o a t e în e v i d e n ţ ă e x i s t e n ţ a u n o r a r e a l e s a u l o c a l i t ă ţ i c u f u n c ţ i e i m p o r ­
tantă (după p o p u l a ţ i a o c u p a t ă ) în d o m e n i u l construcţiilor.
 90
www.cimec.ro

L E G E N D A

1 Sub 30

~] 30- 40

]7]7] 50- EC
ram »

Fig. 5 - — Populaţia încadrată I n activităţi n e a g r l c o l e (după I n d i c e l e d e activităţi neagricole).

POPULAŢIA
www.cimec.ro 91

D u p ă numărul c e l o r c a r e a c t i v e a z ă în construcţii s e r e m a r c ă c o m u n e l e
B o l i n t i n - V a l e şi B o l i n t i n - D e a l ( p e s t e 8 5 0 d e p e r s o a n e ) , J o i ţ a ( 6 5 0 ) şi
V o l u n t a r i ( 5 5 0 ) , p r i m e l e t r e i f i i n d c u n o s c u t e n u n u m a i în z o n a p e r i u r b a n ă ,
c i î n t o a t ă ţ a r a p e n t r u z i d a r i i şi d u l g h e r i i l o r . A c e s t o r c o m u n e l i s e m a i
adaugă Popeşti-Leordeni, P a n t e l i m o n , C h i t i l a , G r u i u , O t o p e n i , Comana,
B u f t e a , J i l a v a , Brăneşti, Budeşti, S n a g o v ( c u p e s t e 2 5 0 d e p e r s o a n e ) ,
f o r ţ a d e m u n c ă c a l i f i c a t ă p r e d o m i n i n o * î n G r u i u , B r ă n e ş t i şi Snagov.
Populaţia activă în circulaţia mărfurilor. Această ramură economică
înglobează u n număr însemnat d i n populaţie activă, reprezentînd u n u l
d i n t r e s e c t o a r e l e c a t e g o r i e i terţiare c e l e m a i i m p o r t a n t e în a n g r e n a j u l
„serviciilor".
F o a r t e puţin d e z v o l t a t înainte d e 1 9 5 0 , d o m e n i u l circulaţiei m ă r f u ­
r i l o r s - a d e z v o l t a t c o n t i n u u , încadrînd p o p u l a ţ i e a c t i v ă atît p e n t r u u n i t ă ­
ţile r e s p e c t i v e a l e z o n e i , c i t m a i a l e s p e n t r u oraşul Bucureşti.
î n c a d r u l repartiţiei g e o g r a f i c e a localităţilor c u numărul c e l m a i
m a r e d e populaţie activă încadrată în circulaţia mărfurilor s e r e m a r c ă
Voluntari, Chitila, Răcari, P a n t e l i m o n , C h i a j n a , Budeşti, Comana,
O t o p e n i , M ă g u r e l e , D o b r o e ş t i , M o g o ş o a i a şi P o p e ş t i - L e o r d e n i , c a r e con­
c e n t r e a z ă 4 3 , 1 % d i n t o t a l u l p o p u l a ţ i e i a c t i v e o c u p a t ă în circulaţia m ă r ­
f u r i l o r . P o n d e r i l e c e l e m a i r i d i c a t e a l e c e l o r încadraţi în circulaţia m ă r f u ­
r i l o r , f a ţ ă d e t o t a l u l p o p u l a ţ i e i a c t i v e , s e î n r e g i s t r e a z ă în c o m u n e l e C h i t i l a ,
M o g o ş o a i a , R ă c a r i , V o l u n t a r i şi C h i a j n a .
Populaţia activă în învăţămînt, cultură şi ocrotirea sănătăţii. P o n ­
d e r e a populaţiei a c t i v e încadrată în a c e s t d o m e n i u d e a c t i v i t a t e , c e l m a i
i m p o r t a n t în c a d r u l activităţilor terţiare, e s t e d e s t u l d e redusă, n u p e n t r u
c ă z o n a periurbană a r d i s p u n e d e o reţea limitată d e unităţi d e î n v ă ­
ţ ă m î n t , c u l t u r ă şi o c r o t i r e a s ă n ă t ă ţ i i , c i p e n t r u c ă o p a r t e d i n p e r s o n a l u l
d e a i c i , m a i a l e s c e l c u c a l i f i c a r e superioară, locuieşte în oraşul B u c u r e ş t i
şi d e c i n u f a c e p a r t e d i n p o p u l a ţ i a a c t i v ă a z o n e i p e r i u r b a n e .
î n a n s a m b l u l p o p u l a ţ i e i a c t i v e a z o n e i p e r i u r b a n e , c e i o c u p a ţ i în
î n v ă ţ ă m î n t , c u l t u r ă şi o c r o t i r e a s ă n ă t ă ţ i i s î n t î n t r - u n n u m ă r m a i m a r e
în c o m u n e l e V o l u n t a r i (explicaţia e s t e legată d e p r o b l e m a migraţiilor
analizată m a i înainte), P a n t e l i m o n , Baloteşti, O t o p e n i , S n a g o v , Chitila,
Brăneşti, B u f t e a , Răcari, Fierbinţi-Tîrg, Budeşti, B o l i n t i n - V a l e , Floreşti,
M o g o ş o a i a . N u m ă r u l î n s e m n a t a l c e l o r o c u p a ţ i î n a c e a s t ă r a m u r ă în c o m u ­
n e l e c i t a t e s e datoreşte în m a r e m ă s u r ă f i e c e l o r stabiliţi în c o m u n e l e sub­
u r b a n a ^ f i e existenţei u n o r unităţi m a r i d e î n v ă ţ ă m î n t , cultură s a u o c r o ­
t i r e a B n ă t ă ţ i i în c o m u n e l e r e s p e c t i v e s a u în c e l e l i m i t r o f e .
Populaţia activă în „alte" ramuri de activitate. Populaţia activă a
z o n e i p e r i u r b a n e a B u c u r e ş t i l o r o c u p a t ă î n t r a n s p o r t u r i şi t e l e c o m u n i c a ţ i i ,
administraţie, ştiinţă, d i f e r i t e s e r v i c i i e t c . r e p r e z i n t ă o p o n d e r e d e s t u l d e
i m p o r t a n t ă , f i i n d l e g a t ă a t î t d e s f e r a p r o d u c t i v ă , c î t şi d e c e a n e p r o d u c t i v ă .
C e l m a i r i d i c a t n u m ă r s e înregistrează în c o m u n e l e V o l u n t a r i , O t o p e n i ,
B u f t e a , C h i t i l a , Periş, C i o l p a n i , Domneşti, Măgurele, C o m a n a , A f u m a ţ i ,
Brăneşti, Baloteşti, Tărtăşeşti, M o a r a Vlăsiei, S n a g o v , c a r e concentrează
a p r o a p e 3 0 % d i n t o t a l u l c e l o r ocupaţi în a c e s t e r a m u r i .
92 www.cimec.ro PARTEA A III-A. POPULAŢIA Şl AŞEZĂRILE

DEPLASĂRILE FORŢEI D E MUNCĂ

R e l a ţ i i l e p e r m a n e n t e d i n t r e o r a ş şi z o n a p e r i u r b a n ă s e m a n i f e s t ă
şi p r i n a s i g u r a r e a c u f o r ţ ă d e m u n c ă . D e p l a s a r e a d e l a d o m i c i l i u l d i n z o n ă
l a l o c u l d e m u n c ă d i n oraş s a u l a m a r i l e unităţi e c o n o m i c e d i n i m e d i a t a
a p r o p i e r e a oraşului e s t e f a c t o r u l s p e c i f i c t u t u r o r z o n e l o r d i n j u r u l m a r i l o r
oraşe a l e l u m i i .
C a noţiune, t e r m e n u l e s t e d i f e r i t întrebuinţat d e l a o ţară l a a l t a
(mişcări p e n d u l a t o r i i , mişcări m i g r a t o r i i z i l n i c e , migraţii z i l n i c e ) s a u
d e l a u n s p e c i a l i s t l a a l t u l . L a n o i în ţ a r ă , î n u l t i m u l t i m p , s e f o l o s e ş t e
f o a r t e m u l t t e r m e n u l d e navetism, indicînd deplasările z i l n i c e p e n d u l a t o r i i
p e n t r u m u n c ă , î n t r e l o c u l d e d o m i c i l i u şi c e l d e m u n c ă .
D e p l a s ă r i l e z i l n i c e d i n o r a ş s p r e z o n ă şi d i n z o n ă s p r e o r a ş a u a v u t
o evoluţie r e l a t i v l e n t ă p î n ă în 1 9 5 0 , i a u a p o i o a m p l o a r e m a i m a r e p î n ă
în 1 9 6 0 , p e n t r u c a d u p ă a c e e a să aibă l o c o adevărată „ e x p l o z i e d e n a v e -
t i s m " . A c e a s t ă e x p l o z i e a f o s t determinată d e construcţiile m a s i v e r i d i c a t e
în o r a ş u l B u c u r e ş t i şi în l o c a l i t ă ţ i l e l i m i t r o f e şi d c i n t r a r e a în f u n c ţ i u n e
a u n o r p u t e r n i c e unităţi i n d u s t r i a l e .
N a v e t i s m u l este u n u l d i n t r e cele m a i caracteristice şi m a i ample
f e n o m e n e a l e r e l a ţ i i l o r d i n t r e o r a ş u l B u c u r e ş t i şi z o n a s a , a t i n g î n d p r o ­
p o r ţ i i l e c e l e m a i m a r i d i n ţ a r a n o a s t r ă şi r e p r e z i n t ă u n u l d i n e l e m e n t e l e
d e bază c e caracterizează t e r i t o r i u l p e r i u r b a n .

N a v e t i s m u l î n d i f e r i t e p e r i o a d e d e t i m p . P r i v i n d în t i m p problema
n a v e t i s m u l u i î n z o n a î n c o n j u r ă t o a r e , s e c o n s t a t ă c ă p î n ă în 1 9 2 0 , a d i c ă
după p r i m u l război m o n d i a l , deplasările d e forţă d e muncă e r a u d e s t u l
d e r e d u s e c a n u m ă r şi a f e c t a u o s u p r a f a ţ ă c e s e l i m i t a l a l o c a l i t ă ţ i l e r u r a l e
d i n i m e d i a t a a p r o p i e r e . C e i p e s t e 5 0 0 d e salariaţi c a r e s e d e p l a s a u p e n t r u
l u c r u l a u z i n e l e şi f a b r i c i l e o r a ş u l u i d e a t u n c i ( u z i n e l e V u l c a n , D . V o i n a ,
L e m e t r e , C . F . R . G r i v i ţ a , f a b r i c a d e l a c u r i şi v o p s e l e , f a b r i c a d e c h i b r i t u r i ,
f a b r i c a d e f i l a t şi ţ e s u t b u m b a c , f a b r i c a d e î n c ă l ţ ă m i n t e ( a z i D î m b o v i ţ a ) ,
f a b r i c i l e d e u l e i ( a z i F i l i m o n S î r b u şi 1 3 D e c e m b r i e ) , f a b r i c a F l o r a , f a b r i c i l e
d e b e r e G r i v i ţ a şi R a h o v a e t c . ) p r o v e n e a u în p r o p o r ţ i e d c p e s t e 8 0 %
d i n c o m u n e l e l i m i t r o f e ( c a r e în p r e z e n t sînt c a r t i e r e a l e o r a ş u l u i ) şi n u m a i
2 0 % e r a u d i n c e l e l a l t e c o m u n e d i n j u r , p r i n t r e c a r e u n număr m a i m a r e
f u r n i z a u J i l a v a , P a n t e l i m o n , D o b r o e ş t i , O t o p e n i , C h i t i i » şi M ă g u r e l e .

D e p l a s a r e a s e f ă c e a p e j o s şi, în m i c ă m ă s u r ă , o u t r e n u l s a u c u
m i j l o a c e p r o p r i i , d i n c a r e c a u z ă şi d o m e n i u l î n c a r e l u c r a u c e i p r o v e n i ţ i
din* c o m u n e l e d i n z o n a î n c o n j u r ă t o a r e e r a strîns l e g a t d e u z i n a s a u
f a b r i c a c e a m a i a p r o p i a t ă . D i n n u m ă r u l c e l o r c a r e l u c r a u în a l t e d o m e n i i
(administraţie, comerţ, t r a n s p o r t u r i , s e r v i c i i c a s n i c e , construcţii), c e a
m a i m a r e p a r t e e r a o c u p a t ă î n t r a n s p o r t u r i şi s e r v i c i i c a s n i c e .
î n t r e c e l e d o u ă r ă z b o a i e m o n d i a l e , oraşul B u c u r e ş t i înregistrează
u n r e m a r c a b i l a v î n t î n t o a t e d o m e n i i l e d e a c t i v i t a t e . A p a r m a r i şi n u m e ­
r o a s e unk&ţi i n d u s t r i a l e ( u z i n e l e M a l a x a , E l e c t r o t e h n i c a , Metaloglobus
POPULAŢIA
www.cimec.ro 93

S o l e x , F . R . B . , D a c i a , A d e e g o , C a u c i u c u l Q u a d r a t , D e l i c i a e t c . ) , unităţi
s o c i a l e şi c u l t u r a l e c a r e a u n e v o i e d e u n î n s e m n a t v o l u m d e f o r ţ ă d e m u n c ă .
A s t f e l , c e r i n ţ e l e o r a ş u l u i î n f o r ţ ă d e m u n c ă c r e s c c o n s i d e r a b i l şi
c o n t i n u u , c e e a c e generează a t r a g e r e a u n u i număr crescînd d e forţă d e
m u n c ă d i n s a t e l e d i n j u r , d e p e o a r i e m u l t m a i largă decît în p e r i o a d a
p r e c e d e n t ă . C a m i j l o a c e d e t r a n s p o r t î n c e p să f i e f o l o s i t e p e o s c a r ă l a r g ă
t r e n u l , p r e c u m şi u n e l e c u r s e l o c a l e a u t o . D e a s e m e n e a , o c r e ş t e r e a p r e ­
ciabilă înregistrează f o l o s i r e a bicicletelor.
Către sfîrşitul a c e s t e i p e r i o a d e , a r i a d e p r o v e n i e n ţ ă a f o r ţ e i d e m u n c ă
a n g a j a t ă în oraşul B u c u r e ş t i , c a r e f ă c e a z i l n i c d e p l a s a r e a , c u p r i n d e a u n
număr însemnat d e localităţi, avînd o formă tentaculară ( p e a r t e r e l e d e
circulaţie). N u m ă r u l c e l o r c a r e făceau d e p l a s a r e a s p r e Bucureşti s e r i d i c a
l a p e s t e 8 0 0 0 , i a r a l c e l o r c a r e l o c u i a u î n o r a ş şi l u c r a u în z o n a p e r i u r b a n ă
la peste 500.
î n privinţa s t r u c t u r i i p r o f e s i o n a l e a navetiştilor c e s e d e p l a s a u
s p r e B u c u r e ş t i , s e c o n s t a t a o p r e d o m i n a n ţ ă a c e l o r c a r e l u c r a u în i n d u s t r i e ,
p e s t e 5 0 % d i n t o t a l , după c a r e u r m a u t r a n s p o r t u r i l e 1 5 % , construcţiile
1 0 % , c o m e r ţ u l 5 % , s e c t o r u l a d m i n i s t r a t i v 4 % , i a r r e s t u l d e 1 6 % în d i f e r i t e
a l t e activităţi ( c u l t u r a l e , s a n i t a r e , m i l i t a r e , s e r v i c i i c a s n i c e e t c . ) . î n s e n s
i n v e r s , a d i c ă d i n oraş s p r e zonă, p r e d o m i n a d o m e n i u l a d m i n i s t r a t i v .
P r i n t r e c o m u n e l e c a r e f u r n i z a u c e l m a i însemnat n u m ă r d e salariaţi
navetişti, a p r o a p e 9 0 % , s e numărau J i l a v a , Popeşti-Leordeni, G l i n a , P a n ­
t e l i m o n , Dobroeşti, V o l u n t a r i , O t o p e n i , C h i a j n a , Mogoşoaia, B r a g a d i r u
şi M ă g u r e l e . D o m e n i i l e î n c a r e a c t i v a u c e i c e s e d e p l a s a u e r a u , d e a s e m e n e a ,
strîns l e g a t e d e unităţile c e l e m a i a p r o p i a t e d e l o c u l d e d o m i c i l i u . A s t f e l ,
în e s t p r e d o m i n a u salariaţii î n c a d r a ţ i în i n d u s t r i a m e t a l u r g i c ă , i a r în
v e s t c e i î n c a d r a ţ i î n i n d u s t r i a a l i m e n t a r ă şi u ş o a r ă .
P e r i o a d a c a r e urmează c e l u i d e - a l d o i l e a război m o n d i a l , r e s p e c t i v
d u p ă 1 9 5 0 , s e caracterizează p r i n t r - u n m a r e avînt a l dezvoltării e c o n o m i e i
oraşului, r e p r e z e n t a t atît p r i n r e f a c e r e a u n o r o b i e c t i v e e c o n o m i c e slăbite
s a u d i s t r u s e d e război, p r i n lărgirea s a u e x t i n d e r e a a n u m e r o a s e unităţi
p r o d u c t i v e , cît m a i a l e s p r i n c o n s t r u i r e a d e uriaşe unităţi i n d u s t r i a l e
( n u n u m a i i n o r a ş , c i şi î n z o n a s a i m e d i a t ă ) , c u l t u r a l - s o c i a l e , r e z i d e n ţ i a l e ,
căi d e comunicaţie e t c . ( F a b r i c a d e ţevi s u d a t e , u z i n e l e „ S e m ă n ă t o a r e a " ,
u z i n e l e „ A u t o b u z u l " , întreprinderile d e reparaţii a u t o , f a b r i c a d e m o t o a r e
e l e c t r i c e , u z i n e l e 9 M a i , f a b r i c a S i n , C o m b i n a t u l p o l i g r a f i c C a s a Scînteii,
f a b r i a j l e „ M i s t r e ţ u l " şi „ A v î n t u l " , u z i n e l e „ D a n u b i a n a " , uzinele d e
cauciuc Jilava, uzinele d e l a Otopeni, uzinele d e l a P a n t e l i m o n etc.).
E s t e e v i d e n t c ă i n f l u e n ţ a d e z v o l t ă r i i m u l t i l a t e r a l e şi impetuoase
a oraşului Bucureşti a s u p r a forţei d e m u n c ă d i n localităţile z o n e i p e r i ­
u r b a n e s - am a n i f e s t a t d e s t u l d e p u t e r n i c , afectînd u n i m p o r t a n t t e r i t o r i u
şi, d e c i , u n î n s e m n a t n u m ă r d e l o c a l i t ă ţ i .
Creşterea n u m ă r u l u i c e l o r c a r e f a c în p r e z e n t n a v e t a p e n t r u m u n c ă ,
d e l a p e s t e 8 5 0 0 î n 1 9 5 0 l a a p r o a p e 7 0 0 0 0 în 1 9 7 0 , e s t e d e s t u l d e s e m n i ­
ficativă în privinţa influenţei e x e r c i t a t e d e Bucureşti a s u p r a z o n e i sale,
a strînsei l e g ă t u r i d i n t r e e l e . O r a ş u l s - a c o m p o r t a t n u n u m a i c a u n p u t e r n i c
?4 www.cimec.ro PARTEA A U L A . POPULAŢIA $1 AŞEZĂRILE

„ m a g n e t " c u r e a d a t n a ş t e r e u n u i u r i a ş f l u x z i l n i c d e p o p u l a ţ i e , c i şi c a
u n f u r n i z o r d e forţă d e m u n c ă a l cărui număr s e ridică în p r e z e n t l a p e s t e
10 000 d e persoane.
I n a f a r a c e l o r c a r e s e deplasează z i l n i c d i n z o n a periurbană s p r e
B u c u r e ş t i şi a c e l o r c a r e f a c n a v e t a d i n o r a ş î n z o n ă , u n n u m ă r r e l a t i v
î n s e m n a t s c m a i d e p l a s e a z ă î n şi d i n a f a r ă z o n e i p e r i u r b a n e . P e s t e 8 5 %
d i n forţa d e m u n c ă navetistă c a r e lucrează în Bucureşti p r o v i n e d i n z o n a
p e r i u r b a n ă , i a r z o n a , l a r î n d u l e i , a b s o a r b e p e s t e 8 0 % d i n salariaţii c e
l o c u i e s c î n o r a ş şi s e d e p l a s e a z ă z i l n i c î n a f a r a acestuia.
I n d i c e l e d e n a v e t i s m , p e c a r e l - a m n u m i t aşa d e o a r e c e reprezintă
c a n t i t a t i v f e n o m e n u l d e n a v e t i s m şi p e c a r e I - a m e x p r i m a t matematic

p r i n f o r m u l a In = ^ V
( î n c a r e . In e s t e i n d i c e l e d e n a v e t i s m , Nv —
Pa
n u m ă r u l n a v e t i ş t i l o r , Pa — p o p u l a ţ i a a c t i v ă t o t a l ă a u n u i t e r i t o r i u
s a u a u n e i l o c a l i t ă ţ i ) , c o n s t i t u i e u n i n d i c a t o r s i n t e t i c şi o r i e n t a t i v a l g r a ­
d u l u i în c a r e u n t e r i t o r i u s a u o l o c a l i t a t e furnizează a l t o r c e n t r e forţă d e
m u n c ă navetistă, măsura în c a r e populaţia u n u i t e r i t o r i u s a u a u n e i l o c a ­
lităţi s e deplasează în a l t e c e n t r e p e n t r u a l u c r a .
V a l o a r e a m e d i e a i n d i c e l u i d e n a v e t i s m p e întreaga zonă periurbană
a c r e s c u t c o n s i d e r a b i l şi d e s t u l d e r a p i d î n u l t i m i i 1 0 a n i , m a i r a p i d î n
p e r i o a d a 1 9 6 0 — 1 9 6 5 — d e l a 1 0 , 7 l a 2 4 — şi c e v a m a i l e n t i n t r e 1 9 6 5
şi 1 9 7 0 , c î n d a j u n g e l a 3 2 , 7 .
î n r e p a r t i ţ i a g e o g r a f i c ă a i n d i c e l u i d e n a v e t i s m în c a d r u l zonei
p e r i u r b a n e s e e v i d e n ţ i a z ă m a i m u l t e a r e a l e ( f i g . 6 şi 7 ) . A s t f e l , î n p a r t e a
e s t i c ă şi s u d - e s t i c ă a c a p i t a l e i s e d e t a ş e a z ă u n a r e a l a l l o c a l i t ă ţ i l o r d o r ­
m i t o r , f o r m a t d i n V o l u n t a r i , P a n t e l i m o n , Dobroeşti, G l i n a , Cernica,
T u n a r i , A f u m a ţ i şi O r ă ş t i , c a r a c t e r i z a t p r i n e x i s t e n ţ a c e l o r m a i m a r i
i n d i c i d e n a v e t i s m d i n zonă, m a j o r i t a t e a populaţiei a c t i v e d e a i c i d e p l a -
s î n d u - s e z i l n i c p e n t r u l u c r u î n a l t e l o c a l i t ă ţ i şi î n s p e c i a l î n o r a ş u l B u c u r e ş t i .
A l d o i l e a a r e a l , m a i m u l t o g r u p a r e d e d o u ă c e n t r e , D r a g o m i r e ş t i şi C h i a j n a ,
e s t e s i t u a t în p a r t e a nord-vesticâ a c a p i t a l e i , f i i n d c a r a c t e r i z a t d e u n
i n d i c e d e n a v e t i s m d e p e s t e 5 0 , c e e a c e conferă a c e s t o r localităţi c a l i ­
t a t e a d e „ d o r m i t o r " . N a v e t i ş t i i d e a i c i l u c r e a z ă a p r o a p e î n t o t a l i t a t e în
B u c u r e ş t i . C e l d e - a l t r e i l e a a r e a l d e l o c a l i t ă ţ i „ d o r m i t o r " , s i t u a t în n o r d -
v e s t u l z o n e i p e r i u r b a n e , c u p r i n d e localităţile T r e s t i e n i , U l m i , Stoeneşti
şi F l o r e ş t i . C a r a c t e r u l d e n a v e t i s m a l a c e s t u i a r e a l , şi d e c i şi c e l d f c d o r ­
m i t o r , e s t e d e o s e b i t , prezentând p a r t i c u l a r i t a t e a n a v e t e l o r săptămlnale,
n u n u m a i î n B u c u r e ş t i , c i şi în a l t e c e n t r e d i n z o n ă s a u d i n a f a r ă .
î n privinţa localităţilor c u u n i n d i c e d e n a v e t i s m ( 4 0 — 5 0 ) apropiat
d e c e l a l s a t e l o r d o r m i t o r s e remarcă o g r u p a r e în v e s t u l c a p i t a l e i , c u p r i n -
z î n d s a t e l e B r a g a d i r u , C l i n c e n i , D o m n e ş t i , şi a l t a , m a i d i s p e r s a t ă , în e s t
şi s u d - e s t , î n g l o b î n d l o c a l i t ă ţ i l e P o p e ş t i - L e o r d e n i , - B r ă n e ş t i , F r u m u ş a n i ,
Gălbinaşi, Vasilaţi, Sineşti, B e l c i u g a t e l e , B e r c e n i , Ştefăneşti. A p r o a p e
î n t o t a l i t a t e , navetiştii grupării d i n v e s t l u c r e a z ă în oraşul Bucureşti,
 www.cimec.ro 95

Fig. 6 . — Deplasări z i l n i c e pentru lucru (după i n d i c e l e d e navetism).

96 www.cimec.ro PARTEA A III-A. POPULAŢIA Şl AŞEZĂRILE

î n t i m p c e î n g r u p a r e a e s t i c ă o p o n d e r e r e l a t i v î n s e m n a t ă r e v i n e şi c e l o r
c a r e l u c r e a z ă î n u n i t ă ţ i l e i n d u s t r i a l e d e l a P o p e ş t i - L e o r d e n i şi P a n t e l i m o n .
I n nord-vestul zonei periurbane s e conturează u n m a r e a r e a l , c u
u n i n d i c e d e n a v e t i s m d e s t u l d e r i d i c a t , p e s t e 2 0 , c a r e s e caracterizează
p r i n t r - u n număr a p r e c i a b i l a l n a v e t i ş t i l o r c e l u c r e a z ă în e x p l o a t ă r i l e
p e t r o l i f e r e l o c a l e şi a l c e l o r c e f a c d e p l a s ă r i l e s ă p t ă m î n a l . Şi a i c i p r e d o m i n ă
p o n d e r e a nayetiştilor c e s e deplasează l a Bucureşti, d a r numărul c e l o r
c a r e l u c r e a z ă l a P l o i e ş t i şi î n e c o n o m i a l o c a l ă e s t e r e l a t i v r i d i c a t . î n a c e s t
a r e a l sînt î n g l o b a t e localităţile R ă c a r i , U r z i c e a n c a , Bîldana, Ciocăneşti,
Tărtăşeşti, C o s o b a , Joiţa, B o l i n t i n - V a l e , M a l u S p a r t , B o l i n t i n - D e a l , O g r e ­
z e n i şi C i o r o g î r l a .
D e a s e m e n e a , în s u d - v e s t u l oraşului Bucureşti s e evidenţiază u n
a l t a r e a l c u o v a l o a r e d ep e s t e 2 0 a i n d i c e l u i d en a v e t i s m , a r e a l caracterizat
p r i n deplasări a p r o a p e în t o t a l i t a t e I a Bucureşti. Localităţile c a r e f a c
p a r t e d i n a c e s t a r e a l sînt V î r t e j u , M ă g u r e l e , C o r n e t u , Mihăileşti, N o v a c i ,
3 0 D e c e m b r i e , A d u n a ţ i i - C o p ă c e n i , C o p ă c e n i şi S i n t e ş t i .
în n o r d u l zonei p e r i u r b a n e s e diferenţiază u n a r e a l f o r m a t d i n
localităţile Periş, M o a r a Vlăsiei, Dascălu, C o r b e a n c a , Niculeşti, C i o f l i c e n i ,
S n a g o v şi B a l o t e ş t i , î n c a r e p r e d o m i n ă n a v e t i ş t i i „ b u c u r e ş t e n i " , d a r u n d e
numărul c e l o r c e s e deplasează l a Ploieşti e s t e i m p o r t a n t . A c e s t a r e a l
c o n s t i t u i e şi o z o n ă d e i n t e r f e r e n ţ ă i n t r e B u c u r e ş t i şi P l o i e ş t i — î n c e e a c e
priveşte n a v e t i s m u l — , c u o p r e d o m i n a n ţ ă netă a atracţiei Bucureştilor.
C a c e n t r e i z o l a t e , c u i n d i c e m a i r i d i c a t d e n a v e t i s m , s e remarcă
C o m a n a — V l a d Ţ e p e ş , B u d e ş t i şi R o m â n e ş t i . T o a t e a c e s t e a f u r n i z e a z ă
u n număr i m p o r t a n t d e navetişti oraşului Bucureşti.
î n s t r î n s ă l e g ă t u r ă c u n a v e t i s m u l s e m a n i f e s t ă fenomenul de rezi­
denţă, care n u este altceva decît a s p e c t u l invers a l navetismului :

j r _ NI 1 0 0 ţ m c a r ej j j i
n ( c < j rezidenţă, e s t e d i r e c t proporţional
e e e

Pa
c u NI — n u m ă r u l p o p u l a ţ i e i a c t i v e c e l u c r e a z ă p e l o c şi i n v e r s p r o p o r ­
ţional c u Pa — n u m ă r u l p o p u l a ţ i e i a c t i v e t o t a l e ) . I n d i c e l e d e r e z i d e n ţ ă
indică g r a d u l în c a r e u n t e r i t o r i u s a u o l o c a l i t a t e foloseşte forţa d e m u n c ă
proprie , m ă s u r a în c a r e p o p u l a ţ i a l o c a l ă e s t e folosită în activităţile p r o p r i i .
N o i l e unităţi e c o n o m i c e , prevăzute a s e c o n s t r u i în m a i m u l t e l o c a ­
l i t ă ţ i , v o r d u c e l a c r e ş t e r e a s u b s t a n ţ i a l ă a i n d i c e l u i d e r e z i d e n ţ ă — şi
d e c i l a s c ă d e r e a c e l u i d e n a v e t i s m — în l o c a l i t ă ţ i l e r e s p e c t i v e , d a r , î n
acelaşi t i m p , v o rc o n t r i b u i l a r i d i c a r e a n a v e t i s m u l u i în s a t e l e l i m i t r o f e .

DEPLASĂRI A L E POPULAŢIEI P E N T R U DIFERITE INTERESE

Datorită prezenţei oraşului Bucureşti, c a m a r e c entru comercial,

c u l t u r a l , a d m i n i s t r a t i v , în z o n a p e r i u r b a n ă a a c e s t u i a s e înregistrează
c e a m a i intensă d e p l a s a r e de p o p u l a ţ i e p e n t r u d i f e r i t e interese. C a u n
mare consumator d e pToduse a g r i c o l e , oraşul Bucureşti atrage zilnic u n
www.cimec.ro
www.cimec.ro
www.cimec.ro
POPULAŢIA
www.cimec.ro 97

n u m ă r r i d i c a t d e p r o d u c ă t o r i , c a r e s e d e p l a s e a z ă p e n t r u a-şi d e s f a c e
p r o d u s e l e . A c e s t e d e p l a s ă r i , n e l e g a t e d e m u n c ă , p r i n a m p l o a r e a şi f r e c ­
v e n ţ a l o r , c o n s t i t u i e o c a r a c t e r i s t i c ă a z o n e l o r p e r i u r b a n e şi î n s p e c i a l a
z o n e i p e r i u r b a n e a Bucureştilor.
— Deplasările pentru desfacerea produselor agricole d e către p r o d u ­
c ă t o r i a n t r e n e a z ă n u m ă r u l c e l m a i m a r e şi m a i f r e c v e n t a l p o p u l a ţ i e i
p e r i u r b a n e c e s e deplasează p e n t r u i n t e r e s e p e r s o n a l e . Numărul c e l o r
c a r e s e d e p l a s e a z ă în a f a r a localităţii d e d o m i c i l i u p e n t r u vînzarea p r o ­
d u s e l o r l o r v a r i a z ă f o a r t e m u l t d e l a o l u n ă l a a l t a şi d e l a o l o c a l i t a t e
l a a l t a . A s t f e l , c e l e m a i m a s i v e d e p l a s ă r i a u l o c î n l u n i l e i u l i e , a u g u s t şi
s e p t e m b r i e , c î n d n u m ă r u l c e l o r c a r e v i n l a B u c u r e ş t i să-şi v î n d ă p r o d u s e l e
e s t e d e p e s t e 7 — 8 o r i m a i m a r e d e c î t a l c e l o r d i n i a n u a r i e şi f e b r u a r i e .
Repartiţia teritorială a deplasărilor p e n t r u d e s f a c e r e a produselor
a g r i c o l e reliefează existenţa u n u i a r e a l s i t u a t în l u n c a Argeş — S a b a r ,
u n d e numărul c e l o r c e s e deplasează z i l n i c p e n t r u d e s f a c e r e a p r o d u s e l o r
p r o p r i i reprezintă p e s t e 6 5% d i n numărul t o t a l .
— Deplasările pentru învăţămînt, caro a u caracter d e navetism,
a n t r e n e a z ă u n n u m ă r î n s e m n a t d e e l e v i şi u n n u m ă r m u l t m a i r e d u s d e
studenţi. D e p l a s a r e a a c e s t o r a s e f a c e în t o t t i m p u l a n u l u i şcolar f i e c u
t r e n u l , f i e c u a u t o b u z u l . Numărul c e l m a i m a r e d e e l e v i c e f a c n a v e t a l a
d i f e r i t e şcoli e s t e înregistrat d e localităţile d i n i m e d i a t a a p r o p i e r e a
Bucureştilor, în B p e c i a l d e localităţile s i t u a t e p e căile f e r a t e s a u c u m i j l o a c e
auto d e tip prban.
— Deplasările pentru interese comerciale se f a c d e obicei îmbinate
c u a l t e i n t e r e s e . A r e a l u l s i t u a t în j u r u l c a p i t a l e i c o n c e n t r e a z ă p e s t e 5 0 %
d i n t o t a l u l a c e s t o r deplasări.
— Deplasările pentru interese administrative s e d a t o r e s c prezenţei
în oraşul Bucureşti — c a c e n t r u a d m i n i s t r a t i v a l u n u i t e r i t o r i u în c a r e s e
i n c l u d e a p r o a p e î n î n t r e g i m e şi z o n a p e r i u r b a n ă — a t u t u r o r i n s t i t u ţ i i l o r
judeţene d e administraţie, l a c a r e v i n z i l n i c , p e n t r u i n t e r e s e p e r s o n a l e
s a u d e s e r v i c i u , u n număr însemnat d e l o c u i t o r i .
î n c e l e m a i m u l t e c a z u r i , deplasările p e n t r u d e s f a c e r e a p r o d u s e l o r
şi c e l e p e n t r u i n t e r e s e a d m i n i s t r a t i v e s î n t î m b i n a t e şi c u i n t e r e s e l e c o m e r ­
c i a l e , c e i c a r e f a c a s e m e n e a deplasări procurîndu-şi a p r o a p e întotdeauna
d i v e r s e p r o d u s e i n d u s t r i a l e d i n oraş.
A v î n d în v e d e r e c a r a c t e r u l a c e s t o r deplasări, e l e v o r c o n t i n u a să
s e d e z v o l t e şi î n v i i t o r , d e z v o l t a r e m o t i v a t ă şi n e c e s a r ă în relaţiile
oraş—zonă.

AŞEZĂRILE

D e - a l u n g u l m i l e n i i l o r d i f e r i t e l o r e p o c i , d u p ă c u m atestă v e s t i g i i l e
d e s c o p e r i t e în m u l t e părţi a l e z o n e i p e r i u r b a n e a Bucureştilor, aparţinînd
m a i m u l t o r p e r i o a d e a r h e o l o g i c e , u n e l e aşezări a u a v u t o existenţă f o a r t e

7 -e. 830
98 www.cimec.ro PARTEA A III-A. POPULAŢIA $1 AŞEZĂRILE

l u n g ă , p r o b a b i l n e î n t r c i u p l ă , c u î n c e p u t u r i p i e r d u t e în t i m p u r i c e n u s e
p o t p r e c i z a . D e s i g u r , u n e l e d i n s t r ă v e c h i l e a ş e z ă r i p u s e în e v i d e n ţ ă d e
s ă p ă t u r i l e a r h e o l o g i c e , şi p o a t e î n c ă şi m a i m u l t e n e c u n o s c u t e p î n ă a c u m ,
a u a v u t v i a ţ a l o r în u n e l e e p o c i i s t o r i c e şi a u d i s p ă i u t , d i n a n u m i t e m o t i v e ,
pentru u n t i m p oarecare s a u pentru totdeauna. Este foarte posibil c a
a ş e z ă r i m a i n o i s ă s e f i f o r m a t p e v e t r e l e u n o r a d e m u l t d i s p ă r u t e şi, f ă r ă
să s e ştie, să c o n t i n u e , d u p ă m u l t e v e a c u r i , e x i s t e n ţ a c e l o r d i n a i n t e .
Cert este că cele m a i m u l t e d i n t r e aşezările e x i s t e n t e l a sfîrşitul
secolului al X I X - l e a au existat c um u l t t i m p înainte d e a t e s t a r e a l o r d o c u ­
mentară, avînd u n număr a p r e c i a b i l d e l o c u i t o r i şi o a c t i v i t a t e b i n e d e f i ­
nită în r a p o r t c u c o n d i ţ i i l e s o c i a l e şi naturale locale.

CONSIDERAŢII T O P O N I M I C E

E s t e b i n e s t a b i l i t r o l u l p e c a r e 1 - a j u c a t şi îl j o a c ă n u m e l e a ş e z ă r i l o r
o m e n e ş t i în v i a ţ a u n u i t e r i t o r i u s a u a u n e i p o p u l a ţ i i . D e l a p r i m e l e şi p î n ă
l a u l t i m e l e aşezări, u n u l d i n t r e c o m p o n e n t e l e d e b a z ă a l e a c e s t o r a a f o s t
n u m e l e c e l i s - a d a t . D i v e r s i t a t e a e x t r a o r d i n a r d e m a r e a n u m i r i l o r aşe­
z ă r i l o r r e f l e c t ă a t î t v a r i e t a t e a s u r s e l o r g e n e r a t o a r e d e n u m i r i , c î t şi i m a ­
ginaţia l o c u i t o r i l o r .
C u n o a ş t e r e a n u m e l o r d e o r i g i n e , c a şi p e c e l e a t r i b u i t e u l t e r i o r , a r e
o deosebită i m p o r t a n ţ ă în s t u d i u l aşezărilor omeneşti, d e o a r e c e e l e arată
d i f e r i t e particularităţi a l e s a t u l u i r e s p e c t i v f i e în r a p o r t c u condiţiile
n a t u r a l e şi e c o n o m i c e , f i e în l e g ă t u r ă c u a n u m i t e e v e n i m e n t e i s t o r i c e s a u
sociale, etnice sau psihologice etc. D ea s e m e n e a , n u m e l e d e origine p o a t e
d a i n d i c a ţ i i şi a s u p r a t i m p u l u i î n c a r e a a p ă i u l , i a r n u m i r i l e d e m a i t î r z i u
p o t r e f l e c t a evoluţia s a t u l u i r e s p e c t i v d i n p u n c t d e v e d e r e s o c i a l , e c o n o m i c ,
istoric sau geografic.
T o p o n i m i a , această „istorie nescrisă a u n u i p o p o r , o adevărată
arhivă, u n d e s e păstrează a m i n t i r e a atîtor e v e n i m e n t e , î n t î m p l ă r i şi
f a p t e m a i m u l t o r i m a i puţin v e c h i s a u i m p o r t a n t e , c a r e s - a u petrecut
d e - a l u n g u l t i m p u r i l o r şi a u i m p r e s i o n a t î n t r - u n c h i p o a r e c a r e s u f l e t u l
poporului" ( I o r g u I o r d a n , 1 9 6 3 , p . 2 ) , a r e o deosebită importanţă
în c e r c e t ă r i l e g e o g r a f i c e r e f e r i t o a r e l a a ş e z ă r i , n a t u r ă , e c o n o m i e .
Pentru zona periurbană a Bucureştilor, consideraţiile d e o r d i n
t o p o n i m i c v i n s u b s t a n ţ i a l în s p r i j i n u l c u n o a ş t e r i i cît m a i t e m e i n i c e a t r e ­
c u t u l u i , m a i a l e s a c o l o u n d e mărturiile a r h e o l o g i c e s a u i s t o r i c e lipsesc
s a u sînt i n s u f i c i e n t e . C o n ţ i n u t u l g e o g r a f i c , în p r i m u l rînd, i s t o r i c , s o c i a l ,
e c o n o m i c , politic, psihologic e t c .a l toponimicelor reflectă nenumărate
a s p e c t e s p e c i f i c e l e g a t e d e r e l i e f , a p e , utilizări d e t e r e n u r i , d e e v e n i m e n t e
d i n v i a ţ a localităţilor, d e întemeietori s a u d e p r o p r i e t a r i , d e influenţele
s u f e r i t e în t i m p u l migraţiei p o p o a r e l o r e t c . A s t f e l , d u p ă conţinutul p e
c a r e îl r e f l e c t ă , t o p o n i m i c e l e s e p o t r e f e r i l a d i f e r i t e c a r a c t e r e s a u aspecte
a l e n a t u r i i înconjurătoare, l a condiţiile i s t o r i c e , s o c i a l e , e c o n o m i c e .
AŞEZĂRILE
www.cimec.ro 99

T o p o n i m i c e reîieclînd condiţiile n a t u r a l e . Particularităţile naturii

a u influenţat m a i m u l t e d e n u m i r i d e aşezări f i e l a înfiinţarea a c e s t o r a ,
f i e u l t e r i o r . A s t f e l , n u m e l e s a t u l u i F u n d e n i ( c o r n . Dobroeşti) s e datoreşte
aşezării s a l e î n „ f u n d u l " u n u i b e l c i u g a l r î u l u i C o l e n t i n a ; a l s a t u l u i F u n d e n i
( c o r n . F u n d e n i ) în „ f u n d u l " u n u i m e a n d r u a l D î m b o v i ţ e i , i a r a l localităţii
C o a d e l e ( a z i î n g l o b a t ă l a s a t u l Siliştea S n a g o v u l u i , c o r n . G r u i u ) , aşezării
s a l e l a „ c o a d a " b ă l ţ i i S n a g o v . C e l e d o u ă s a t e G r u i u ( c o r n . B u d e ş t i şi
c o r n . G r u i u ) a u f o s t a s t f e l d e n u m i t e datorită u n o r m i c i ridicături în c a d r u l
r e l i e f u l u i , n u m i t e „ g r u i " , c e s e află în a p r o p i e r e a l o r , i a r s a t u l C u c u e ţ i
( c o r n . Plătăreşti) d e l a o movilă d i n a p r o p i e r e , căreia i s e s p u n e a „ c u c u i " .
N u m e l e s a t u l u i I z v o a r e l e ( c o r n . H o t a r e l e ) îşi a r e o r i g i n e a î n e x i s t e n ţ a
m a i m u l t o r „ i z v o a r e " l a b a z a p a n t e i cîmpului B u r n a z s p r e Argeş, în
i m e d i a t a a p r o p i e r e a localităţii. T o p o n i m i c u l B e l c i u g a t e l e s e datoreşte
m e a n d r e l o r , „belciugelor", p e c a r e l e f a c e v a l e a c e străbate s a t u l ; Copă-
c e n i — existenţei m u l t o r „ c o p a c i " ; C o r n e t — tufişurilor n u m e r o a s e d e
„ c o r n i " ; Periş — numărului m a r e d e „ p e r i " ; U l m i — pădurilor d e „ u l m i " ;
L i l i e c i ( c o r n . Sineşti) — d e l a „ l i l i a c u l " c e s e c u l t i v a a i c i ; C i o p l a n i — aşe­
zării s a l e p e l o c u r i l e d e s p ă d u r i t e p e c a r e m a i r ă m ă s e s e r ă i c i şi c o l o c î t e
u n a r b o r e ( n u m i t c i o p l a n ) ; Cărpenişu ( c o r n . Găiseni) — p i l c u r i l o r d e
„ c a r p e n i " ; T u f a ( c o r n . Mihăileşti) — n u m e r o a s e l o r „ t u f e " e x i s t e n t e în
p a r t e a l o c u l u i ; C l i n c e n i — p o i e n i d i n pădure, n u m i t e „clinei" ; G h i o n e a
( c o r n . U l m i ) — l a c u l u i c u acelaşi n u m e d i n a p r o p i e r e ; P o i a n a Lungă
d e S u s şi P o i a n a L u n g ă d e J o s ( c o r n . P o i a n a ) — „ p o i e n i l o r " d i n c a d r u l
pădurilor în c a r e s - a u aşezat ; Bălteni ( c o r n . Periş) — bălţii Bălteni
(Ţigăneşti) p e m a l u l căreia s e a f l ă ; C o c i o c — t e r e n u r i l e mlăştinoase s a u
c u apă, n u m i t e „ c o c i o c " , d e p e v a l e a S n a g o v u l u i ; Săbăreni ( c o r n . Joiţa) —
aşezării p e m a l u l S a b a r u l u i ; C î m p u r e l u ( c o r n . C o l i b a ş i ) — „ c î m p u r i l o r "
d i n j u r , n e î m p ă d u r i t e ; P a s ă r e a ( c o r n . B r ă n e ş t i ) — v ă i i şi r î u l u i c u a c e l a ş i
n u m e ; B a l t a Neagră ( c o r n . N u c i ) — bălţii c u acelaşi n u m e e t c .

Toponimice d a t o r a t e condiţiilor s o c i a l e şi e c o n o m i c e . Condiţiile

s o c i a l e , e t n i c e , e c o n o m i c e a u g e n e r a t apariţia m u l t o r t o p o n i m i c e d e aşezări,
a v î n d o l a r g ă r ă s p î n d i r e în t o a t ă z o n a p e r i u r b a n ă .
Colonizările c u l o c u i t o r i aduşi d i n a l t e s a t e a p r o p i a t e s a u îndepărtate
a u a v u t o m a r e f r e c v e n ţ ă , m a i a l e s î n s e c o l e l e X V I I I şi X I X , g e n e r î n d
t o p o n i m i c e l e g a t e d e m o d u l c u m a u l u a t naştere aşezările respective.
A s t f e l , s a t e l e f o r m a t e p r i n „adunarea" d e l o c u i t o r i d i n s a t e l e v e c i n e a u
p r i m i w t a u m e l e d e „ A d u n a ţ i " (Adunaţii Caţica, m a i tîrziu rămlnînd n u m a i
Caţichea, i a r d u p ă 1 9 6 8 a f o s t înglobată l a . s a t u l D o m n e ş t i ; A d u n a ţ i i -
C o p ă c e n i , c a r e m a i d ă i n u i e şi a s t ă z i ) ; c e l e c a r e d e p i n d e a u d e a l t e s a t e
s a u s e f o r m a u în i m e d i a t a a p r o p i e r e a u n o r aşezări s - . a u n u m i t „ A t î r n a ţ i "
(Atîrnaţi, înglobat în p r e z e n t l a oraşul B u f t e a ) ; c e l o r f o r m a t e d i n l o c u i t o r i
„ s l o b o z i ţ i " d i n s a t e l e d e clăcaşi l i s - a u s p u s „ S l o b o z i i " ( S l o b o z i a , înglo­
bată în p r e z e n t l a s a t u l C l i n c e n i ; Slobozia-Moară) ; i a r c e l e a l e căror
b a z e a u f o s t p u s e d e l o c u i t o r i a i a l t o r r e g i u n i a l e ţării, c a r e s - a u s t a b i l i t
100 www.cimec.ro PARTEA A III-A. POPULAŢIA Şl AŞEZĂRILE

a i c i , a u l u a t n u m e l e r e g i u n i i r e s p e c t i v e (Vlăsceni — s a t a l c o r n . P o t l o g i ,
O l t e n i — s a t a lc o r n . C l i n c e n i ) s a u d e „străini" ( B u d e n i - S t r c i n i , a z i n u m a i
B u d e n i , sat a lcorn. C o m a n a ; S t r e i n i i - D o b r e n i ,azi V i d r a ) . D e asemenea,
s i după o r i g i n e a naţională a u n o r a d i n t r e l o c u i t o r i s a u a a c e l o r a care
a u înfiinţat s a t u l a u f o s t d e n u m i t e m a i m u l t e s a t e : S e r b i i Domneşti d e
S u s , S e r b i i D o m n e ş t i d e J o s {astăzi D o m n e ş t i ) , B u l g a r u ( c o r n . B r a g a d i r u ) ,
G r e c i i d e J o s( c o r n . Fierbinţi-Tîrg), G r e c i i d e S u s (înglobat l a s a t u l Gră­
diştea, c o r n . Grădiştea), G r e c i i d e M i j l o c (înglobat l a s a t u l S i t a r u l , c o r n .
Grădiştea), G r e a c a ( p e hărţile v e c h i f o s t a baltă G r e a c a , p e m a l u l căreia
se a f l a s a t u l G r e a c a , s e n u m e a I e z e r u l G r e c i l o r ) .
C e l m a i f r e c v e n t t o p o n i m e s t e c e l c a r e reprezintă n u m e d e o a m e n i ,
în g e n e r a l a l f o ş t i l o r p r o p r i e t a r i , c a r e a u s l ă p î n i t s a t u l î n t r - o p e r i o a d ă
o a r e c a r e s a u c a r e a u înfiinţat s a t e n o i c u o a m e n i aduşi d i n a l t e părţi p e n t r u
a m u n c i p e d o m e n i i l e l o r , şi m u l t m a i r a r a l p r i m i l o r l o c u i t o r i . D e a l t f e l ,
d a t o r i t ă s p e c i f i c u l u i t o p o n i m i e , a c e B t e a ş e z ă r i s î n t c e l e c a r e şi-au s c h i m b a t
c e l m a i d e s d e n u m i r e a , odată c u s c h i m b a r e a p r o p r i e t a r u l u i s a u c u a l t e
e v e n i m e n t e . T o p o n i m i c e l e c a r e a ul a bază n u m e d e o a m e n i s a u d e f a m i l i i
a u f o s t şi m a i s î n t î n c ă r ă s p î n d i t e î n t o a t ă z o n a : B a l o t e ş t i , D o b r e n i ( c o r n .
Vărăşti), Popeşti, Tamaşi ( c o r n . C o r b e a n c a ) , Găneasa, U r z i c e a n c a (corn.
Ciocăneşti), Bălăşoieni (înglobată l a s a t u l O g r e z e n i ) , Petrăchioaia, Dîrza
( c o r n . C r e v e d i a ) , Samurcaşi ( c o r n . C r e v e d i a ) , Herăşti ( c o r n . H o t a r e l e ) ,
Creţu ( c o r n . Ciocăneşti), Creţeşti ( c o r n . V i d r a ) , Tărtăşeşti, Brezoaia,
JVIerişasca ( î n g l o b a t l a s a t u l G a g u , c o r n . D a s c ă l i i ) , M i c ş u n e ş t i ( c o r n . N u c i ) ,
Mogoşeşti ( c o r n . Adunaţii-Copăceni), P o e n a r i ( c o r n . U l m i ) , O b e d e n i (în­
g l o b a t a z i l a s a t u l Vărăşti, c o r n . Vărăşti), P o t l o g i , Stoeneşti, Floreşti,
H o d o p e n i i ( a z i O t o p e n i ) , Mihăileşti, N o v a c i ( c o r n . Mihăileşti), B e r c e n i
( î n g l o b a t l a B o l i n t i n - D e a l ) , D r ă g ă n e a s c a ( c o m . U l m i ) şi D r ă g ă n e s c u ( c o m .
Mihăileşti), Mironeşti ( c o r n . G o s t i n a r i ) , Miloseşti ( c o r n . H o t a r e l e ) , Ş t e f ă -
neşti, Creţuleasca ( c o r n . Ştefăneşti), Ghcrmăneşti ( c o r n . S n a g o v ) , J o i ţ a ,
C h i a j n a , O t e t e l e ş a n u ( a c t u a l m e n t e M ă g u r e l e ) e t c . S î n t şi e x e m p l e cînd
a l ă t u r i d e n u m e l e v e c h i a l s a t u l u i s - a a d ă u g a t şi c e l a l p r o p r i e t a r u l u i :
G l i n a F l o r e s c u l u i , G l i n a A n d r o n e s c u l u i , G l i n a G o l e s c u l u i , C o r n e t u Gră-
dişteanului, B r e z o a i a V i s t i e r u l u i , Căciulaţii B a n u l u i , Poenari-Enuţă,
Poenari-Vulpeşti, P o e n a r i - F l o r e s c u , Ulmi-Orneşti, Bolintin-Băleanu, C r e -
ţuleşti-Samurcaşi, Creţuleşti-Dîrza, Creţu Ieşti-Fălcoianu, Tîncăbeşti-Fi-
l i t i s , Popeşti-Manuc, C o s o b a - G o l e s c u , C o s o b a l i r i s t i , Tîntava B a n u l u i ,
Tîntava-Bălăşoaia, G o s t i n a r i i B e l u l u i , Gostinarii-Văcâreşti, C o r n e t u - G l o -
g o v e a n u , Popeşti-Conduratu e t c . C u t i m p u l , u n e l e d i n a c e s t e a a u rămas
n u m a i c u d e n u m i r e a iniţială ( G l i n a , Căciulaţi, B r e z o a i a , U l m i , P o e n a r i ,
G o s t i n a r i e t c . ) , a l t e l e , m a i puţine, a u rămas c u d e n u m i r e a m a i nouă
(Samurcaşi, Dîrza, G l o g o v e a n u e t c , . ) , a l t e l e a u l u a t u n a l t n u m e ( G l i n a
A n d r o n e s c u l u i î n Ş e r b ă n i c a , C ă c i u l a ţ i i B a n u l u i în M a v r o d i n ) s a u a u f o s t
desfiinţate p r i n înglobarea l o r l a s a t e l e v e c i n e (Popeşti-Manuc, G l i n a -
Gherman, Glina-Macri).

Ocupaţiile u n e i părţi, m a i mari s a um a i m i c i , a populaţiei, m a i

ales prin c a r e e r a u cunoscuţi în a l t e s a t e , a udat naştere l a m a i m u l t e
AŞEZĂRILE
www.cimec.ro 101

t o p o n i m i c e d e aşezări : Grădinari, Căldărari ( c o r n . C e r n i c a ) , C i u r a r i (înglo­

b a t l a s a t u l I z v o a r e l e , c o r n . H o t a r e l e ) , R u d a r i ( m a i tîrziu t r a n s f o r m a t în
R u d e n i , c o r n . C h i t i l a ) , Dîrvari ( c o r n . Ciorogîrla), B u t u r u g e n i , R ă c a r i ,
V î n ă t o r i ( p r i m a d e n u m i r e a a c t u a l u l u i s a t O g r e z e n i ) , Urdăreni (în p r e z e n t
n u m e l e a a j u n s , p r i n t r - o t r a n s f o r m a r e d e pronunţie, O r d o r e a n u , c o r n . C l i n ­
c e n i ) , Postăvari ( c o r n . Frumuşani) e t c .
D u p ă f e l u l s a u a s p e c t u l locuinţelor s - a u f o r m a t t o p o n i m i c e c a
Şindrilita ( c o r n . Găneasa) — în c a r e c a s e l e e r a u a c o p e r i t e c u şindrilă,
e r a u şindrilite, Colibaşi — întemeietorii s a t u l u i , c i o b a n i i n o m a z i , stabiliţi
a i c i , l o c u i a u î n c o l i b e , C ă s c i o a r e l e ( c o r n . U l m i şi a l t u l c o r n . G ă i s e n i ) — c u
c a s e m i c i , O g r e z e n i — c u ogrăzi m a r i e t c .
A l t e t o p o n i m e a u l a b a z ă d i v e r s e funcţii m i l i t a r e s a u d e natură
administrativă : T u n a r i — s a t d i n c a r e s e r e c r u t a u , m a i a l e s , t i n e r i p e n t r u
a r t i l e r i e , R a h t i v a n i ( a z i s e numeşte Pasăreu, c o n i . Frumuşani) — în a r m a t ă
a v e a u în g r i j ă h a r n a ş a m e n t e l e , D o r o b a n ţ u ( c o i n . P l ă t ă r e ş t i ) e t c .
Şi p o r e c l e l e — l e g a t e d e a n u m i t e e v e n i m e n t e s a u d e î n t î m p l ă r i —
ş i - a u g ă s i t l o c în t o p o n i m i a z o n e i p e r i u r b a n e . A ş a s î n t s a t e l e C ă c i u l a ţ i
( c o r n . M o a r a V l ă s i e i ) , A f u m a ţ i , C i u m a ţ i (în p r e z e n t T e i u ş u l , c o r n . H o t a ­
r e l e ) , T u r b a ţ i (în p r e z e n t Siliştea S n a g o v u l u i , c o r n . G r u i u ) .

T R E C U T U L Şl EVOLUŢIA AŞEZĂRILOR

E s t e f o a r t e d i f i c i l d e s t a b i l i t p e r i o a d a î n c a r e a u a p ă r u t şi s - a u
c o n s o l i d a t a ş e z ă r i l e e x i s t e n t e î n p r e z e n t Bau, c u a t î t m a i m u l t , a n u l î n f i i n ­
ţ ă r i i l o r . D e s c o p e r i r i l e a r h e o l o g i c e a u arătat c ă î n c ă d i n p a l e o l i t i c a u
e x i s t a t aşezări p e t e r i t o r i u l p e r i u r b a n . N e o l i t i c u l , e p o c a b r o n z u l u i , e p o c a
fierului, perioada d a c o - r o m a n ă sînt d e s t u l d e b i n e r e p r e z e n t a t e prin
aşezări p u s e în e v i d e n ţ ă d e săpăturile a r h e o l o g i c e . E s t e s i g u r c ă , în a f a r a
aşezărilor c i t a t e — c a r e a u f o s t d e s c o p e r i t e datorită săpăturilor a r h e o ­
l o g i c e — a u e x i s t a t şi a l t e l o c a l i t ă ţ i , d a r p o s i b i l i t ă ţ i l e d e p r o s p e c t a r e a
î n t r e g i i z o n e p e r i u r b a n e în a c e a s t ă p r o b l e m ă n u a u p u t u t a c o p e r i , î n t r - o
acţiune sistematică, întregul t e r i t o r i u . Condiţiile n a t u r a l e o f e r i t e d e z o n a
periurbană a Bucureştilor a u f o s t d i n t r e c e l e m a i f a v o r a b i l e (cursuri
b o g a t e d e a p ă şi l a c u r i n a t u r a l e n u m e r o a s e , p ă d u r i î n t i n s e , p ă ş u n i şi
fineţe, t e r e n u r i a g r i c o l e ) , c e e a c e c o n s t i t u i e o d o v a d ă în s p r i j i n u l existenţei
şi a l t o r aşezări î n a f a r a c e l o r c u n o s c u t e şi m a i a l e s g a r a n t e a z ă p o s i b i l i t a t e a
eonttouităţii l o c u i r i i a c e s t u i t e r i t o r i u în m u l t e l o c u r i , în s p e c i a l în c a d r u l
l u n c i l o r A r g e ş u l u i şi I a l o m i ţ e i şi a t e r a s e l o r v ă i l o r .
D u p ă p e r i o a d a r o m a n ă u r m e a z ă migraţiile, c a r e lasă u r m e în t o p -
n i m i e , în v o r b i r e , în o b i c e i u r i , în p o r t . D a c ă n u există p r o b e documentare
c a r e .să a t e s t e e x i s t e n ţ a u n o r a ş e z ă r i d i n a c e a s t ă p e r i o a d ă , d e c i a u n e i
populaţii s t a b i l e în a c t u a l a zonă periurbană, considerăm că t o a t e aceste
influenţe a l e p o p o a r e l o r m i g r a t o a r e n u s - a u p u t u t îniegistra decît în
condiţiile existenţei u n e i populaţii autohtone s t a b i l e . Şi c ă a c e a s t ă
p o p u l a ţ i e e r a d e s t u l d e numeroasă o d o v e d e ş t e f a p t u l c ă deşi p o p o a r e l e
102 www.cimec.ro PARTEA A U L A . POPULAŢIA Şl AŞEZĂRILE

m i g r a t o a r e c e s - a uabătut p e s t e Cîmpia R o m â n ă a u f o s t p u t e r n i c e , e l e
n u a u r e u ş i t să a s i m i l e z e s a u s ă d o m i n e p e l o c a l n i c i , c i , d i n c o n t r ă , a c e s t e a
a u f o s t a s i m i l a t e şi n u a u l ă s a t d e c î t u r m e r e l a t i v n e î n s e m n a t e .
D e a s e m e n e a , n u s e p u n e l a îndoială c ă într-un t e r i t o r i u c u condiţii
n a t u r a l e f o a r t e f a v o r a b i l e şi c u o p o p u l a ţ i e n u m e r o a s ă să n u f i e x i s t a t
a ş e z ă r i , c h i a r d e s t u l d e m u l t e . Ş i , a v î n d în v e d e r e c o n d i ţ i i l e n a t u r a l e ,
c o n s i d e r ă m c ă c e l e m a i m u l t e şi m a i m a r i e r a u s i t u a t e p e v ă i l e şi p e t e r a ­
s e l e A r g e ş u l u i , D î m b o v i ţ e i , C o l e n t i n e i şi I a l o m i ţ e i — p r e f e r i n d c u p r e ­
c ă d e r e g r i n d u r i l e l u n c i l o r î n c o n j u r a t e d e z ă v o a i e şi d e i e r b u r i , c u a p ă î n
i m e d i a t a a p r o p i e r e şi f e r i t e d e i n u n d a ţ i i l e m a i m i c i — în p o i e n i l e p ă d u ­
r i l o r d i n a p r o p i e r e a c u r s u r i l o r d e a p ă s a u a l a c u r i l o r , p r e c u m şi p e t e r a s e l e
împădurite a l e văilor c e străbat z o n a periurbană.
î n u n e l e l u c r ă r i (Dicţionarul geografic al judeţului Ilfov, Dicţionarul
statistic al României) s e indică a n i i d e înfiinţare a m u l t o r localităţi a c t u a l e ,
însă, d i n a n a l i z a d o c u m e n t e l o r i s t o r i c e p u b l i c a t e u l t e r i o r (apariţiei lucră­
r i l o r s u s c i t a t e ) şi a h ă r ţ i l o r v e c h i c u n o s c u t e p î n ă a c u m , a p r o a p e toate
a c e s t e indicaţii sînt e r o n a t e . 3

P r i m e l e a t e s t ă r i d u p ă d o c u m e n t e l e i s t o r i c e (Documenta Romaniac
Historica, 1 9 6 5 ) s c o t în r e l i e f existenţa u n e i aşezări în s e c o l u l a l X I V - l e a
( F l o c e ş t i , D u m i t r a n a d e a s t ă z i ) , 1 8 a ş e z ă r i în s e c o l u l a l X V - l e a , 8 6 d e
a ş e z ă r i în s e c o l u l a l X V I - l e a ( f i g . 8 ) .
Aşezările a t e s t a t e în s e c o l u l a l X V - l e a e r a u c o n c e n t r a t e m a i a l e s
î n n o r d u l z o n e i p e r i u r b a n e , p e v ă i l e I a l o m i ţ e i şi C o c i o v a l i ş t e i , c e l e l a l t e
f i i n d răspîndite p e d i v e r s e a l t e văi (Argeş, D î m b o v i ţ a , C o l e n t i n a , N e a j l o v ,
Pasărea).
î n s e c o l u l u r m ă t o r , X V I , s e înregistrează o frecvenţă d e s t u l d e
m a r e a localităţilor în a p r o a p e întreg t e r i t o r i u l p e r i u r b a n . N u m a i în
cîteva a r e a l e , aşezările sînt m a i r e d u s e : l i u t u r u g e n i — C o r n e t u , O g r e z e n i
— U l m i — G ă i s e n i — Cărpenişu, Slobozia-Moară — Tărtăşeşti, Dascălu —
Sineşti.
C u o d e o s e b i t ă i m p o r t a n ţ ă p e n t r u a t e s t a r e a aşezărilor s e înscriu
v e c h i l e o p e r e c a r t o g r a f i c e , c a r e p o t d a i n d i c a ţ i i p r e ţ i o a s e şi u n s p r i j i n
substanţial în a p r e c i e r i l e a s u p r a existenţei s a t e l o r .
P r i m a h a r t ă , î n c a r e sînt c o n s e m n a t e u n e l e aşezări a l e t e r i t o r i u l u i
p e r i u r b a n , e s t e c e a întocmită d e S t o l n i c u l C o n s t a n t i n C a n t a c u z i n o , în
a n u l 1 7 0 0 . E a i n d i c ă e x i s t e n ţ a a 3 0 d e s a t e f ă r ă a ş e z ă r i b o i e r e ş t i şi 1 0 s a t e
c u aşezări boiereşti d e f r u n t e , în t o t a l d e c i 4 0 d e . s a t e . D e a s e m e n e a , p e
t e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e a Bucureştilor, h a r t a S t o l n i c u l u i C a n t a c u z i n o
indică 8 mănăstiri.
A d o u a hartă, apărută în 1 7 1 8 , indică existenţa a 2 1 d e aşezări,
c u l o c a l i z ă r i şi d e n u m i r i c e s e a p r o p i e , m a i m u l t d e c î t î n a l t e h ă r ţ i m a i
3
E s t e d c n e î n ţ e l e s c u m l n t r - o p u b l i c a ţ i e c a „Dicţionarul statistic al Itnmăniei" ,(i9\2)
s - a p u l u l i n d i c a a n u l d c î n f i i n ţ a r e a l o c a l i t ă ţ i l o r a l l t d e m u l t d i f e r i t Ţaţă d c d o v e z i l e s c r i s e .
N u m a i u n e x e m p l u : p e n t r u D o l l n l i n - D e a l s e Indică 1 9 0 8 c a a n a l înfiinţării, d e s i a c e a s t ă
l o c a l i l a t e , a t e s t a l ă d o c u m e n t a r c a l o c a l i l a l e e x i s t e n t a , b i n e c o n s o l i d a t ă , t r i e ft t n s e c o l u l a l
X V - l e a , figurează p e H a r t a Austriacă d i n 1 7 9 0 , p e hărţile d i n 1 7 9 6 , 1 7 9 7 , p e H a r t a P u s ă
d i n 1 8 3 5 şi p c a l i c h ă r ţ i d i n a i n t e a a n u l u i 1 9 0 8 .
 www.cimec.ro 103

ZONA PERIURBANĂ ri;njin ului

• ciolpani \ §
BUCUREŞTILOR Snagov fl.lpl;

4 Pens Gred Tirg 4 1

QTinrabeati

\ •Gheroni M v I
|Rarart aciuiaţi • Moara Viatiel
Raluli-şU .
^ Lungii le|u A Crevedia Pnuţrţll *

^Fltaru ^Oreasca
Podu Otstinll
* \ % Poiana

Brici ui|alolil f

*TInlava

A Grădinari ,
" Domneţll •
^_ forile*

4 Plalâreţti ^

B Popeaţi
L E G E N D A AO
* • Cre|esll
3 Vidra
ţ Buclunteni \
Buttasti ()

ţ Hcresll /

/ Calmuinm BranlslarU /
Comana Izvoarele ,„„,.._,_
i Hotarele |
;
\
\ iVTadTepeA'
r

Fig. 8. — Atestarea d o c u m e n t a r ă a aşezărilor.

104 www.cimec.ro PARTEA AIII-A. POPULAŢIA SI AŞEZĂRILE

r e c e n t e , d e situaţia a c t u a l ă : G r e a c a , C o m a n a , C o e n i (în p r e z e n t Mironeşti),

I z v o a r e l e , Grădişte ( c o r n . C o m a n a ) , Fereşti (Herăşti), Stăneşti (corn.
Vasilaţi), Plătăreşti, Colibaşi, Copăceni, Sinteşti, C o r n e t u l , P o i e n a r i
(corn. U l m i ) , Flocoasa ( D u m i t r a n a ) , Găiseni, P o t l o g i , M a l a m u c (în p r e ­ 1

z e n t înglobat l a G r e c i ) , Căldăruşani (Grădiştea), Lipoveţi, A f u m a ţ i .

A n a l i z a c e l o r d o u ă hărţi d e m a i s u s s c o a t e în evidenţă că n u m a i 1 3
s a t e s î n t i n d i c a t e î n a m b e l e h ă r ţ i şi c ă d e c i î n p e r i o a d a 1 7 0 0 — 1 7 1 8 erau
c o n s e m n a t e c a r t o g r a f i c 4 8 d e aşezări.
D e o n e c o n t e s t a b i l ă şi n e p r e ţ u i t ă v a l o a r e , p r i n a m ă n u n ţ i m e a şi
e x a c t i t a t e a e l e m e n t e l o r s a l e , e s t e Harta Austriacă, î n t o c m i t ă în 1 7 9 0 .
Această hartă c u p r i n d e 1 9 2 d e localităţi, în g e n e r a l c u o a m p l a s a r e c o r e s ­
punzătoare. C e l e cîteva ncconcordanţe c u r e a l i t a t e a s e d a t o r e s c u n o r e r o r i
d e d e n u m i r i s a u , p o a t e , d e ridicări t o p o g r a f i c e . D e a s e m e n e a , s e r e m a r c ă
şi e x i s t e n ţ a u n o r l o c a l i t ă ţ i c a r e a s t ă z i n u m a i e x i s t ă , a t î t d u p ă ampla­
s a r e a î n t e r i t o r i u (şi p o a t e f i o e r o a r e ) , c î t şi d u p ă n u m e l e p u r t a t a t u n c i .
E s t e interesantă c o m p a r a r e a a c e s t e i hărţi c u c e l e p r e z e n t a t e m a i
s u s , c a şi c u s i t u a ţ i a e x i s t e n t ă a s t ă z i . I n p r i m u l r î n d , s e d e s p r i n d e con­
c l u z i a că în 1 7 9 0 e r a u 1 5 2 d e s a t e m a i m u l t faţă d e h a r t a S t o l n i c u l u i
C a n t a c u z i n o , ceea ce este i m p o s i b i l d e acceptat c a în d e c u r s d e
m a i p u ţ i n d e 9 0 d e a n i să f i a p ă r u t u n n u m ă r a t î t d e m a r e d e aşezări.
S i n g u r a e x p l i c a ţ i e e s t e a c e e a c ă o m a r e p a r t e d i n t r e a c e s t e a (şi p o a t e c ă
c e a m a i m a r e p a r t e ) e x i s t a d e j a în 1 7 0 0 .
O a l t ă h a r t ă , d a t a t ă 1 7 8 9 şi d e n u m i t ă Der grosen und kleinen
Wallachey, c u m a i p u ţ i n e e l e m e n t e d e c î t Harta Austriacă, d a rc u relativ
m u l t e localităţi, indică p e a c t u a l u l t e r i t o r i u a l z o n e i p e r i u r b a n e a B u c u ­
reştilor 1 8 8 d e localităţi ( d e c i c u 4 m a i p u ţ i n e ) , d i n t r e c a r e 2 0 sînt s c r i s e
c u l i t e r e m a i m a r i . E s t e , s e p a r e , p r i m a l u c r a r e cartografică în c a r e s e
f a c d i f e r e n ţ i e r i î n t r e l o c a l i t ă ţ i şi c o n s i d e r ă m c ă a c e s t e a s e r e f e r e a u l a
m ă r i m e a aşezărilor, n u l a funcţia l o r .
U r m e a z ă a p o i m a i m u l t e hărţi, în c a r e n u m ă r u l aşezărilor i n d i c a t e
e s t e d e s t u l d e v a r i a b i l , i a r l o c a l i z a r e a a r e deficienţe m a i m a r i s a u m a i m i c i ,
î n f u n c ţ i e d e s c a r a h ă r ţ i i r e s p e c t i v e şi d e g r a d u l d e d e t a l i e r e .
D u p ă Harta Rusă d i n 1835, p e teritoriul zonei periurbane erau
2 6 0 d e aşezări omeneşti, răspîndite în t o a t ă z o n a , înregistrîndu-se însă
d e n s i t ă ţ i m à i r i d i c a t e î n v ă i l e A r g e ş u l u i , D î m b o v i ţ e i şi I a l o m i ţ e i .
Charta României meridionale, după planul original din JH60, cunos­
c u t ă şi s u b n u m e l e d e Harta Satmari, c u o d e o s e b i t ă v a l o a r e în p r i v i n ţ a
r e d ă r i i u t i l i z ă r i i t e r e n u r i l o r , p r e z i n t ă şi o c o n s i d e r a b i l ă i m p o r t a n ţ ă p r i n
a m ă n u n ţ i m e a şi d e s t u l d e p r e c i s a a m p l a s a r e a l o c a l i t ă ţ i l o r . C e l e 3 0 5 a ş e z ă r i
r e p r e z e n t a t e p é această hartă d o v e d e s c o intensă p o p u l a r e .
Aşadar, reţinînd c e l e t r e i p r i n c i p a l e o p e r e c a r t o g r a f i c e — Harta
Austriacă, Harta Rusă şi Harta Satmari — d i n c a r e r e i e s e o creştere a
n u m ă r u l u i d e a ş e z ă r i d e l a 1 9 2 î n 1 7 9 0 , l a 2 6 0 î n 1 8 3 5 şi l a 3 0 5 în 1 8 5 6 ,
s e p o a t e susţine că î n c ă c u m u l t înainte d e întocmirea Hărţii A u s t r i e c e
a e x i s t a t u n n u m ă r însemnat d e localităţi p e t e r i t o r i u l a c t u a l e i zone
AŞEZĂRILE
www.cimec.ro 105

p e r i u r b a n e şî c â a c e a s t ă c o n t i n u i t a t e î n r e g i s t r a t ă d e c a r t o g r a f i e s - a m a n i ­
f e s t a t şi î n a i n t e a h ă r ţ i l o r p r e z e n t a t e m a i s u s .
D u p ă c a r a c t e r u l a p a r i ţ i e i şi e v o l u ţ i e i , a ş e z ă r i l e z o n e i periurbane
s e p o t g r u p a în :
— s a t e a p ă r u t e şi d e z v o l t a t e p e v e t r e l e u n o r a ş e z ă r i e x i s t e n t e s a u
dispărute — p u s e s a u n u în evidenţă d e a r h e o l o g i e — , c a r e a u v e c h i m e a
c e a m a i m a r e şi r e p r e z i n t ă c o n t i n u i t a t e a a ş e z ă r i l o r p r e i s t o r i c e ( V i d r a ,
C o m a n a , F u n d e n i (Dobroeşti), Popeşti (Mihăileşti)) ;
— s a t e f o r m a t e p r i n r o i r e a u n o r f a m i l i i d i n aşezările e x i s t e n t e
( U l m i , V a d u A n e i , Afumaţi, Bălăşoieni, Brăneşti, C l i n c e n i , Măgurele,
Grădinari, Mogoşeşti, Pitească, Cucueţi, Ghimpaţi, Grădiştea — c o m .
Comana, Poiana etc.);
— s a t e f o r m a t e p r i n s t a b i l i r e a u n o r populaţii d i n a l t e r e g i u n i a l e
ţării f i e v o l u n t a r , f i e a d u s e d e c ă t r e m a r i i l a t i f u n d i a r i s a u d e m ă n ă s t i r i
(Colibaşi, S l o b o z i a — c o r n . C l i n c e n i , S l o b o z i a - M o a r a , Netezeşti, Sineşti,
G r u i u — c o r n . Budeşti, O l t e n i , O r d o r e a n u , a p o i C i o l p a n i , Cloşca, S e r d a n u ,
Popeşti C o n d u r a t u — înglobat a z i l a Popeşti-Leordeni, Petrăchioaia e t c . ) ;
— s a t e f o r m a t e , d a r m a i a l e s d e z v o l t a t e , p r i n imigrări ( C h i a j n a ,
B r a g a d i r u , Vărăşti, V a l e a D r a g u l u i , J i l a v a , Herăşti, P a n t e l i m o n , D o ­
b r o e ş t i , B ă l ă c e a n c a , G ă n e a s a — p e n t r u i m i g r a n ţ i b u l g a r i şi P o p e ş t i - S î r b i —
în p r e z e n t înglobat l a Popeşti-Leordeni, Ciorogîrla, D o m n e ş t i , Cătruneşti,
Brăneşti, G l i n a , Dîrvari, B r a g a d i r u ( V i d r a ) — p e n t r u imigranţi sîrbi).
E v o l u ţ i a î n t i m p şi s p a ţ i u a a ş e z ă r i l o r z o n e i p e r i u r b a n e a B u c u ­
r e ş t i l o r e s t e r e f l e c t a t ă şi d e n u m ă r u l p o p u l a ţ i e i î n d i f e r i t e p e r i o a d e d e
t i m p , c a şi d e n u m ă r u l c l ă d i r i l o r c e c o m p u n l o c a l i t ă ţ i l e r e s p e c t i v e .

TABELUL nr. l ! i

G r u p a r e a aşezărilor d o p i numărul de clădiri

1831 1890 10 12 1941 1966

Grupa
Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %

Tolal 276 100 358 100 318 100 302 100 316 100
P i n i l a 2 5 clădiri 77 27,7 15 12,6 31 8,9 6 2,0 5 1,6
2 5 - 5 0 clădiri 96 35,4 62 17,3 31 9,8 12 4,0 2 0,7
5 0 - 7 5 ,, 47 17,1 60 16,8 43 12,3 21 7,0 11 3,5
7 5 - 1 0 0 ,, 23 8,4 65 18,1 52 15,0 27 9,0 11 3,5
1 Q 0 - 1 5 0 ,, 16 5,8 61 17,0 71 20,4 51 16,8 28 8,9
1 5 0 - 2 0 0 ,, 10 3,7 24 8,7 •15 13,0 44 14,6 43 13,6
200 - 2 5 0 ,, 4 1,5 18 5,0 23 6,6 31 10,3 37 11,7
2 5 0 — 3 0 0 ,, 1 0,4 11 3,1 18 5,1 26 8,6 23 7,2
3 0 0 — 4 0 0 „ — — 7 1,9 10 5,4 29 9,6 44 13,9
4 0 0 - 5 0 0 ' ,, — — 3 0,8 9 2,6 22 7,3 31 9,9
5 0 0 - 6 0 0 ,, — — 2 0,6 1 0,3 14 4,6 19 6,0
6 0 0 - 7 0 0 ,, — — — — 2 0,6 7 2,3 16 5,1
700 - 8 0 0 ,, 4 1,3 10 3,1
8 0 0 - 1 000 ,, 6 2,0 14 4,4
1 0 0 0 - 1 200 ,, 1 0,3 9 2,8
1 2 0 0 - 1 500 ,, 8 2,5
peste 1 5 0 0 1 0,3 5 1.5
 www.cimec.ro

SS
= 5333335353§ 3. 5 5 3 , 355 535
é

ss
8 5 3 3 3 5 ş s »• s :- 3 3 3 3 s s 3 s- , 3 3 ,
i

s?
8 553535 3 3 I - £• 3 33 3333 3,,,,
•i

ss 8 , 333333 33333333333 , , , ,
i

ss
g 3533 33333353,33, , , , , ,,
i ; : 3 s ; s s £ S ì : s ' i - - , i

ss s 3533 55333333,3,,
z S 0 ,
S S g g 3 S 2 = ' , N
- i - l i , l . l l l i

-
ss § 3 S3 3 533 33 , , , , , , , , , , , , ,
j
Grupa

i l - — - — -

_1 § § § § g§ 1 § § 1 § § § § § § § § § § §
l
\^HìUìì%ììììììììlì\
AŞEZĂRILE
www.cimec.ro 107

T a b e l e l e n r . 1 5 şi 1 6 , în c a r e s î n t r e d a t e î n d i f e r i t e p e r i o a d e d e t i m p
g r u p ă r i l e a ş e z ă r i l o r d u p ă p o p u l a ţ i e şi n u m ă r d e c l ă d i r i , s c o t î n e v i d e n ţ ă
e v o l u ţ i a în t i m p a d e z v o l t ă r i i n u m e r i c e şi s p a ţ i a l e a l o c a l i t ă ţ i l o r z o n e i
periurbane.

C A R A C T E R E L E TERITORIALE A L E AŞEZĂRILOR

C o n d i ţ i i l e n a t u r a l e şi s o c i a l - e c o n o m i c e şi-au p u s a m p r e n t a n u n u m a i
a s u p r a a p a r i ţ i e i şi d e z v o l t ă r i i a ş e z ă r i l o r , c i şi a s u p r a c a r a c t e r e l o r l o r t e r i ­
t o r i a l e , a s u p r a repartiţiei.
Raporturile dintre mediul natural, c o n d i ţ i i l e s o c i a l - e c o n o m i c e şi
aşezări s e o g l i n d e s c f i d e l u l î t în e v o l u ţ i a numerică a a c e s t o r a , cît m a i
a l e s în m ă r i m e a , f o r u m , s t r u c t u r a şi t e x t u r a , î n g r u p a r e a şi d i s p e r s i a l o r .

MĂRIME, FORMĂ, TEXTURA Şl STRUCTURĂ

I n f l u e n ţ a t ă d e c o n d i ţ i i l e s o c i a l - i s t o r i c e şi d e c e l e n a t u r a l e , m ă r i m e a
aşezărilor diferă d e s t u l d e m u l t . D e z v o l t a r e a aşezărilor e s t e strîns l e g a t ă
d e e v o l u ţ i a l o r i s t o r i c ă , d e c o n d i ţ i i l e e c o n o m i c e şi d e m e d i u l n a t u r a l î n ­
conjurător.
î n g e n e r a l , mărimea s a t e l o r a f o s t influenţată d e d o i f a c t o r i prin­
c i p a l i : c o n d i ţ i i l e s o c i a l - e c o n o m i c e şi c e l e n a t u r a l e .
Condiţiile social-economice a uavut de-a lungul timpurilor, dar m a i
a l e s în u l t i m u l s e c o l , u n r o l f o a r t e i m p o r t a n t , determinînd m ă r i m e a aşezării
r e s p e c t i v e . Poziţia d e l o c d e întretăiere a u n o r d r u m u r i d e i m p o r t a n ţ i
regională s a u naţională, r o l u l obţinut în d e c u r s u l t i m p u l u i c a c e n t r u d e
s c h i m b s a u d e convergenţă p e n t r u u n e l e p r o d u s e l o c a l e , funcţia a d m i ­
nistrativă, a p r o p i e r e a d e u n c e n t r u e c o n o m i c p u t e r n i c , p u n e r e a în v a ­
l o a r e a u n o r r e s u r s e d e s o l s a u d e s u b s o l e t c . a u c o n s t i t u i t condiţii e x t r e m
d e f a v o r a b i l e p e n t r u e x t i n d e r e a teritorială a m u l t o r localităţi d i n z o n a
periurbană a Bucureştilor. C a c e n t r e d e convergenţă economică şi d e
s c h i m b s e p o t c i t a Budeşti, C o m a n a , Brăneşti, Fierbinţi-Tîrg, Periş,
i a r c a c e n t r e în c a r e funcţia administrativă a a v u t u n r o l i m p o r t a n t p o t
f i s o c o t i t e l o c a l i t ă ţ i l e V i d r a şi R ă c a r i . N u m ă r u l l o c a l i t ă ţ i l o r c a r e a u b e n e ­
f i c i a t , d e a p o r t u l căilor d e comunicaţie e s t e m u l t m a i m a r e , a p e s t e a f i i n d
r e p r e z e n t a t e d e c e n t r e l e s i t u a t e p e p r i n c i p a l e l e c ă i f e r o v i a r e şi r u t i e r e .
D e a s e m e n e a , s u b influenţa directă a Bucureştilor — c a m a r e c e n t r u
economic, politic, social, c u l t u r a l , a d m i n i s t r a t i v etc. — m a j o r i t a t e a satelor
d i n i m e d i a t a s a a p r o p i e r e a înregistrat e x t i n d e r i c o n s i d e r a b i l e . I a t ă , d e
e x e m p l u , în l o c a l i t a t e a C h i t i l a n u m a i în p e r i o a d a 1 9 5 6 — 1 9 6 6 numărul
clădirilor a c r e s c u t c u a p r o a p e 2 3 0 % , în V o l u n t a r i c u a p r o a p e 2 2 0 % ,
în P a n t e l i m o n c u 1 8 0 % , în Mogoşoaia c u p e s t e 1 5 0 % * în O t o p e n i c u
peste 8 0 % etc.
10B www.cimec.ro PARTEA A III-A. POPULAŢIA Şl AţEZARILE

Condiţiile naturale a u a v u t o i n f l u e n ţ ă m a i r e d u s ă şi m a i p u ţ i n
e v i d e n t ă a s u p r a m ă r i m i i s a t e l o r , a c ţ i o n î n d m a i f r e c v e n t în s e n s n e g a t i v .
A s t f e l , s a t e l e s i t u a t e p e m u c h i a cîmpurilor, a c o l o u n d e c o n t a c t u l d i n t r e
c î m p i e şi l u n c ă n u s e f a c e p r i n i n t e r m e d i u l u n o r t e r a s e m a i l a r g i , c u m
sînt M i r o n e ş t i i , M o g o ş e ş t i i , B ă l ă c e a n c a e t c . , d i n c a u z a m i c r o r e l i e f u l u i
l o c a l n u a u a v u t posibilităţi o p t i m e d e e x t i n d e r e . D e a s e m e n e a , aşezările
d i n l u n c i l e j o a s e , înconjurate d e t e r e n u r i s u p u s e inundaţiilor, a u f o s t
o a r e c u m l i m i t a t e în d e z v o l t a r e a l o r spaţială, c e e a c e a d u s f i e l a m u t a r e a
l o r t o t a l ă , f i e n u m a i parţială p e t e r e n u r i ferité d e v i i t u r i . A ş a sînt D u m i -
t r a n a , P r u n i , B u d a , O r d o r e a n u , Tegheş, Tîntava — d i n l u n c a Argeşului,
Poşta, Păroaia, N u c i , B u c i u m e n i — d i n l u n c a Dîmboviţei, P i s c u , B o j d a n i ,
Balta Neagră — d i n l u n c a Ialomiţei, B u d e n i , Brăniştari — d i n l u n c a
Neajlovului etc.
D u p ă n u m ă r u l d e l o c u i t o r i , în 1 9 7 0 , s a u d u p ă n u m ă r u l c l ă d i r i l o r ,
a v î n d în v e d e r e c ă o singură l o c a l i t a t e n u e s t e rurală, mărimea aşezărilor
z o n e i p e r i u r b a n e a B u c u r e ş t i l o r , în c o m p o n e n ţ a a d m i n i s t r a t i v ă a c t u a l ă ,
e s t e f o a r t e d i f e r i t ă , î n r e g i s t r î n d v a l o r i m u l t d e o s e b i t e şi î n c a d r î n d u - s e
în şase c a t e g o r i i p r i n c i p a l e d e m ă r i m e :
a ) Aşezări foarte mici, în n u m ă r d e 6 , c u s u b 2 0 0 d e l o c u i t o r i s a u
c u s u b 5 0 d e c l ă d i r i , s i t u a t e în C î m p i a d e s u b s i d e n ţ ă , p e v a l e a D î m b o v i ţ e i
i n f e r i o a r e , p e V a l e a V l ă s i e i şi p e v a l e a B e l c i u g a t e l e . A c e s t e a ş e z ă r i a u
a v u t o e v o l u ţ i e f o a r t e l e n t ă a t î t d a t o r i t ă c o n d i ţ i i l o r e c o n o m i c e , c î t şi
celor n a t u r a l e .
b ) Aşezări mici, c u u n n u m ă r d e p o p u l a ţ i e c u p r i n s î n t r e 2 0 0 şi
7 5 0 d e l o c u i t o r i , c o n c e n t r a t e m a i a l e s în p a r t e a nordică ( 1 6 localităţi)
şi p a r t e a v e s t i c ă ( 1 2 ) . î n g e n e r a l , a c e s t e a s î n t l o c a l i t ă ţ i c u o s l a b ă d e z v o l ­
t a r e , m a i a l e s d u p ă 1 9 0 0 , u n r o l a p r e c i a b i l a v î n d u - 1 şi c o n d i ţ i i l e d e m e d i u
în c a r e sînt a m p l a s a t e .
c ) Aşezări mijlocii, c u o populaţie d e 7 5 0 — 2 5 0 0 d e l o c u i t o r i , a u
o frecvenţă r e l a t i v însemnată în t o a t ă z o n a . E l e reprezintă 4 9 , 3 % d i n
numărul t o t a l a l localităţilor (în f o r m a administrativă d i n 1 9 7 0 ) , a v î n d
f r e c v e n ţ a c e a m a i m a r e în C î m p i a d e s u b s i d e n ţ ă , î n e x t r e m i t a t e a s u d i c ă
a z o n e i , p e v ă i l e D î m b o v i ţ e i , C o c i o v a l i ş t e i şi M o s t i ş t e i .
Aşezările d e m ă r i m e m i j l o c i e sînt în g e n e r a l aşezări v e c h i , c u o e v o ­
l u ţ i e l e g a t ă î n p r i m u l r î n d d e c o n d i ţ i i l e s o c i a l - e c o n o m i c e şi c a r e a u p e r ­
spective favorabile d e dezvoltare.
d ) Aşezări mari, c u 2 500—5 000 d c locuitori, d e asemenea răspîn­
d i t e în t o a t ă z o n a p e r i u r b a n ă , r e p r e z e n t î n d 2 0 , 8 % d i n n u m ă r u l t o t a l a l
aşezărilor z o n e i . Concentrările m a i e v i d e n t e a l e a c e s t e i c a t e g o r i i s e c o n t u ­
r e a z ă î n n o r d - v e s t , î n e x t r e m i t a t e a n o r d i c ă şi î n s u d u l şi s u d - v e s t u l z o n e i
periurbane.
î n g e n e r a l v e c h i şi f o a r t e v e c h i , a ş e z ă r i l e m a r i a u a v u t o e v o l u ţ i e
apreciabilă, legată atît d e condiţiile B o c i a l - e c o n o m i c e , c î t şi d e c e l e n a t u ­
r a l e , î n p r e z e n t e l e a u l a r g i p e r s p e c t i v e d e d e z v o l t a r e complexă.
e ) Aşezări foarte mari, c u unnumăr d e populaţie d e 5 0 0 0 — 1 0 0 0 0
d e l o c u i t o r i , c o n c e n t r a t e m a i a l e s în j u r u l B u c u r e ş t i l o r , c u e x c e p ţ i a a p a t r u
AŞEZĂRILE
www.cimec.ro 109

d i n t r e e l e ( V ă r ă ş t i , H o t a r e l e , B o l i n t i n - V a l e , P e r i ş ) , c a r e s î n t s i t u a t e în
. s u d u l , v e s t u l şi n o r d u l z o n e i p e r i u r b a n e . î n p r e z e n t , a ş e z ă r i l e f o a r t e m a r i
sînt c e n t r e e c o n o m i c e p u t e r n i c e , b i n e d e z v o l t a t e , m a i a l e s d u p ă c e l d e - a l
d o i l e a război m o n d i a l , avînd p e r s p e c t i v e a p r o p i a t e d e a s e t r a n s f o r m a în
localităţi u r b a n e .
f ) Aşezări rurale gigant, î n n u m ă r d e d o u ă ( P a n t e l i m o n şi V o l u n t a r i ) ,
c u p e s t e 1 0 0 0 0 l o c u i t o r i . L o c a l i z a t e î n n o r d - e s r u l o r a ş u l u i B u c u r e ş t i , în
i m e d i a t a a p r o p i e r e a a c e s t u i a , f i i n d d e f a p t „ l i p i t e " d e oraş, a c e s t e loca­
lităţi a u înregistrat creşteri c o n s i d e r a b i l e n u m a i d u p ă 1 9 5 0 , d a t o r i t ă u n u i
ridicat spor migrator.
î n t r - u n v i i t o r f o a r t e a p r o p i a t , c e l e d o u ă localităţi-satelit v o r d e v e n i
c a r t i e r e a l e oraşului, d e f a p t u n a ( V o l u n t a r i ) f i i n d o l o c a l i t a t e d o r m i t o r
p r i n excelenţă, i a r a l t a ( P a n t e l i m o n ) f i i n d u n p u t e r n i c c e n t r u i n d u s t r i a l .
Mărimea aşezărilor, oglindită t e r i t o r i a l p r i n suprafaţa o c u p a t ă d e
v a t r a respectivă, diferă d e s t u l d c m u l t d e l a o l o c a l i t a t e l a a l t a atît în
f u n c ţ i e d e n u m ă r u l c l ă d i r i l o r , c î t şi d e c o n f i g u r a ţ i a şi c o n c e n t r a r e a aces­
t o r a , d e existenţa u n o r spaţii n e c o n s t r u i t e , f o l o s i t e f i e p e n t r u agricultură,
f i e d e s t i n a t e a l t o r s c o p u r i ( p a r c u r i , t e r e n u r i d e s p o r t , s p a ţ i i p r o t e c t o a r e în
j u r u l unităţilor i n d u s t r i a l e , spaţii d e d e p o z i t a r e , a e r o p o r t u r i e t c . ) .
F o r m a actuală a aşezărilor z o n e i p e r i u r b a n e e s t e r e z u l t a t u l u n e i
e v o l u ţ i i t e r i t o r i a l e m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n î n d e l u n g a t ă , legată însă strîns
de c o n d i ţ i i l e n a t u r a l e şi social-economice.
D i n t r e condiţiile n a t u r a l e , m i c r o r e l l e f u l a a v u t r o l u l c e l m a i m a r e
î n f o r m a şi d i m e n s i u n i l e s p a ţ i a l e . G r i n d u r i l e d i n l u n c i l e j o a s e a u f ă c u t
c a aşezările d e z v o l t a t e p e e l e să i a f o r m e I n g e n e r a l o v a l e s a u p o l i g o n a l e
neregulate s t r i n s e , confluenţele văilor a u i m p r i m a t o f o r m ă în g e n e r a l
p o l i g o n a l ă l e g u l a t ă , t e r a s e l e şi v ă i l e m a i p u ţ i n d e z v o l t a t e a u i m p u s o f o r m ă
a l u n g i t ă , m u c h i a c î m p u r i l o r a d a t o n o t ă d e d i s p e r s a r e , c u f o r m e în g e n e r a l
alungite sau poligonale neregulate.
C o n d i ţ i i l e s o c i a l - e c o n o m i c e a u a v u t şi e l e u n r o l e v i d e n t a s u p r a f o r ­
m e i a ş e z ă r i l o r . S t a b i l i r e a v o i t ă s a u i m p u s ă a l o c u i t o r i l o r în j u r u l u n o r
c o n s t r u c ţ i i d o m n e ş t i , b o i e r e ş t i , în j u r u l m ă n ă s t i r i l o r a d a t n a ş t e r e l a a ş e ­
z ă r i a căi o r f o r m ă a e v o l u a t în g e n e r a l s p r e p o l i g o a n e n e r e g u l a t e . A l i p i r e a
populaţiei p r o v e n i t e d i n a l t e s a t e m a i , a p r o p i a t e s a u m a i îndepărtate a d a t
naştere l a f o r m e a l u n g i t e s a u t e n t a c u l a r e . U n r o l c o n s i d e r a b i l a u j u c a t
căile d e comunicaţie, c a r e a u a t r a s s t a b i l i r e a s a u d e z v o l t a r e a aşezărilor
d e - a l u n g u l l o r , d e t e r m i n î n d a s t f e l f o r m e a l u n g i t e ( î n g u s t e şi l u n g i ) , c a r e
a u èvoluat s p r e f o r m e l e g a l e r i i , s a u a u i m p r i m a t f o r m e t e n t a c u l a r e .
a ) Aşezări cu formă alungită, s i t u u t e m a i a l e s p e t e r a s e l e şi l u n c i l e
j o a s e , u n d e r o l u l p r i n c i p a l şi c e l m a i f r e c v e n t l - a u a v u t m i c r o r e l i e f u l şi
c ă i l e d e c o m u n i c a ţ i e . A c e s t e a ş e z ă r i s î n t în g e n e r a l v e c h i , c u o e v o l u ţ i e
î n d e l u n g a t ă şi l e n t ă .
î n c a d r u l a c e s t e i c a t e g o r i i d e aşezări s e d e o s e b e s c d o u ă v a r i a n t e d e
forme alungite :
— S a t e g a l e r i i , r e z u l t a t e d i n d e z v o l t a r e a a ş e z ă r i l o r în l u n g u l
u n e i v ă i , î n l u n g u l t e r a s e l o r s a u a l c ă i l o r d e c o m u n i c a ţ i e şi u n i r e a l o r î n
 110 www.cimec.ro PARTEA A III-A. POPULAŢIA Şl AŞEZĂRILE

şiruri l u n g i şi î n g u s t e , p e o l i n i e s a u p e d o u ă l i n i i p a r a l e l e , d i n c a r e s e r a m i ­
f i c ă a l t e şiruri m a i m a r i s a u m a i m i c i .
A c e s t e s a t e s î n t s i t u a t e m a i a l e s în l u n c a A r g e ş - S a b a r şi în C î m p i a
d e subsidenţă, c e l e m a i t i p i c e f i i n d Ghergani—Răcari—Bîldana—Tărtăşeşti
( p e şoseaua Bucureşti—Tîrgovişte), Ciurari—Izvoarele—Hotarele—Scă­
rişoara ( p e terasă), Cîmpurelu — Colibaşi—Gostinari ( p e o porţiune m a i
înaltă d i n c a d i u l l u n c i i ) , D h v a r i — C a ţ i c h e a — D o m n e ş t i , Călţuna — S l o b o ­
z i a — C l i n c e n i — B u l g a r u — K c f l i u — V h t e j u (de-a l u n g u l S a b a t u l u i , p e t e ­
r a s a inferioară) — C o r n e t u ( p e şoseaua B u c u r e ş t i — A l e x a n d r i a ) , Sinteşti—
Creţeşti—Vidra ( p e terasă).
— S a t e o v a l e , d e z v o l t a t e m a i m u l t în l u n c i l e l a r g i , p e t e r a ­
s e l e m a i e x t i n s e şi p e m u c h i a c i m p u r i l o r . A c e s t e s a t e s î n t m a i frecvente
i n l u n c i l e A r g e ş u l u i , I a l o m i ţ e i , D î m b o v i ţ e i şi i n C î m p i a d c . s u b s i d e n ţ ă ,
c a şi p e v ă i l e l a r g i d i n c a d i u l c i m p u r i l o r . C a c e l e m a i c a r a c t e r i s t i c e sate
c u f o i m ă a l u n g i t ă sînt G r e c i i d e M i j l o c , Grădiştea, D a s c ă l u , C r e v e d i a ,
Tìngami, Lunguieţii.
b ) Aşezări poligonale regulate, c u o formă apropiată d e a u n u i p o l i ­
g o n r e g u l a t , reprezentînd s a t e l e c e l e m a i r e c e n t e , c a r e s - a u d e z v o l t a t s i m e ­
t r i c , c o n f o r m u n u i p l a n s t a b i l i t . A c e s t e aşezări n u sînt c a r a c t e r i s t i c e u n e i
a n u m i t e m i c r o f o r m e d e r e l i e f , î n s ă î n p r i n c i p i u e l e sînt s i t u a t e p e t e r e n u r i
p l a n e , făiă fragmentări.
D u p ă f o i m a p o l i g o n u l u i c ă i u i a îi c o r e s p u n d , a ş e z ă r i l e a c e s t e i c a t e ­
g o r i i s e giupează a s t f e l :
— S a t e t r i u n g h i u l a r e , cuformăasemănătoaretriunghiului
datorată n u u n u i p l a n , n u u n e i dezvoltări spaţiale d i r i j a t e , c i u n e i evoluţii
l e n t e : Floreşti, Boşu, O i d o i e a n u .
— S a t e p a t r u l a t e r e , c u formă apropiată d e u n d r e p t u n g h i
s a u d e u n p ă t r a t , d e z v o l t a t e d u p ă u n p l a n , sînt aşezările c e l e m a i r e c e n t e
a l e z o n e i p e r i u r b a n e şi î n c e a m a i m a r e p a r t e d e d i m e n s i u n i m i c i : Z b o i u ,
Puţu-Greci, V l a d Ţepeş, D o r o b a n ţ u , I z l a z , Vărbilău, V a d u A n e i , Săftica.
c ) Aşezări poligonale neregulate, c e l e m a i răspîndite, avînd o m a r e
variaţie d e f o r m e , d a r c a r e p o t f i g r u p a t e în două m a r i c a t e g o r i i :
— S a t e a r e o l a r e , c u f o r m e p o l i g o n a l e n e r e g u l a t e , f i i n d în
g e n e r a l s a t e v e c h i , c u o evoluţie h a o t i c ă în j u r u l u n u i n u c l e u c e n t r a l .
D i n t r e n u m e r o a s e l e aşezări a r e o l a r e c i t ă m : H e r ă ş t i , Budeşti, F u n d e n i ,
Căţelu, Brăneşti, A f u m a ţ i , B o l i n t i n - V a l e , Popeşti, Dărăşti-Ufov, 3 0
Decembrie, C o m a n a , Mir'oneşti, G r e a c a e t c . L a m u l t e d i n t r e aşezările
a r e o l a r e s e observă o tendinţă d e f o r m a r e a u n o r t e n t a c u l e p e a r t e r e l e
d e circulaţie.
— S a t e t e n t a c u l a r e , c u f o r m e f o a r t e v a r i a t e , g r u p a t e în
j u r u l u n u i n u c l e u c e n t i a l , m a i m a r e s a u m a i m i c , şi c u m a i m u l t e p r e l u n g i r i
p e a r t e r e l e d e circulaţie. î n g e n e r a l , a c e s t e s a t e p r o v i n d i n evoluţia s p a ­
i a l a , c u precădere în l u n g u l căilor d e comunicaţie, a s a t e l o r a r e o l a r e .
n funcţie d e această evoluţie, „ t e n t a c u l e l e " sînt m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n
d e z v o l t a t e . C a s a t e t i p i c t e n t a c u l a r e s e evidenţiază Adunaţii-Copăceni,
Copăceni, O g r e z e n i , Săbăreni, Ciorogîrla, C i o l p a n i , Ştefăneşti, J i l a v a ,
Dobreni etc.
AŞEZĂRILE
www.cimec.ro 111

T e x t u r a aşezărilor, reflectînd dispoziţia străzilor, p l a n u l s t r a d a l ,

e s t e f o a r t e d i f e r i t ă , î n f u n c ţ i e a t î t d e f o r m a , c î t şi d e e v o l u ţ i a a ş e z ă r i i
r e s p e c t i v e . I n g e n e r a l , aşezările v e c h i , c u o d e z v o l t a r e h a o t i c ă , a u o
textură neregulată, c u s t r ă z i î n t o r t o c h e a t e , s c u r t e şi d e s e o r i î n f u n d a t e .
T e x t u r a neregulată e s t e caracteristică aşezărilor p o l i g o n a l e n e r e g u l a t e :
Berceni, Potlogi.
S a t e l e m a i r e c e n t e a u texturi regulate, c u străzi d r e p t e c e s e întretaie
c a o reţea, d e z v o l t a t e d u p ă p l a n u r i e l a b o r a t e în funcţie d e condiţiile
n a t u r a l e l o c a l e . A c e a s t ă textură e s t e caracteristică aşezărilor c u f o r m ă
p o l i g o n a l ă r e g u l a t ă . D e a s e m e n e a , şi a ş e z ă r i l e c u f o r m ă a l u n g i t ă p o t f i
c o n s i d e r a t e c a a v î n d o t e x t u r ă regulată, d e o a r e c e sînt a x a t e p e o stradă
principală, d i n c a r e p o r n e s c a l t e a r t e r e s t r a d a l e m a i m i c i .
S î n t şi c a z u r i , m a i a l e s l a a ş e z ă r i l e p o l i g o n a l e n e r e g u l a t e şi l a u n e l e
d e f o r m ă alungită, cînd s e întîlnesc a m b e l e c a t e g o r i i d e t e x t u r i ( B o l i n t i n -
V a l e , Vasilaţi, B r e z o a e l e , S n a g o v etc.).
S t r u c t u r a a ş e z ă r i l o r r e p r e z i n t ă g r a d u l d e c o n c e n t r a r e şi d e d i s ­
p u n e r e a clădirilor în vatră. î n z o n a periurbană a Bucureştilor p r e d o m i n ă
n e t structura adunată, c u clădiri strìnse în v a t r ă , d a r încă c u curţi r e l a t i v
m a r i şi c u p a r c e ţ e n e c o n s t r u i t e , c a r e a u u t i l i z a r e a g r i c o l ă . î n m u l t e l o c a ­
l i t ă ţ i s e î n r e g i s t r e a z ă o t e n d i n ţ ă d e compaotizare a structurii, p r i n îndesirea
c l ă d i r i l o r şi d i s p a r i ţ i a t e r e n u r i l o r n e c l ă d i t e ( P a n t e l i m o n , P o p e ş t i - L e o r d e n i ,
C h i t i l a , E o ş u , Mogoşoaia, B o l i n t i n - V a l e , Baloteşti, Fierbinţi-Tîrg, Bră­
neşti, Budeşti e t c . ) . C a o caracteristică, a p r o a p e a t u t u r o r localităţilor,
e s t e s t r u c t u r a m a i s t r î n s ă în p a r t e a c e n t r a l ă , în n u c l e u l a ş e z ă r i i , şi s t r u c ­
t u r a m a i largă în părţile m a r g i n a l e , a j u n g l n d l a u n e l e localităţi l a o s t r u c ­
tură c u a s p e c t d e r i s i p i r e i n z o n e l e p e r i f e r i c e ( m a i a l e s d e - a l u n g u l a r t e r e l o r
p r i n c i p a l e d e circulaţie).
D a c ă m ă r i m e a a ş e z ă r i l o r , în f u n c ţ i e d e n u m ă r u l c l ă d i r i l o r , e s t e s t r î n s
l e g a t ă d e v a l o r i l e a c e s t u i n u m ă r , f i i n d o g l i n d i t ă i n a c e l a ş i t i m p şi în a c e e a ş i
m ă s u r ă şi d e n u m ă r u l l o c u i t o r i l o r , m ă r i m e a în f u n c ţ i e d e c o n c e n t r a r e a
clădirilor în vatră, d e d e n s i t a t e a înregistrată în c a d r u l i n t r a v i l a n u l u i ,
i n d i c ă g r a d u l d e c o n c e n t r a r e s a u d e d i s p e r s i e internă a aşezării r e s p e c t i v e .
I n d i c a t o r u l concentrării clădirilor în v a t r ă , e x p r i m a t p r i n r a p o r t u l d i n t r e
n u m ă r u l c l ă d i r i l o r şi s u p r a f a ţ a i n t r a v i l a n u l u i , a r e o d e o s e b i t ă i m p o r t a n ţ ă
n u n u m a i în c a r a c t e r i z a r e a t e r i t o r i a l ă a m ă r i m i i , d e c i a d i m e n s i u n i l o r
v e t r e i , c i şi î n l u c r ă r i l e d e s i s t e m a t i z a r e c o m p l e x ă .

Si ( I =
Nc
; 2*c =

n u m ă r u l c l ă d i r i l o r , Si = s u p r a f a ţ a v e t r e i în h e c t a r e ) , p e t e r i t o r i u l zonei
p e r i u r b a n e a Bucureştilor s e d e o s e b e s c l i e i t i p u r i d e aşezări:
a ) Aşezări cu o concentrare redusă a c l ă d i r i l o r î n v a t r ă , c a r a c t e r i z a t e
p r i n e x i s t e n ţ a u n o r curţi m a r i , p r i n prezenţa u n o r spaţii a g r i c o l e d e s t u l
d e î n t i n s e î n t r e c l ă d i r i , c a şi p r i n d e s f ă ş u r a r e a u n o r s u p r a f e ţ e c u d i f e r i t e
d e s t i n a ţ i i n e a g r i c o l e şi f ă r ă c l ă d i r i ( p a r c u r i , t e r e n u r i d e s p o r t , a e r o p o r t u r i ,
curţi s a u spaţii p r o t e c t o a r e în j u r u l întreprinderilor e c o n o m i c e etc.).
112 www.cimec.ro PARTEA A IM-A. POPULAŢIA Şl AŞEZĂRILE

D i n a c e s t t i p f a c p a r t e a ş e z ă r i l e c u u n i n d i c e c u p r i n s i n t r e 5 şi 1 0 c l ă d i r i
l a h e c t a r , adică în m e d i e c u 1 0 0 0 — 2 0 0 0 m p e n t r u f i e c a r e clădire. D a c ă
2

p e n t r u u n e l e l o c a l i t ă ţ i , c a O t o p e n i şi G l i n a , B u f t e a şi C h i t i l a , P o p e ş t i -
L e o r d e n i şi J i l a v a , a c e s t i n d i c e r e d u s e s t e m o t i v a t p r i n e x i s t e n ţ a u n o r
întinse spaţii c u c a r a c t e r d e s e r v i r e , c a r e m o d i f i c ă o a r e c u m a r t i f i c i a l a c e s t
r a p o r t d i n t r e c l ă d i r i şi v a t r ă , p e n t r u c e l e l a l t e a ş e z ă r i e x p l i c a ţ i a e s t e l e g a t ă
d e existenţa u n e i v e t r e istoriceşte f o r m a t ă , c a r e a i n c l u s în i n t e r i o r u l e i
m a r i s p a ţ i i a g r i c o l e şi c u r ţ i î n t i n s e .
A c e s t t i p d e aşezări, a c o l o u n d e condiţiile d e d e z v o l t a r e sînt f a v o ­
r a b i l e , oferă m a r i posibilităţi d e construcţii d e unităţi s o c i a l - c u l t u r a l e
şi m a i a l e s d e l o c u i n ţ e , f i i n d r e l a t i v u ş o a r ă şi s i s t e m a t i z a r e a l o r . A c e s t f a p t
e s t e i m p o r t a n t p e n t r u z o n a periurbană a Bucureştilor, d e o a r e c e d i n această
c a t e g o r i e f a c e p a r t e m a j o r i t a t e a aşezărilor.
b ) Aşezări cu o concentrare medie a clădirilor, c a r a c t e r i z a t e prin
p r e z e n ţ a u n o r c u r ţ i d e s t u l d e m a r i şi p r i n e x i s t e n ţ a u n o r s p a ţ i i agricole
c u întinderi a p r e c i a b i l e . A c e s t t i p i n c l u d e localităţile a l căror i n d i c e e s t e
c u p r i n s î n t r e 1 0 şi 1 5 c l ă d i r i l a h e c t a r s a u c u o s u p r a f a ţ ă m e d i e d e 6 6 0 —
1 000 m 2
p e n t r u o clădire. T e r i t o r i a l , aşezările c u această c o n c e n t r a r e
m e d i e a clădirilor, în n u m ă r d e s t u l d e m i c , a p a r s u b f o r m a u n o r m i c i
a r e a l e , l o c a l i z a t e în p a r t e a central-nord-estică a z o n e i ( V o l u n t a r i , P a n t e ­
l i m o n , T u n a r i , Ş t e f ă n e ş t i , P e t r ă c h i o a i a , M o a r a V l ă s i e i şi F i e r b i n ţ i - T î r g ) ,
în p a r t e a sudică a l u n c i i Argeş-Sabar s a u l a c o n t a c t u l a c e s t e i a c u cîmpul
( V ă r ă ş t i , C o l i b a ş i , A d u n a ţ i i - C o p ă c e n i , C o r n e t u ) şi î n p a r t e a n o r d - v e s t i c ă
a z o n e i ( B o l i n t i n - V a l e , Floreşti, Slobozia-Moară).
D e a s e m e n e a , în c a d r u l a c e s t o r aşezări există l a r g i posibilităţi d e
construcţii s o c i a l - e c o n o m i c e şi d e l o c u i n ţ e , p r e c u m şi p e n t r u s i s t e m a t i ­
zarea lor.
c ) Aşezări cu o concentrare mare a c l ă d i r i l o r , c a r a c t e r i z a t e p r i n i n d i c i
c u v a l o r i c e depăşesc 1 5 clădiri l a h e c t a r ( s a u c u suprafeţe m e d i i s i t u a t e
s u b 6 6 0 m p e n t r u o c l ă d i r e ) şi p r i n e x i s t e n ţ a u n o r c u r ţ i m a i r e d u s e şi a
2

u n o r s u p r a f e ţ e a g r i c o l e n e î n s e m n a t e . T o t u ş i , şi l a a c e s t t i p d e a ş e z ă r i
m a i există î n c ă spaţii d e s t u l d e m a r i c u destinaţii n e l e g a t e d e funcţia v e t r e i .
C e l e d o u ă aşezări c a r e înregistrează o c o n c e n t r a r e d e p e s t e 1 5 clădiri l a
h e c t a r , B e r c e n i şi D ă r ă ş t i - I l f o v , s î n t a ş e z ă r i p u r agricole.
D u p ă r a p o r t u r i l e c a r e e x i s t ă î n t r e f o r m ă , s t r u c t u r ă şi t e x t u r ă , p e d e o
p a r t e , şi p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e m e d i u l u i g e o g r a f i c , p e d e a l t ă p a r t e , p e t e r i t o r i u l
z o n e i p e r i u r b a n e a Bucureştilor s e evidenţiază t r e i t i p u r i p r i n c i p a l e d e
aşezări :
a ) Aşezări de luncă, c u c o n d i ţ i i u ş o a r e d e a l i m e n t a r e c u a p ă şi d e
instalaţii p e n t r u g o s p o d ă r i r e c o m u n a l ă , f r e c v e n t e în c e l e t r e i m a r i l u n c i :
Argeş, Dîmboviţa, Ialomiţa. în c a d r u l a c e s t u i t i p s e d e o s e b e s c t r e i c a t e ­
g o r i i , în funcţie d e poziţie :
— s a t e s i t u a t e p e porţiunile m a i înalte d i n luncă, f e r i t e d e i n u n d a ­
ţ i i l e m i c i , m e d i i şi c h i a r m a r i , a v î n d î n g e n e r a l o f o r m ă a l u n g i t ă s a u p o l i ­
g o n a l ă n e r e g u l a t ă şi t e x t u r i d i f e r i t e . D i n a c e a s t ă c a t e g o r i e f a c p a r t e s a t e l e
AŞEZĂRILE
www.cimec.ro 113

Tîntava, Ţegheş, C o r n e t u , D u m i t r a n a , Dărăşti-IIfov, 3 0 Decembrie,

Copăceni, Cîmpurelu, Colibaşi, G o s t i n a r i , L i p i a , B a l t a Neagră, N u c i e t c . ;
— s a t e s i t u a t e l a m a r g i n e a l u n c i i , u n e o r i t r e c î n d şi p e t e r a s a i n f e ­
rioară : I z v o a r e l e , H o t a r e l e , Crivăţ, Budeşti, Plătăreşti, Tînganu, G r u i u , .
Fierbinţi-Tîrg. Aceste aşezări a u în g e n e r a l o structură a d u n a t ă , în
n u c l e u l c e n t r a l , şi c u a s p e c t d e r i s i p i r e , î n p ă r ţ i l e p e r i f e r i c e , o t e x t u r ă în
c a r e p r e d o m i n ă c e a n e r e g u l a t ă şi o f o r m ă a l u n g i t ă s a u p o l i g o n a l ă n e r e ¬
gulată ;
— s a t e s i t u a t e l a confluenţele l u n c i l o r c u văile p r i n c i p a l e , în c a r e
f o r m a frecventă o reprezintă p o l i g o n u l n e r e g u l a t , s t r u c t u r a e s t e a d u n a t ă ,
i a r t e x t u r a neregulată : Fălăştoaca, F u n d e n i , Căldăraru e t c .
b ) Aşezări de terase, s i t u a t e i n c a d r u l t e r a s e l o r văilor p r i n c i p a l e ,
u n e o r i c u „revărsări" s p r e luncă s a u s p r e cîmp. F o r m a c e am a i frecventă
e s t e c e a alungită — c u v a r i a n t a e i d e „ g a l e r i e " — , s t r u c t u r a m a i d e s
întîlnită f i i n d c e a adunată c u tendinţă d e c o m p a c t i z a r e în părţile c e n ­
t r a l e şi c u o t e x t u r ă p r e d o m i n a n t r e g u l a t ă .
c ) Aşezări de cîmp, s i t u a t e p e v ă i l e m a i m i c i î n c a d r u l c î m p i i l o r ,
p e m u c h i a c i m p u r i l o r şi î n C î m p i a d e s u b s i d e n ţ ă . î n t r u n i n d n u m ă r u l
c e l m a i m a r e d e s a t e , a c e s t t i p s e d i v i d e în :
— s a t e s i t u a t e l a m a r g i n e a s a u p e văile m i c i a l e cîmpiilor, u n d e s e
î n t î l n e s c t o a t e f o r m e l e d e a ş e z ă r i , d e s t r u c t u r i şi d e t e x t u r i , a v î n d o r ă s ­
pîndire î n s e m n a t ă î n Întreaga z o n ă periurbană ;
— s a t e s i t u a t e p e m u c h i a c i m p u r i l o r ( s p r e l u n c i l e m a i l a r g i ) , avînd
î n g e n e r a l f o r m e a l u n g i t e , s t r u c t u r ă a d u n a t ă şi t e x t u r ă n e r e g u l a t ă s a u
mixtă.

DISPERSIA SAU CONCENTRAREA AŞEZĂRILOR

î n strînsă legătură c u c e l e d e m a l s u s , însă axîndu-se p e răspîndirea

în t e r i t o r i u a aşezărilor, e s t e c o n c e n t r a r e a s a u d i s p e r s i a aşezărilor, u n
i n d i c a t o r f o a r t e i m p o r t a n t a t î t i n s t a d i u l g e o g r a f i c a l a ş e z ă r i l o r , c î t şi î n
lucrările d e s i s t e m a t i z a r e c o m p l e x ă teritorială a localităţilor.
P e n t r u d e t e r m i n a r e a d i s p e r s i e i aşezărilor a u f o s t e l a b o r a t e d i f e r i t e
p r o c e d e e şi f o r m u l e m a t e m a t i c e : A . D e m a n g e o n , J . C h i f f r e
şi a l ţ i i ( I . I o r d a n , 1971).
F o r m u l a prezentată d e A . D e m a n g e o n (citat d eM a x

D e r r u a u, 1963) ( i= • în o a r e e e s t e populaţia totală a satelor

n e r e ş e d i n ţ ă , n e s t e n u m ă r u l s a t e l o r n e r e ş e d i n ţ ă şi t e s t e p o p u l a ţ i a t o t a l ă
a c o m u n e i ) n u e s t e d e f a p t o formulă a d i s p e r s i e i aşezărilor, c i reflectă
raporturile dintre satele componente ale u n e i comune, c a organism a d m i ­
nistrativ, iar formula lui J . C h i f f r e permite n u m a i determinarea
d i s p e r s i e i localităţilor faţă d e reşedinţa c o m u n e i d i n c a r e f a c p a r t e . A m b e l e
f o r m u l e sînt d e p e n d e n t e în m o d a b s o l u t d e situaţia administrativă d i n

8 - o. 880
114 www.cimec.ro PARTEA A lll-A. POPULAŢIA Şl AŞEZĂRILE

a c e l m o m e n t , o r i c e s c h i m b a r e administrativă aducînd modificări r a d i c a l e

v a l o r i l o r d i s p e r s i e i ( c a r e , în r e a l i t a t e , a r ă m a s în a b s o l u t a c e e a ş i s t a r e
spaţială).
Considerînd că d i s p e r s i a s a u c o n c e n t r a r e a aşezărilor e s t e i n p r i m u l
rînd u n r a p o r t spaţial, u n m o d d e a m p l a s a r e i n t e r i t o r i u a aşezărilor, a m
c o n s i d e r a t că d i s t a n ţ a şi s u p r a f a ţ a sînt f a c t o r i i d e t e r m i n ă r i i
dispersiei s a u concentrării, p e b a z a cărora a m e l a b o r a t formula :

Id = ^ • ^ ( î n c a r e Id e s t e i n d i c e l e d e d i s p e r s i e , D e s t e s u m a distanţelor
îs 1 0
f a ţ ă d e a ş e z ă r i l e l i m i t r o f e , N n u m ă r u l a ş e z ă r i l o r l a c a i c s e referă d i s t a n ţ e l e
şi £ „ s u p r a f a ţ a d e d i s p e r s i e " în k m — d a l i i d e u n i r e a s e m i d i . s t a n ţ e l o r D )
2

(fig. 9 ) .

Fig. 9. — D e t e r m i n a r e a indicelui i l r dispersie.

D u p ă această formulă, p e t e r i t o r i u l p e r i u r b a n a l Bucureştilor a u

fost delimitate trei-categorii principale d e dispersie :
1 . Aşezări cu dispersie jo arie mică, a l c ă r o r i n d i c e e s t e c u p r i n s î n t r e
0 şi 1 0 , s i t u a t e în m a r e p a r t e î n l u n c i l e p r i n c i p a l e l o r rîuri şi în C î m p i a
d e subsidenţă. A i c i s e înregistrează o m a r e c o n c e n t r a r e a aşezărilor, n u
 AŞEZĂRILE
www.cimec.ro 11 s

n u m a i d a t o r i t ă existenţei u n u i n u m ă r r i d i c a t d e localităţi p e spaţii n u

p r e a m a r i , c i şi f a p t u l u i c ă s î n t î n c o n j u r a t e d e ş i r u r i l e a ş e z ă r i l o r d e p e
bordura cimpurilor.
2 . Aşezări cu dispersie mică, a v î n d u n i n d i c e c u p r i n s î n t r e 1 0 şi 2 0 ,
s i t u a t e p e v ă i s a u p e t e r a s e , c a şi p e m u c h i a c i m p u r i l o r . D i s p e r s i a a c e s t o r
aşezări e s t e c o n d i ţ i o n a t ă d e e x i s t e n ţ a în a p r o p i e r e a localităţilor d i n l u n c ă
şi d e l i p s a s a u d e n u m ă r u l r e d u s a l a ş e z ă r i l o r ( c a r e s î n t s i t u a t e î n g e n e r a l
l a depărtări însemnate) d i n a r e a l e l e cîmpiilor.
3 . Aşezări cu dispersie medie, î n c a r e i n d i c e l e a r e v a l o r i d e p e s t e 2 0 .
S i t u a t e în c a d r u l c i m p u r i l o r , a c e s t e a ş e z ă r i a u în j u r s p a ţ i i î n t i n s e l i p s i t e
d e localităţi, c e e a c e l e conferă u n g r a d m a i r i d i c a t d e d i s p e r s i e .
F i i n d o a r i e c u o d i s p e r s i e n u p r e a m a r e , z o n a periurbană a Bucureştilor
s e î n s c r i e i n c a d r u l ţării p r i n t r e r e g i u n i l e c u c e a m a i m a r e concentrare
d e aşezări.

CARACTERELE FUNCŢIONALE A L E AŞEZĂRILOR

F u n c ţ i u n e a p e c a i e o l o c a l i t a t e o îndeplineşte în c a d r u l u n u i t e r i t o r i u
sau a l unui organism social-economic constituie unul d i n principalele
a s p e c t e a l e s t u d i u l u i a ş e z ă r i l o r şi e s t e definită do p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e d e o r d i n
s o c i a l şi e c o n o m i c p e c a r e s e a x e a z ă Întreaga a c t i v i t a t e . A c e a s t ă c o m ­
p l e x i t a t e d e f a c t o r i c a r e s t a u l a b a z a caracterelor funcţionale a l e l o c a l i ­
t ă ţ i l o r g e n e r a z ă şi o m a r e î n t r e p ă t r u n d e r e I n t r e d i f e r i t e l e c o m p o n e n t e a l e
activităţilor.

TIPURILE FUNCŢIONALE DE AŞEZĂRI

Luîndu-se în consideraţie p r i n c i p a l i i i n d i c a t o r i c a r e caracterizează

f u n c ţ i u n e a a ş e z ă r i l o r , p r o d u c ţ i a g l o b a l ă şi p r o d u c ţ i a m a r f ă , s t r u c t u r a
p r o f e s i o n a l ă a p o p u l a ţ i e i şi d e z v o l t a r e a s e c l o r u l u i d e s e r v i c i i , caracterele
funcţionale a l e localităţilor z o n e i p e r i u r b a n e a Bucureştilor a p a r destul
d e c o m p l e x e , e v i d e n ţ i i n d u - s e m a i m u l t e t i p u r i şi s u b t i p u r i d e f u n c ţ i u n i ::
1 . Aşezări c u funcţiuni a g r i c o l e , în c a r e m a j o r i t a t e a p r o d u c ţ i e i
g l o b a l e şi a p r o a p e î n t o t a l i t a t e p r o d u c ţ i a m a r f ă e s t e d a t ă d e a g r i c u l t u r ă ,
i a r populaţia agricolă reprezintă c e a m a i m a r e p a r t e . D u p ă c a r a c t e r u l
p r o d u c ţ i e i a g r i c o l e , în c a d r u l a c e s t u i t i p s e d e o s e b e s c ş a s e s u b t i p u r i :
a) Aşezări •legumicol-zootehnice t c u o producţie marfă dominată
de legume şi p r o d u s e a n i m a l i e r e , s i t u a t e i n v e s t u l şi s u d - v e s t u l oraşului
Bucureşti.
b) Aşezări legumicol-cerealier-zootehnice, c u o mare răspîndire în
zona periurbană a Bucureştilor, âvihd o producţie' agricolă ' axată p e
l e g u m e , c e r e a l e şi c r e ş t e r e a a n i m a l e l o r . T e r i t o r i a l , a c e s t e a ş e z ă r i î n r e g i s t r e a z ă
116 www.cimec.ro PARTEA AIll-A. POPULAŢIA Şl AŞEZĂRILE

o f r e c v e n ţ ă m a i m a r e i n l u n c a A r g e ş — S a b a r î n a v a l e d e C o p ă c e n i , în
l u n c i l e D î m b o v i ţ e i şi I a l o m i ţ e i , î n e x t r e m i t a t e a n o r d - v e s t i c ă a z o n e i
periurbane.
c ) Aşezări legumicol-cerealier-viti-pomicole, c u o producţie agricolă
m a i c o m p l e x ă , în c a r e i m p o r t a n ţ a c e a m a i m a r e o a u l e g u m e l e , c e r e a l e l e ,
p r o d u s e l e v i t i c o l e şi c e l e p o m i c o l e . A c e s t s u b t i p e s t e r e p r e z e n t a t d e d o u ă
m i c i grupări, u n a situată l a s u d - v e s t d e Bucureşti, p e r a m a d i n s p r e Argeş
a C î m p i e i N e a j l o v u l u i ( î n t r e D ă r ă ş t i - V l a ş c a şi G r ă d i ş t e a ) , şi a l t a în s u d u l
z o n e i , l a c o n t a c t u l l u n c i i Argeşului c u Cîmpia B u r n a z u l u i ( I z v o a r e l e ,
Hotarele).
d ) Aşezări cerealier-leg umicol-zootehnive, c u o răspîndire însemnată
în c a d r u l t e r i t o r i u l u i p e r i u r b a n , a căror producţie agricolă e s t e bazată
p e c e r e a l e , l e g u m e şi c r e ş t e r e a a n i m a l e l o r . F r e c v e n ţ a c e a m a i m a r e a
a c e s t u i s u b t i p s e î n r e g i s t r e a z ă î n t o t v e s t u l z o n e i p e r i u r b a n e , în p a r t e a
d e n o r d - e s t şi î n s u d - e s t .
e ) Aşezări cerealier-zootehniee, cu o producţie m a i puţin variată,
î n c a r e l o c u l p r i n c i p a l îl d e ţ i n c e r e a l e l e şi p r o d u s e l e a n i m a l i e r e . F r e c v e n ţ a
a c e s t o r l o c a l i t ă ţ i e s t e d e s t u l d e r e d u s ă , ele f o r m î n d c î t e v a m i c i grupări
în n o r d - v e s t ( P o t l o g i — G ă i s e n i ) , în n o n i ( G l i c r g a n i — Ghimpaţi —
C i o c ă n e ş t i — D î r z a — N i c u l e ş t i ) , î n e s t ( B e l c i u g a t e l e ) şi în s u d ( C ă l u ­
găreni — C o m a n a ) .
f ) Aşezări cerealier-viticole, în c a r e p r o d u c ţ i a a g r i c o l ă e s t e d o m i n a t ă
d e c e r e a l e şi p r o d u s e v i t i c o l e . A u o r ă s p î n d i r e f o a r t e r e d u s ă , f i i n d l o c a l i ­
z a t e î n s u d u l z o n e i p e r i u r b a n e (Mironeşti — G r e a c a ) .
2 . Aşezări c u funcţiuni a j j r i c o M n d u n t r l a l r , u n d e p r o d u c ţ i a a g r i c o l ă
s e s i t u e a z ă p e p r i m u l l o c , î n s ă i n d u s t r i a uro o d e z v o l t a r e importantă.
P o n d e r e a populaţiei a g r i c o l e e s t e în general d o m i n a n t ă , c u excepţia a t r e i
l o c a l i t ă ţ i ( B r a g a d i r u , B r ă n e ş t i , Budeşti), u n d e c u l e uşor î n t r e c u t ă d e
c e a a populaţiei n e a g r i c o l e , c a u r m a r e a dezvoltării m a i m a r i a i n d u s t r i e i ,
c a şi d a t o r i t ă n a v e t i s m u l u i m a i r i d i c a t .
T e r i t o r i a l , a c e s t t i p d e aşezări este g r u p a t I n I r e i părţi : i n s u d - v e s t u l
oraşului B u c u r e ş t i ( B r a g a d i r u , B u d a , 30 D e c e m b r i e ) , u n d e i n d u s t r i a a r e ,
a l ă t u r i d e a g r i c u l t u r ă , o i m p o r t a n ţ ă m a r c , I u e s t u l şi s u d - e s t u l zonei
p e r i u r b a n e ( B r ă n e ş t i , F u n d e n i , Frumuşani, B u d e ş t i ) , u n d e i n d u s t r i a
a r e o d e z v o l t a r e î n s e m n a t ă şi î n n o r d u l z o n e i p e r i u r b a n e ( P e r i ş , C i o f l i c e n i ,
C i o l p a n i , C ă c i u l a ţ i , G r ă d i ş t e a , Fierbinţi-TIrg), u n d e decalajul dintre
a g r i c u l t u r ă şi i n d u s t r i e e s t e c e v a m a i m a r e .
3 . A ş e z ă r i c u funcţiuni a g r i c o l e şl de s e r v i c i i , c a r a c t e r i z a t e printr-o
d e z v o l t a r e apreciabilă, alături d e agricultură, a s e c t o r u l u i terţiar, s a u
c u o p o p u l a ţ i e n a v e t i s t ă c e l u c r e a z ă î n t r - u n n u m ă r î n s e m n a t în d i f e r i t e
„servicii". D i n a c e s t tip f a c p a r t e localităţile S n a g o v — c u n o s c u t c e n t r u
t u r i s t i c , V o l u n t a r i şi F u n d e n i — c e n t r e c u u n m a r e n u m ă r d e n a v e t i ş t i
încadraţi în s e c t o r u l terţiar.
4 . A ş e z ă r i c u funcţiuni i n d u s t r i a l - a g r i c o l e , c u o industrie bine
d e z v o l t a t ă c e c o n s t i t u i e r a m u r a de b a z ă a e c o n o m i e i . C e l e t r e i localităţi
ale acestui t i p — C h i t i l a , B u f t e a , Baloteşti — sînt i m p o r t a n t e centre
AŞEZĂRILE
www.cimec.ro 117

i n d u s t r i a l e , c a r e a t r a g f o r ţ ă d e m u n c ă şi d i n a l t e l o c a l i t ă ţ i . A g r i c u l t u r a
.se situează p e l o c u l s e c u n d în c a d r u l e c o n o m i e i l o r atît d u p ă p r o d u c ţ i a
g l o b a l ă şi m a r f ă , c î t şi d u p ă p o p u l a ţ i a a c t i v ă î n c a d r a t ă .
5 . A ş e z ă r i c u f u n c ţ i u n i c o m p l e x e , în c a r e s î n t d e z v o l t a t e toate cele
t r e i p r i n c i p a l e d o m e n i i d e a c t i v i t a t e , r o l u l p r i n c i p a l r e v e n i n d însă industriei.
P o p u l a ţ i a n e a g r i c o l ă e s t e p r e d o m i n a n t ă în c e n t r e l e a c e s t u i t i p — Jilava,
Popeşti-Leordeni, Pantelimon, O t o p e n i — , situate toate în imediata
apropiere a oraşului Bucureşti, a p r o p i e r e care a a v u t u n r o l principal
în d e z v o l t a r e a l o r economică.
î n strînsă d e p e n d e n ţ ă d e funcţia t e r i t o r i u l u i p e r i u r b a n , localităţile
z o n e i v o r c o n t i n u a s ă s e d e z v o l t e î n t r - u n r i t m d e s t u l d e r a p i d şi v o r î n r e ­
g i s t r a modificări substanţiale în funcţiunile l o r e c o n o m i c e , a s t f e l încît
n u m ă r u l aşezărilor p u r a g r i c o l e , în s p e c i a l a l c e l o r c e r e a l i e r - z o o t e h n i c e
şi c e r e a l i e r - l e g u m i c o l - z o o t e h n i c e , s e v a r e d u c e s i m ţ i t o r î n f a v o a r e a celor
industrial-agricole sau agri col-industrial-servicii.

ATRACTIVITATEA ECONOMICA A AŞEZĂRILOR

C a r a c t e r u l f u n c ţ i o n a l a l a ş e z ă r i l o r s e r e f l e c t ă şi în p u t e r e a d e a t r a c ţ i e
p e c a r e o exercită a s u p r a populaţiei p r o p r i i s a u d i n a l t e localităţi. C u a l t e
c u v i n t e , î n f u n c ţ i e d e p r o f i l u l f u n c ţ i o n a l p e c a r e îl a r e , o l o c a l i t a t e e x e r c i t ă
o atracţie m a i m a r e s a u m a i mică a s u p r a populaţiei s a l e s a u a s u p r a c e l e i
d i n împrejurimi. E x p r e s i a m a t e m a t i c ă a a c e s t e i atracţii a m n u m i t - o
indice de atractivitate economică ( c a r e s e referă n u m a i l a activităţi e c o n o m i c e ,
d e o s e b i n d u - 1 a s t f e l d e atracţia turistică, comercială, demografică e t c . )

şi a m e x p r i m a t - o prin formula: Ia = ~^^ a

• 1 0 (în care PI este

n u m ă r u l populaţiei c e lucrează p e l o c , în l o c a l i t a t e a d e d o m i c i l i u , Na
reprezintă numărul c e l o r veniţi d i n afară p e n t r u lucru, i a r Pa este
populaţia activă totală a localităţii r e s p e c t i v e ) .
Indicele d e a t r a c t i v i t a t e e c o n o m i c ă p u n e în evidenţă existenţa
a t r e i c a t e g o r i i d e l o c a l i t ă ţ i : atractive s a ucentre endodinamice, c u flux
c o n v e r g e n t d e p o p u l a ţ i e ; neatractive s a uexodinamice, c u flux divergent
d e p o p u l a ţ i e ; c u atracţie nulă, c u f l u x u r i c o n v e r g e n t e şi d i v e r g e n t e d e
valori egale (fig. 1 0 ) .
t E t e i e . s e , d e c i , c ă c u cît v a l o a r e a i n d i c e l u i e s t e m a i m a r e faţă d e 1 0 ,
c u a t i r c a t r a c t i v i t a t e a e s t e m a i p u t e r n i c ă şi c ă c u c î t e s t e m a i m i c ă , c u a t î t
divergenţa f u x u l u i e s t e m a i însemnată. C i f r a 1 0 indică o a t r a c t i v i t a t e nulă.
I n d i c e l e d e a t r a c t i v i t a t e economică s e bazează p e mişcarea pentru
l u c r u a populaţiei, d e c i p e deplasările p e n t r u m u n c ă , d a r reflectă gradul
de dezvoltare e c o n o m i c ă a u n e i localităţi.
A s t f e l , o l o c a l i t a t e c u o puternică a c t i v i t a t e economică — i n d u s ­
trială, comercială, d e construcţii, agricolă, d e s e r v i c i i e t c . — a r e n e v o i e
d e u n n u m ă r r i d i c a t d e f o r ţ ă d e m u n c ă , c e e a c e d u c e şi l a a n g a j a r e a d e
118 www.cimec.ro PARTEA A III-A. POPULAŢIA Şl AŞEZĂRILE

p e r s o a n e d i n afară, d i n aşezările l i m i t r o f e , manifestîndu-se în a c e s t f e l

c a o l o c a l i t a t e atractivă. î n g e n e r a l , localităţile c u o i n d u s t r i e dezvoltată,,
c h i a r d a c ă s î n t m a r i , c u u n n u m ă r r i d i c a t d e p o p u l a ţ i e , a t r a g şi o î n s e m ­
nată forţă d e m u n c ă d i n afară.
Localităţile c u a t r a c t i v i t a t e nulă sînt d e s t u l d e r a r e , d e o a r e c e sînt
puţine c a z u r i l e cînd n u m ă r u l c e l o r veniţi e s t e e g a l c u a l c e l o r plecaţi
s a u c î n d n i c i u n l o c u i t o r n u p ă r ă s e ş t e s a t u l p e n t r u a l u c r a în a l t e p ă r ţ i
şi în a c e l a ş i t i m p n u v i n e n i m e n i d i n a f a r ă .
P e t e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e a Bucureştilor, i n d i c e l e d e a t r a c t i ­
v i t a t e e c o n o m i c ă î n r e g i s t r e a z ă v a l o r i f o a r t e d i f e r i t e , d a t o r i t ă în p r i m u l
r î n d a t r a c ţ i e i p u t e r n i c e a o r a ş u l u i B u c u r e ş t i şi e x i s t e n ţ e i c î t o r v a m a r i
c e n t r e i n d u s t r i a l e şi a u n o r i m p o r t a n t e u n i t ă ţ i a g r i c o l e d e s t a t . A t r a c ţ i a
o r a ş u l u i B u c u r e ş t i a r e o m a r e i n f l u e n ţ ă a s u p r a i n d i c e l u i g e n e r a l şi p e
localităţi, determinîndu-i o r e d u c e r e însemnată c h i a r în localităţile b i n e
dezvoltate economic.
După i n d i c e l e d o a t r a c t i v i t a t e economică, p e t e r i t o r i u l z o n e i p e r i ­
u r b a n e a Bucureştilor s e d e o s e b e s c şapte c a t e g o r i i d e localităţi, care
r e f l e c t ă g r a d u l d e d e z v o l t a r e a aşezării r e s p e c t i v e s a u g r a d u l d e s a t i s f a c e r e
a n e c e s a r u l u i d e forţă d e muncă d i n r e s u r s e p r o p r i i :
a ) Centre puternic atractive, c u u n i n d i c e d e a t r a c t i v i t a t e c e depă­
şeşte 1 5 , 0 f i i n d c a r a c t e r i z a t e p r i n t r - o d e z v o l t a t ă a c t i v i t a t e e c o n o m i c ă
b a z a t ă p e i n d u s t r i e . P e t e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e o singură l o c a l i t a t e ,
J i l a v a , s e î n s c r i e în a c e a s t ă c a t e g o r i e . D e ş i a r e u n n u m ă r d e l o c u i t o r i
d e s t u l d e î n s e m n a t şi deşi o m a r e p a r t e d i n i r e - a c e ş t i a l u c r e a z ă î n B u c u r e ş t i ,
totuşi, datorită existenţei u n o r m a r i unităţi i n d u s t r i a l e , Jilavă] e s t e
o l o c a l i t a t e p u t e r n i c atractivă.
b ) Centre mediu atractive, a l căror i n d i c e d e a t r a c t i v i t a t e economică
e s t e c u p r i n s î n t r e 1 2 , 5 şi 1 5 , 0 a v î n d o p u t e r n i c ă b a z ă e c o n o m i c ă , d e a s e ­
m e n e a , a x a t ă p e i n d u s t r i e . L o c a l i t a t e a O t o p e n i , c a r e s e încadrează în
a c e a s t ă c a t e g o r i e , a r e o i n d u s t r i e şi u n s e c t o r d e s e r v i c i i b i n e d e z v o l t a t e ,
c e e a c e necesită u t i l i z a r e a u n e i forţe d e muncă numeroasă. F a p t u l că u n
n u m ă r r e d u s d i n p o p u l a ţ i a s a s e d e p l a s e a z ă în a l t e c e n t r e şi c ă n u m ă r u l
c e l o r c e v i n d i n a f a r ă să l u c r e z e a i c i e s t e d e s t u l d e r i d i c a t reflectă a t r a c -
t i v i t a t e a s a apreciabilă.
c ) Centre slab - atractive, c u u n i n d i c e c u p r i n s î n t r e 1 0 , 5 şi 1 2 , 5 . P e ,
t e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e a Bucureştilor p a t r u localităţi s e încadrează
î n a c e a s t ă c a t e g o r i e : P o p e ş t i - L e o r d e n i , B r a g a d i r u , B u f t e a şi B a l o t e ş t i .
T o a t e sînt c e n t r e i n d u s t r i a l e , c u o î n s e m n a t ă d e z v o l t a r e a p r o d u c ţ i e i
i n d u s t r i a l e şi c u u n i m p o r t a n t n u m ă r d e p o p u l a ţ i e c e a c t i v e a z ă în d i f e r i t e
s e c t o a r e n e a g r i c o l e . D a c ă n - a r f i f o s t oraşul B u c u r e ş t i , c a r e să a t r a g ă u n
n u m ă r însemnat d i n l o c u i t o r i i l o r , a c e s t e localităţi a r f i f o s t p u t e r n i c
a t r a c t i v e s a u a r f i f o l o s i t forţa d e m u n c ă p r o p r i e într-o măsură m u l t m a i
m a r e . D i n a c e a s t ă c a u z ă , î n s ă , r a p o r t u l d i n t r e c o i v e n i ţ i şi c e i p l e c a ţ i
n u e s t e p r e a m a r e , localităţile c i t a t e avînd n u m a i o p u t e r e redusă d e
atractivitate.
www.cimec.ro
www.cimec.ro
 www.cimec.ro
AŞEZĂRILE
119

d) Centre cu atractivitate nulă, în care indicele are valoarea cuprinsă

între 9,5 şi 10,5. Această categorie este destul de instabilă, m a i ales în
prezent, datorită dezvoltării continue şi multilaterale a centrelor şi m a i
ales datorită dezvoltării industriale a unor localităţi rurale. Cele trei
localităţi ale acestei categorii, situate în zona periurbană, a u condiţii dife­
rite economice. Astfel, localitatea L i p i a are o economie agricolă bine dez­
voltată, în care este încadrată aproape în totalitate populaţia sa. Puţinii
locuitori care pleacă să lucreze în altă parte se compensează cu cei care
vin să activeze în sectoarele de servicii sau administrative. Grădiştea
prezintă aceleaşi caractere generale c a L i p i a , n u m a i că aici cele două
fluxuri, endo şi exodinamice, de mărimi foarte apropiate, sînt ceva m a i
însemnate. Cea de-a treia localitate, Potlogi, are şi u n caracter industrial —
extracţia petrolului — , ceea ce face c a numărul celor care pleacă să acti­
veze în alte părţi să fie egalat de a l celor ce v i n să lucreze în cadrul eco­
nomiei sale.
e) Centre slab e x o d i n a m i c e , a l căror indice de atractivitate are valori
cuprinse între 9,5 şi 7,0. Această categorie cuprinde marea majoritate a
localităţilor zonei periurbane, în p r i m u l rînd centrele agricole dezvoltate,
din care pleacă u n număr m a i redus de forţă de muncă. D e remarcat
că din categoria centrelor slab exodinamice fac parte şi 2 puternice centre
industriale — Pantelimon şi Chitila — care în m o d normal ar fi trebuit
să fie atractive. Datorită însă apropierii lor de oraşul Bucureşti, u n număr
mare de locuitori lucrează în diferite sectoare de activitate d i n oraş, ceea ce
face c a numărul celor care v i n în aceste două localităţi d i n alte părţi să
nu se poată ridica l a nivelul plecărilor. D e asemenea, t o t d i n aceleaşi
cauze, l a o scară mai mică însă, indicele de atractivitate a l unor localităţi
cu însemnate activităţi industriale sau c u m a r i unităţi agricole de tip
industrial înregistrează valori situate sub 10 (Periş, Brăneşti, Budeşti,
30 Decembrie, Mihăileşti, Fierbinţi-Tîrg, Căciulaţi etc.)
f) Centre mediu e x o d i n a m i c e , c u indicele de atractivitate cuprins
între 7,0 şi 5,0. în general, centrele acestei categorii a u funcţii predominant
agricole, rolul principal în caracterizarea atractivităţii lor avîndu-1 influenţa
oraşului Bucureşti. Toate localităţile mediu exodinamice sînt furnizoare
importante de forţă dc muncă pentru oraşul Bucureşti sau pentru alte
centre din zonă sau d i n afara ei. între ele se remarcă, prin plecările masive
ale populaţiei lor, specializată în construcţii, arealul format din localităţile
B o l i n t i n - V a l e , P o e n a r i — Moşteni, Floreşti, Cosoba şi Joiţa.
g) Centre p u t e r n i c e x o d i n a m i c e , caracterizate prin plecări însem­
nate pentru l u c r u în alte localităţi, avînd indicele de atractivitate situat
sub 5,0. în afară de trei localităţi — Stoeneşti, U l m i şi Trestieni — , c a r e
fac parte din arealul citat m a i sus pentru specializarea sa în construcţii,
toate celelalte localităţi ale zonei sînt sub influenţa puternicei atracţii
a Bucureştilor. C u cele m a i masive plecări, deci c u cel m a i puternic flux
exodinamic, se înscriu localităţile V o l u n t a r i , Căţelu, F u n d e n i şi Roşu,
toate situate în imediata apropiere a oraşului Bucureşti.
120 www.cimec.ro PARTEA A III-A. POPULAŢIA Şl AŞEZĂRILE

ASPECTE SOCIALE

C a o c o m p o n e n t ă i m p o r t a n t ă a a ş e z ă r i l o r şi p o p u l a ţ i e i , a s p e c t e l e
s o c i a l e a u o deosebită semnificaţie în viaţa localităţilor, îmbrăcînd f o r m e
d e o s e b i t e î n z o n e l e p e r i u r b a n e şi c o n s t i t u i n d o p r e o c u p a r e d e seamă în
o r g a n i z a r e a t e r i t o r i a l ă şi s i s t e m a t i z a r e a r u r a l ă . î n z o n a p e r i u r b a n ă , c a
o r g a n i s m t e r i t o r i a l c e f a c e t r e c e r e a î n t r e r u r a l şi u r b a n , c a t e r i t o r i u s t r î n s
l e g a t d e o r a ş şi i n f l u e n ţ a t p u t e r n i c d e a c e s t a , p r o b l e m e l e s o c i a l e a l e a ş e ­
z ă r i l o r c a p ă t ă v a l o r i d e o s e b i t e , c o n t r i b u i n d în e v i d e n t ă m ă s u r ă l a c a r a c ­
terul periurban a l zonei.
C o n s t r u c ţ i a d e l o c u i n ţ e , b a z a î n n o i r i i s a t e l o r , a î n r e g i s t r a t în t o a t ă
z o n a periurbană u n r i t m d i n t r e c e l e m a i r i d i c a t e d i n ţară, transformînd
v e c h i u l s a t , c u a s p e c t n e t r u r a l , într-o aşezare c u înfăţişare c o m p l e t n o u ă ,
c a r e p o a t e f i s o c o t i t ă c a f o r m ă i n t e r m e d i a r ă î n t r e r u r a l şi u r b a n . P r o c e s u l
d e u r b a n i z a r e , c a r e s e manifestă în r i t m r e l a t i v i n t e n s în z o n e l e p e r i u r b a n e ,
e s t e p u s î n e v i d e n ţ ă şi d e i n t e n s i t a t e a şi a m p l o a r e a c o n s t r u c ţ i i l o r n o i d e
locuinţe.
î n z o n a periurbană a Bucureştilor, construcţiile n o i d e locuinţe
a u î n r e g i s t r a t c e l m a i r i d i c a t r i t m d i n ţ a r ă , r e a l i z î n d u - s e , în p e r i o a d a
1 9 5 0 — 1 9 7 0 , o înnoire a clădirilor în m e d i e d e p e s t e 6 0 % . Sînt însă l o c a ­
lităţi, în s p e c i a l c e l e l e g u m i c o l e , a g r i c o l e - i n d u s l r i a l e , i n d u s t r i a l - a g r i c o l e
şi c o m p l e x e , u n d e a c e B t p r o c e n t s e r i d i c ă p l n ă l a 8 0 % şi c h i a r m a i m u l t .
F r e c v e n ţ a c o n s t r u c ţ i i l o r n o i şi a r e n o v ă r i l o r e f e c t u a t e î n p e r i o a d a
1950—1970 r e l i e f e a z ă d e o s e b i r i l e î n t r e d i f o r l l - e l e l o c a l i t ă ţ i şi p ă r ţ i a l e
z o n e i p e r i u r b a n e a Bucureştilor. A c e a s t ă f r e c v e n ţ i e s t e pusă în e v i d e n ţ ă
d e indicele de înnoire edilitară a localităţilor, p e c a r e l - a m c o n s i d e r a t a
f i r a p o r t u l d i n t r e n u m ă r u l clădirilor n o i c o n H t r u i l e ( i n c l u s i v renovările)
N + r
î n p e r i o a d a 1 9 5 0 — 1 9 7 0 şi n u m ă r u l t o t a l a l c l ă d i r i l o r i n 1 9 7 0 : Ie = :
I n d i c e l e d e înnoire edilitară reflectă p r o c e s u l d e t r a n s f o r m a r e edilitară
a localităţilor, c o n s t i t u i n d u n u l d i n i n d i c a t o r i i d e bază a i a n a l i z e i p r o ­
cesului d e urbanizare.
D u p ă repartiţia geografică a i n d i c e l u i d e înnoire edilitară p e c o m u n e
s e evidenţiază, p e t e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e a Bucureştilor, existenţa
m a i m u l t o r a r e a l e s a u g r u p e d e localităţi. A s t f e l , c e l m a i scăzut i n d i c e
s e înregistrează în n o r d - e s t u i z o n e i , p e v a l e a Mostiştei. Extremităţile
n o r d i c e , n o r d - v e s t i c e şi s u d i c e a l e z o n e i a u u n i n d i c e c u v a l o r i medii
( 4 5 — 6 0 % ) , i a r p e v a l e a D î m b o v i ţ e i ( î n a v a l e d e B u c u r e ş t i ) şi î n j u r u l
confluenţei S a b a r u l u i c u Argeşul s e c o n c e n t r e a z ă aşezările c u u n i n d i c e
c u p r i n s î n t r e 6 0 şi 7 0 % . A r e a l u l c u v a l o r i l e c e l e m a i r i d i c a t e a r e e x t i n d e r e a
c e a m a i m a r e , ocupînd Cîmpia d e subsidenţă ( c u excepţia extremităţii
n o r d - v e s t i c e ) şi l u n c a A r g e ş — S a b a r ( i n c u s i v t e r a s e l e şi m u c h i a c î m p i i l o r ) .
D e o s e b i r i l e e d i l i t a r e e x i s t e n t e între aşezări s a u între d i f e r i t e l e părţi
a l e z o n e i p e r i u r b a n e sînt l e g a t e d e preferinţele s a u d o tradiţia l o c u i t o r i l o r
p e n t r u u n a n u m i t s t i l , d e decorările i n t e r i o a r e s a u e x t e r i o a r a
-AŞEZĂRILE
www.cimec.ro 121

Dotările de gospodărire comunală, c a r e c o n s t i t u i e u n u l d i n t r e c e i

m a i i m p o r t a n ţ i i n d i c a t o r i a i urbanizării, sînt f o a r t e r e d u s e în localităţile
z o n e i p e r i u r b a n e . C u e x c e p ţ i a o r a ş u l u i B u f t e a şi a l o c a l i t ă ţ i i B o l i n t i n - V a l e ,
u n d e e s t e u n c a n a l în l u n g i m e d e c i r c a 1 k m , a o r a ş u l u i B u f t e a şi a l o c a l i ­
t ă ţ i l o r B o l i n t i n - V a l e , P a n t e l i m o n şi M i r o n e ş t i , u n d e s e află conducte
•de apă, localităţile z o n e i p e r i u r b a n e s l n t l i p s i t e d e reţele d e c a n a l i z a r e
.şi d e d i s t r i b u i r e a a p e i . D e s i g u r , p l a n u r i l e d e s i s t e m a t i z a r e p r e v ă d i n t r o ­
d u c e r e a a p e i c u r e n t e şi a c a n a l i z ă r i l o r î n t r - u n n u m ă r d e a ş e z ă r i . A v î n d î n
v e d e r e c ă e x i s t ă o r e ţ e a d e a s ă d e a p e şi p i n z o a c v i f e r e b o g a t e s i t u a t e î n
a p r o p i e r e d e suprafaţă, p r o b l e m a alimentării c u apă a r p u t e a f i uşor
rezolvată. D e a s e m e n e a , prezenţa u n o r n u m e r o a s e văi favorizează c o l e c ­
t a r e a r e z i d u r i l o r d e p e c a n a l e , a s t f e l că şi d i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e c o n ­
diţiile sînt f a v o r a b i l e .
Reţeaua de învaţnmînl, cultură şi o c r o t i r e n sănătăţii, c a r e , d e a s e ­
m e n e a , oglindeşte g r a d u l d e d e z v o l t a r e socială a u n u i t e r i t o r i u , este
r e l a t i v bine reprezentată în z o n a periurbană a Bucureştilor. A s t f e l , în
z o n a p e r i u r b a n ă , în 1 0 7 0 , f u n c ţ i o n a u 1 9 3 d e g r ă d i n i ţ e d e c o p i i ( r e v e n i n d
în m e d i e 2 , 5 grădiniţe p e n t r u f i e c a r e comună), 2 9 1 d e şcoli g e n e r a l e ( 3 , 8 d e
f i e c a r e c o m u n ă ) , 9 l i c e e d o cultură generală ( B u f t e a , B o l i n t i n - V a l e , Brăneşti,
Călugăreni, Fierbinţi-Tîrg, Hotarele, Snagov, Jilava, Răcari), 2 l i c e e
a g r i c o l e ( B r ă n e ş t i , D r a g o m i r e ş t i - V a l e ) , 4 şcoli p r o f e s i o n a l e d e m e c a n i c i
a g r i c o l i ( C ă l u g ă r e n i , C i o r o g î r l a , Tărtăşeşti, M ă i n e a s c a ) , 1 g r u p şcolar
e n e r g e t i c ( B u f t e a ) şi u n g r u p ş c o l a r f o r e s t i e r ( B r ă n e ş t i ) . R e ţ e a u a c u l t u r a l ă
e s t e r e p r e z e n t a t ă d e U 0 d e c ă m i n e c u l t u r a l o (în m e d i e 1 , 8 p e n t r u f i e c a r e
c o m u n ă ) , 1 2 5 d e c i n e m a t o g r a f e şi 1 1 6 b i b l i o t e c i p u b l i c e .
P e t e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e sînt s i t u a t e 6 s p i t a l e ( M o g o ş e ş t i ,
B u d e ş t i , P e r i ş , F i e r b i n ţ i - T î r g , B a l o t e ş t i şi F l o r e ş t i ) , 2 p r e v e n t o r i i T B C
p e n t r u c o p i i ( B o l i n t i n - D e a l , Săftica), u n c a m i n - s p i t a l p e n t r u bătrîni
( D o m n e ş t i ) şi 3 c ă m i n e p e n t r u bătrîni ( M i r o n e ş t i , B u d e ş t i , Ţ i g ă n e ş t i ) .
R e ţ e a u a c o m e r c i a l ă e s t e s a t i s f ă c ă t o a r e , în t o a t e l o c a l i t ă ţ i l e z o n e i
existînd c e l puţin o u n i t a t e c u p r o f i l general, t n c e e a c e priveşte comerţul
c u . a m ă n u n t u l , o c a r a c t e r i s t i c ă a z o n e l o r p e r i u r b a n e î n g e n e r a l şi a c e l e i
a B u c u r e ş t i l o r în s p e c i a l e s t e d a t ă d e s a t i s f a c e r e a n u m a i p a r ţ i a l ă a c e r i n ­
ţ e l o r do c ă t r e r e ţ e a u a c o m e r c i a l ă p r o p r i o , d e o a r e c e u n n u m ă r a p r e c i a b i l
d o c u m p ă r ă t o r i , î n s p e c i a l n a v e t i ş t i i şi p r o d u c ă t o r i i c e - ş i d e s f a c p r o d u s e l e
p e pieţele o r a ş u l u i , s e a p r o v i z i o n e a z ă I n m ă s u r ă î n s e m n a t ă c u p r o d u s e
d i r e c t d i n reţeaua comercială a c a p i t a l e i . Explicaţia rezidă în f a p t u l că
i n B u c u r e ş t i . s e g ă s e s c s o r t i m e n t e i n c o m p a r a b i l m a i b o g a t e şi m a i v a r i a t e
d e c î t m r e ţ e a u a z o n e i p e r i u r b a n e , p r e c u m şi p e n t r u c ă p r e z e n ţ i f i i n d î n
B u c u r e ş t i , l o c u i t o r i i p r e f e r ă să f a c ă d i v e r s e c u m p ă r ă t u r i în t i m p u l care
l e rămîne d i s p o n i b i l p î n ă l a o r a plecării m i j l o a c e l o r d e t r a n s p o r t p e c a r e
le folosesc.
www.cimec.ro
 P Awww.cimec.ro
RTEA A 1V-A

E C O N O M I A

AGRICULTURA

ELEMENT i, ă a l p e i s a j u l u i g e o g r a f i c a l z o n e i p e r i u r b a n e , c u
î l z

o m a r e i m p o r t a n ţ ă e c o n o m i c ă şi c u o v e c h e t r a d i ţ i e , a g r i c u l t u r a a b e n e ­
f i c i a t d e condiţii f o a r t e f a v o r a b i l e d e d e z v o l t a r e atît n a t u r a l e ( s o l , climă,
r e l i e f , r e s u r s e d e a p ă ) , cît şi e c o n o m i c e ( p r e z e n ţ a u n u i f o a r t e i m p o r t a n t
c e n t r u u r b a n I n a p r o p i e r e , c a r e solicită cantităţi m a r i d e p r o d u s e a g r i c o l e ) .

CONSIDERAŢII ISTORICE

O e t a p i z a r c î n t i m p a p r i n c i p a l e l o r t r ă s ă t u r i a l e utilizării t e r e n u l u i
zonei periurbane evidenţiază p a t r u m a r i p e r i o a d e : p e r i o a d a dinainte
de 1860, perioada pînă l a p r i m u l război m o n d i a l , p e r i o a d a dintre cele
d o u ă r ă z b o a i e m o n d i a l e şi p e r i o a d a d e după c e l d e - a l doilea război
mondial.
Perioada dinainte de 1860 e s t e c a r a c t e r i z a t ă p r i n p r e d o m i n a n ţ a n e t ă
a p ă d u r i l o r ( c a r e o c u p a u t o a t ă p a r t e a n o r d i c ă , n o r d - e s t i c ă şi n o r d - v e s t i c ă
a z o n e i , t o a t ă C î m p i a B u r n a z u l u i şi s u p r a f e ţ e i m p o r t a n t e în v e s t şi s u d )
•şi a p ă ş u n i l o r şi f S n e ţ e l o r n a t u r a l e ( c a r e s e d e s f ă ş u r a u c u p r e c ă d e r e î n
l u n c i l e rîurilor, î n c a d r u l c î m p i i l o r s u d i c e şi a l c e l o r v e s t i c e s a u p e t e r e ­
n u r i l e c e l o r l a l t e cîmpii p e n a r e n u e r a u păduri). T e r e n u r i l e a r a b i l e o c u p a u
•suprafeţe f o a r t e r e d u s e în j u r u l s a t e l o r , f i i n d c u l t i v a t e m a i a l e s c u m e i
şi grîţl, O e x t i n d e r e a p r e c i a b i l ă , b i n e î n ţ e l e s l a s c a r a d e a t u n c i , o avea
v i t i c u l t u r a , orientată m a i a l e s s p r e producţia d e v i n . E c o n o m i a agricolă
s e b a z a , a p r o a p e în e x c l u s i v i t a t e , p e creşterea a n i m a l e l o r (în s p e c i a l o v i n e )
şi p e a l b i nări t . P r o d u s e l e a g r i c o l e e r a u c o n s u m a t e , î n c e a m a i m a r e p a r t e ,
p e l o c şi n u m a i c a n t i t ă ţ i r e d u s e , în s p e c i a l d e p r o d u s e a n i m a l i e r e — b r î n z â ,
l î n ă şi m i e r e — , e r a u f u r n i z a t e o r a ş u l u i .
Perioada pînă la primul război mondial prezintă două a s p e c t e r e l a t i v
diferite. P r i m a s a parte s e caracterizează printr-o creştere accentuată
124 www.cimec.ro P A R T E A A IV-A. E C O N O M I A .

a suprafeţelor a r a b i l e , în d e f a v o a r e a p ă ş u n i l o r şi f î n e ţ e l o r n a t u r a l e , c u l t i ­
v a t e m a i a l e s c u g r î u şi p o r u m b .
P a r t e a a d o u a a a c e s t e i p e r i o a d e e s t e d o m i n a t ă d e m a r i transformări
î n s t r u c t u r a t e r e n u r i l o r şi a c u l t u r i l o r . C o n c o m i t e n t c u reducerile d e
s u p r a f e ţ e a l e p ă ş u n i l o r şi f î n e ţ e l o r s e d e f r i ş e a z ă şi m a r i î n t i n d e r i d e p ă d u r i
î n î n t r e a g a z o n ă , f ă c î n d u - s e l o c c u l t u r i l o r d e c e r e a l e şi v i ţ e i d e v i e , l e g u ­
m e l o r şi p l a n t e l o r p e n t r u i n d u s t r i a l i z a r e . î n a c e l a ş i t i m p , p e n t r u r e c u ­
p e r a r e a u n o r întinse t e r e n u r i mlăştinoase d i n c a d r a i l u n c i l o r , ' s e execută,
l u c r ă r i d e d e s e c ă r i , p r i n c a r e s e r e a l i z e a z ă p u n e r e a în c u l t u r ă a m i i d e
h e c t a r e d e t e r e n n e p r o d u c t i v . A s t f e l , în j u r u l a n u l u i 1 8 6 0 , t e r e n u l m l ă ş ­
t i n o s d i n l u n c a S a b a r u l u i d i n t r e V i d r a şi C i o c o v e n i e s t e t r a n s f o r m a t î n
teren agricol p r i n construirea u n u i canal d e scurgere caro a desecat aproape
în î n t r e g i m e s u p r a f a ţ a c e e r a d o m e n i u l u n o r a p e i n s a l u b r e şi a l v e g e t a ţ i e i
a c v a t i c e . T r a s e u l iniţial a l şanţului d e s c u r g e r e a d e v e n i t c u t i m p u l c u r s u l
p e r m a n e n t a l S a b a r u l u i , p e c a r e l o c a l n i c i i îl n u m e s c „ c a n a l " ( I . I o r d a n ,
1 9 6 3 ) . A s e m e n e a l u c r ă r i s - a u m a i e f e c t u a t , t o t p e v a l e a S a b a r u l u i , în r a z a
a c t u a l e i localităţi Sinteşti, p e v a l e a Cociovaliştei în r a z a localităţii
Cocioc etc.
î n u r m a a c e s t o r i m p o r t a n t e lucrări d e recuperări d e t e r e n u r i , în
a n u l 1 8 9 0 t e r e n u r i l e a r a b i l e ajunseseră să r e p r e z i n t e 6 0 % d i n suprafaţa
t o t a l ă , în t i m p c c p ă d u r i l e s c ă z u s e r ă l a a p r o a p e 1 6 % , i a r p ă ş u n i l e l a 4 % .
Principalii furnizori d e produse cerealiere şi a n i m a l i e r e c o n t i n u a u să
r ă m î n ă d o m e n i i l e l a t i f u n d i a r e , c a r e , p r i n d e f r i ş ă r i d e p ă d u r i şi d e t e r e n u r i
c u i e r b u r i , î n c e p s ă c u l t i v e şi p l a n t e p e n t r u i n d u s t r i a l i z a r e . L o c a l n i c i i
c u l t i v a u în g r ă d i n i l e c a s e l o r s a u în i m e d i a t a a p r o p i e r e a s a t e l o r l e g u m e şi
z a r z a v a t u r i d i f e r i t e , c u precădere în l u n c i l e j o a s e c u multă u m i d i t a t e
n a t u r a l ă ( l u n c a A r g e ş — S a b a r şi l u n c a D î m b o v i ţ e i ) .
î n această p e r i o a d ă î n c e p e să s e d e z v o l t e l e g u m i c u l t u r a , m a i ales
d a t o r i t ă g r ă d i n a r i l o r b u l g a r i şi sîrbi s t a b i l i ţ i în s p e c i a l de-a l u n g u l S a b a ­
r u l u i : Ciorogîrla, B r a g a d i r u , Vărăşti, V a l e a D r a g u l u i . D e a l t f e l , această
z o n ă d i n t r e C i o r o g î r l a şi V a l e a D r a g u l u i c o n s t i t u i e n uek ul puternicului
b a z i n l e g u m i c o l d e astăzi, c e l m a i întins d i n ţară, c u producţia c e a m a i
m a r e şi c e a m a i d i v e r s ă .
Perioada dintre cele două războaie mondiale c o n s t i t u i e , b a z a formării
a g r i c u l t u r i i p e r i u r b a n e , c a u r m a r e a v e r t i g i n o a s e i dezvoltări e c o n o m i c o -
c u l t u r a l e a o r a ş u l u i B u c u r e ş t i şi a c r e ş t e r i i c o n s i d e r a b i l e a p o p u l a ţ i e i s a l e .
F a v o r i z a t ă d e t e r e n u r i c u s o l u r i p r o p i c e , d e o reţea densă d< a p e d e s u p r a ­
1

f a ţ ă şi d e p i n z e a c v i f e r e b o g a t e s i t u a t e l a m i c i a d î n c i m i , d e u n r e l i e f
n e a c c i d e n t a t c e uşurează n u n u m a i l u c r a r e a s o l u l u i în condiţii f a c i l e , c i
şi a m e n a j a r e a p e n t r u i r i g a ţ i i , s t r u c t u r a a g r i c u l t u r i i s - a d i v e r s i f i c a t n e c o n ­
t e n i t , i a r c u l t u r i l e s o l i c i t a t e d e oraş s - a u e x t i n s d i n c e în c e m a i m u l t .
D e f r i ş a r e a p ă d u r i l o r a c o n t i n u a t , c a şi r e d u c e r e a p ă ş u n i l o r şi f î n e ţ e l o r
n a t u r a l e , l o c u l l o r f i i n d l u a t d e p l a n t e p e n t r u i n d u s t r i a l i z a r e , l e g u m e şi
l i v e z i , p l a n t e f u r a j e r e . S - a r p u t e a s p u n e că această perioadă, d i n p u n c t u l
d e v e d e r e a l e c o n o m i e i a g r i c o l e , s e caracterizează p r i n d e z v o l t a r e a pro­
d u c ţ i e i v e g e t a l e c e r u t ă d e o r a ş şi p r i n d e z v o l t a r e a c r e ş t e r i i a n i m a l e l o r —
AGRICULTURA
www.cimec.ro 125

î n s p e c i a l p e n t r u l a p t e , c a r n e , o u ă şi l i n ă — p e b a z a p l a n t e l o r c u l t i v a t e .
D e a s e m e n e a , p a r a l e l c u r e c u p e r a r e a d e n o i t e r e n u r i , s - a u e x t i n s şi s - a u
m o d e r n i z a t irigaţiile. A s t f e l , d e l a irigaţiile p r a c t i c a t e n u m a i p e m a l u l
a p e l o r , s - a t r e c u t l a i r i g a r e a c u apă d i n pînzele f r e a t i c e .
T o t a c u m s - a u p u s şi b a z e l e l e g u m i c u l t u r i i t i m p u r i i . I n t o a t e l o c a ­
lităţile l e g u m i c o l e m a i i m p o r t a n t e , u n d e irigaţia s e p r a c t i c a p e s c a r ă
largă (Ciorogîrla, D o m n e ş t i , B r a g a d i r u , J i l a v a , 3 0 D e c e m b r i e , Copăceni,
Colibaşi, G o s t i n a r i , V i d r a , D o b r e n i , Vărăşti, V a l e a D r a g u l u i , H o t a r e l e ,
I z v o a r e l e e t c . ) s - a d e z v o l t a t p r o d u c ţ i a l e g u m e l o r t i m p u r i i — în s p e c i a l
r o ş i i , a r d e i , v i n e t e şi c a s t r a v e ţ i — p r i n i n t e r m e d i u l r ă s a d n i ţ e l o r .
Perioada de după cel de-al doilea război mondial s e caracterizează
p r i n t r - o p u t e r n i c a d i v e r s i f i c a r e a producţiei a g r i c o l e v e g e t a l e , printr-o
c o n s i d e r a b i l ă d e z v o l t a r e a creşterii a n i m a l e l o r p e n t r u l a p t e şi c a r n e , î n
strînsă legătură c u o accentuată m o d e r n i z a r e a a g r i c u l t u r i i ( c h i m i z a r e ,
î m b u n ă t ă ţ i r i f u n c i a r e , irigaţii, a p l i c a r e d e m e t o d e a g r o t e h n i c e n o i , u t i l i z ă r i
d e seminţe selecţionate, îndrumare d e către c a d r e c u pregătire supe­
rioară e t c . ) .
Deşi începută încă d i n p e r i o a d a trecută, b a z a l e g u m i c u l t u r i i t i m p u r i i
t r e b u i e s t a b i l i t ă d u p ă l ! U 8 şi în s p e c i a l d u p ă 1 9 6 2 , c î n d s i s t e m u l r ă s a d ­
n i ţ e l o r a f o s t Întregit e u c e l a l s o l a r i i l o r . P r o t e j a t e d e a c o p e r ă m i n t e d e
polietilenă, răsadurile p o t f i p l a n t a t e c u m u l t t i m p înainte, o b ţ i n î n d u - s e ,
a s t f e l , p r o d u s e m u l t m a i t i m p u r i i . D e a s e m e n e a , şi p r o d u c ţ i a l e g u m i c o l ă
d e s e r ă Îşi a r c l o c u l t o t în a c e a s t ă p e r i o a d ă , f i i n d u - i r e z e r v a t ă în p r e z e n t
o s u p r a f a ţ ă c o n s i d e r a b i l ă . C o n d i ţ i i l e d e d e z v o l t a r e a l e g u m e l o r — în
s p e c i a l roşii şi c a s t r a v e ţ i — r e a l i z a t e în s e r e , c r e e a z ă p o s i b i l i t a t e a a p r o ­
v i z i o n ă r i i o r a ş u l u i B u c u r e ş t i în t o t t i m p u l i e r n i i şi p r i m ă v e r i i .
î n p r i v i n ţ a utilizării t e r e n u r i l o r , a c e a s t a e s t e p e r i o a d a n u m e r o a s e l o r
şi v a s t e l o r lucrări a m e l i o r a t i v e . M i i d e h e c t a r e a u f o s t î h d i g u i t e şi d e c i
apărate d e inundaţii ; întinse suprafeţe c u e x c e s d e u m i d i t a t e a u f o s t
d e s e c a t e şi p u s e în c i r c u i t u l u n e i p r o d u c ţ i i a g r i c o l e p e r i u r b a n e ; t e r e n u r i
i n p a n t ă a u f o s t a m e n a j a t e î m p o t r i v a e r o z i u n i i şi a d e g r a d ă r i l o r , a a l u n e ­
c ă r i l o r , p r i n terasări ; s u t e d e k i l o m e t r i d e m a l u r i a l e rîurilor a u f o s t c o n ­
s o l i d a t e p e n t r u a n u m a i f i e r o d a t e şi d ă r î m a t e d e c u r s u l a p e l o r ; m u l t e
m i i d e h e c t a r e a u f o s t a m e n a j a t e p e n t r u irigaţii, s c u t i n d a s t f e l c u l t u r i l e
a g r i c o l e d e u r m ă r i l e n e f a s t e a l e s e c e t e l o r l u n g i şi f r e c v e n t e c e s e a b a t
asupra'acestei zone.
î n a n u l 1 9 7 0 , a g r i c u l t u r a z o n e i p e r i u r b a n e a Bucureştilor e r a n e t
diferită faţă d e c e a d i n a i n t e " d e 1 9 1 0 , avînd u n p r o n u n ţ a t conţinut „ p e r i -
u r b a ă V , r e f l e c t a t î n p r o d u c ţ i a m a r f ă , în s t r u c t u r a t e r e n u r i l o r , î n p r o f i l u l
c r e ş t e r i i a n i m a l e l o r , în c a r a c t e r u l s ă u i n t e n s i v , în m o d u l d e o r g a n i z a r e .
O c o m p a r a ţ i e î n t r e Harta Austriacă d i n 1 7 9 0 , Harta Satmari d i n
1 8 5 6 şi h a r t a a c t u a l ă a utilizării t e r e n u r i l o r r e l i e f e a z ă n e t a d e o s e b i r e î n t r e
d i f e r i t e l e e x t i n d e r i spaţiale a l e folosinţelor t e r i t o r i u l u i z o n e i p e r i u r b a n e
a B u c u r e ş t i l o r . Harta Austriacă arată întinderile a p r e c i a b i l e o c u p a t e d e
p ă d u r i şi p ă ş u n i , i a r Harta Satmari evidenţiază o desfăşurare m a i i m p o r ­
t a n t ă a t e r e n u r i l o r a r a b i l e , d u p ă c a r e u r m e a z ă p ă d u r i l e , p ă ş u n i l e şi v i i l e .
126 www.cimec.ro PARTEA A IV-A. ECONOMIA

D e a s e m e n e a , a c u m s e r e m a r c ă şi o f r e c v e n ţ ă i m p o r t a n t ă a „ g r ă d i n i l o r "
în c a d r u l i n t r a v i l a n u l u i s a u î n i m e d i a t a s a a p r o p i e r e , d a r c a r e sînt d e s t i ­
n a t e c o n s u m u l u i l o c a l . H a r t a actuală arată repartiţia teritorială a t u t u r o r
c a t e g o r i i l o r d e u t i l i z a r e a t e r e n u r i l o r , f i i n d e v i d e n t e m a r i l e transformări
înregistrate în c e l e d o u ă v e a c u r i ( t a b e l u l n r . 1 7 ) .

TABELUL n r . 1 7

M o d u l de u t l l l z u r e a t e r e n u l u i I n 1 8 9 0 şl 1070

Teren Păşuni
A n u l Total Vii J}™^ Livezi Păduri ! *U
,
c

arabil
f
naturale naturale folosinţe

1890 1 354 250 j 214 000 3 050 15 500 3 0 0 1 0 01

56 500 ! 64 800
1970 ! 354 250 | 263 320 j 4 810 5 240 ; 2 0 0 1 1 0 0 , 39 100 j 37 480

C A R A C T E R I Z A R E GENERALĂ

A g r i c u l t u r a z o n e i p e r i u r b a n e a Înregistrat o d e z v o l t a r e i m p e t u o a s ă
d u p ă c o o p e r a t i v i z a r e a s a , cînd a u f o s t c r e a t e condiţiile n e c e s a r e p e n t i u
d i r i j a r e a producţiei în v e d e r e a s a t i s f a c e r i i cerinţelor oraşului Bucureşti
( î n s t r î n s ă l e g ă t u r ă c u p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e m e d i u l u i n a t u r a l ) şi, m a i a l e s ,
p e n t r u a p l i c a r e a p e s c a r ă l a r g ă a u n e i g a m e v a r i a t e şi e f i c i e n t e d e m e t o d e
n o i a g r o t e h n i c e , d e î n z e s t r a r e c u m a ş i n i şl u t i l a j e m o d e r n e , d e e x e c u t a r e
a lucrărilor a m e l i o r a t i v e p e m a r i suprafeţe e t c .
B a z a tehnico-materială a a g r i c u l t u r i i z o n e i p e r i u r b a n e e s t e asi­
g u r a t ă d e u n b o g a t p a r c d e t r a c t o a r e , m a ş i n i şi u t i l a j e a g r i c o l e , con­
c e n t r a t e î n 8 s t a ţ i u n i p e n t r u m e c a n i z a r e a a g r i c u l t u r i i ( S . M . A . ) şi î n u n i ­
tăţile a g r i c o l e d e s t a t . L a începutul a n u l u i 1 9 7 0 , p e t e r i t o r i u l z o n e i p e r i ­
u r b a n e a Bucureştilor l u c r a u p e s t e 2 1 0 0 d e t r a c t o a r e f i z i c e (reprezentînd
p e s t e 3 8 0 0 d e t r a c t o a r e c o n v e n ţ i o n a l e d e Io C P ) , n u m e r o a s e c u l t i v a ­
toare mecanice, semănători, c o m b i n e , maşini p e n t r u împrăştiat îngrăşă­
m i n t e c h i m i c e , maşini p e n t r u a p l i c a r e a substanţelor împotriva dăună­
torilor etc.
P r o d u c ţ i i l e m e d i i l a h e c t a r a u î n r e g i s t r a t şi e l e c r e ş t e r i i m p o r t a n t e ,
v a r i i n d , totuşi, d e l a u n a n l a a l t u l în funcţie d e c a r a c t e r u l c l i m a t i c a l a n u l u i
r e s p e c t i v . î n u l t i m i i a n i , m e d i i l e producţiilor l a h e c t a r a u o s c i l a t între
1 6 0 0 şi 1 4 0 0 k g l a f l o a r e a - s o a r e l u i , î n t r e 1 0 0 0 0 şi 3 2 0 0 0 k g l a s f e c l a
d e z a h ă r , î n t r e 3 5 0 0 şi 9 0 0 0 k g l a c a r t o f i , î n t r e 1 2 OOO.şi 1 7 0 0 0 k g l a
r o ş i i , î n t r e 1 0 0 0 0 şi 2 2 0 0 0 k g l a v a r z ă , î n t r e 3 5 0 0 şi 6 0 0 0 k g l a p l a n t e
f u r a j e r e , t o a t e a c e s t e a în c a d r u l c o o p e r a t i v e l o r a g r i c o l e d e producţie,
p r e c u m şi î n t r e 1 8 0 0 şi 3 5 0 0 k g l a g r î u , î n t r e 1 8 0 0 şi 3 6 0 0 k g l a p o ­
r u m b , î n t r e 1 6 0 0 şi 1 8 0 0 k g l a f l o a r e a - s o a r e l u i , î n t r e 2 0 0 0 0 şi 3 5 0 0 0 k g
l a s f e c l ă , î n t r e 3 0 0 0 şi 7 0 0 0 k g l a c a r t o f i , î n t r e 1 3 0 0 0 şi 2 5 0 0 0 k g l a r o ş i i
e t c . în întreprinderile a g r i c o l e d e s t a t . î n s e c t o r u l i n d i v i d u a l , producţiile
AGRICULTURA
www.cimec.ro 127

m e d i i l a h e c t a r s î n t î n g e n e r a l m a i m i c i , c u e x c e p ţ i a c a r t o f i l o r şi l e g u m e l o r
u n d e s e obţin, în u n e l e c o m u n e , producţii m a i m a r i .
C a o p a r t i c u l a r i t a t e a intensivităţii a g r i c u l t u r i i în u n e l e comune,
în c a d r u l s e c t o r u l u i i n d i v i d u a l , e s t e r e a l i z a r e a m a i m u l t o r c i c l u r i d e c u l t u r i
într-un s i n g u r a n , p e acelaşi t e r e n .
î n d o m e n i u l creşterii a n i m a l e l o r , c a u r m a r e a cerinţelor d i n c e î n
ce m a i m a r i d c p r o d u s e a n i m a l i e r e , s - a u r e a l i z a t crescătorii d e a n i m a l e
p e l î n g ă f i e c a r e C . A . P . şi I . A . S . şi a u f o s t c o n s t r u i t e m a r i şi m o d e r n e c o m ­
b i n a t e a g r i c o l e d e t i p i n d u s t r i a l p e n t r u p o r c i n e şi p ă s ă r i , p r e c u m şi f a b r i c i
p e n t r u nutreţuri c o n c e n t r a t e , c a r e să a s i g u r e o bază furajeră consistentă
şi p e i m a n e n t ă .
P r o d u c ţ i a m a r f ă v e g e t a l ă şi a n i m a l ă r e a l i z a t ă î n z o n a p e r i u r b a n ă
e s t e d i r i j a t ă a p r o a p e în t o t a l i t a t e s p r e o r a ş u l B u c u r e ş t i , c e e a c e c o n s o l i ­
d e a z ă r e l a ţ i i l e o r a ş — z o n ă şi î n t ă r e ş t e c a r a c t e r u l p e r i u r b a n a l a g r i c u l t u r i i .
î n 1 9 7 0 , în z o n a periurbană e r a u 1 6 întreprinderi a g r i c o l e d e s t a t ,
c a r e deţineau a p r o a p e 2 1 % d i n suprafaţa arabilă a a c e s t e i z o n e , 1 1 %
d i n păşuni, 7 , 5 % d i n suprafaţa viticolă, 2 9 % d i n l i v e z i .
P e t e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e Îşi m a i d e s f ă ş o a r ă a c t i v i t a t e a u n i t ă ţ i
c u p r o f i l d e c e r c e t a r e , î n v e d e r e a găsirii c e l o r m a i a d e c v a t e m ă s u r i a g r o ­
t e h n i c e şi c e l o r m a i i n d i c a t e s o i u r i î n c o n d i ţ i i l e n a t u r a l e şi e c o n o m i c e
d e a i c i . A s t f e l , I a Tîncăbeşti e s t e u n c e n t r u d e încercare a s o i u r i l o r c u
p r o f i l l e g a t d e c u l t u r i l e d e cîmp, l a V i d r a e s t e u n i n s t i t u t d e legumicultură
şi f l o r i c u l t u r ă , l a G r e a c a e s t e u n i n s t i t u t d e c e r c e t ă r i h o r t i v i t i c o l e , a x a t
p e c e r c e t ă r i a s u p r a v i t i c u l t u r i i şi p o m i c u l t u r i i , l a S ă f t i c a e s t e u n m a r e
i n s t i t u t d e cercetări z o o t e h n i c e e t c .

UTILIZAREA AGRICOLA A TERENURILOR

, Structura terenurilor agricole a l ezonei periurbane reflectă atît

p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e m e d i u l u i n a t u r a l , c î t şi i n f l u e n ţ a e x e r c i t a t ă d e o r a ş u l
Bucureşti ( t a b e l u l n r . 1 8 ) .

TABELUL nr. IH

Strurlura terennlnl agricol I n 1 0 7 0

% d i n % d i n
C a t e g o r i a d c folosinţă S u p r a T a (a
suprafaţa suprafaţa
agricolă (ha)
agricolă loială

Teren agricol — loial 277 (170 100,0 78,4

Ti-rcn arabil, 263 320 94,8 74,4
din care : irigat 33 000 11,2 9,3
Vii 4 810 1,7 1,3
Livezi 4 100 1,5 1,1
Păşuni naturale 5 240 1,9 1,5
Fineţe naturale 200 0,1 0,1
128 www.cimec.ro PARTEA A IV-A. ECONOMIA

C a u r m a r e a c o n d i ţ i i l o r n a t u r a l e d i f e r i t e ( r e l i e f , h i d r o g r a f i e ) şi a
prezenţei pădurilor în m a s i v e întinse, repartiţia teritorială a t e r e n u r i l o r
a g r i c o l e înregistrează variaţii s e n s i b i l e d e l a o porţiune l a a l t a în c a d r u l
z o n e i p e r i u r b a n e . C e l e m a i m a r i frecvenţe a l e t e r e n u l u i a g r i c o l s e Înre­
g i s t r e a z ă î n C î m p i a d e s u b s i d e n ţ ă d i n n o r d - v e s t , î n C î m p i a C î l n ă u l u i şi
în C î m p i a Sineştilor — p e s t e 8 0 % ( p o n d e r i l e c e l e m a i însemnate s e înre­
gistrează p e t e r i t o r i u l c o m u n e l o r Berceni, Belciugatele, Petrăchioaia,
Tărtăşeşti, U l m i , Vărăşti, Popeşti-Leordeni — p e s t e 9 1 % d i n s u p r a ­
faţa totală).

TERENUL ARABIL

T e r e n u r i l e a r a b i l e reprezintă b a z a producţiei v e g e t a l e a z o n e i p e r i ­
u r b a n e a t î t s p a ţ i a l şi c a n t i t a t i v , c î t şi v a l o r i c . N u m e r o a s e l u c r ă r i d e î m ­
bunătăţiri f u n c i a r e , e x e c u t a t e m a i a l e s în u l t i m i i 1 0 a n i , a u a v u t c a p r i m
s c o p mărirea suprafeţelor a r a b i l e p r i n r e c u p e r a r e a u n o r t e r e n u r i n e p r o ­
ductive sau c u slab r a n d a m e n t .
C a r e p a r t i ţ i e g e o g r a f i c ă , t e r e n u r i l e u n i b i l e , c a şi c e l e a g r i c o l e , a u
r ă s p î n d i r e a c e a m a i m a r e î n c a d r u l c î m p i i l o r şi l u n c i l o r d i n v e s t u l , s u d u l
şi e s t u l z o n e i p e r i u r b a n e . S u p r a f e ţ e l e a r a b i l e î n r e g i s t r e a z ă f r e c v e n ţ e m a i
r e d u s e a c o l o u n d e păşunile, v i i l e s a u l i v e z i l e a u răspîndire importantă :
Greaca, Otopeni, Comana, Călugăreni, Adunaţii-Copăceni, Hotarele.
Şi î n s t r u c t u r a t e r e n u l u i a r a b i l a u a v u t l o c transformări evidente,
d a t o r a t e în p r i m u l rînd influenţei oraşului Bucureşti, transformări c a r e
d o v e d e s c r e l a ţ i i l e s t r ì n s e d i n t r e o r a ş şi z o n a s a p e r i u r b a n ă , c a r a c t e r u l
deosebit a l agriculturii d e aici.
înainte d e 1 9 0 0 , c u l t u r a cerealelor ocupa c e a m a i m a r e parte a
t e r e n u r i l o r a r a b i l e , p r o d u c ţ i a l o r f i i n d destinată m a i m u l t vînzării ( i n t e r n
s a u e x p o r t ) . I n t r e 1 9 0 0 şi p r i m u l r ă z b o i m o n d i a l î n c e p să a p a r ă f l o a r e a
s o a r e l u i şi s f e c l a d e z a h ă r şi s ă s e d e z v o l t e considerabil grădinile d e
z a r z a v a t şi p l a n t e l e d e n u t r e ţ , m a i a l e s I n l o c a l i t ă ţ i l e d i n i m e d i a t a a p r o ­
p i e r e a oraşului. î n t r e c e l e d o u ă războaie m o n d i a l e , c u l t u r i l e înregistrează
p r i m a diversificare evidentă, p r i n creşterea considerabilă a ponderii
p l a n t e l o r p e n t r u i n d u s t r i a l i z a r e , a l e g u m e l o r , p l a n t e l o r f u r a j e r e , i a r în
c a d r u l c e r e a l e l o r a p o r u m b u l u i şi o r z u l u i . D u p ă c e l d e - a l d o i l e a r ă z b o i
m o n d i a l s e definitivează a c t u a l a structură, p r i n d e z v o l t a r e a accentuată
a c u l t u r i l o r d e l e g u m e şi p l a n t e f u r a j e r e , a l o c ă r o r s u p r a f e ţ e d e ţ i n p o n d e r i
d i n c e î n c e m a i î n s e m n a t e în c a d r u l t e r e n u l u i a r a b i l ( t a b e l u l n r . 1 9 ) .

C u l t u r i l e d c c e r e a l e . C u o funcţie m a i puţin importantă i n c a d r u l

relaţiilor z o n ă — o r a ş , c e r e a l e l e a u , datorită m a s i v u l u i l o r c o n s u m local,
e x t i n d e r e a c e a m a i m a r e . C e l e m a i întinse suprafeţe d e c e r e a l e s l u t s i t u a t e
î n z o n a C î m p i e i d e d i v a g a r e , î n C î m p i a C î l n ă u l u i şi î n C î m p i a M o s t i ş t e i
s u p e r i o a r e şi m i j l o c i i , i a r c e l e m a i m i c i î n l u n c i l e şi v ă i l e r î u r i l o r . F r e c ­
venţele c e l e m a i i m p o r t a n t e s e înregistrează p e t e r i t o r i i l e c o m u n e l o r
G r e a c a , P o t l o g i , Floreşti, F u n d e n i , Găiseni.
AGRICULTURA
www.cimec.ro 129

TABELUL Dr. 1 9

Stritelo» Ql ponderea culturilor I D anil 1890, 1938 şi 1970

1890 1938 1970
Culturile
Suprafaţa % Suprafaţa % Suprafaţa %
T e r e n cultivat — total 214 000 100 250 000 100 263 020 100

Cereale pentru boabe : 160 760 64,5 190 200 76,1 166 500 63,3
- grlu se 8 0 0 40,6 75 000 30,0 67 440 25,5
— orz 6 400 3,0 2 700 1,1 14 5 4 5 5,5
— ovăz 10 700 5,0 8 000 3,2 1 950 0,8
— porumb 76 850 35,0 104 500 41,8 82 245 31,3
— orez 320 8,1

Leguminoase pentru boabe : 5 700 2,7 6 200 2,5 5 300 2,0

— mazăre 1 200 0,5 2 000 0,8 3 720 1.4

Plante pentru Industrializare : o aso 3,2 12 000 4,5 17 100 6,5

—
_-
— floarea soarelui 6 000 2,4 10 880 4,1
— sfeclă — 1 000 0,4 2 570 1,0

Cartofi : e too 3,0 2 600 1,0 6 600 2,5

— timpurii şl de vară
Legume :
-
600
-
0,3 6 300 2,5 20
4 800

100
1,8

7,7
— roşii timpurii 250 0,1 2 555 1,0
— roşii de varA şl t o a m n ă 120 * 1 000 0,4 3 420 1,3
— ceapă 60 * 600 0,2 2 005 0,8
— usturoi 10 * 100 * 315 0,1
— ardei
— varzA timpurie
70
• 900
200
0,4
*
1 905
645
0,7
0,3
— varză de vară şl de t o a m n ă
*•
80 eoo 0,3 990 0,4
— râdăclnoase 60 550 0,2 1 160 0,4
— mazăre păstăi
— fasole păstăi
25
• 700 0,3 1 845 0,7

— castraveţi
30
• 350 0,2 895 0,3

— alte legume timpurii

40
• 250
300
0,1
0,1
1
1
025
080
0,4
0,4
— alte legume dc v a r ă şi de
toamnă 105 * 500 0,2 1 475 0,6
— răsadniţe — — 270 0,1
— solarii — — — — 295 0,1
— sere — — 220 0,1
Pepeni 2 700 1,1 1 400 0,65
Plante de nutreţ 3 tSO 27 500 11,0 42 900 16,3
Semincerl 600 0,25
Flori de dmp 7 * 120 *
A l l e catturi 10.250**1 4,7 2 500'" 1.0 2 400 0,9

. . . = l i p s ă date; * = s u b0 , 1 % ; " = d-c. tuci 9 8 5 0 h a ; * " = d.c. m e i 2 000h a

Cultura grîului e s t e răspîndită p e t o t t e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e ,

c u p r e c ă d e r e î n z o n a c î m p i i l o r v e s t i c e , ] s u d i c e şi e s t i c e , u n d e s e î n r e g i s ­
t r e a z ă şi c e l e m a i î n s e m n a t e f r e c v e n ţ e .
Producţiile m e d i i l a h e c t a r înregistrează v a l o r i f o a r t e d i f e r i t e d e l a
un a n l a a l t u l d i n c a u z a variaţiei condiţiilor c l i m a t i c e .

T) - C. 8 3 0
130 www.cimec.ro PARTEA A I V - A . ECONOMIA

î n legătură c u condiţiile n a t u r a l e ( s o l , climă, r e l i e f ) , c u l t u r i l e d e grîu

s e v o r m e n ţ i n e , în g e n e r a l , în c a d r u l a c e l o r a ş i a r i i , e l e v a l o r i f i c î n d m a i b i n e
p l a t o u r i l e c î m p i i l o r s u d i c e şi e s t i c e , c a r e a u s o l u r i p r o p i c e , u n r e l i e f c e
f a v o r i z e a z ă o r i c e g e n d e m e c a n i z a r e şi c h i m i z a r e a l u c r ă r i l o r şi u n c l i m a t
în c a r e s e c e t a s e f a c e f r e c v e n t r e s i m ţ i t ă d u p ă c e g r î u l î n c e p e s ă s e m a ­
turizeze.
Cultura orzului a s u f e r i t m a i puţine modificări în u l t i m u l t i m p ,
a v î n d e x t i n d e r e a c e a m a i m a r e î n c a d r u l I . A . S . şi în u n e l e C . A . P . c a r e a u
sectoare zootehnice d e z v o l t a t e . Condiţiile d e răspîndire sînt i d e n t i c e c u
a l e g r i u l u i , diferenţa d e frecvenţă înregistrîndu-se în funcţie d e c e r i n ­
ţele e c o n o m i c e l o c a l e . C e l e m a i r i d i c a t e v a l o r i a l e frecvenţelor în c a d r u l
t e r e n u l u i a r a b i l s e înscriu în r a z a localităţilor B r a g a d i r u , G l i n a , D o b r o e ş t i ,
Chiajna, Măgurele, Domneşti, C h i t i l a , Pantelimon, Popeşti-Leordeni,
J i l a v a , Ciorogîrla e t c , D u p ă c u m s e v e d e , frecvenţele c e l e m a i m a r i s e
g r u p e a z ă î n t r - o fîşie c e î n c o n j o a r ă o r a ş u l B u c u r e ş t i şi î n c a r e c r e ş t e r e a
a n i m a l e l o r a r e o i m p o r t a n ţ ă d e o s e b i t ă . A c e a s t ă fîşie c o n c e n t r e a z ă a p r o a p e
7 4 % d i n î n t r e a g a s u p r a f a ţ ă c u l t i v a t ă c u o r z în z o n a p e r i u r b a n ă şi î n r e ­
g i s t r e a z ă şi p r o d u c ţ i a m e d i e l a h e c t a r c e a n i a i m a r c — 1 8 0 0 — 2 0 0 0 k g / h a .
P r o d u c ţ i a d e o r z , cifrată l a p e s t e 2 3 0 0 0 t o n e a n u a l (în m e d i e p e u l t i m i i
5 a n i ) , e s t e destinată c o n s u m u l u i a n i m a l e l o r d i n c a d r u l z o n e i p e r i u r b a n e
şi, î n m ă s u r ă m a i m i c ă , f o n d u l u i c e n t r a l i z a t d e s t a t .
Cultura porumbului o c u p ă p e s t e 3 L % d i n s u p r a f a ţ a c u l t i v a t ă şi
p r i m u l l o c (în 1 8 9 0 s c s i t u a î n u r m a g r i u l u i ) în c a d r u l c u l t u r i l o r a g r i c o l e
(în p r i v i n ţ a s u p r a f e ţ e i ) . D a c ă în t r e c u t r ă s p i n d i r c a s a s e d a t o r a r o l u l u i
p r i n c i p a l p e c a r e îl a v e a î n a l i m e n t a ţ i a l o c u i t o r i l o r , d u p ă 1 9 5 0 , c a u r m a r e
a dezvoltării i m p o r t a n t e a creşterii a n i m a l e l o r , p o r u m b u l , deşi p o n d e r e a
s a în a l i m e n t a ţ i e a s c ă z u t f o a r t e m u l t , a Înregistrat creşteri substanţiale
şi c o n t i n u e .
M a r i l e c o m b i n a t e d e creştere a a n i m a l e l o r d i n c a d r u l z o n e i p e r i ­
urbane ( P e r i ş — p ă s ă r i şi p o r c i , C r e v e d i u , M o g o ş o a i a , 3 0 Decembrie,
M i h ă i l e ş t i — p ă s ă r i ) , c a şi u n i t ă ţ i l e a g r ì c o l e d o s t a t şi c o o p e r a t i s t e , care
a u puternice sectoare zootehnice, sînt p r i n c i p a l i i c o n s u m a t o r i a i p r o ­
ducţiei d e p o r u m b .
Existenţa u n o r însemnate suprafeţe d e cîmpii, c u u n s o l c e r n o -
z i o m i c b o g a t şi e u o b a l a n ţ ă t e r m i c ă f a v o r a b i l ă ( c o n s u m u l t e r m i c a l p o ­
r u m b u l u i e s t e depăşit d e s u m a t e m p e r a t u r i l o r a c u m u l a t e ) , f a c e c a p o ­
r u m b u l să d i s p u n ă d o întinderi c o n s i d e r a b i l e . D e a s e m e n e a , l u n c i l e o f e r ă ,
p e l î n g ă n e c e s a r u l t e r m i c , şi u n g r a d î n s e m n a t d e u m i d i t a t e în s o l . D a r ,
s e c e t e l e , d e s t u l d e f r e c v e n t e şi u n e o r i d o l u n g ă d u r a t ă , a u u r m ă r i d e f a ­
v o r a b i l e în mulţi a n i a s u p r a producţiei d e p o r u m b . Amenajările p e n t r u
i r i g a t a u r e z o l v a t n u m a i parţial p r o b l e m a urmărilor c l i m a t i c e . î n 1 9 7 0
a u f o s t i r i g a t e p e s t e 6 2 0 0 h a d e p o r u m b , reprezentînd 7 , 6 % d i n suprafaţa
totală a a c e s t e i c u l t u r i . î n a n i i v i i t o r i , p r i n r e a l i z a r e a m a r i l o r p r o i e c t e d e
amenajare a teritoriului periurban, terenurile irigate sc v o rextinde con­
s i d e r a b i l , a s t f e l că m a i m u l t d e jumătate d i n suprafaţa cultivată c u
p o r u m b v a f i irigată.
AGRICULTURA
www.cimec.ro 131

C a repartiţie teritorială, p o r u m b u l deţine suprafeţele c e l e m a i m a r i

în c o m u n e l e (în o r d i n e a suprafeţelor) G r e a c a , P o t l o g i , Floreşti, Gră­
d i ş t e a , F u n d e n i , P o p e ş t i - L e o r d e n i , G ă i s e n i , A d u n a ţ i i - C o p ă c e n i şi G ă n e a s a ,
i a r c e l e m a i r e d u s e în c o m u n e l e P a n t e l i m o n , B r a g a d i r u , 3 0 D e c e m b r i e ,
M o g o ş o a i a şi B u f t e a . I n r a p o r t c u c u l t u r a g r i u l u i , f r e c v e n ţ a p o r u m b u l u i
e s t e n e t dominantă p e t e r i t o r i i l e c o m u n e l o r P o t l o g i , Floreşti, Găiseni,
B o l i n t i n - V a l e , Vărăşti, G r e a c a , C e r n i c a , G l i n a , Găneasa, Fierbinţi-Tîrg
şi N u c i .
î n p e r i o a d a 1 9 0 5 — 1 9 7 0 , producţiile m e d i i l a h e c t a r u l d e p o r u m b
n e i r i g a t a u o s c i l a t , în funcţie d e condiţiile c l i m a t i c e a l e a n u l u i r e s p e c t i v ,
î n t r e 1 8 0 0 k g ( 1 9 6 5 ) şi 3 6 0 0 k g ( 1 9 6 6 ) l a u n i t ă ţ i l e a g r i c o l e d e s t a t . î n
cadrul cooperativelor d e producţie, m e d i i l e l a h e c t a r s - a u s i t u a t între
1 6 0 0 k g ( 1 9 6 5 ) şi 3 2 0 0 k g ( 1 9 6 6 ) , i a r p e t e r e n u r i l e d e f o l o s i n ţ ă p e r s o n a l ă
a l e m e m b r i l o r C . A . P . s - a u o b ţ i n u t î n t r e 1 4 0 0 şi 2 5 0 0 k g . P e î n t r e a g a
suprafaţă c u l i v a t ă c u p o r u m b în z o n a p e r i u r b a n ă , m e d i a anuală a p r o ­
d u c ţ i e i l a h e c t a r a f o s t î n t r e 1 7 0 0 k g ( 1 9 6 5 ) şi 3 2 0 0 k g ( 1 9 6 6 ) , i a r m e d i a
p e p e r i o a d a 1 9 6 5 — L 9 6 9 d e 2 7 0 0 k g (în c a d r u l a c e s t e i p e r i o a d e , a n u l 1 9 6 5
a f o s t c e l m a i puţin f a v o r a b i l , i a r a n u l 1 9 6 6 c e l m a i f a v o r a b i l ) .
P e t e r e n u r i l e i r i g a t e , în toţi a n i i , producţiile m e d i i a u fost d e
4 5 0 0 k g ( 1 9 6 7 ) l a I . A . 8 . şi d e p e s t e 4 0 0 0 k g l a C . A . P .
î n m e d i e s e obţin a n u a l circa 164 000 d e tone d e p o r u m b boabe
d e p e întreaga suprafaţă a z o n e i p e r i u r b a n e . D i n această c a n t i t a t e , 2 0 %
e s t e destinată f o n d u l u i c e n t r a l d e s t a t , s u b 3 % alimentaţiei l o c a l n i c i l o r
şi 7 7 % p e n t r u h r a n a a n imalelor.
C o n s u m u l m a r e d e p o r u m b , d a t o r a t c a r a c t e r u l u i i n t e n s i v d e creştere
a a n i m a l e l o r , e s t e a s i g u r a t şi d e r e g i u n i l e vecine.
Cultura orezului v a l o r i f i c ă e f i c i e n t şi r a ţ i o n a l t e r e n u r i l e c u e x c e s
d e u m i d i t a t e , l u n c i l e j o a s e a l e c u r s u r i l o r d e apă, c a r e n u p o t f i v a l o r i f i c a t e
pentru alte culturi, constituind domeniul orezului.
Suprafeţele c u l t i v a t e c u o r e z sînt l o c a l i z a t e în l u n c a A r g e ş u l u i — p e
t e r i t o r i u l localităţii Crivăţ^în l u n c a N e a j l o v u l u i — p e t e r i t o r i u l localităţilor
F ă l ă ş t o a c a şi G r ă d i ş t e a , î n l u n c a S a b a r u l u i — l a V a l e a D r a g u l u i , î n l u n c a
D î m b o v i ţ e i — l a B u c i u m e n i , şi î n l u n c a I a l o m i ţ e i — l a L i p i a şi M i c ş u n e ş t i -
Moară.

Leguminoasele pentru hoabe. C u o dezvoltare a p r e c i a b i l ă şi î n

trecut, cultura leguminoaselor p e n t r u b o a b e o c u p ă suprafeţe r e l a t i v
î n s e m p a t c . P r i n c i p a l e l e p l a n t e d e c u l t u r ă s î n t mazărea şi f a s o l e a , a c ă r o r
p r o d u c ţ i e e s t e . destinată în c e a m a i m a r e p a r t e c o n s u m u l u i l o c a l . I n d u s t r i a
c o n s e r v e l o r d i n B u c u r e ş t i , B u f t e a şi B r a g a d i r u c o n s u m ă şi e a i m p o r t a n t e
c a n t i t ă ţ i d e f a s o l e b o a b e şi d e m a z ă r e . C u l t u r i l e d e l e g u m i n o a s e g ă s e s c c o n ­
diţii f a v o r a b i l e d e d e z v o l t a r e î n întreaga zonă, f i i n d p u ţ i n p r e t e n ţ i o a s e
l a u m i d i t a t e , d a r n e c e s i t â n d t e m p e r a t u r i m a i r i d i c a t e şi s o l u r i a l u v i a l e şi
c e r n o z i o m ice.
Suprafeţele c e l e m a i m a r i cultivate c uleguminoase pentru boabe
s e găsesc p e t e r i t o r i u l c o m u n e l o r Hotarele, Găneasa, Frumuşani, Vasilaţi,
 132 www.cimec.ro PARTEA A IV-A. ECONOMIA

B u d e ş t i , F i e r b i n ţ i - T î r g , G o s t i n a r i , B r ă n e ş t i , N u c i şi M o a r a VlăBiei, a d i c a
în d o u ă a r e a l e : î n s u d u l şi î n n o r d - e s t u l z o n e i p e r i u r b a n e . A c e s t e comune
concentrează 3 7 % d i n suprafaţa totală a l e g u m i n o a s e l o r p e n t r u b o a b e
şi p e s t e 4 0 % d i n p r o d u c ţ i e .
C e l e m a i r e d u s e suprafeţe sînt s i t u a t e în r a z a c o m u n e l o r Tunari,
C i o p l a n i , M o g o ş o a i a , B r a g a d i r u , F u n d e n i , C h i t i l a şi Slobozia-Moară.
C e l e m a i m a r i frecvenţe în c a d r u l t e r i t o r i u l u i a g r i c o l s e întîlnesc
î n c o m u n e l e G o s t i n a r i , P a n t e l i m o n , B ă n e a s a — p e s t e 5 % şi î n F r u m u ş a n i ,
G r e a c a , Budeşti, Vasilaţi — p e s t e 4 % .
î n c e e a c e priveşte repartiţia teritorială a r a p o r t u l u i d i n t r e mazăre
şi f a s o l e , s e c o n s t a t ă c ă în m a r e a m a j o r i t a t e a c o m u n e l o r s u p r a f e ţ e l e d e
m a z ă r e s î n t d o m i n a n t e şi n u m a i î n G ă n e a s a , B u f t e a , G o s t i n a r i şi B u d e ş t i
f a s o l e a o c u p ă întinderi m a i m a r i decît mazărea.

P l a n t e l e p e n t r u i n d u s t r i a l i z a r e . C u l t i v a t e încă d i n c e l e m a i v e c h i
t i m p u r i , p l a n t e l e p e n t r u i n d u s t r i a l i z a r e s - a u e x t i n s c o n t i n u u . M a i întîi
a u f o s t c î n e p a , i n u l şi t u t u n u l , f o l o s i t e I n c e a m a i m a r e p a r t e p e n t r u n e v o i l e
l o c a l e . O d a t ă c u d e z v o l t a r e a î n o r a ş u l B u c u r e ş t i a i n d u s t r i e i t e x t i l e şi
a i n d u s t r i e i a l i m e n t a r e , a c e s t e p l a n t e s - a u e x t i n s c o n s i d e r a b i l şi a u c ă p ă t a t
o m a r e i m p o r t a n ţ ă în a g r i c u l t u r a ' z o n e i . K x t i n d e r e a şi i m p o r t a n ţ a l o r
s î n t strîns l e g a t e d e i n d u s t r i a d i n Bucureşti.
D i n t r e p l a n t e l e p e n t r u i n d u s t r i a l i z a r e c u l t i v a t e în z o n a p e r i u r b a n ă ,
i m p o r t a n ţ a c e a m a i m a r e o p r e z i n t ă f l o a r e a s o a r e l u i şi s f e c l a d e z a h ă r .
Floarea soarelui, a p ă r u t ă î n z o n ă d u p ă 1 H H 0 , c a u r m a r e a intrării
î n p r o d u c ţ i e a f a b r i c i i d e u l e i d i n B u c u r e ş t i şi u u n o r m i c i „ p r e s e d e u l e i ' 1

i a u n e l e c e n t r e r u r a l e , s - a d e z v o l t a t c o n s i d e r a b i l , ajungînd c a în 1 9 7 0
să deţină p e s t e 6 3 % d i n suprafaţa totală a c u l l u r i l o r p e n t r u i n d u s t r i a l i ­
z a r e şi 4 , 1 % d i n s u p r a f a ţ a c u l t i v a t ă a Întregii z o n e p e r i u r b a n e . După
suprafaţa ocupată, s e situează p e l o c u l p a t r u I n c a d r u l c e l o r l a l t e c u l t u r i ,
d u p ă p o r u m b , g r î u şi o r z , s a u p e l o c u l î n t l l I n c a d r u l p l a n t e l o r n e c e r e a l i e r e .
S u p r a f e ţ e l e î n s e m n a t e c u l t i v a t e c u f l o a r e a s o a r e l u i sînt, desigur,
în strînsă l e g ă t u r ă c u i n d u s t r i a a l i m e n t a r ă ( u l e i , l i a l v a ) d i n oraşul B u c u r e ş t i .
C a desfăşurare teritorială, c e l e m a i întinse c u l t u r i d e f l o a r e a s o a ­
r e l u i s î n t s i t u a t e î n c a d r u l c î m p i i l o r v e s t i c e , s u d i c e şi e s t i c e , c a şi în l u n c i l e
A r g e ş u l u i , D î m b o v i ţ e i şi I a l o m i ţ e i . P r e t e n ţ i o a s ă f a ţ ă d e s o l , p e n t r u că
a r e u n m a r e c o n s u m d e s u b s t a n ţ e n u t r i t i v e , şi d e r e g i m u l t e r m i c , d a r m a i
rezistentă l a secetă, f l o a r e a s o a r e l u i găseşte condiţii f o a r t e favorabile
d e d e z v o l t a r e a t î t p e s o l u r i l e a l u v i a l e a l e l u n c i l o r , c î t şi p e c e l e c e r n o z i o -
m i c e şi b r u n r o ş c a t e a l e c î m p i i l o r .
î n a c e s t e c o n d i ţ i i , şi p r o d u c ţ i a r e a l i z a t ă s e r i d i c ă l a v a l o r i i m p o r ­
t a n t e , c a r e însă n u p o t s a t i s f a c e n e c e s a r u l d e s t u l d e m a r e a l i n d u s t r i e i
bucureştene.
Producţiile m e d i i l a h e c t a r , în p e r i o a d a 1965 —1970, au oscilat
î n t r e 1 1 0 0 k g ( 1 9 6 5 ) şi 1 4 0 0 k g ( 1 9 6 7 ) l a C . A . P . şi î n t r e 1 4 0 0 k g ( 1 9 6 7 )
şi 1 7 5 0 k g ( 1 9 6 8 ) l a I . A . S . , p r e z e n t î n d d i f e r e n ţ e d e l ao comuna l aalta
şi d e I a o u n i t a t e n a t u r a l ă l a a l t a . C e l e m a i r i d i c a t e producţii m e d i i l a
AGRICULTURA
www.cimec.ro 133

h e c t a r a u fost o b ţ i n u t e p e t e r e n u r i l e Bituate î n l u n c i l e A r g e ş - S a b a r . D î m ­
b o v i ţ e i şi I a l o m i ţ e i , p r e c u m şi în c î m p i i l e d i n e s t şi s u d .
P r o d u o ţ i a anuală realizată în z o n a periurbană a Bucureştilor d e p ă ­
şeşte 1 5 0 0 0 d e t o n e . I n întregime, această p r o d u c ţ i e a f o s t livrată oraşului
Bucureşti. P r i n t r e c e l e m a i i m p o r t a n t e f u r n i z o a r e s e numără comunele
Budeşti, B e l c i u g a t e l e , Găneasa, Tărtăşeşti, F u n d e n i , Plătăreşti, Vasilaţi,
H o t a r e l e , F r u m u ş a n i , P e t r ă c h i o a i a , N u c i şi F i e r b i n ţ i - T î r g , S i n e ş t i , B r ă ­
n e ş t i (în m a r e a m a j o r i t a t e , a c e s t e c o m u n e a u î n t i n s e c u l t u r i a l e I . A . S . ) ,
c a r e concentrează p e s t e 7 2 % d i n suprafaţa totală.
D u p ă c u m s e constată d i n d a t e l e d e m a i s u s , p e t e r i t o r i u l zonei
p e r i u r b a n o se d i f e r e n ţ i a z ă u n a r e a l mai m a r e , s u b f o r m a u n e i fîşii c e s e
d e s f ă ş o a r ă între P e t r ă c h i o a i a şi H o t a r e l e , şi d o u ă a r e a l e m a i m i c i , s i t u a t e
în n o r d - e s t u l z o n e i şi în r a z a c o m u n e i T ă r t ă ş e ş t i (în n o r d - v e s t ) .
Sfecla de zahăr a p a r e î n z o n ă c e v a m a i t î r z i u d e c î t f l o a r e a s o a r e l u i ,
c a u r m a r e a intrării în f u n c ţ i u n e a f a b r i c i l o r d e z a h ă r d e l a C h i t i l a şi
Giurgiu.
U n e l e a v a n t a j e a c o r d a t o c u l t i v a t o r i l o r d e către i n d u s t r i a zahărului
a u s t i m u l a t o d e z v o l t a r e a p r e c i a b i l ă şi r a p i d ă a c u l t u r i l o r d e s f e c l ă . î n a i n t e
d e c e l d e - a l d o i l e a război m o n d i a l , c u l t u r i l e d e sfeclă, c a r e s e p r a c t i c a u
în t o a t e c o m u n e l e — bineînţeles p e suprafeţe f o a r t e d i f e r i t e — , erau
c o n c e n t r a t e m a i a l e s î n l u n c a A r g e ş - S a b a r , în l u n c a I a l o m i ţ e i , î n l u n c a
D î m b o v i ţ e i şi în c î m p i i l e d i n s u d şi e s t . în g e n e r a l , î n a c e a s t ă p e r i o a d ă ,
p r o d u c ţ i a r e a l i z a t ă în p a r t e a s u d i c ă a l u n c i i A r g e ş - S a b a r şi î n c î m p i i l e
d i n s u d şi e s t o r a d i r i j a t ă l a f a b r i c a d e l a G i u r g i u , i a r p r o d u c ţ i a d i n n o r d u l
l u n c i i A r g e ş - S a b a r , d i n l u n c a I a l o m i ţ e i şi din C î m p i a d e d i v a g a r e e r a l i v r a t ă
f a b r i c i i de l a C h i t i l a .
D u p ă c e l d c - a l d o i l e a război m o n d i a l , c a u r m a r e a e x t i n d e r i i c u l ­
t u r i l o r c u c a r a c t e r p e r i u r b a n , suprafeţele c u l t i v a t e c u sfeclă s - a u redus
s i m ţ i t o r . în p r e z e n t , î n m a i m u l t d e j u m ă t a t e d i n c o m u n e l e z o n e i p e r i ­
u r b a n e n u s e cultivă d e l o c sfeclă, c e l e m a i m u l t e d i n t r e a c e s t e a f i i n d
s i t u a t e în i m e d i a t a a p r o p i e r o a o r a ş u l u i şi în l u n c i l e A r g e ş - S a b a r şi D î m ­
boviţa.
C e l e m a i î n s e m n a t e s u p r a f e ţ e de s f e c l ă s î n t s i t u a t e p e t e r i t o r i u l
comunelor C r e v e d i a , Fierbinţi-Tîrg, M o a r a Vlăsiei, N u c i , Corbeanca,
H o t a r e l e , J o i ţ a şi R ă c a r i , u n d e s e c o n c e n t r e a z ă a p r o a p e 5 0 % d i n s u p r a f a ţ a
t o t a l ă c u l t i v a t ă cu s f e c l ă î n z o n a p e r i u r b a n ă a B u c u r e ş t i l o r .
P r o d u c ţ i i l e m e d i i l a h e c t a r , în p e r i o a d a 1 9 6 5 — 1 9 7 0 , s - a u î n s c r i s
î n t r e 1 6 0 0 0 k g ( 1 9 6 5 ) şi 3 2 0 0 0 k g ( 1 9 6 6 ) , în f u n c ţ i e d e c o n d i ţ i i l e c l i m a t i c e
a l e a n i l o r r e s p e c t i v i şi d c m e t o d e l e a g r o t e h n i c e aplicate.
A n u a l , d e p e întregul t e r i t o r i u a l z o n e i p e r i u r b a n e s e recoltează p e s t e
6 L 000 d e t o n e sfeclă d e zahăr, dirijată în proporţie d e 6 0 % l a f a b r i c a d e
z a h ă r d i n G i u r g i u şi d e 4 0 % l a c e a d i n C h i t i l a .
D i n t r e celelalte culturi p e n t r u industrializare, tutunul, s o r g u l şi
i n u l au e x t i n d e r i m a i î n s e m n a t e .

C u l t u r i l e d e c a r t o f . I m p o r t a n ţ a c u l t u r i i c a r t o f u l u i şi s p e c i f i c u l s ă u
p e r i u r b a n s e d a t o r e s c c a r a c t e r u l u i d e s e z o n p e c a r e îl a u s o i u r i l e r e s p e c t i v e .
 134 www.cimec.ro PARTEA A IV-A. ECONOMIA

B i n această cauză, c a r t o f u l a r e o m a r e importanţă în c a d r u l z o n e i

p e r i u r b a n e a B u c u r e ş t i l o r , f i i n d s o l i c i t a t p r i m ă v a r a şi l a î n c e p u t u l v e r i i
în m a r i c a n t i t ă ţ i . S u p r a f e ţ e î n s e m n a t e sînt c u l t i v a t e c u c a r t o f în m u l t e
localităţi a l e z o n e i . Creşterea c e a m a i importantă a suprafeţelor c u l i v a t e
c u c a r t o f i t i m p u r i i şi d e v a r ă a a v u t l o c d u p ă . 1 9 5 0 , c a u r m a r e a i n f l u e n ţ e i
Bucureştilor. Şi în t r e c u t u l m a i a p r o p i a t s a u m a i î n d e p ă r t a t , c a r t o f u l
a a v u t o m a r e e x t i n d e r e p e t e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e , însă e l e r a r e p r e ­
z e n t a t , în c e a m a i m a r e p a r t e , d e s o i u r i l e d e t o a m n ă , c a făcînd p a r t e d i n
alimentaţia l o c a l n i c i l o r . D i n d a t e l e , a n a l i z a t e , c a r t o f u l c o n s t i t u i a , încă
d i n s e c o l u l a l X I X - I e a , u n a d i n t r e c u l t u r i l e i m p o r t a n t e d i n zonă. Odată
c u e x e r c i t a r e a u n e i influenţe m a i p u t e r n i c e a oraşului a s u p r a z o n e i încon­
j u r ă t o a r e , c u l t u r i l e t i m p u r i i i a u o e x t i n d e r e a p r e c i a b i l ă şi î n l o c u i e s c t r e p t a t
o m a r e p a r t e d i n c e l e d e toamnă.
î n c ă înainte d e 1 9 3 0 , p e n t r u a s e obţine c a r t o f i cît m a i t i m p u r i i ,
în u n e l e localităţi — Colibaşi, Copăceni — s e p r a c t i c a u n p r o c e d e u p r i n
c a r e s e forţa c u l t u r a c a r t o f u l u i . P r o c e d e u l c o n s t a d i n p u n e r e a l a „ î n c o l ţ i t "
( g e r m i n a t ) a c a r t o f i l o r în lăzi a d ă p o s t i t e i n c a m e r e încălzite, î n c ă d i n
i a n u a r i e - f e b r u a r i e . C î n d t i m p u l î n c î m p d e v e n e a f a v o r a b i l , în g e n e r a l î n
m a r t i e , c a r t o f i i , d e j a porniţi în vegetaţie, o r u u plantaţi. î n a c e s t e condiţii,
e i s e d e z v o l t a u m a i t i m p u r i u , p u ţ i n d f i daţi i n c o n s u m c u 1 5 — 2 0 z i l e
m a i d e v r e m e decît ceilalţi c a r t o f i ( t o t t i m p u r i i ) . P r o c e d e u l a f o s t adoptat
m a i tîrziu d e m u l t e a l t e localităţi, t o t d i n z o n a periurbană — 3 0 D e c e m b r i e ,
G o s t i n a r i , B r e z o a e l e , L u n g u l e ţ u , S l o b o z i a - M o a r ă e t c . —, c a r e sînt astăzi
p r i n c i p a l e l e f u r n i z o a r e d e c a r t o f i t i m p u r i i p e n t r u oraşul Bucureşti. C u l t u r a
t i m p u r i e a c a r t o f u l u i a r e şi d e o s e b i t u l a v a n t a j d e a p e r m i t e c u l t i v a r e a î n
c o n t i n u a r e , p e t e r e n u l rămas l i b e r după r e c o l t a r e , a u n o r a l t e p l a n t e d e
c u l t u r ă şi î n s p e c i a l a l e g u m e l o r d e t o a m n ă . C u r e z u l t a t e f o a r t e bune
p o t f i c u l t i v a t e şi p l a n t e l e d e n u t r e ţ şi c h i a r p o r u m b u l , c a r e î n c e i m a i
m u l ţ i a n i s e m a t u r i z e a z ă î n c o n d i ţ i i f o a r t e b u n e şi d ă p r o d u c ţ i i m a r i .
A c e s t s i s t e m , c u n o s c u t s u b d e n u m i r e a d e „culturi «uccesive", imprimă
u n a c c e n t u a t c a r a c t e r d e „intensivitate" a g r i c u l t u r i i d i n z o n a periurbană.
S o l u r i l e u ş o a r e , b i n e a f i n a t e , p e r m e a b i l e şi u ş o r a c i d e , c a r e a u o
răspîndire apreciabilă în zonă, s a t i s f a c u n a d i n preferinţele c a r t o f u l u i ,
î n 1 9 7 0 , suprafaţa irigată cultivată c u c a r t o f a f o s t d e a p r o a p e 9 0 0 h a ,
c e e a c e e s t e d e s t u l d e p u ţ i n în r a p o r t c u posibililăţile l o c a l e , m a i a l e s
că t e r e n u r i l e e l i b e r a t e , f i i n d a m e n a j a t e p e n t r u i r i g a t , p o t f i u t i l i z a t e p e n t r u
a l t e c u l t u r i p e b a z ă d e irigaţii ( l e g u m e , p l a n t e d e nutreţ).
P e t e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e a Bucureştilor se deosebesc două
areale s a u „bazine d e cultură a c a r t o f u l u i " :
Bazinul Cîmpiei de divagare, c e l m a i Î n t i n s şi m a i m a s i v d i n î n t r e a g a
zonă periurbană, e s t e caracterizat p r i n t r - o proporţie apropiată între
c u l t u r i l e t i m p u r i i şi d e v a r ă şi c e l e d e t o a m n ă . E l e s t e c o n s t i t u i t d i n t e r i ­
toriile comunelor Răcari, Lunguleţu, P o i a n a , P o t l o g i , Slobozia-Moară,
T ă r t ă ş e ş t i , B r e z o a e l e , J o i ţ a , U l m i , F l o r e ş t i , B o l i n t i n - D e a l şi B o l i n t i n - V a l e ,
cuprinzînd 5 0 % d i n întreaga suprafaţă cultivată c u c a r t o f în z o n a p e r i ­
urbană.
AGRICULTURA
www.cimec.ro 135

I n t r e c o m u n e l e m a i s u s c i t a t e s e remarcă B r e z o a e l e , Lunguleţu,
P o i a n a şi S l o b o z i a - M o a r ă , c a r e f o r m e a z ă u n n u c l e u c c concentrează
a p r o a p e 5 5 % d i n s u p r a f a ţ a t o t a l ă a b a z i n u l u i şi î n c a r e f r e c v e n ţ a c u l t u r i i
c a r t o f u l u i î n r e g i s t r e a z ă v a l o r i c u p r i n s e î n t r e 3 4 % ( L u n g u l e ţ u ) şi 1 3 %
(Poiana) (fig. 11).
A c e s t b a z i n furnizează întreaga s a producţie marfă d e c a r t o f i o r a ­
şului B u c u r e ş t i , c ă r u i a îi a s i g u r ă o p a r t e î n s e m n a t ă d i n c o n s u m u l d e
c a r t o f i t i m p u r i i şi d e v a r ă şi c o n t r i b u i e c u c a n t i t ă ţ i a p r e c i a b i l e l a a c o ­
p e r i r e a n e c e s a r u l u i d e c a r t o f i d e toamnă.
Bazinul Argeş-Sabar inferior, c u tradiţia c e a m a i v e c h e în c u l t u r i l e
t i m p u r i i d e c a r t o f , c u o a p l i c a r e intensă a p r o c e d e u l u i „germinării f o r ­
ţ a t e " , concentrează p e s t e 1 5 % d i n suprafaţa totală d e c a r t o f i a z o n e i .
C a r a c t e r i s t i c a s a e s t e obţinerea d e c a r t o f i t i m p u r i i c u 1 5 — 2 0 z i l e înaintea
oricărei z o n e s a u r e g i u n i d i n ţară. D e a s e m e n e a , t o t c a o p a r t i c u l a r i t a t e
e s t e proporţia m a r e — p e s t e 9 0 % — a c a r t o f i l o r t i m p u r i i , f o l o s i r e a t u t u r o r
t e r e n u r i l o r p e n t r u c u l t u r i s u c c e s i v e şi a p l i c a r e a p e o scară largă a i r i g a ­
ţiilor. D i n a c e s t b a z i n f a c p a r t e c o m u n e l e Vărăşti, 3 0 D e c e m b r i e , Colibaşi,
C o m a n a , A d u n a ţ i i - C o p ă c e n i , V a l e a D r a g u l u i şi G o s t i n a r i , î n c a r e f r e c v e n ţ a
c u l t u r i l o r de c a r t o f înregistrează v a l o r i c u p r i n s e între 2 , 5 % ( G o s t i n a r i )
şi 6 % ( C o l i b a ş i ) . L o c a l i t ă ţ i l e C o l i b a ş i , C o p ă c e n i şi G o s t i n a r i s î n t c u n o s c u t e
î n m u l t e o r a ş e d i n ţ a r ă p e n t r u c a r t o f i i e x t r a t i m p u r i i p e c a r e îi p r o d u c .
î n a f a r a a c e s t o r d o u ă b a z i n e , n u m a i în t r e i c e n t r e s e î n r e g i s t r e a z ă
s u p r a f e ţ e m a i i m p o r t a n t e c u l t i v a t e c u c a r t o f şi u n d e i m p o r t a n ţ a a c e s t u i a
e s t e a p r e c i a b i l ă : G r u i u , T u n a r i şi P e r i ş . P r o d u c ţ i a l o r s e b a z e a z ă în p r o ­
p o r ţ i e d e p e s t e 5 0 % p e c u l t u r i l e t i m p u r i i şi este l i v r a t ă o r a ş u l u i B u c u r e ş t i .
î n p e r i o a d a 1 9 6 5 — 1 9 7 0 , p r o d u c ţ i i l e m e d i i de c a r t o f i l a h e c t a r a u
o s c i l a t d e s t u l d c m u l t , atît d e l a u n a n la altul, în funcţie d e condiţiile
n a t u r a l e şi a g r o t e h n i c e , c î t şi d e l a u n Bector s o c i a l l a a l t u l . D e a s e m e n e a ,
datorită particularităţilor d c d e z v o l t a r e , producţiile m e d i i l a h e c t a r a l e
c u l t u r i l o r d e t o a m n ă s î n t m a i m a r i d e c î t ale c e l o r t i m p u r i i . A s t f e l , î n
c o o p e r a t i v e l e a g r i c o l e s - a u obţinut producţii m e d i i l a h e c t a r între 3 5 0 0 k g
( 1 9 6 8 ) şi 9 0 0 0 k g ( 1 9 6 6 ) , în t i m p c e I n î n t r e p r i n d e r i l e a g r c i o l e d e s t a t a u
o s c i l a t î n t r e 3 0 0 0 k g ( 1 9 6 5 ) şi 7 0 0 0 k g ( 1 9 6 6 ) . P e t e r e n u r i l e i r i g a t e p r o ­
d u c ţ i i l e m e d i i a u î n r e g i s t r a t în j u r u l a 1 0 0 0 0 k g l e h e c t a r .
în p e r i o a d a 1 9 6 5 — 1 9 7 0 , producţia m e d i e anuală d e c a r t o f i a înre­
g i s t r a t 3 5 0 0 0 de t o n e , d i n c a r e s o i u r i l o r t i m p u r i i l e - a u r e v e n i t circa
1 2 000 d c t o n e . A p l i c î n d u n p r o c e n t de 8 % p e n t r u c o n s u m u l l o c a l , r e z u l t ă
o producţie marfă d e 1 1 0 0 0 de tone, c a r e livrată în întregime oraşului
Bucureşti a r însemna 1 0 k g p e n t r u f i e c a r e l o c u i t o r , în d e c u r s d e a p r o ­
x i m a t i v două luni.

C u l t u r i l e d c l e g u m e . C u u n c a r a c t e r p u t e r n i c i n t e n s i v şi c u i m p o r ­
tanţa c e a m a i m a r e , l e g u m e l e s e înscriu c a u n a d i n t r e c u l t u r i l e c e l e m a i
d e p e n d e n t e d e c e n t r e l e u r b a n e ( f i g . 1 2 ) . Această dependenţă d e c e n t r e l e
de c o n s u m s e d a t o r e a z ă c a r a c t e r u l u i „ p e r i s a b i l " a l t u t u r o r legumelor.
D e a c e e a , s e c o n s i d e r ă c ă sînt a n u m i t e d i s t a n ţ e o p t i m e p e n t r u c u l t u r a
l e g u m e l o r în j u r u l c e n t r e l o r u r b a n e c o n s u m a t o a r e .
136 www.cimec.ro PARTEA A IV-A. ECONOMIA

C o n s u m u l m a r e d e l e g u m e a l Bucureştilor a influenţat p u t e r n i c
• d e z v o l t a r e a şi s t r u c t u r a l e g u m i c u l t u r i i z o n e i p e r i u r b a n e .
înainte d e p r i m u l război m o n d i a l , l e g u m i c u l t u r a a c t u a l u l u i t e r i t o r i u
a l z o n e i p e r i u r b a n e o c u p a î n t i n d e r i r e l a t i v m i c i şi s e p r a c t i c a m a i a l e s
I n u n e l e c o m u n e d i n v e s t u l oraşului Bucureşti.
D u p ă p r i m u l război m o n d i a l , c a u r m a r e a dezvoltării v e r t i g i n o a s e
a o r a ş u l u i B u c u r e ş t i şi d e c i a c r e ş t e r i i m a s i v e a c e r i n ţ e l o r d e l e g u m e ,
z o n a periurbană înregistrează o accentuată d e z v o l t a r e a l e g u m i c u l t u r i i
şi o considerabilă d i v e r s i f i c a r e . L o c u i t o r i i s a t e l o r Ciorogîrla, D o m n e ş t i ,
Vărăşti, V a l e a D r a g u l u i , H o t a r e , Herăşti - p u n b a z e l e „grădinăritului"
m o d e r n , a x a t p e o p r o d u c ţ i e m a r f ă c i t m a i m a r e şi c î t m a i d i v e r s ă , c a r e
s ă a s i g u r e l i v r a r e a c ă t r e oraşul B u c u r e ş t i a cît m a i m u l t e s o r t i m e n t e
de sezon.
D u p ă 1 9 3 0 , c u l t u r a l e g u m e l o r s e intensifică, suprafeţele c u l t i v a t e
crescînd neîncetat, p î n ă în 1 9 4 0 , atît l a l e g u m e l e i r i g a t e , cît, m a i a l e s ,
l a c e l e n e i r i g a t e . P r i n i n t r o d u c e r e a unor p o m p e d e e x t r a g e r e a a p e i d i n
p î n z e l e a c v i f e r e p r i n i n t e r m e d i u l puţurilor s p e c i a l c o n s t r u i t e în a c e s t
s e n s , t e r e n u r i l e i r i g a t e s e e x t i n d în c a d r u l l u n c i l o r , n e m a i f i i n d d e p e n d e n t e
d e reţeaua hidrografică. L u n c i l e , c u solurile l o r a l u v i a l e p r o p i c e c u l t u r i l o r
d e l e g u m e , c u u n r e l i e f n e t e d c e p o a t e fi u ş o r a m e n a j a t p e n t r u i r i g a t ,
c u s t r a t e a c v i f e r e b o g a t e şi s i t u a t e l a m i c i a d î n c i m i , d e v i n d o m e n i u l c u l ­
turilor legumicole.
î n c ă î n a i n t e d e c e l d e - a l d o i l e a război m o n d i a l s e i n t r o d u c e d e s t u l
d e l a r g , în u n e l e localităţi d i n l u n c a A r g e ş - S a b a r , i r i g a t u l c u a j u t o r u l
p o m p e l o r c e n t r i f u g e . A c e s t a e s t e u n p a s i m p o r t a n t s p r e lărgirea s u p r a ­
f e ţ e l o r i r i g a t e , n u n u m a i d e l e g u m e , c i şi d e a l t e p l a n t e d e c u l t u r ă ( p o r u m b ,
p l a n t e f u r a j e r e , s f e c l ă , c a r t o f i e t c . ) , p r e c u m şi s p r e d i v e r s i f i c a r e a şi s p e ­
c i a l i z a r e a l e g u m i c u l t u r i i . A s t f e l , deşi toate localităţile l e g u m i c o l e practică
o l e g u m i c u l t u r ă c o m p l e x ă , f u r n i z î n d o g a m ă variată d e s o r t i m e n t e , t o t u ş i
e l e îşi î n d r e a p t ă a t e n ţ i a m a i m u l t a s u p r a u n e i a H U U a s u p r a u n u i grup
d e l e g u m e , p e c a r e l e c u l t i v ă p e suprafeţe m a l m a r i . A ş a d e e x e m p l u ,
localităţile d i n n o r d - v e s t u l z o n e i periurbane s - a u s p e c i a l i z a t în c u l t u r i l e
d e v a r z ă , cele s i t u a t e î n t r e C i o r o g î r l a şi B r a g a d i r u în a r d e i şi v a r z ă ,
D ă r ă ş t i - E f o v şi D ă r ă ş t i - V l a ş c a î n c e a p ă şi u s t u r o i , 3 0 D e c e m b r i e şi C o p ă -
c e n i î n r o ş i i şi a r d e i , J i l a v a , C r e ţ e ş t i , Sinteştl şi V i d r a în roşii, D o b r e n i ,
V ă r ă ş t i şi V a l e a D r a g u l u i î n r ă d ă c i n o a s e şl v a r z ă , C o l i b a ş i şi G o s t i n a r i
în a r d e i şi v i n e t e , H o t a r e l e şi H e r ă ş t i în a r d e i şl r ă d ă c i n o a s e e t c .
T o t d u p ă 1 9 3 0 s e p u n şi b a z e l e c u l t u r i l o r f o r ţ a t e d e l e g u m e . î n l o c a ­
l i t ă ţ i l e l e g u m i c o l e m a i s u s c i t a t e î n c e p să apară d i n c e î n c e m a i f r e c v e n t
„răsadniţele".
N e c e s i t a t e a p r o d u c ţ i e i d e l e g u m e şi I n t i m p u l i e r n i i a d u s l a a p a r i ţ i a
şi d e z v o l t a r e a s e r e l o r , i a r c e r i n ţ e l e m a r i d e l e g a m e e x t r a t i m p u r i i l a a p a ­
riţia s o l a r i i l o r .
D i v e r s i f i c a r e a şi e x t i n d e r e a c o n s i d e r a b i l ă a c u l t u r i l o r l e g u m i c o l e
d u p ă a l d o i l e a r ă z b o i m o n d i a l a u f o s t g e n e r a t e d e cerinţele uriaşe c r e s ­
c e n d o a l e p o p u l a ţ i e i şi i n d u s t r i e i o r a ş u l u i B u c u r e ş t i . A v î n d î n c e n t r u l s ă u
www.cimec.ro
www.cimec.ro
www.cimec.ro
www.cimec.ro
AGRICULTURA
www.cimec.ro 137

u n m a r e c o n s u m a t o r , z o n a periurbană, favorizată d e condiţii n a t u r a l e

a d e c v a t e s i d e tradiţiile v e c h i l e g u m i c o l e , s - a t r a n s f o r m a t într-o puternică
b a z ă l e g u m i c o l ă , c r e a t ă d e B u c u r e ş t i şi f u n c ţ i o n î n d p e n t r u B u c u r e ş t i .
Influenţa oraşului Bucureşti a s u p r a t e r i t o r i u l u i d i n j u r u l său, relaţiile
s t r ì n s e o r a ş — z o n ă s e r e f l e c t ă d i n p l i n , e v i d e n t şi c o n v i n g ă t o r , î n d e z v o l t a r e a
l e g u m i c u l t u r i i , î n s t r u c t u r a p r o d u c ţ i e i s a l e , în l i v r ă r i l e c a r e s e e f e c t u e a z ă
in tot timpul anului.
Cultura roşiilor ( s a u a t o m a t e l o r ) , p r a c t i c a t ă d e m u l t ă v r e m e pe
a c t u a l u l t e r i t o r i u a l z o n e i p e r i u r b a n e , s - a d e z v o l t a t f o a r t e m u l t în u l t i m e l e
d o u ă d e c e n i i , c a u r m a r e a u n u i m a r e c o n s u m a l i m e n t a r şi i n d u s t r i a l .
D e asemenea, c u l t u r a r o ş i i l o r a î n r e g i s t r a t şi c e a m a i p u t e r n i c ă
d i v e r s i f i c a r e d e s o r t i m e n t e . R o ş i i l e c o n s t i t u i e b a z a p r o d u c ţ i e i s e r e l o r şi
a s o l a r i i l o r , d e ţ i n u n l o c p r i n c i p a l î n r ă s a d n i ţ e şi o c u p ă c e l e m a i m a r i
s u p r a f e ţ e c u l t i v a t e în c î m p în c a d r u l l e g u m e l o r , f n 1 9 7 0 , c u l t u r a r o ş i i l o r
s e p r a c t i c a p e n i n i m u l t d e 3 0 % d i n s u p r a f a ţ a l e g u m i c o l ă a z o n e i peri­
u r b a n e , d i n c a r o s o i u r i l o r t i m p u r i i (adică a c e l o r b a z a t e p e răsaduri) l e
r e v i n peBte 1 3 % .
C u l t u r a r o ş i i l o r t i m p u r i i e s t e strîns l e g a t ă d e e x i s t e n ţ a
r ă s a d n i ţ e l o r şi d e p o s i b i l i t ă ţ i l e d e i r i g a r e , p r o d u c ţ i a s a a v î n d u n n e t c a r a c ­
t e r d e producţie marfă ( c o n s u m u l l o c a l e s t e f o a r t e r e d u s , c h i a r s u b 5 %
d i n producţie). D i n p u n c t u l d e v e d e r e a l repartiţiei g e o g r a f i c e , supra­
feţele c e l e m a i întinse c u l t i v a t e c u roşii t i m p u r i i sînt s i t u a t e p e t e r i t o r i i l e
c o m u n e l o r V i d r a , J i l a v a , 3 0 D e c e m b r i e , C o l i b a ş i , V ă r ă ş t i şi M ă g u r e l e ,
c a r e formează u n „nucleu" u n d e s e concentrează a p r o a p e 3 0 % d i n s u p r a ­
f a ţ a t o t a l ă d e roşii t i m p u r i i . I n r e s u l z o n e i p e r i u r b a n e s e m a i e v i d e n ţ i a z ă ,
u n e l e „ c e n t r e " , în c a r e a c e a s t ă c u l t u r ă s e p r a c t i c ă p e s u p r a f e ţ e a p r e ­
c i a b i l e : C o m i c a şi G r u i u .
Producţia m e d i e l a h e c t a r în p e r i o a d a 1 9 6 5 — 1 9 7 0 a f o s t cuprinsă
î n t r e 6 0 0 0 k g ( 1 9 6 7 ) şi 1 5 0 0 0 k g ( 1 9 6 6 ) l a C . A . P . şi î n t r e 8 0 0 0 k g ( 1 9 6 8 )
şi 2 5 0 0 0 k g ( 1 9 6 5 ) I a I . A . S . P e t e r e n u r i l e g o s p o d ă r i i l o r p e r s o n a l e , p r o ­
d u c ţ i i l e m e d i i o s c i l e a z ă î n t r e 5 0 0 0 şi 2 5 0 0 0 k g , î n f u n c ţ i e d e î n g r i j i r e a
c a r e s e a c o r d ă şi d e c o n d i ţ i i l e c l i m a t i c e . M e n ţ i o n ă m , c a u n f a p t deosebit
p e n t r u i n t e n s i v i t a t e a a g r i c u l t u r i i în z o n a periurbană, p r a c t i c a r e a c u l t u ­
r i l o r B e i n i M i c e e s i v e în m u l t e l o c a t i t ă ţ i . A s t f e l , p e t e r e n u r i l e c u l t i v a t e c u
r o ş i i t i m p u r i i a l e g o s p o d ă r i i l o r p e r s o n a l e , în l o c a i t ă ţ i c a C o l i b a ş i , V i d r a , .
Vărăşti, G o s t i n a r i , Fălăştoaca, V a l e a D i a g u l u i , J i l a v a , Copăceni, 3 0
D e c e m b r i e e t c . , s e seamănă c a „culturi i n t e r c a l a t e " a l t e p l a n t e ( f a s o l e ,
s p a n a c , nalată, c h i a r şi p o r u m b e t c . ) , c a r e , d u p ă î n c h e i e r e a c i c l u l u i v e g e ­
t a t i v a ! r o ş i i l o r t i m p u r i i , răni i n c a c u l t u r i s u c c e s i v e şi s c d e z v o l t ă în b u n e
condiţii.
P r o d u c ţ i a m e d i e anuală d e roşii t i m p u r i i realizată în u l t i m i i c i n c i
a n i a f o s t d e p e s t e 3 0 0 0 0 d e t o n e . î n proporţie d e 6 5 — 7 0 % , producţia
marfă a f o s t livrată p e pieţele oraşului Bucureşti p e n t r u populaţie, i a r
r e s t u l d e 3 0 — 3 5 % în a l t e r e g i u n i a l e ţării s a u l a e x p o r t . P r i n c i p a l i i c o n ­
s u m a t o r i a i roşiilor t i m p u r i i d i n z o n a p e r i u r b a n ă , î n a f a r a oraşului B u c u ­
r e ş t i , s î n t m a r i l e o r a ş e şi c e n t r e m u n c i t o r e ş t i , î n s p e c i a l d i n n o r d u l ţării,.
138 www.cimec.ro PARTEA A IV-A. ECONOMIA

d i n M o l d o v a şi d i n z o n a m u n t o a s ă , i a r p r i n t r e c o n s u m a t o r i i e x t e r n i s e
numără B . S . Cehoslovacă, R . D . Germană, R . F . G e r m a n i a , R . P . Polonă,
U.R.S.S.
F ă c î n d u n r a p o r t între p r o d u c ţ i a marfă destinată populaţiei oraşului
şi n u m ă r u l d e l o c u i t o r i , s e c o n s t a t ă c ă u n u i l o c u i t o r a l o r a ş u l u i îi r e v i n —
d i n z o n a p e r i u r b a n ă — p e s t e . 1 6 k g roşii t i m p u r i i , a d i c ă u n c o n s u m m e d i u
l u n a r (în s e z o n u l r e s p e c t i v d e d o u ă l u n i ) d e 8 k g .
A c e a s t a arată c ă z o n a periurbană asigură n e c e s a r u l oraşului B u c u ­
r e ş t i d e roşii t i m p u r i i , p u t î n d î n a c e l a ş i t i m p să l i v r e z e şi a l t o r o r a ş e d i n
ţară s a u l a e x p o r t cantităţi d e s t u l d e m a r i .
C u l t u r a r o ş i i l o r d e v a r ă şi d e t o a m n ă asigură
o m a r e p a r t e d i n c o n s u m u l d e r o ş i i î n t i m p u l v e r i i şi t o a m n a a t î t a l p o p u ­
l a ţ i e i , c î t şi a l i n d u s t r i e i . R ă s p î n d i t ă n u n u m a i în l u n c i , c i şi p e t e r a s e l e
i n f e r i o a r e , a c e a s t ă c u l t u r ă o c u p ă s u p r a f a ţ a c e a m a i m a r e în c a d r u l c u l t u ­
r i l o r l e g u m i c o l e , f i i n d p r e z e n t ă în t o a t e localităţile z o n e i periurbane.
F o a r t e p r e t e n ţ i o a s e l a a p ă şi l a t e m p e r a t u r ă , roşiile d e t o a m n ă a u d e s e o r i
de suferit d i n cauza b r u m e l o r timpurii. T o a m n e l e c u b r u m e timpurii
s c u r t e a z ă m u l t t i m p u l d e c o n s u m a l r o ş i i l o r şi f r î n e a z ă r e a l i z a r e a u n o r
p r o d u c ţ i i m a i m a r i . Insă, a v î n d în v e d e r e că a c e s t f e n o m e n a l b r u m e l o r
t i m p u r i i n u e s t e p r e a f r e c v e n t , e l n u a f e c t e a z ă în m ă s u r ă î n s e m n a t ă p r o ­
d u c ţ i a şi c o n s u m u l d e r o ş i i d e t o a m n ă .
C a repartiţie geografică, s e remarcă o m a r c d i s p e r s a r e a suprafeţelor
c u l t i v a t e c u r o ş i i d e v a r ă şi d e t o a m n ă . C e l o m a i î n t i n s e s u p r a f e ţ e s e
află p e t e r i t o r i u l c o m u n e l o r (în o r d i n e a suprafeţelor) 3 0 D e c e m b r i e ,
C e r n i c a , H o t a r e l e , A d u n a ţ i i - C o p ă c e n i , M ă g u r e l e şi Ş t e f ă n e ş t i .
P r o d u c ţ i i l e m e d i i l a h e c t a r sînt m a i r e d u s e decît l a roşiile t i m p u r i i ,
în p e r i o a d a 1 9 6 5 — 1 9 7 0 înregistrîndu-se v a l o r i c u p r i n s e între 5 0 0 0 k g
< 1 9 6 7 ) şi. 1 2 0 0 0 k g ( 1 9 6 5 ) l a C . A . P . şi î n t r e fi 0 0 0 k g ( 1 9 6 8 ) şi 1 5 0 0 0 k g
(1966) l a I.A.S.
Producţia m e d i e anuală a f o s t , în această perioadă, t i e c i r c a 2 8 0 0 0 d e
t o n e . P r o d u c ţ i a m a r f ă d e r o ş i i d e v a r ă şi d e t o a m n ă e s t e l i v r a t ă în p r o ­
porţie d e 7 0 — 7 5 % populaţiei oraşului Bucureşti, 2 0 — 2 5 % i n d u s t r i e i
a l i m e n t a r e d i n B u c u r e ş t i şi d i n z o n a p e r i u r b a n ă şi n u m a i 5 — 1 0 % în
a f a r a z o n e i ( î n s p e c i a l f a b r i c i l o r d e c o n s e r v e d e l a V a l e a R o ş i e şi G i u r g i u ) .
Populaţiei oraşului Bucureşti i - a u r e v e n i t în m e d i e 1 5 k g d e p e r s o a n a ,
c e e a c e î n s e a m n ă u n c o n s u m m e d i u l u n a r d e c i r c a 1 k g . A v î n d în v e d e r e
c ă c o n s u m u l m e d i u - l u n a r d e r o ş i i d e v a r ă şi d e t o a m n ă e s t e , în m o d t e o ­
retic, m a i m a r e , p r e c u m şi f a p t u l c ă i n d u s t r i a Bolicită şi e a c a n t i t ă ţ i d i n
c e în c e m a i însemnate, considerăm că, p e lîngă r e a l i z a r e a u n o r producţii,
m e d i i m a i m a r i şi m a i s t a b i l e ( f ă r ă f l u c t u a ţ i i a ş a d e m a r i d e l a u n ă n l a
a l t u l şi d e l a . o u n i t a t e a g r i c o l ă l a a l t a ) , - e s t e n e c e s a r ă şi o e x t i n d e r e a s u p r a ¬
f e ţ e l o r c u l t i v a t e c u r o ş i i d e v a r ă şi t o a m n ă .
Cultura cepei, c u o d e z v o l t a r e a p r e c i a b i l ă şi î n t r e c u t , a î n r e g i s t r a t
i m p o r t a n t e creşteri, m a i a l e s d u p ă c e l d e - a l d o i l e a război m o n d i a l , c a
u r m a t e a c e r e r i l o r m e r e u c r e s e î n d e • a l e p o p u l a ţ i e i şi i n d u s t r i e i o r a ş u l u i
Bucăţeşti. ' Deşi a r e o toleranţă mult m a i largă l a condiţiile n a t u -
AGRICULTURA
www.cimec.ro 139

r a l e — p u ţ i n p r e t e n ţ i o a s ă l a u m e z e a l ă şi s o l u r i — , c e a p a e s t e c u l t i v a t ă
într-un n u m ă r m a i r e d u s d e localităţi. C e l e m a i întinse suprafeţe sînt
s i t u a t e într-un a r e a l , c a r e p o a t e f i d e n u m i t „nucleu d e cultură a c e p e i " ,
format d i n comunele A d u n a ţ i i - C o p ă c e n i , D ă r ă ş t i - I l f o v , M i h ă i l e ş t i şi
C o r n e t u . A c e s t n u c l e u concentrează a p r o a p e 2 5 % d i n suprafaţa totală
c u l t i v a t ă c u c e a p ă în î n t r e a g a z o n ă p e r i u r b a n ă . î n r e s t u l z o n e i , s u p r a f e ţ e
m a i însemnate c u l t i v a t e c u ceapă S e află p e t e r i t o r i u l c o m u n e l o r Ştefă­
n e ş t i , P o p e ş t i - L e o r d e n i . P o t l o g i , M ă g u r e l e şi C e r n i c a .
P r o d u c ţ i a m a r f ă d c c e a p ă a z o n e i p e r i u r b a n e a î n r e g i s t r a t , în m e d i e ,
p e s t e 5 0 0 0 d e t o n e a n u a l în u l t i m i i c i n c i a n i , e a f i i n d l i v r a t ă î n , p r o p o r ţ i e
d c 8 0 — 8 5 % p o p u l a ţ i e i o r ă ş e n e ş t i şi d e 1 5 — 2 0 % industriei alimentare
d i n B u c u r e ş t i şi d i n z o n a s a p e r i u r b a n ă .
P r i n c a r a c t e r u l său n e p e r i s a b i l , c e a p a n u c o n s t i t u i e o c u l t u r ă l i m i ­
t a t ă d e u n spaţiu p e r i u r b a n , a s t f e l c ă n u m a i e s t e necesară e x t i n d e r e a
c u l t u r i i s a l e în c a d r u l z o n e i periurbane.
Cultura ardeiului, c u o m a r e d e z v o l t a r e şi î n t r e c u t , a r e , d a t o r i t ă
c o n s u m u l u i său î n d e l u n g a t — d e l a î n c e p u t u l v e r i i şi p î n ă l a s f î r ş i t u l
t o a m n e i — o răspîndire d e s t u l d e m a r e . F o a r t e pretenţios l a apă, f a p t
p e n t r u c a r e d ă r e z u l t a t e n u m a i p e t e r e n u r i i r i g a t e , şi l a s o l u r i ( a r c n e v o i e
d e s o l u r i b o g a t e în s u b s t a n ţ e n u t r i t i v e ) , a r d e i u l e s t e c u l t i v a t î n c a d r u l
l u n c i l o r şi, m n i p u ţ i n , p e t e r a s e l e i n f e r i o a r e . C e l e m a i î n s e m n a t e f r e c v e n ţ e
a l e c u l t u r i i a r d e i u l u i s e înregistrează p e t e r i t o r i i l e c o m u n e l o r Colibaşi,
V ă r ă ş t î , V a l e a D r a g u l u i , G o s t i n a r i şi V i d r a .
î n privinţa repartiţiei g e o g r a f i c e s e evidenţiază u n „ n u c l e u " d e
cultură a a r d e i u l u i , s i t u a t în l u n c a A r g e ş - S a b a r p e t e r i t o r i i l e c o m u n e l o r
(în o r d i n e a suprafeţelor c u l t i v a t e ) V ă r ă ş t i , Colibaşi, V i d r a , V a l e a D r a g u l u i ,
G o s t i n a r i , H o t a r e l e şi 3 0 D e c e m b r i e , c a r e c o n c e n t r e a z ă 3 7 % d i n s u p r a f a ţ a
t o t a l ă c u l t i v a t ă c u a r d e i în z o n a p e r i u r b a n ă . D e a s e m e n e a , s e m a i r e m a r c ă
u n m i c n u c l e u , s i t u a t î n v e s t u l B u c u r e ş t i l o r în l u n c a A r g e ş - S a b a r — C i o r o ­
gîrla, cuprinzînd t e r i t o r i i l e c o m u n e l o r C i o r o g î r l a şi G r ă d i n a r i , şi d o u ă .
c e n t r e d e cultură a a r d e i u l u i în p a r t e a d e n o r d - e s t a z o n e i periurbane,
în l u n c a Ialomiţei, reprezentînd t e r i t o r i i l e c o m u n e l o r F i e r b i n ţ i - T î r g , şj
Gruiu.
î n m e d i e , u n u i l o c u i t o r a l B u c u r e ş t i l o r , z o n a p e r i u r b a n ă îi l i v r e a z ă
a n u a l circa 4 , 8k g a r d e i gras. (

Cultura verzei a a v u t şi în t r e c u t , d a t o r i t ă c o n s u m u l u i l o c a l apre­

c i a b i l şi c o n d i ţ i i l o r d e d e z v o l t a r e m a i f a c i l e , o e x t i n d e r e d e s t u l d e m a r e ,
d e ţ i n l n d u n l o c i m p o r t a n t în s t r u c t u r a l e g u m i c u l t u r i i .
V a r z a t i m p u r i e a l u a t o m a r c e x t i n d e r e în u l t i m i i 1 0 — 1 5 a m ,
ca u r m a r e a cerinţelor creseînde p e pieţele oraşului Bucureşti.
C e l e m a i însemnate frecvenţe a l e c u l t u r i i d e v a r z ă t i m p u r i e sînt
înregistrate p e t e r i t o r i i l e c o m u n e l o r C o r n e t u , C l i n c e n i şi J i l a v a . D i n
p u n c t u l d e v e d e r e a l repartiţiei g e o g r a f i c e s e d e o s e b e s c d o u ă concentrări
m a i i m p o r t a n t e a l e c u l t u r i l o r d e varză t i m p u r i e : u n n u c l e u m a i m a r e >
s i t u a t . în l u n c a A r g e ş - S a b a r , c u p r i n z î n d t e r i t o r i i l e c o m u n e l o r Vidra,,
C o r n e t u , C l i n c e n i , M ă g u r e l e , J i l a v a şi 3 0 D e c e m b r i e şi c o n c e n t r î n d 3 0 %
1-40 www.cimec.ro PARTEA A IV-A. ECONOMIA

d i n s u p r a f a ţ a t o t a l ă a v e r z e i t i m p u r i i şi u n n u c l e u m a i m i c . l o c a l i z a t î n
l u n c a D î m b o v i ţ e i p e t e r i t o r i i l e c o m u n e l o r P o p e ş t i - L e o r d e n i , G l i n a şi C e r ­
n i c a , c a r e deţine 1 0 % d i n suprafaţă. C a c e n t r e d i s p e r s a t e d o cultură a
v e r z e i t i m p u r i i s e e v i d e n ţ i a z ă B r ă n e ş t i ' şi D o b r o e ş t i .
V a r z a d e v a r ă şi d e t o a m n ă , c u o răspîndire m a i m a r e
decît c e a t i m p u r i e , s e p o a t e d e z v o l t a p e o gamă m a i variată d e t e r e n u r i
şi în c o n d i ţ i i m a i v a r i a b i l e d e c l i m ă .
F r e c v e n ţ e l e c e l e m a i r i d i c a t e a l e c u l t u r i i v e r z e i d e v a r ă şi d e t o a m n ă
— în c a d r u l t e r e n u l u i c u l t i v a t — s e î n r e g i s t r e a z ă p e t e r i t o r i i l e c o m u ­
n e l o r M o g o ş o a i a , M ă g u r e l e , C o r n e t u , C o l i b a ş i şi D o b r o e ş t i .
Cultura mazării pentru păstăi, c u o d e z v o l t a r e d e s t u l d e s l a b ă în
t r e c u t , a î n r e g i s t r a t o e x t i n d e r e v e r t i g i n o a s ă şi c o n t i n u ă o d a t ă c u d e z ­
v o l t a r e a i n d u s t r i e i c o n s e r v e l o r î n o r a ş u l B u c u r e ş t i şi î n z o n a s a p e r i ­
urbană. E s t e cunoscută p o n d e r e a însemnată p e c a r e o a u c o n s e r v e l e d e
mazăre b o a b e în c a d r u l c o n s e r v e l o r d e l e g u m e .
C e l e m a i m a r i suprafeţe c u l t i v a t e c u mazăre păstăi s e află p e t e r i ­
t o r i i l e c o m u n e l o r (în o r d i n e a suprafeţelor) Brăneşti, Sineşti, J o i ţ a , A f u ­
m a ţ i , B u d e ş t i , C o r b e a n c a , M ă g u r e l e şi B c r c e n i .
P r o d u c ţ i a d e m a z ă r e p ă s t ă i e s t e l i v r a t ă în p r o p o r ţ i e d e 8 0 — 8 5 %
unităţilor i n d u s t r i a l e , r e s t u l d e 1 5 — 2 0 % f i i n d consumată d e populaţia
oraşului Bucureşti.
Cultura fasolei păstăi a a v u t o d e z v o l t a r e d e s t u l d e m a r e şi î n t r e c u t ,
datorită u n u i c o n s u m i m p o r t a n t l o c a l . I n d u s t r i a c o n s e r v e l o r a acţionat
l a f e l d e p u t e r n i c şi a s u p r a a c e s t e i c u l t u r i , c e e a c e a f ă c u t s ă î n r e g i s t r e z e
aceleaşi condiţii d e d e z v o l t a r e c a c e l e d e mazăre păstăi. U n e l e d e o s e b i r i
s e m a n i f e s t ă în r e p a r t i ţ i a g e o g r a f i c ă a c u l t u r i i d e f a s o l e p ă s t ă i , c a r e c o n s t a u
în p r i m u l rînd în suprafeţele m a i r e d u s e .
C o m u n e l e (în o r d i n e a s u p r a f e ţ e l o r ) H o t a r e l e , 3 0 D e c e m b r i e , V a l e a
D r a g u l u i , Budeşti, G o s t i n a r i , Adunaţii-Copftceni, Colibaşi, V i d r a , C o m a n a
şi V ă r ă ş t i f o r m e a z ă u n n u c l e u d e c u l t u r ă a f a s o l e i p ă s t ă i , s i t u a t i n l u n c a
Argeş-Sabar, c a r e concentrează a p r o a p e 4 0 % d i n suprafaţa totală. A l t e
c e n t r e c u suprafeţe i m p o r t a n t e d e f a s o l e păstăi sînt Ciorogîrla, N u c i ,
F i e r b i n ţ i - T î r g şi C h i a j n a .
P r o d u c ţ i a m a r f ă d e f a s o l e p ă s t ă i e s t e d i r i j a t ă în p r o p o r ţ i e d e 6 0 — 6 5 %
l a f a b r i c i l e d e c o n s e r v e d i n B u c u r e ş t i şi d i n z o n a p e r i u r b a n ă , r e s t u l f i i n d
distribuită p e n t r u alimentaţie în oraşul Bucureşti.
Cultura altor legume. C u u n g r a d a c & z u t d e p e r i s a b i l i t a t e , rădăci-
noasle s î n t c o n s u m a t e î n t i m p u l v e r i i c a p r o d u s e d e s e z o n şi în t i m p u l
i e r n i i c a l e g u m e c e s e p o t p ă s t r a şi d e p o z i t a u n t i m p d e s t u l d e î n d e l u n g a t .
C e l e m a i întinse suprafeţe c u l t i v a t e c u rădăcinoase s e grupează în cîteva
n u c l e e , s i t u a t e î n l u n c i l e A r g e ş - S a b a r şi D î m b o v i ţ a ( V ă r ă ş t i , V a l e a D r a ­
g u l u i şi V i d r a — c a r e c o n c e n t r e a z ă p e s t e 2 5 % d i n s u p r a f a ţ a t o t a l ă a
r ă d ă c i n o a s e l o r ; C l i n c e n i , B r a g a d i r u , M i h ă i l e ş t i , M ă g u r e l e şi C o r n e t u —
a p r o a p e 2 0 % ; C e r n i c a şi G l i n a — 1 6 % ) .
Producţia marfă d e rădăcinoase e s t e destinată c o n s u m u l u i a l i m e n t a r
al Bucureştilor în p r o p o r ţ i e d e p e s t e 9 0 % , r e s t u l f i i n d industrializată.
AGRICULTURA
www.cimec.ro 141

O c u p î n d s u p r a f e ţ e a p r e c i a b i l e şi î n t r e c u t , castraveţii s e cultivă
d e p r e f e r i n ţ ă î n c a d r u l l u n c i l o r şi p e t e r a s e l e v ă i l o r . F i i n d o l e g u m ă c u u n
g r a d r i d i c a t d e p e r i s a b i l i t a t e , prezintă o i m p o r t a n ţ ă deosebită în c o n s u m u l
o r ă ş e n e s c şi î n s t r u c t u r a a g r i c u l t u r i i z o n e i p e r i u r b a n e . C e l e m a i î n t i n s e
s u p r a f e ţ e c u l t i v a t e c u c a s t r a v e ţ i s î n t s i t u a t e î n l u n c i l e A r g e ş - S a b a r şi
D î m b o v i ţ e i , c e n t r e c a (în o r d i n e a s u p r a f e ţ e l o r ) C o l i b a ş i , 3 0 D e c e m b r i e ,
V i d r a , Mihăileşti, C o r n e t u , Adunaţii-Copăceni, G l i n a , C l i n c e n i , V a l e a
D r a g u l u i şi C e r n i c a r e m a r c î n d u - s e î n m o d d e o s e b i t .
S u p r a f e ţ e l e c u l t i v a t e c u usturoi, o altă legumă puţin perisabilă,
sînt r e l a t i v r e d u s e . C o m u n a Dărăşti-Ilfov e s t e c u n o s c u t ă n u n u m a i c a
p r i n c i p a l c e n t r u d e c u l t u r ă a c e p e i , c i şi c a c e l m a i m a r e p r o d u c ă t o r d e
u s t u r o i d i n întreaga zonă periurbană. A i c i s e concentrează a p r o a p e 5 0 %
d i n întreaga suprafaţă a z o n e i .
Cultura legumelor de seră şi de solarii prezintă c a r a c t e r e specifice,
d e o a r e c e sînt d i f e r i t e atît condiţide d e d e z v o l t a r e (influenţa condiţiilor
n a t u r a l e e s t e f o a r t e r e d u s ă î n c a z u l s e r e l o r şi r e d u s ă î n c e l a l s o l a r i i l o r ) ,
c î t şi s p e c i f i c u l p r o d u c ţ i e i în s i n e şi a l s u p r a f e ţ e l o r c u l t i v a t e .
C u l t u r a l e g u m e l o r d e s e r ă a a p ă r u t în j u r u l o r a ş u l u i B u c u r e ş t i
înainte d e c e l d e - a l d o i l e a război m o n d i a l , alături d e c u l t u r a f l o r i l o r c a r e
e r a m a i v e c h e . A p a r i ţ i a l e g u m e l o r d e s e r ă , d e s t u l d e t i m i d ă p î n ă în 1 9 6 0 ,
e s t e l e g a t ă d e n e c e s i t a t e a u n u i c o n s u m d e l e g u m e şi î n t i m p u l c î n d c î m p u l
n u p o a t e p r o d u c e , d i n m o t i v e c l i m a t i c e . I n u l t i m i i c i n c i a n i , suprafaţa
s e r e l o r a c r e s c u t d e l a cîteva h e c t a r e l a 2 1 9 , 5 h a în 1 9 7 0 . î n 1 9 6 9 / 1 9 7 0 ,
oraşul Bucureşti a f o s t z i l n i c a p r o v i z i o n a t c u m a r i cantităţi d e l e g u m e
d e seră. î n acelaşi t i m p , s p r e R . F . G e r m a n i a , U . B . S . S . , E . D . G e r m a n ă ,
R . S . C e h o s l o v a c ă s - a u î n d r e p t a t m i i d e t o n e d e roşii.
S t r u c t u r a c u l t u r i l o r d e seră e s t e n e t d o m i n a t ă d e roşii, c a r e o c u p ă
p e s t e 9 0 % d i n suprafaţa productivă a s e r e l o r . S e m a i cultivă castraveţi,
a r d e i g r a s şi a r d e i i u t e .
D i n p u n c t u l d e v e d e r e a l repartiţiei g e o g r a f i c e , s e remarcă o m a r e
concentrare a serelor p e teritoriul c o m u n e i Popeşti-Leordeni, unde
I . A . S . P o p e ş t i - S e r e a r e 1 4 2 h a şi I n t e r c o o p ( u n i t a t e i n t e r c o o p e r a t i s t ă )
5 7 , 3 h a . A i c i s e află, d e c i , a p r o a p e 9 1 % d i n suprafaţa s e r e l o r d e p e t e r i ­
t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e . C e l e l a l t e s e r e sînt s i t u a t e p e t e r i t o r i i l e localităţilor
3 0 D e c e m b r i e ( 9 h a ) , B u c u r e ş t i ( D u d e ş t i ) ( 7 h a ) , O t o p e n i ( 3 , 5 h a ) şi
Dobroeşti ( 0 , 5 h a ) .
S i s t e m u l „ s o l a r i i l o r " , într-o d e z v o l t a r e vertiginoasă în u l t i m i i a n i ,
s e a p l i c ă c u b u n e r e z u l t a t e n u n u m a i în u n i t ă ţ i l e c o o p e r a t i s t e , c i şi în
gospodăriile p e r s o n a l e a l e l o c u i t o r i l o r u n o r s a t e d i n z o n a periurbană.
S i s t e m u l constă d i n p l a n t a r e a răsadurilor, obţinute în răsadniţe, p e t e r e ­
n u r i adăpostite c u f o l i i d e polietilenă. Semănatul în răsadniţe s e efectuează
m a i d i n t i m p d e c î t p e n t r u p l a n t a t u l în c î m p l i b e r , i a r p l a n t a t u l î n s o l a r i i
( t e r e n u r i l e a d ă p o s t i t e ) s e f a c e c u m u l t m a i d e v r e m e d e c î t în c î m p . A c e a s t ă
perioadă d e t i m p c a r e s e „ s m u l g e " , a s t f e l , n a t u r i i , e s t e caracterizată p r i n
z i l e f a v o r a b i l e , d a r p r i n n o p ţ i r e c i şi p r i n f r e c v e n t e d i m i n e ţ i c u b r u m ă .
S e ştie c ă roşiile ( p e n t r u c ă e l e f a c o b i e c t u l c u l t u r i i în s o l a r i i ) sînt f o a r t e
142 www.cimec.ro PARTEA A IV-A. ECONOMIA

s e n s i b i l e l a f r i g şi m a i a l e s l a b r u m e , d i n c a r e c a u z ă n u s e p l a n t e a z ă ' î n
c i m p decît a t u n c i cînd a c e s t e f e n o m e n e c l i m a t i c e n u s e m a i produc.
Cînd t i m p u l e s t e f a v o r a b i l , f o l i i l e d e polietilenă s e s t r i n g s a u s e
r i d i c ă , i a r p l a n t e l e , d e j a b i n e d e z v o l t a t e , r ă m î n în a e r l i b e r , d e z v o l t î n d u - s e
î n c o n t i n u a r e l a f e l c a c e l e d e c î m p . A c e a s t ă î m b i n a r e d i n t r e a d ă p o s t şi
a e r l i b e r c o n f e r ă l e g u m e l o r c u l t i v a t e în s o l a r i i c a l i t ă ţ i n u t r i t i v e şi g u s t a ­
t i v e n o r m a l e , p e c a r e c e l e d e seră n u l e a u . D e a c e e a , m a i m u l t d e j u m ă ­
t a t e d i n p r o d u c ţ i a d e roşii a s o l a r i i l o r a f o s t e x p o r t a t ă , în a n i i 1 9 6 8 , 1 9 6 9
şi 1 9 7 0 , în g e n e r a l în a c e l e a ş i ţ ă r i î n c a r e s - a u e x p o r t a t şi r o ş i i l e d e s e r ă .
P e t e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e e r a u în 1 9 7 0 a p r o a p e 3 0 0 h a s o l a r i i ,
d i n t r e c a r e 2 0 2 , 5 î n c o o p e r a t i v e l e a g r i c o l e d e p r o d u c ţ i e şi p e s t e 9 5 h a
în gospodăriile p e r s o n a l e a l e l o c u i t o r i l o r . C o o p e r a t i v e l e c u c e l e m a i întinse
s u p r a f e ţ e d e s o l a r i i ( p e s t e 5 h a ) s î n t (în o r d i n e a s u p r a f e ţ e l o r ) : B e r c e n i ,
Afumaţi, J i l a v a , V a l e a D r a g u l u i , Măgurele, H o t a r e l e , 3 0 D e c e m b r i e ,
S i n t e ş t i , S l o b o z i a ( C l i n c e n i ) , D o m n e ş t i , D u d u şi G r ă d i ş t e a ( C ă l d ă r u ş a n i ) .
C e l e p e s t e 9 5 h a a l e g o s p o d ă r i i l o r p e r s o n a l e .sînt l o c a l i z a t e (în o r d i n e a
s u p r a f e ţ e l o r ) în V i d r a , C o p ă c e n i , Creţeşti, H i n t eşti, 3 0 D e c e m b r i e , J i l a v a ,
C o l i b a ş i , V ă r ă ş t i , G o s t i n a r i şi F a l a ş t o a c a .
D a t o r i t ă c e r i n ţ e l o r m a r i d e r o ş i i e x t r a l i m p u r i i şi a r e n t a b i l i t ă ţ i i
f o a r t e r i d i c a t e ( c o n s t r u i r e a s o l a r i i l o r e s t e d e s t u l d c facilă), c u l t u r i l e în
s o l a r i i s î n t î n p l i n ă d e z v o l t a r e , m a i a l e s în g o s p o d ă r i i l e p e r s o n a l e a l e
locuitorilor.
A n a l i z e l e făcute în p a g i n i l e anterioare asupra legumelor cultivate
pe teritoriul zonei peri urbane, prin c a r e B - a p r e z e n t a t în a m ă n u n t î n t r e g u l
organism legumicol a l zonei, scot în evidenţă existenţa u n o r p u t e r n i c e
areale sau bazine legu micole, c u o p r o d u c ţ i e m a r f ă v a r i a t ă şi c u u n r o l
d e o s e b i t în a c o p e r i r e a necesarului d e c o n s u m a l i m e n t a r şi i n d u s t r i a l a l
Bucureştilor.
a . Bazinul legumicol Argeş-Sabar, c e l m a i v e c h i şi c e l m a i p u t e r n i c
b a z i n l e g u m i c o l d i n ţ a r ă , s e s u p r a p u n e l u n c i i c u a c e l a ş i n u m e şi t e r a s e l o r
c e î n s o ţ e s c a c e a s t ă l u n c ă , p r e c u m şi C î m p i e i d e d i v a g a r e . F a v o r i z a t d e
c o n d i ţ i i n a t u r a l e p r o p i c e şi d e e x i s t e n ţ a î n i m e d i a t a Ba a p r o p i e r e a u n u i
m a r e c e n t r u d e c o n s u m , a c e s t b a z i n l e g u m i c o l s - a d e z v o l t a t m u l t şi s - a
d i v e r s i f i c a t c o n t i n u u . î n a p r o a p e t o a t e localităţile d e a i c i , p r o d u c ţ i a
d e l e g u m e o c u p ă l o c u l d e f r u n t e în v a l o a r e a producţiei marfă, c o n s t i ­
t u i n d în acelaşi t i m p v e r i g a principală d e legătură c u oraşul B u c u r e ş t i ,
b a z a relaţiilor oraş — z o n ă .
C a r a c t e r i s t i c a a c e s t u i b a z i n l e g u m i c o l e s t e d a t ă d e întinsele t e r e n u r i
c u l t i v a t e c u l e g u m e şi d e f r e c v e n ţ e l e i m p o r t a n t e î n r e g i s t r a t e d e s u p r a ­
feţele l e g u m i c o l e în c a d r u l c e l o r l a l t e c u l t u r i a g r i c o l e , d e o accentuată
d i v e r s i t a t e a s o r t i m e n t e l o r şi s p e c i i l o r c u l t i v a t e . î n a c e l a ş i t i m p s e r e ­
m a r c ă o s p e c i a l i z a r e a u n o r localităţi în . a n u m i t e culturi» d a t o r a t ă t r a ­
d i ţ i e i l o c a l e , o a c c e n t u a t ă i n t e n s i v i t a t e a p r a c t i c ă r i i l e g u m i c u l t u r i i şi o
p u t e r n i c ă p r o d u c ţ i e d e s e r ă şi d c l e g u m e e x t r a t i m p u r i i şi t i m p u r i i , p r e c u m
şi a p l i c a r e a p e m a r i s u p r a f e ţ e a i r i g a ţ i i l o r şi e x i s t e n ţ a u n u i p u t e r n i c
s e c t o r l e g u m i c o l în c a d r u l gospodăriilor p e r s o n a l e a l e l o c u i t o r i l o r .
AGRICULTURA
www.cimec.ro 143

A c e s t b a z i n concentrează p e s t e 3 0 % d i n suprafaţa totală a l e g u ­

m e l o r d i n z o n a periurbană a Bucureştilor, înregistrînd o frecvenţă m e d i e
d e 9 % a c u l t u r i l o r d e l e g u m e în c a d r u l t e r e n u l u i c u l t i v a t şi a r e d i v e r s i ­
t a t e a c e a m a i m a r e d i n ţ a r ă în p r i v i n ţ a c u l t u r i l o r d e l e g u m e . începînd
c u c u l t u r i l e d e seră (roşii, c a s t r a v e ţ i , a r d e i g r a s , a r d e i i u t e , v i n e t e etc.)
şi c u l e g u m e l e e x t r a t i m p u r i i a l e s o l a r i i l o r , c o n t i n u î n d c u l e g u m e l e t i m p u r i i
( r o ş i i , v a r z ă , a r d e i , c a s t r a v e ţ i , v e r d e ţ u r i f o a r t e d i f e r i t e ) şi c u l e g u m e l e
d e v a r ă şi t o a m n ă şi î n c h c i n d u - s e c u l e g u m e l e tîrzii d e t o a m n ă şi c u c e l e
c e s e dezvoltă s u b pătura d e z ă p a d ă a i e r n i i (salată, s p a n a c ) , c i c l u l p r o ­
ducţiei l e g u m i c o l e funcţionează fără încetare. î n c a d r u l a c e s t e i diver­
s i t ă ţ i g e n e r a l e , d a t o r i t ă u n o r t r a d i ţ i i şi o b i ş n u i n ţ e a l e l o c u i t o r i l o r , precum
şi c o n d i ţ i i l o r n a t u r a l e l o c a l e , s e e v i d e n ţ i a z ă u n e l e d e o s e b i r i calitative
între localităţi s a u g r u p e d e localităţi, d e o s e b i r i c a r e reflectă specializări
în c u l t u r a a n u m i t o r legume.
î n n o r d - v e s t u l b a z i n u l u i , pînă l a localităţile B o l i n t i n - V a l e , B o l i n t i n -
D e a l şi D r a g o m i r e ş t i , s u p r a p u n î n d u - s e în g e n e r a l C î m p i e i d e d i v a g a r e ,
s e s c h i ţ e a z ă u n a r e a l s p e c i a l i z a t î n c u l t u r i l e d e v a r z ă , c e a p ă şi r o ş i i d e
v a r ă şi d e t o a m n ă , u n d e i r i g a ţ i i l e a u o e x t i n d e r e m a i r e d u s ă d e c î t î n
r e s t u l b a z i n u l u i şi u n d e f r e c v e n ţ e l e l e g u m e l o r s î n t m a i m i c i .
U r m e a z ă a p o i u n a r e a l c a r e e s t e f o r m a t d i n c o m u n e l e Ciorogîrla,
B o l i n t i n - V a l e , D r a g o m i r e ş t i , D o m n e ş t i , C l i n c e n i , C o r n e t u şi G r ă d i n a r i ,
a c ă r u i s p e c i a l i z a r e e s t e l e g a t ă d e c u l t u r a a r d e i u l u i g r a s , v i n e t e l o r şi
v e r z e i , a p o i d c c e a a r o ş i i l o r şi l e g u m i n o a s e l o r păstăi ; c o m u n a Mihăileşti
e s t e s p e c i a l i z a t ă în c u l t u r a c e p e i şi r ă d ă c i n o a s e l o r , i a r l o c a l i t ă ţ i l e D ă r ă ş t i -
I l f o v şi D ă r ă ş t i - V I a ş c a î n c u l t u r i l e . d e c e a p ă şi u s t u r o i . U n a r e a l format
d i n l o c a l i t ă ţ i l e C o p ă c e n i , 3 0 D e c e m b r i e şi A d u n a ţ i i - C o p ă c e n i s e e v i d e n ­
ţ i a z ă p r i n c u l t u r i l e d e r o ş i i t i m p u r i i , d e v a r ă şi d e t o a m n ă şi p r i n c u l t u r i l e
d e v a r z ă t i m p u r i e şi a r d e i g r a s . P e m a l u l şi t e r a s e l e S a b a r u l u i s e d e z v o l t ă
u n a r e a l a l r o ş i i l o r t i m p u r i i şi v e r z e i t i m p u r i i , f o r m a t d i n l o c a l i t ă ţ i l e
J i l a v a , S i n t e ş t i , C r e ţ e ş t i , V i d r a şi u n a r e a l a l r ă d ă c i n o a s e l o r şi v e r z e i
î n l o c a l i t ă ţ i l e D o b r e n i , V ă r ă ş t i şi V a l e a D r a g u l u i . L o c a l i t ă ţ i l e C î m p u r e l u ,
C o l i b a ş i , G o s t i n a r i şi F a l a ş t o a c a s î n t s p e c i a l i z a t e în c u l t u r i l e d e r o ş i i ,
a r d e i g r a s şi g o g o ş a r .
P a r t e a sud-estică a b a z i n u l u i l e g u m i c o l e s t e d o m i n a t ă d e c u l t u r i l e
d e a r d e i g r a s , r ă d ă c i n o a s e şi v i n e t e , c u o m a r e f r e c v e n ţ ă în c o m u n e l e
H o t a r e l e şi B u d e ş t i .
B a z i n u l l e g u m i c o l Argeş-Sabar e s t e c e l m a i i m p o r t a n t f u r n i z o r d e
l e g u m e a l oraşului Bucureşti atît d i n p u n c t d e v e d e r e c a n t i t a t i v , c a l i t a t i v
şi a l d i v e r s i t ă ţ i i , c î t şi a l c a r a c t e r u l u i p e r m a n e n t a l a p r o v i z i o n ă r i i .
b . J iaz inul legumicol Dîjriboviţa — Colentina — Pasărea este axat
p e l u n c a şi t e r a s e l e D î m b o v i ţ e i d e l a s u d d e B u c u r e ş t i , p e l u n c a şi t e r a s e l e
C o l e n t i n e i în a v a l e d e F u n d e n i ( D o b r o e ş t i ) şi p e v a l e a şi t e r a s e l e r î u l u i
Pasărea. C a r a c t e r i s t i c a s a e s t e dată d e frecvenţa d e s t u l d e importantă —
a p r o a p e 6 % — a c u l t u r i l o r l e g u m i c o l e , d e prezenţa în l i m i t e l e s a l e a c e l o r
m a i î n t i n s e s u p r a f e ţ e d e s e r e d i n z o n a p e r i u r b a n ă şi d e o m a r e diversitate
144 www.cimec.ro PARTEA A IV-A. ECONOMIA

a l e g u m e l o r . î n a c e s t b a z i n , c a r e concentrează a p r o a p e 2 0 % d i n s u p r a ­
faţa totală cultivată c u l e g u m e în z o n a periurbană a Bucureştilor, p o n ­
d e r e a l e g u m e l o r t i m p u r i i b a z a t e p e s i s t e m u l răsadniţelor e s t e însemnată,
i a r irigaţiile s e a p l i c ă p e o scară largă. C u l t u r a l e g u m e l o r în c a d r u l g o s ­
podăriilor p e r s o n a l e a l e l o c u i t o r i l o r e s t e dezvoltată n u m a i în localităţile
d i n i m e d i a t a a p r o p i e r e a oraşului (Dobroeşti, Popeşti-Leordeni, G l i n a ) .
î n funcţie d e c a r a c t e r u l p r e d o m i n a n t a l u n o r l e g u m e , în c a d r u l
a c e s t u i b a z i n s e schiţează cîteva n u c l e e d e o s e b i t e c a structură legumicolă.
P e v a l e a P a s ă r e a , p e t e r i t o r i i l e c o m u n e l o r T u n a r i , Ş t e f ă n e ş t i şi A f u m a ţ i ,
p r i n c i p a l e l e l e g u m e c u l t i v a t e sînt roşiile ( e x t r a t i m p u r i i , t i m p u r i i , d e v a r ă
şi d e t o a m n ă ) , c e a p a , a r d e i u l şi v a r z a .
P e v a l e a C o l e n t i n e i , p e t e r i t o r i i l e c o m u n e l o r P a n t e l i m o n şi D o b r o e ş t i ,
s e s c h i ţ e a z ă u n n u c l e u d e c u l t u r ă a roşiilor ( d e seră, e x t r a t i m p u r i i , t i m p u r i i
şi d e v a r ă şi t o a m n ă ) , v e r z e i şi v e r d e ţ u r i l o r . î n l u n c a D î m b o v i ţ e i s e c o n ­
turează două n u c l e e legumicole. U n u l , c a r e concentrează p e s t e 5 0 %
d i n suprafaţa a c e s t u i b a z i n , f o r m a t d i n t e r i t o r i i l e c o m u n e l o r Cernica,
G l i n a şi P o p e ş t i - L e o r d e n i , p r e z i n t ă o m a i m a r e d i v e r s i t a t e a c u l t u r i l o r
l e g u m i c o l e . C a r a c t e r i s t i c a s a e s t e d a t ă d e roşii ( d e seră, e x t r a t i m p u r i i ,
t i m p u r i i şi d e v a r ă şi t o a m n ă ) , c e a p ă , r ă d ă c i n o a s e , v e r d e ţ u r i d i f e r i t e şi
castraveţi. A l d o i l e a n u c l e u , f o r m a t d i n t e r i t o r i i l e c o m u n e l o r Vasilaţi,
P l ă t ă r e ş t i şi F u n d e n i , e s t e d o m i n a t d e c u l t u r a r o ş i i l o r şi m a z ă r i i .
P r o d u c ţ i a m a r f ă a a c e s t u i b a z i n e s t e l i v r a t ă în c e a m a i m a r e parte
oraşului Bucureşti, c o n t r i b u i n d a s t f e l l a a s i g u r a r e a într-o m a r e proporţie
a c e r i n ţ e l o r a l i m e n t a r e şi i n d u s t r i a l e a l e c a p i t a l e i .
c . Bazinul legumicol Ialomiţa c u p r i n d e l u n c a şi t e r a s e l e I a l o m i ţ e i ,
c a r a c t e r i z î n d u - s e p r i n t r - o f r e c v e n ţ ă " a l e g u m e l o r d e 6 % şi o i m p o r t a n ţ ă
m a i m a r e a r o ş i i l o r t i m p u r i i , d e v a r ă şi d e t o a m n ă , a a r d e i u l u i şi c e p e i .
E l concentrează p e s t e 5 % d i n suprafaţa d e l e g u m e a z o n e i periurbane
şi c u p r i n d e t e r i t o r i i l e c o m u n e l o r C i o l p a n i , G r u i u , N u c i şi F i e r b i n ţ i - T î r g .
P r o d u c ţ i a s a e s t e destinată în c e a m a i m a r e p a r t e Bucureştilor. Cantităţi
a p r e c i a b i l e s î n t î n s ă l i v r a t e şi o r a ş u l u i P l o i e ş t i .
A c e s t b a z i n e s t e în plină d e z v o l t a r e , suprafeţele s a l e legumicole
f i i n d în c o n t i n u ă creştere, i a r irigaţiile a p l i c l n d u - s e p e spaţii d i n c e î n c e
m a i mari.
P e t e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e a Bucureştilor, în a f a r a c e l o r trei
b a z i n e l e g u m i c o l e , s e m a i e v i d e n ţ i a z ă şi c i t e r à c e n t r e l e g u m i c o l e , î n c a r e
c u l t u r i l e d e l e g u m e s e p r a c t i c ă p e s u p r a f e ţ e î n s e m n a t e şi d e ţ i n f r e c v e n ţ e
d e s t u l d e m a r i , i a r p r o d u c ţ i a l o r c o n t r i b u i e l a a p r o v i z i o n a r e a oraşului
B u c u r e ş t i în t o a t e a n o t i m p u r i l e a n u l u i . A s t f e l , l o c a l i t a t e a B e r c e n i , c u
î n s e m n a t e s u p r a f e ţ e d e r o ş i i ( e x t r a t i m p u r i i , t i m p u r i i şi d e v a r ă ş i d e
t o a m n ă ) , d e v e r d e ţ u r i d i f e r i t e , m a z ă r e p ă s t ă i şi c a s t r a v e ţ i , î n r e g i s t r e a z ă
o f r e c v e n ţ ă a s u p r a f e ţ e l o r l e g u m i c o l e d e 1 0 , 2 % d i n t e r e n u l c u l t i v a t şi
livrează oraşului Bucureşti cantităţi i m p o r t a n t e d e l e g u m e în t o t t i m p u l
a n u l u i . P e t e r i t o r i u l c o m u n e i Mogoşoaia, u n a l t c e n t r u l e g u m i c o l , c u l t u r i l e
d e l e g u m e a u o f r e c v e n ţ ă d e p e s t e 1 5 % şi s î n t r e p r e z e n t a t e î n p r i m u l r î n d
d e r o ş i i , c a s t r a v e ţ i şi v a r z ă .
AGRICULTURA
www.cimec.ro 14S

D i n p u n c t d e v e d e r e a g r i c o l , z o n a periurbană reprezintă o puternică

z o n ă legumicolă, c e a m a i întinsă, m a i m a s i v ă şi m a i d e z v o l t a t ă d i n
România.

C u l t u r i l e d e p e p e n i . P r i n c o n s u m u l m a r e , a t î t l o c a l , c î t şi d e c ă t r e
o r a ş u l B u c u r e ş t i , p e p e n i i a u f o s t c u l t i v a ţ i şi în t r e c u t p e î n t i n s e s u p r a f e ţ e .
D a r , î n c o n c u r e n ţ a c u a l t e c u l t u r i m a i r e n t a b i l e şi s o l i c i t a t e m a i m u l t , ,
c u l t u r i l e d e p e p e n i s - a u e x t i n s într-un r i t m c u t o t u l neînsemnat. Creşterea
s u p r a f e ţ e i c u l t i v a t e c u p e p e n i d e l a 1 2 0 0 h a în 1 9 3 8 l a 1 4 0 0 h a î n 1 9 7 0 '
e s t e e d i f i c a t o a r e în a c e s t s e n s .
C e l e m a i m a r i suprafeţe c u l t i v a t e c u p e p e n i sînt s i t u a t e în c a d r u l
c î m p i i l o r d e l a s u d şi s u d - e s t d e B u c u r e ş t i , p e t e r i t o r i i l e c o m u n e l o r (în
o r d i n e a suprafeţei) B e r c e n i , F r u m u ş a n i , F u n d e n i , Budeşti, Popeşti-Leordeni,.
V a l e a D r a g u l u i , C e r n i c a şi V a s i l a ţ i . A c e s t e a c o n c e n t r e a z ă 3 7 % d i n î n t r e a g a
suprafaţă d e p e p e n i a z o n e i p e r i u r b a n e . C o m u n e l e Frumuşani, Popeşti-
Leordeni şi B u d e ş t i c u l t i v ă u n s o i d e p e p e n i t i m p u r i i , care apar
c u 1 0 — 1 5 z i l e m a i d e v r e m e şi c a r e s î n t m u l t s o l i c i t a ţ i p e p i e ţ e l e o r a ş u l u i
Bucureşti.
î n r e s t u l z o n e i , suprafeţe m a i i m p o r t a n t e s e găsesc p e t e r i t o r i i l e
c o m u n e l o r C l i n c e n i , Fierbinţi-Tîrg, Mihăileşti, Adunaţii-Copăceni, B e l c i u ­
g a t e l e şi D o m n e ş t i .

C u l t u r i l e p l a n t e l o r d e nutreţ. O c u p î n d l o c u l d o i d u p ă c e r e a l e — în
privinţa suprafeţei c u l t i v a t e — p l a n t e l e d e nutreţ, c a u r m a r e a i m p e ­
t u o a s e i dezvoltări înregistrate d e creşterea a n i m a l e l o r , s - a u e x t i n s necon­
t e n i t , m a i a l e s după a l d o i l e a război m o n d i a l . Această creştere a c u l t u ­
r i l o r f u r a j e r e a f o s t condiţionată d e existenţa redusă a u n e i b a z e f u r a j e r e
n a t u r a l e şi, m a i a l e s , d e c r e ş t e r e a i n t e n s i v ă a a n i m a l e l o r , î n s p e c i a l p e n t r u
l a p t e şi c a r n e . t
D e a c e e a şi c e l e m a i î n t i n s e s u p r a f e ţ e c u l t i v a t e c u p l a n t e d e n u t r e ţ
s î n t s i t u a t e în l o c a l i t ă ţ i l e î n c a r e e x i s t ă p u t e r n i c e s e c t o a r e zootehnice
In cadrul cooperativelor a g r i c o l e s a u întreprinderilor d e s t a t . î n unele
localităţi, i n c a d r u l u n o r I . A . S . , a u f o s t c o n s t r u i t e f a b r i c i d e nutreţuri
c o n c e n t r a l e , care a uc a r o l p r e l u c r a r e a f u r a j e l o r c o l e c t a t e d e l am a i m u l t e
f e r m e şi l i v r a r e a l o r c ă t r e u n i t ă ţ i l e p r i n c i p a l e d e c r e ş t e r e a a n i m a l e l o r .
A s t f e l d e f a b r i c i f u n c ţ i o n e a z ă l a B r a g a d i r u şi P e r i ş .
C a repartiţie geografică s e r e m a r c ă o m a r e c o n c e n t r a r e a c u l t u r i l o r
f u r a j e r e i n c a d r u l t e r i t o r i u l u i d i ni m e d i a t a apropiere a Bucureştilor,,
t e r i t & i u a cărui limită exterioară e s t e marcată d e c o m u n e l e Corbeanca,
C r e v e d i a , Tărtăşeşti, Joiţa, B o l i n t i n - D e a l , D o m n e ş t i , Mihăileşti, 3 0
Decembrie, V i d r a , V a l e a D r a g u l u i , Budeşti, Plătăreşti, Brăneşti, A f u m a ţ i
şi T u n a r i .
Producţia d e furaje este m u l t influenţată d e condiţiile climatice.
S e c e t e l e , c u cît sînt m a i p r e l u n g i t e c u atît a u urmări n e g a t i v e m a i pu­
t e r n i c e . D e a c e e a , m a i a l e s în f e r m e l e d e s t a t , sînt i r i g a t e î n s e m n a t e supra-

10 - O. B30
 146 www.cimec.ro PARTEA A IV-A. ECONOMIA

feţe. î n a n u l 1 9 7 0 a u f o s t i r i g a t e p e s t e 7 5 0 0 h a c u l t i v a t e c u p l a n t e d e
n u t r e ţ , s u p r a f e ţ e l e f i i n d în c o n t i n u ă c r e ş t e r e .
P r o d u c ţ i a totală d e p l a n t e f u r a j e r e e s t e satisfăcătoare p e n t r u şeptelul
a c t u a l a t î t c a n t i t a t i v , c î t şi c a l i t a t i v . î n a n i i s e c e t o ş i s e r e m a r c ă î n s ă o
insuficienţă a nutreţurilor, c e e a c e indică n e c e s i t a t e a e x t i n d e r i i irigaţiilor
şi a î m b u n ă t ă ţ i r i i c a l i t a t i v e a c u l t u r i l o r d e p l a n t e p e r e n e v e c h i , p e d e o
p a r t e , şi m ă r i r e a s u p r a f e ţ e l o r c u l t i v a t e p e m ă s u r a c r e ş t e r i i ş e p t e l u l u i
z o n e i p e r i u r b a n e , p e d e altă p a r t e .

C u l t u r i l e f l o r i l o r d e eîmp. Cerinţele m e r e u creseînde a l e oraşului

a u g e n e r a t o e x t i n d e r e considerabilă în c î m p a c u l t u r i i f l o r i l o r . P r a c t i c a r e a
f l o r i c u l t u r i i e s t e d e s t u l d e v e c h e , d a r n u s - a b u c u r a t d e o atenţie deosebită,
d i n c a u z a l i p s e i c u n o ş t i n ţ e l o r n e c e s a r e , a u n e i e x p e r i e n ţ e şi p r e g ă t i r i
l e g a t e d e c u l t u r a f l o r i l o r , p r e c u m şi a g r a d u l u i l o r f o a r t e r i d i c a t d e p e r i ­
s a b i l i t a t e . S i t u a t e , în m a r e a m a j o r i t a t e , c h i a r p e t e r e n u r i l e d e l a m a r ­
g i n e a oraşului, c u l t u r i l e f l o r i c o l e s e bazează atît p e p l a n t a r e a în c î m p a
r ă s a d u r i l o r p r e g ă t i t e în t i m p u l i e r n i i , c î t şi, m a i a l e s , p e s o i u r i l e p e r e n e .
C e l e m a i î n t i n s e s u p r a f e ţ e s î n t s i t u a t e l a m a r g i n e a d e s u d şi s u d - e s t
şi l a c e a d e n o r d - v e s t a o r a ş u l u i B u c u r e ş t i , p r e c u m şi p e t e r i t o r i i l e c o m u ­
n e l o r P o p e ş t i - L e o r d e n i şi B e r c e n i .
î n a f a r a a c e s t o r t e r e n u r i f l o r i c o l e d i n i m e d i a t a a p r o p i e r e a Bucureş­
t i l o r s e e v i d e n ţ i a z ă şi d o u ă c e n t r e f l o r i c o l e m a i i m p o r t a n t e , cunoscute
p e n t r u cantităţile a p r e c i a b i l e p e c a r e l e furnizează, d a r c a r e s e limitează
l a o s i n g u r ă c a t e g o r i e d e f l o r i . A c e s t e c e n t r e s î n t C o l i b a ş i şi 3 0 D e c e m b r i e ,
u n d e s e p r a c t i c ă d e m u l t ă v r e m e c u l t u r a z a m b i l e l o r . C e l e 1 5 şi, r e s p e c t i v ,
5 h a c u l t i v a t e s e află în c a d r u l curţilor gospodăriilor p e r s o n a l e a l e l o c u i ­
torilor.
C u l t u r i l e d e f l o r i , d a t o r i t ă c a r a c t e r u l u i l o r p e r i s a b i l , sînt c o n d i ţ i o ­
n a t e d e distanţa faţă d e c e n t r u l d e c o n s u m . D u p ă o p i n i a geografilor
francezi J . B e a u j e u - G a r n i e r şi O . V h a b o t ( 1 9 6 3 ) , prima
s u b z o n ă a u n e i , , b a n l i e u " , p r i m u l i n e l d i n j u r u l u n u i oraş e s t e c e l f l o r i c o l .

A l t e c u l t u r i . D i n această c a t e g o r i e f a c p a r t e c u l t u r i l e c u o m a i mică
i m p o r t a n ţ ă în a g r i c u l t u r a z o n e i p e r i u r b a n e şi c a r e . o c u p ă s u p r a f e ţ e n e î n ­
semnate, î n c a d r u l a c e s t o r a s e remarcă c u l t u r i l e d e p l a n t e medicinale,
r ă s p î n d i t e m a i m u l t î n c î m p i i l e d i n v e s t şi e s t şi c a r e f u r n i z e a z ă p e n t r u
industria medicamentelor d i v e r s e s o r t u r i d e . p l a n t e m e d i c i n a l e şi a r o m a t e .

POMICULTURA

C u o i m p o r t a n t ă d e z v o l t a r e şi î n t r e c u t , p o m i c u l t u r a j o a c ă u n r o l
a p r e c i a b i l în a g r i c u l t u r a z o n e i p e r i u r b a n e a B u c u r e ş t i l o r a t î t d i n p u n c t u l
d e v e d e r e a l s u p r a f e ţ e l o r o c u p a t e , c î t şi a l s t r u c t u r i i p r o d u c ţ i e i sale.
C o n d i ţ i i l e n a t u r a l e f a v o r a b i l e ( r e l i e f , s o l , c l i m ă ) s p e c i i l o r d e v a r ă şi, m a i
a l e s , cerinţele uriaşe d e f r u c t e a l e oraşului Bucureşti a u c o n s t i t u i t s t i -
mulenţi p u t e r n i c i a i dezvoltării p o m i c u l t u r i i .
AGRICULTURA
www.cimec.ro 147

Creşterea e f e c t i v ă a . suprafeţelor d e l i v e z i n u a înregistrat însă.

v a l o r i p r e a m a r i în u l t i m i i 2 0 d e a n i , d e o a r e c e a c c e n t u l s - a p u s p e î m b u ­
n ă t ă ţ i r e a s t r u c t u r i i p e s p e c i i şi m a i a l e s p e v î r s t e a l i v e z i l o r e x i s t e n t e .
M u l t e d i n t r e a c e s t e l i v e z i e r a u c o n s t i t u i t e d i n s p e c i i puţin a d e c v a t e con­
d i ţ i i l o r n a t u r a l e l o c a l e şi c e r e r i i o r a ş u l u i B u c u r e ş t i şi d i n s o i u r i c u u n r a n ­
d a m e n t scăzut. D e a s e m e n e a , p o m i i b ă t r î n i şi g o l u r i l e e x i s t e n t e erau
f o a r t e f r c v e n t e în l i v e z i .
Plantaţiile n o i s - a u e f e c t u a t f i e p r i n defrişarea u n o r l i v e z i n e c o r e s ­
p u n z ă t o a r e , f i e p e t e r e n u r i a d e c v a t e — m a i a l e s p e t e r a s e l e v ă i l o r şi p e
p l a t o u r i l e cîmpiilor—, f o l o s i n d u - s e s p e c i i l e d e p r i m ă v a r ă şi v a r ă , a l e
c ă r o r f r u c t e i m p l i c ă u n c o n s u m r i d i c a t în o r a ş u l B u c u r e ş t i .
S t r u c t u r a suprafeţelor p o m i c o l e e s t e n e t dominată d e s p e c i i l e d e
p r i m ă v a r ă şi d e v a r ă , a l e c ă r o r f r u c t e a u u n g r a d r i d i c a t d e p e r i s a b i l i t a t e .
L i v e z i l e a u o r ă s p î n d i r e m u l t d i f e r i t ă în z o n a p e r i u r b a n ă a B u c u r e ş ­
t i l o r , î n f u n c ţ i e d e c o n d i ţ i i l e l o c a l e d e m e d i u şi d e t r a d i ţ i e . C e l e m a i î n t i n s e
s u p r a f e ţ e d e l i v e z i d c p o m i şi a r b u ş t i f r u c t i f e r i s e a f l ă p e t e r i t o r i i l e c o m u ­
n e l o r (în o r d i n e a s u p r a f e ţ e l o r ) C o m a n a , V o l u n t a r i , H o t a r e l e , A d u n a ţ i i - C o -
păceni, 3 0 D e c e m b r i e , B e r c e n i , P a n t e l i m o n , O t o p e n i , Afumaţi, O g r e z e n i ,
S n a g o v , B a l o t e ş t i şi C r e v e d i a .
F r e c v e n ţ e l e c e l e m a i i m p o r t a n t e în c a d r u l t e r e n u l u i a g r i c o l s e înre­
gistrează în c o m u n e l e Voluntari (9,5%), Pantelimon (5,1%), Comana
( 5 , 0 % ) , 3 0 D e c e m b r i e ( 4 , 7 % ) , O t o p e n i ( 4 , 6 % ) , Adunaţii-Copăceni ( 4 , 4 % ) .
şi B e r c e n i (4,3%).
D i n t o t a l u l suprafeţelor d e p o m i f r u c t i f e r i , 8 5 % sînt p e r o d , r e s t u l
f i i n d plantaţii t i n e r e . S t r u c t u r a p e s p e c i i a l i v e z i l o r p e r o d s e p r e z e n t a
a s t f e l î n 1 9 7 0 : p r u n i 3 5 , 0 % , c i r e ş i 1 9 , 0 % , caişi 1 4 , 8 % , v i ş i n i 8 , 8 % , m e r i
5 , 7 % , p i e r s i c i 5 , 0 % , g u t u i 3 , 9 % , p e r i 2 , 8 % , n u c i 1 , 3 % , alţi p o m i 3,8%.
P r o d u c ţ i a d e f r u c t e a l i v e z i l o r e s t e a p r o a p e în t o t a l i t a t e d e s t i n a t ă
c o n s u m u l u i p o p u l a ţ i e i B u c u r e ş t i l o r şi i n d u s t r i e i a l i m e n t a r e d i n o r a ş şi
d i n zonă periurbană.
D a r , l i v e z i l o r l i s e a d a u g ă u n m a r e n u m ă r d e p o m i izolaţi, c a r e c r e s c
în proporţie d e a p r o a p e 9 0 % în curţile s a u p e l o t u r i l e p e r s o n a l e a l e l o c u i ­
t o r i l o r . Deşi n u m a i 4 0 — 5 0 % d i n producţia a c e s t o r p o m i e s t e livrată c a
p r o d u c ţ i e marfă oraşului Bucureşti, totuşi, avînd în v e d e r e că n u m ă r u l
l o r e s t e m a i m a r e decît a l c e l o r d i n l i v e z i , cantităţile sînt d e s t u l d e i m ­
portante.
I n 1 9 7 0 , în s t r u c t u r a p e s p e c i i a p o m i l o r r ă z l e ţ i p e r o d predominau
p r u n i i ( 2 0 % ) , v i ş i n i i ( 1 3 , 5 % ) , c a i ş i i ( 9 , 0 % ) , g u t u i i ( 9 , 0 % ) şi m e r i i ( 6 , 7 % ) ,
d u p ă c a r e u r m a u î n o r d i n e c i r e ş i i , p e r i i , n u c i i şi p i e r s i c i i .
S - a e s t i m a t că numărul t o t a l a l p o m i l o r d i n z o n a periurbană a
Bucureştilor e s t e d e 1 7 8 0 0 0 0 , d i n c a r e p e r o d 1 5 2 5 0 0 0 ( a p r o a p e 6 0 %
r ă z l e ţ i ) şi 2 5 5 0 0 0 t i n e r i ( 6 4 % r ă z l e ţ i ) . I n s t r u c t u r a p e s p e c i i a p o m i l o r —
a t î t irâzleţi, c î t şi în m a s i v — p r u n i i r e p r e z i n t ă 2 6 , 3 % , v i ş i n i i 12,2%,
caişii 1 1 , 2 % , cireşii 1 0 , 2 % , g u t u i i 6 , 9 % , m e r i i 6 , 3 % , p i e r s i c i i 3 , 2 % , p e r i i
3 , 1 % , n u c i i 2 , 3 % , alţi p o m i 18,3%.
î n 1 9 7 0 , p e t e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e a Bucureştilor e r a u 2 1 5 h a
d e c ă p ş u n i şi 1 0 h a d e z m e u r ă . C u l t u r i l e d e c ă p ş u n i s î n t l o c a l i z a t e î n p r o -
148 www.cimec.ro PARTEA A IV-A. ECONOMIA

p o r ţ i e d e 6 2 % î n c o m u n e l e 3 0 D e c e m b r i e , H o t a r e l e şi B u d e ş t i . A l t e c u l t i ­
v a t o a r e m a i î n s e m n a t e sînt D o m n e ş t i , Ciorogîrla, D ă r â ş t i - I l f o v , P o p e ş t i -
Leordeni, A d u n a ţ i i - C o p ă c e n i , C h i a j n a şi O g r e z e n i , u n d e s e a f l ă 3 4 %
d i n suprafaţa totală d e căpşuni. E s t e i n t e r e s a n t d e menţionat că 9 4 %
d i n s u p r a f a ţ a t o t a l ă d e c ă p ş u n i a z o n e i p e r i u r b a n e e s t e s i t u a t ă în l u n c a
şi p e t e r a s e l e A r g e ş u l u i . C u l t u r i l e d e zmeură sînt l o c a l i z a t e în 3 0
D e c e m b r i e , C o p ă c e n i , A d u n a ţ i i - C o p ă c e n i şi G r ă d i ş t e a ( C o m a n a ) .
D u p ă s u p r a f e ţ e l e p o m i c o l e şi f r e c v e n ţ a p o m i l o r r ă z l e ţ i , d u p ă s t r u c t u r a
p e s p e c i i şi i m p o r t a n ţ a e c o n o m i c ă , p e t e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e a B u c u ­
reştilor s e d e o s e b e s c t r e i b a z i n e p o m i c o l e :
Bazinul pomicol Argeş-Sabar, s i t u a t în p a r t e a d e s u d - v e s t a o r a ş u l u i
Bucureşti, c u p r i n d e localităţile 3 0 D e c e m b r i e , Copăceni, Adunaţii-Co­
p ă c e n i , G r ă d i ş t e a ( C o m a n a ) , D ă r ă ş t i - H f o v , M ă g u r e l e şi J i l a v a . C a r a c t e ­
r i s t i c a a c e s t u i b a z i n e s t e d a t ă d e f r e c v e n ţ a m a r e a c i r e ş i l o r şi g u t u i l o r ,
d e s u p r a f e ţ e l e î n t i n s e c u l t i v a t e c u c ă p ş u n i şi < l c p r e z e n ţ a î n t r e g i i s u p r a f e ţ e
d e z m e u r ă . D i n p r o d u c ţ i a t o t a l ă d e c i r e ş e şi g u t u i , în m e d i e , 9 0 %
e s t e p r o d u c ţ i e m a r f ă , i a r d i n c e a d e c ă p ş u n i şi z m e u r ă p e s t e 9 5 % .
Aproape în t o t a l i t a t e , p r o d u c ţ i a marfă d c f r u c t e a a c e s t u i b a z i n e s t e
livrată oraşului Bucureşti. Cantităţi însemnate d e căpşuni m e r g l a e x p o r t ,
în s p e c i a l i n R . F . G e r m a n i a şi î n R . D . G e r m a n ă .
Bazinul pomicol Argeş-Sud e s t e s i t u a t i n e x t r e m i t a t e a sud-estică
a z o n e i p e r i u r b a n e , s u p r a p u n î n d u - s e t e r i t o r i i l o r c o m u n e l o r H o t a r e l e şi
B u d e ş t i . A c e s t a e s t e u n b a z i n a l c ă p ş u n i l o r , c u i ş i l o r , v i ş i n i l o r şi p i e r s i c i l o r .
P r o d u c ţ i a marfă d e f r u c t e realizată a l o i e s t e destinată în proporţie d e
6 0 — 8 0 % oraşului Bucureşti, r e s t u l f i i n d livrată f a b r i c i i d e c o n s e r v e d e l a
V a l e a R o ş i e şi l a e x p o r t ( i n s p e c i a l c ă p ş u n i şi c a i s e ) .
Bazinul pomicol Dîmboviţa — Pasărea, s i t u a t în i m e d i a t a a p r o p i e r e
a o r a ş u l u i B u c u r e ş t i , î n p a r t e a s a d e e s t şl s u d - e H t , s e s u p r a p u n e t e r i t o r i i l o r
comunelor Popeşti-Leordeni, Glina, Cernica, Pantelimon, Voluntari,
G ă n e a s a , A f u m a ţ i , Ş t e f ă n e ş t i şi T u n a r i . M u l t m a i î n t i n s c a s u p r a f a ţ ă
decît c e l e l a l t e două, a c e s t b a z i n s e caracterizează p r i n t r - o structură m a i
c o m p l e x ă , î n c a r e f r e c v e n ţ e m a i i m p o r t a n t e a u p r u n i i , c a i ş i i , cireşii şi
vişinii.
P e t e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e a Bucureştilor s e găsesc d o u ă unităţi
d e s t a t , u n a c u p r o f i l d e p r o d u c e r e a m a t e r i a l u l u i săditor p o m i c o l a d a p t a t
l a c o n d i ţ i i l e n a t u r a l e l o c a l e , l a B u f t e a , şi a l t a d e c e r c e t a r e şi î n c e r c a r e a
d i f e r i t e l o r s p e c i i v i t i c o l e şi p o m i c o l e , l a G r e a c a .

VITICULTURA

V i t i c u l t u r a e s t e u n a d i n t r e c e l e m a i ' v e c h i şi m a i t r a d i ţ i o n a l e ramuri
ale e c o n o m i e i a g r i c o l e d i n z o n a periurbană a Bucureştilor.
Harta Satmari consemnează încă l a1 8 5 6 m a s i v e v i t i c o l e i m p o r t a n t e ,
c a r e , d e s i g u r , sînt m u l t m a i v e c h i , c o n s t i t u i n d u n a d i n p r i n c i p a l e l e c a t e ­
g o r i i d e folosinţă a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e . A c e s t e m a s i v e d e v i i e r a u s i t u a t e
AGRICULTURA
www.cimec.ro 149

p e f r u n t e a B u r n a z u l u i , î n t r e F r u n d u şi C ă s c i o a r e l e , p e f r u n t e a C î m p i e i
N e a j l o v u l u i — s p r e A r g e ş — , î n t r e P î s l a r i şi G r ă d i ş t e a , şi în j u r u l o r a ş u l u i
Bucureşti, p e t e r i t o r i u l c o m u n e l o r c a r e a p o i a u f o s t înglobate I a oraş.
D e a s e m e n e a , şi în a l t e h ă r ţ i s a u l u c r ă r i s î n t r e d a t e î n d i f e r i t e p e r i o a d e
d e t i m p m a s i v e l e v i t i c o l e d i n c î t e v a p ă r ţ i a l e z o n e i , şi în s p e c i a l d e p e
t e r e n u l i m e d i a t înconjurător a l Bucureştilor.
O statistică a v i i l o r d i n 1 8 8 8 — 1 8 9 0 arată existenţa a p e s t e 3 0 0 0 h a
c u v i i , d i n t r e c a r e c e l e m a i m u l t e e r a u s i t u a t e p e t e r i t o r i i l e localităţilor
Dărăşti-Vlaşca ( 5 1 3 h a ) , V a r l a a m ( 1 9 8 h a ) , P a n t e l i m o n ( 1 5 5 h a ) , Hotarele
( 1 3 3 h a ) , Vărăşti ( 1 0 7 h a ) , Mihăileşti, G o s t i n a r i , Brăneşti, C o m a n a , D u m i -
t r a n a , V a l e a D r a g u l u i , V i d r a , O g r e z e n i şi D o b r e n i , f i e c a r e c u p e s t e 5 0 h a .
î n 1 9 3 8 , suprafaţa viticolă a a c t u a l u l u i t e r i t o r i u a l z o n e i periurbane
a Bucureştilor e r a n e i ; dominată d e s o i u r i l e h i b r i d e , i a r producţia d e v i n —
c a l i t a t i v i n f e r i o r — e r a , d e a s e m e n e a , consumată l o c a l . S i n g u r e l e livrări
m a i i m p o r t a n t e d e . s t r u g u r i d e m a s ă şi d e v i n d e c a l i t a t e r i d i c a t ă e r a u
efectuate d e centrul Greaca.
D u p ă c e l d e - a l d o i l e a război m o n d i a l , suprafeţele d e v i i î n c e p să
s c a d ă , d e ş i în a c e s t t i m p s e r e a l i z e a z ă î n t i n s e p l a n t a ţ i i n o i d e v i ţ ă d e v i e
altoită. F a p t u l s e d a t o r e a z ă defrişărilor g e n e r a l i z a t e a l eviilor hibride
( c a r e e r a u „ p u l v e r i z a t e " î n t o t t e r i t o r i u l ) , în s p e c i a l a c o l o u n d e t e r e n u r i l e
respective erau indicate p e n t r u a l t e c u l t u r i . Suprafeţe însemnate d e
h i b r i z i a u rămas, totuşi, m a i a l e s în v e c h i l e b a z i n e v i t i c o l e , u n d e frecvenţa
lor era destul d e mare.
N o i l e p l a n t a ţ i i , e f e c t u a t e în s p e c i a l în b a z i n e l e v i t i c o l e existente
s a u p e terenurile c u u nslab r a n d a m e n t p e n t r u alte c u l t u r i , n u a u p u t u t ,
d e s i g u r , c o m p e n s a c a n t i t a t i v s u p r a f e ţ e l e d e f r i ş a t e . A c e s t a e s t e şi m o t i v u l
p e n t r u c a r e , după 1 9 6 2 , suprafaţa viticolă a înregistrat scăderi a p r e c i a b i l e .
A v î n d I n v e d e r e c a r a c t e r u l p e r i u r b a n a l t e r i t o r i u l u i în c a r e s - a u e f e c t u a t ,
c a şi c o n d i ţ i i l e n a t u r a l e f a v o r a b i l e , n o i l e p l a n t a ţ i i a u f o s t o r i e n t a t e p e n t r u
producţia s t r u g u r i l o r d e masă ( 3 8 % d i n BU p r a faţa v i i l o r a l t o i t e ) .
D i n suprafaţa totală actuală d e v i i , a p r o a p e 3 5 % sînt a l t o i t e (din
care 2 7 % p e rod), restul d e 6 5 % fiind vii hibride.
C e l e m a i însemnate suprafeţe c u l t i v a t e c u v i i s e află p e t e r i t o r i i l e
c o m u n e l o r (în o r d i n e a s u p r a f e ţ e l o r ) , G r e a c a , H o t a r e l e , M i h ă i l e ş t i , A d u n a ţ i i -
Copăceni, O g r e z e n i , Budeşti, Călugăreni, C o m a n a , G o s t i n a r i , Brăneşti,
V a s i l a ţ i şi G r ă d i n a r i , u n d e s e c o n c e n t r e a z ă 6 0 % d i n suprafaţa totală
viticolă a z o n e i p e r i u r b a n e . C a c e n t r e c u importanţă viticolă s e e v i ­
denţiază G r e a c a , H o t a r e l e , I z v o a r e l e , N o v a c i , Popeşti, Adunaţii-Copăceni,
Ogrezeni, Crivăţ, Brăniştari, Moşteni, Grădiştea, B u d e n i , Mironeşti,
G o s t i n a r i , B r ă n e ş t i , V a s i l a ţ i şi G r ă d i n a r i .
C e l e m a i întinse v i i a l t o i t e s e află p e t e r i t o r i u l c o m u n e l o r G r e a c a ,
H o t a r e l e , A d u n a ţ i i - C o p ă c e n i şi O g r e z e n i , a l e căror suprafeţe reprezintă
p e s t e 5 5 % d i n t o t a l u l v i i l o r a l t o i t e . A l t e c o m u n e c u suprafeţe însemnate
d e v i i a l t o i t e s î n t B u d e ş t i , B u f t e a , P a n t e l i m o n , B a l o t e ş t i , G r ă d i n a r i şi
Mihăileşti.
150 www.cimec.ro PARTEA A ÎV-A. ECONOMIA.

D u p ă s u p r a f e ţ e l e o c u p a t e şi d u p ă f r e c v e n ţ a v i i l o r în c a d r u l t e r e n u l u i
a g r i c o l , p e t e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e a Bucureştilor s e diferenţiază d o u ă
bazine viticole :
Bazinul viticol Burnaz
f s i t u a t pe p l a t o u l Cîmpiei B u r n a z u l u i — m a i
a l e s p e r a m a s u d i c ă s p r e v a l e a D u n ă r i i şi p e c e a n o r d i c ă s p r e A r g e ş — , s e
s u p r a p u n e t e r i t o r i i l o r localităţilor O r o u c u , H o t a r e l e , I z v o a r e l e , Crivăţ,,
T e i u ş u , M i r o n e ş t i , G o s t i n a r i , Z b o i u şi P n ţ u - G r e c i . î n a c e s t b a z i n v i t i c o l ,
u n d e frecvenţele înregistrează v a l o r i c u p r i n s e între 2 0 % ( G r e a c a ) şi
6 , 5 % ( G o s t i n a r i ) , s e concentrează aproape 3 0 % d i n suprafaţa totală a
v i i l o r d i n z o n a p e r i u r b a n ă şi p e s t e 4 3 % d i n s u p r a f a ţ a v i i l o r a l t o i t e .
Bazinul viticol Argeş — Neajlov, c u r e c u p r i n d e r a m a ( t e r a s e şi c î m p )
d i n s p r e A r g e ş şi N e a j l o v a C î m p i e i N e a j l o v u l u i , s e d e s f ă ş o a r ă î n a r e a l u l
Călugăreni — Grădiştea — Mihăileşti - O g r e z e n i . A i c i s e află p e s t e 2 5 %
d i n s u p r a f a ţ a v i t i c o l ă a z o n e i p e r t u r b i m i , Iar c a r a c t e r i s t i c a s a e s t e d a t ă
1

d e n e t a predominanţă a v i i l o r h i b r i d e .
P r o b l e m e l e d e p e r s p e c t i v ă a l e acontul b a z i n sînt l e g a t e d e î n l o c u i r e a
a c î t m a i m u l t e v i i h i b r i d e cu v i i a l t o i t e , I n uşa f e l î n c î t p e r i m e t r u l v i t i c o l ,
c a r e s e p o a t e m e n ţ i n e î n l i m i t e l e actuale* d a t o r i t ă c o n d i ţ i i l o r n a t u r a l e
f a v o r a b i l e şi t r a d i ţ i i l o r v i t i c o l e a l e l o c u i t o r i l o r , s ă d e v i n ă u n p r i n c i p a l
f u r n i z o r d e s t r u g u r i d e m a s ă p e n t r u oraşul B u c u r e ş t i .

PĂŞUNILE Şl FlNEŢELE NATURALE

C a o c a t e g o r i e d e folosinţă agricolă, păşunile şifîneţele s e înscriu

în p e i s a j u l g e o g r a f i c a l z o n e i p e r i u r b a n e c u suprafeţe d e s t u l d e r e d u s e ,
a l căror r o l e s t e l e g a t , în e x c l u s i v i t a t e , d e creşterea a n i m a l e l o r .
T r e c e r e a t r e p t a t ă d e l a creşterea e x t e n s i v ă a a n i m a l e l o r , b a z a t ă
p e p ă ş u n i şi f i n e ţ e n a t u r a l e , l a c r e ş t e r e a i n t e n s i v ă , b a z a t ă p e f u r a j e şi
n u t r e ţ u r i c o n c e n t r a t e şi p e c u l t u r i l e c e r e a l i e r e , a g e n e r a t o r e d u c e r e î n s e m ­
n a t ă şi c o n t i n u ă a p ă ş u n i l o r şi f î n e ţ e l o r .
, P e Harta Satmari, păşunile a u o m a r c e x t i n d e r e , c o n s t i t u i n d u n a
di n principalele categorii d e t e r e n u r i . Suprafeţe întinse d e păşuni e r a u
at u n c i s i t u a t e în l u n c a A r g e ş - S a b a r , I n C l m p i i i N e a j l o v u l u i , în t o a t ă
lu n c a D î m b o v i ţ e i şi p e v a l e a C o l e n t i n e i . î n 1800, păşunile n a t u r a l e , c a r e
co n s t i t u i a u b a z a creşterii a n i m a l e l o r , o c u p a u 0 , 0 % d i n suprafaţa agricolă.
î n p r e z e n t , p ă ş u n i l e şi f î n e ţ e l e n a t u r a l e r e p r e z i n t ă 2 % d i n t e r e n u l
a g r i c o l , tendinţa l o r d e scădere menţinindu-se Încă. O c u p î n d , în g e n e r a l ,
suprafeţele i m p r o p r i i c u l t u r i l o r a g r i c o l e — t e r e n u r i l e c u e x c e s d e u m i ­
d i t a t e , c u s o l u r i g r e l e şi s ă r ă t u r a t e , s u p u s e e r o z i u n i l o r e t c . — , p ă ş u n i l e
a u f o s t r e d u s e c o n t i n u u , p e măsura efectuării lucrărilor d e îmbunătăţiri
f u n c i a r e . î n d i g u i r i l e şi d e s e c ă r i l e , t e r a s ă r U e şi l u c r ă r i l e d e c o m b a t e r e a
e r o z i u n i l o r a u t r a n s f o r m a t m u l t e p ă ş u n i c u s l a b r a n d a m e n t şi c u o p r o ­
d u c ţ i e c a n t i t a t i v ă şi c a l i t a t i v ă f o a r t e s c ă z u t ă î n t e r e n u r i c u p r o d u c ţ i i
v a l o r o a s e d e l e g u m e , p l a n t e d e nutreţ, p l a n t e p e n t r u i n d u s t r i a l i z a r e e t c .
AGRICULTURA
www.cimec.ro 151

E s t e necesară o r e d u c e r e m a x i m ă a păşunilor, o strictă l i m i t a r e

a l o r l a t e r e n u r i l e c a r e n u p o t f i v a l o r i f i c a t e în a l t m o d .
P ă ş u n i l e s î n t s i t u a t e , a p r o a p e î n t o t a l i t a t e , î n c a d r u l l u n c i l o r şi
văilor. C e l e m a i întinse păşuni s e află p e t e r i t o r i i l e c o m u n e l o r Comana,
O t o p e n i , C ă l u g ă r e n i , B u d e ş t i , H o t a r e l e , F i e r b i n ţ i - T î r g , N u c i şi P o t l o g i ,
u n d e s e concetrează p e s t e 4 6 % d i n suprafaţa totală a păşunilor, precum
şi î n c o m u n e l e M i h ă i l e ş t i , V ă r ă ş t i , P l ă t ă r e ş t i , M o a r a V l ă s i e i şi G r u i u .
î n c e e a c e priveşte fineţele, a c e s t e a a u o e x t i n d e r e c u t o t u l neîn­
semnată — 0 , 1 % d i n suprafaţa agricolă —, f i i n d l o c a l i z a t e în proporţie
d e 9 0 % î n c o m u n e l e C ă l u g ă r e n i , P e r i ş , J o i ţ a , C i o c ă n e ş t i şi P l ă t ă r e ş t i .

ÎMBUNĂTĂŢIRI F U N C I A R E

D u p ă c u m s e ştie, c o n d i ţ i i l e n a t u r a l e a u o m a r e influenţă asupra

- a g r i c u l t u r i i . T e r e n u r i l e m a i j o a s e d i n c a d r u l v ă i l o r şi l u n c i l o r s î n t s u p u s e
i n u n d a ţ i i l o r şi s t a g n ă r i l o r d e a p ă m u l t t i m p , p a n t e l e s î n t a f e c t a t e d e
acţiunea d e d i s t r u g e r e a torenţilor, e x c e s e l e d e u m i d i t a t e d u c l a sărătu-
r a r e a s o l u r i l o r , c u l t u r i l e r e s i m t p u t e r n i c s e c e t e l e s a u sînt c h i a r compro­
m i s e d e a c e s t e a , conţinutul s o l u r i l o r în substanţe n u t r i t i v e s c a d e t r e p t a t
datorită intensivităţii a g r i c u l t u r i i e t c .
P r i n t r e c e l e m a i n e f a s t e a c ţ i u n i a l e n a t u r i i , deşi s i t u a t e l a e x t r e m e
d e o s e b i t e , s e î n s c r i u i n u n d a ţ i i l e şi s e c e t e l e . D e a c e e a , p e t e r i t o r i u l z o n e i
periurbane a Bucureştilor, lucrările d e Îmbunătăţiri f u n c i a r e a u avut
u n c a r a c t e r d e s t u l d e i n t e n s i v , c o n t r i b u i n d substanţial l a întărirea c o n ­
ţinutului p e r i u r b a n a l a g r i c u l t u r i i d i n zonă.

î n d i g u i r i şi d e s e c ă r i . A c ţ i u n i l e î m p o t r i v a e x c e s u l u i d c a p ă constau
în d o u ă c a t e g o r i i d e lucrări c o m p l e m e n t a r e : „îndiguirea" suprafeţei
s u p u s a i n u n d a ţ i i l o r şi e x c e s u l u i d e a p ă î n s o ţ i t ă , c o m p l e t a t ă , d e „ d e s e ­
c a r e a " suprafeţelor r e s p e c t i v e , p r i n săparea d e c a n a l e p e c a r e a p a p r o ­
venită d i n infiltraţii s a u d i n p r e c i p i t a ţ i i a b u n d e n t e să s e p o a t ă s c u r g e .
P e t e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e a Bucureştilor s - a u e x e c u t a t lucrări
d e î n d i g u i r e şi d e s e c a r e , p e m a i m u l t e p o r ţ i u n i , în c a d r u l l u n c i l o r Arge­
ş u l u i , N e a j l o v u l u i şi D î m b o v i ţ e i .
î n lunca Argeşului s - a ue x e c u t a t c i n c i i n c i n t e îndiguite : u n a , p e
t e r i t o r i u l localităţilor N o v a c i — Mihăileşti, realizată în 1 9 2 0 , în suprafaţă
d e 6 1 6 h a şi a p ă r a t ă d e u n d i g c u o l u n g i m e d e 5 k m ; a l t a , d a t î n d t o t
d i n 1 9 2 0 , s i t u a t ă l a C o p ă c e n i , c u o s u p r a f a ţ ă d c 2 0 h a şi u n d i g d e 0 , 8 k m ;
a t r e i à , c u o s u p r a f a ţ ă d e 1 5 h a şi u n d i g d e 1 , 5 k m , p e * t e r i t o r i u l l o c a l i t ă ţ i i
Grădiştea ; a p a t r a , p e t e r i t o r i u l localităţii Crivăţ, c u o suprafaţă d e 6 4 0 h a
şi u n d i g d e 2 , 5 k m ; a e i n c e a , a p ă r a t ă d e u n d i g l u n g d e 8 , 5 k m , cuprinde
o s u p r a f a ţ ă d e 6 8 0 h a şi e s t e s i t u a t ă î n r a z a l o c a l i t ă ţ i l o r B u d e ş t i — G r u i u .
î n lunca Neajlovului i n f e r i o r , p e t e r i t o r i u l localităţilor Grădiştea —
Falaştoaca — B u d e n i , s - a u c o n s t r u i t 7 , 3 k m d i g u r i , c a r e apără d e inundaţii
152 www.cimec.ro PARTEA A IV-A. ECONOMIA.

o suprafaţă d e 1 5 6 5 h a , în c a d r u l a c e s t e i suprafeţe îndiguite f i i n d executate

şi l u c r ă r i d e d e s e c a r e .
P e t e r i t o r i u l localităţilor B r a g a d i r u — Domneşti, în c a d r u l luncii
Sabarului, a u f o s t c o n s t r u i t e 8 , 2 k m d i g u r i , p e n t r u a apăra 1 0 0 0 h a , i a r
î n lunca Dîmboviţei, î n t r e B u d e ş t i şi B u c u r e ş t i , a u f o s t î n d i g u i t e 5 3 2 5 h a
p r i n r e a l i z a r e a a 5 0 k m d i g u r i şi a u f o s t e x e c u t a t e l u c r ă r i d e d e s e c a r e p e
î n t r e a g a s u p r a f a ţ ă . î n lunca Ialomiţei, l a Fierbinţi-Tîrg, s - a u c o n s t r u i t
2 k m d i g u r i p e n t r u a apăra 5 0 h a .
Lucrări d e d e s e c a r e s - a u e x e c u t a t p e v a l e a I l f o v u l u i , în r a z a l o c a l i ­
tăţii Tărtăşeşti, p e o suprafaţă d e 2 3 0 0 h a ; p e v a l e a C o l e n t i n e i , l a C r e ­
v e d i a , p e 2 2 2 0 h a ; p e v a l e a Pasărea, l aO t o p e n i , p e 4 6 7 0 h a ; l a Mihăileşti
p e 4 2 0 h a , l a D r ă g ă n e s c u p e 5 3 h a , în r a z a l a c u l u i S n a g o v ( l a G r u i u —
Siliştea S n a g o v u l u i ) p e 3 5 0 h a .
însă, p e t e r i t o r i u l zonei periurbane s c m a i află întinse t e r e n u r i
s u p u s e i n u n d a ţ i i l o r *.
T e r e n u r i l e m l ă ş t i n o a s e , c r e a t e şi î n t r e ţ i n u t e d e s t a g n ă r i l e apelor
d e p r e c i p i t a ţ i i şi a l e c e l o r s c u r s e d e p e v e r s a n ţ i î n z o n e l e depresionare,
l i p s i t e d e s c u r g e r e , s a u , într-o măsură m a i mică, d e influenţa pînzelor
f r e a t i c e , ocupă suprafeţe m a iînsemnate l a n o r d d e Bucureşti, în r a z a
localităţilor Mogoşoaia — O t o p e n i — T u n a r i (în m a r e parte desecate)
şi l a v e s t d e B u c u r e ş t i , p e t e r i t o r i u l c o m u n e l o r C h i t i l a , C h i a j n a şi D r a g o ­
mireşti-Vale.
A l t e t e r e n u r i mlăştinoase sînt s i t u a t e p e v a l e a N e a j l o v u l u i în r a z a
c o m u n e i Călugăreni, p e v a l e a C o l e n t i n e i . p e v a l e a Dîmboviţei în a m o n t e d e
M o g o ş o a i a , p e v a l e a P a s ă r i i şi p e C o c i o v a l i ş t e a .
în v i i t o r , t e b u i e l u a t e măsuri, p e n t r u a s a n a r e a tuturor mlaştinilor
m a i mari, prin desecări s a uprin crearea d e lacuri, iazuri, c u folosinţe
complexe. D easemenea, sînt n e c e s a r e lucrări d e d e s e c a r e „ p r e v e n t i v ă " p e
t e r e n u r i l e i r i g a t e c e a u p i n z a f r e a t i c ă l a a d î n c i m e m i c ă şi c a r e d i n a c e a s t ă
cauză sînt supuse înmlăştinirii.
P e n t r u prevenirea şi combaterea inundaţiilor provocate d e apele
rîurilor, sînt n e c e s a r e lucrări d e d e v i e r e d e c u r s u r i şi a c u m u l ă r i d e a p e
care să a t e n u e z e viiturile.

4
A s t f e l , c u o f r e c v e n t ă d c 2 — 3 a n i , A r g e ş u l I n u n d A 2 0 0 h a t n raza l o c a l i t ă ţ i i Z o r i l e ,
7 0 0 h a I n t r e B u d a ţi D ă r ă ş t i - I l f o v , i a r l a 5 - 1 0 a n i I n u n d ă 7 0 0 l i a l a C ă s c i o a r e l e şl 1 0 0 h a
l a M a l u S p a r t . S a b a r u l I n u n d ă l a 2 - 3 a n i 1 2 0 0 h a la B o l l n l i n - D e a l şl 3 0 0 h a l a V a l e a
D r a g u l u i , i a r l a 5 - 1 0 ani 1 6 0 0 h a I n z o n a P o t l o g i - F l o r e ş l l ţi 1 4 0 0 h a I n i r e F i o r a s t i şi
P o e n a r i . I n u n d a ţ i i p r o v o c a t e d e a c ţ i u n e a c o m u n ă a A r g e ş u l u i şi S a b a r u l u i , c u o f r e c v e n ţ ă
d e 2 — 3 a n i , s e p r o d u c I n t r e B o l i n t i n - V a l e şi G r ă d i n a r i p c 1 6 0 0 h a , I n t r e Grădinari şl C l i n ­
c e n i p e 2 4 0 0 h a , I n t r e C l i n c e n i şi D ă r ă ş l i - I l f o v p e 0 3 0 0 h a , t n l r c D f l r f i ş t l - I l f o v ş[ G r ă d i ş t e a
p e 3 8 0 0 h a . I n t r e G r ă d i ş t e a ş l Colibaşi p e 1 7 0 0 ha, I n t r e Colibaşi şl I z v o a r e l e p e 1 6 0 0 h a .
D î m b o v i ţ a I n u n d ă l a 2 — 3 a n i 1 0 0 h a i a C o B o b a , 1 5 0 h a I n t r e S a bă r e n i şi D r a g o m i r e ş t i ,
1 0 0 h a l a C h i a j n a , I a r C o l e n t i n a , c u aceeaşi f r e c v e n ţ ă , 1 0 h a l a G h i m p a ţ i , 3 0 h a l a U r z i -
c e a n c a , 2 0 h a îa C i o c ă n e ş t i , 1 0 0 h a l a C h i t i l a — M o g o ş o a i a , 1 5 0 h a l a F u n d e n i — P a n t e l i m o n .
I l f o v u l s e revarsă, t o t l a 2 — 3 a n i , p e 6 0 h a l a G h e r g a n i , p e 5 0 h a l a B r e z o a e l e , p e 2 0 0 h a
l a S ă b â r e n l , I a r I a l o m i ţ a a f e c t e a z ă 6 0 0 h a l a L i p i a , 1 0 0 0 h a I n t r e L i p i a şl F l e r b l n t i - T I r g .
AGRICULTURA
www.cimec.ro 153

Irigaţii. S e c e t e l e c o n s t i t u i e u n a d i n c a r a c t e r i s t i c i l e c l i m a t u l u i z o n e i
p e r i u r b a n e a Bucureştilor. C u t o a t e c ă în l u n c i l e rîurilor u m i d i t a t e a n a t u ­
rală e s t e m a i ridicată, totuşi, datorită s e c e t e l o r c a r e d e s e o r i s e p r e l u n g e s c
d e s t u l d e m u l t , c u l t u r i l e a g r i c o l e a u m u l t d e s u f e r i t . D e a c e e a , acţiunile
î m p o t r i v a s e c e t e i , m a t e r i a l i z a t e p r i n c r e a r e a d e s o i u r i r e z i s t e n t e l a secetă,
p r i n l u c r ă r i a g r o t e h n i c e a d e c v a t e şi m a i a l e s p r i n i r i g a ţ i i , a u l u a t o m a r e
a m p l o a r e în z o n a periurbană a Bucureştilor.
Lucrările d e a m e n a j a r e p e n t r u i r i g a t sînt f o a r t e m u l t f a v o r i z a t e
d e r e l i e f u l a p r o a p e n e t e d şi c u î n c l i n ă r i u ş o a r e , i a r i r i g a ţ i a e s t e a s i g u r a t ă
d e existenţa u n o r b o g a t e r e s u r s e d e apă.
Suprafaţa totală a m e n a j a t ă p e n t r u i r i g a t în z o n a periurbană a
B u c u r e ş t i l o r a f o s t , în 1 9 7 0 , d e 3 2 0 0 0 h a , c e e a c e r e p r e z i n t ă aproape
1 2 % d i n suprafaţa agricolă. D i n a c e a s t a , 1 8 0 0 0 h a a u f o s t a m e n a j a t e
p e n t r u irigaţia p r i n a s p e r s i u n e ( 1 6 2 0 0 h a c u a j u t o r u l c a n a l e l o r deschise,
1 8 0 0 h a c u a l c o n d u c t e l o r î n g r o p a t e ) , 1 2 9 0 0 h a p r i n b r a z d e şi 1 1 0 0
p r i n i n u n d a r e . Suprafaţa arabilă irigată I n 1 9 7 0 a f o s t d e 3 1 6 0 0 h a , adică
1 2 % d i n suprafaţa arabilă totală. P e c u l t u r i , c e l e m a i întinse suprafeţe
irigate a u fost cele d e l e g u m e — a p r o a p e 4 0 % d i n suprafaţa arabilă
irigată, d u p ă c a r e a u u r i n a t p l a n t e l e d e nutreţ — 2 5 % , p o r u m b u l — 2 2 % ,
cartoful — peste 3 % .
î n privinţa repartiţiei g e o g r a f i c e a terenurilor amenajate pentru
i r i g a t s e r e m a r c i dependenţa a c e s t o r a d e c u r s u r i l e d e apă, d e l a c u r i l e
n a t u r a l e , d o a c u m u l ă r i l e a r t i f i c i a l e şi d e p î n z e l e a c v i f e r e , o c o n c e n t r a r e
m a i m a r e lnregistrîndu-se în l u n c i l e ( i n c l u s i v t e r a s e l e ) A r g e ş - S a b a r —
C i o r o g î r l a , D î m b o v i ţ e i şi I a l o m i ţ e i , p r e c u m şi î n C î m p i a d e s u b s i d e n ţ ă ,
p e v & i l e P u n ă r c a şi C o c i o v a l i ş t e a .
F ă c l n d o c o m p a r a ţ i e î n t r e s u p r a f a ţ a i r i g a t ă şi suprafaţa irigabilă
( d i n suprafaţa totală s e s c a d t e r e n u r i l e c u construcţii, c u a p e , c u păduri,
c r o v u r i l e , t e r e n u r i l e în pantă, s o l u r i l e sărăturate e t c . ) , rezultă n e c e s i t a t e a
c o n t i n u ă r i i şi m a i i n t e n s e a l u c r ă r i l o r d e a m e n a j ă r i p e n t r u irigaţii.
8e apreciază că îneă 6 0 — 7 0 % d i n suprafaţa arabilă s e p o a t e ame-
m j a , r e l a t i v uşor, p e n t r u i r i g a t . I n t r e văile c a r e străbat z o n a s e p o t
c o n s t r u i r i m i l e d e l e g ă t u r ă , p r i n c a r e , l a n e v o i e , să t r e a c ă a p a d i n t r - u n
rîu î n a l t u l s u i d i n rìurile c u r g ă t o a r e p e văile c u a c u m u l ă r i . D e a s e m e n e a ,
o sursă d e m i r i p e r s p e c t i v e o c o n s t i t u i e , c o n s i d e r ă m , p î n z e l e a c v i f e r e d e
m a r e a d t u c i i u e . î n s t u d i u a u f o s t l u a t e şi a p e l e u z a t e a l e B u c u r e ş t i l o r ,
c a r e v o r f i f u r n i z a t e d e o staţie d e e p u r a r e mecanică proiectată a s e c o n s t r u i
în s u d a i oraşului. D u p ă estimaţii, c u a p a d e l a această staţie s e p o t i r i g a
3 6 0 0 0 h a , p r i n p o m p a r e , î n c a d r u l c î m p i i l o r C î l n ă u l u i şi M o s t i ş t e i .
A u f o s t î n t o c m i t e m u l t e p r o i e c t e şi s i n t o p i n i i şi m a i m u l t e î n l e g ă ­
tură c u v i i t o a r e l e lucrări d e a m e n a j ă r i p e n t r u irigaţii.
M a r i l e s i s t e m e d e irigaţii p r e v ă z u t e a s e r e a l i z a p e t e r i t o r i u l z o n e i
p e r i u r b a n e a Bucureştilor c u p r i n d în s p e c i a l t e r e n u r i l e c u amenajări m a i
r e d u s e în p r e z e n t . S i s t e m u l „ D î m b o v i ţ a " , a v î n d c a sursă a p e l e d e r e s t i -
tuţie a l e oraşului Bucureşti, s e s u p r a p u n e Cîmpiei Cîlnăului, i a r s i s t e m u l
154 www.cimec.ro PARTEA A IV-A. ECONOMIA

„Mostiştea" c u p r i n d e toată p a r t e a d e e s t a z o n e i p e r i u r b a n e d i n t r e M o s ­
t i ş t e a şi Ş i n d r i l i t a — P a s ă r e a — D î m b o v i ţ a , a v î n d c a s u r s ă d e a p ă c a n a l u l
D u n ă r e — Bucureşti s a u acumulările d e p e v a l e a Mostiştei. P a r t e a d e
n o r d a z o n e i p e r i u r b a n e v a f i divizată în m a i m u l t e s i s t e m e d e irigaţii,
a x a t e p e văile c e f r a g m e n t e a z ă C î m p i a Vlăsiei : s i s t e m u l „ A r g e ş " , B i s t e m u l
„Dîmboviţa-nord", s i s t e m u l „Colentina", s i s t e m u l „Crevedia", s i s t e m u l
„Cociovaliştea", s i s t e m u l „Snagov — Vlăsia", s i s t e m u l „ L a c S n a g o v —
M ă n ă s t i r e a " şi s i s t e m u l „ I a l o m i ţ a ' . T o a t e a c e s t e s i s t e m e v o r f o l o s i a p a
1

r î u r i l o r şi a a c u m u l ă r i l o r e x i s t e n t e s a u p r o i e c t a t e .

CREŞTEREA A N I M A L E L O R

C u o f o a r t e v e c h e tradiţie, creşterea a n i m a l e l o r a înregistrat o d e z ­

v o l t a r e continuă, atingînd u n r i t m f o a r t e r i d i c a t după c e l d e - a l doilea
război m o n d i a l , o d a t ă c u creşterea vertiginoasă a cerinţelor d e produse
a n i m a l i e r e a l e oraşului Bucureşti.
î n evoluţia s a , creşterea a n i m a l e l o r a înregistrat n u n u m a i o d e z v o l ­
t a r e c a n t i t a t i v ă , c i şi o s c h i m b a r e a B t r u c t u r i i şi a p r o d u c ţ i e i m a r f ă .
î n 1 8 8 0 , numărul o v i n e l o r d e p e a c t u a l u l t e r i t o r i u a l z o n e i p e r i ­
u r b a n e a Bucureştilor depăşea 1 4 8 000, p r i n c i p a l e l e a r e a l e d e creştere
a a c e s t o r a f i i n d f o r m a t e d e l u n c i l e A r g e ş - H u b a r , D î m b o v i ţ e i şi I a l o m i ţ e i .
N u m ă r u l c e l m a i m a r e d e o i s e î n r e g i s t r a în l o c a l i t ă ţ i l e V a s i l a ţ i , D r a g o -
mireşti-Vale, Afumaţi, Măgurele, Plătăreşti, G r u i u , Petrăchioaia, I z v o a ­
r e l e — M i r o n e ş t i , D o m n e ş t i , N u c i , V i d r a , F i e r b i n ţ i - T î r g , B r ă n e ş t i şi G l i n a ,
care concentrau peste 1/3 d i n totalul ovinelor.
D u p ă o v i n e , c a număr, u r m a u b o v i n e l e — 7 1 r>00 ( d i n c a r e vaci
2 6 0 0 0 ) , c u o d e n s i t a t e m a i m a r e î n l u n c i l e A r g e ş - S a b a r şi I a l o m i ţ a . C e l e
m a i î n s e m n a t e e f e c t i v e d e b o v i n e s e î n r e g i s t r a u în l o c a l i t ă ţ i l e N u c i , G r u i u ,
B o l i n t i n - V a l e , Fierbinţi-Tîrg, Dragomireşti-Vale, Domneşti, Periş, Vasilaţi,
H o t a r e l e , M o a r a V l ă s i e i , R ă c a r i şi H e r ă ş t i , c a r e d e ţ i n e a u p e s t e 2 6 %
d i n numărul t o t a l d e b o v i n e . Localităţile c u c e l e m a i n u m e r o a s e v a c i d e
l a p t e e r a u N u c i , B o l i n t i n - V a l e , G r u i u , M o a r a Vlăsiei, Dragomireşti-Valc,
V a s i l a ţ i , H o t a r e l e şi P e r i ş .
E f e c t i v u l d e porcine se ridica l apeste 2 1 000, cele m a i numeroase
f i i n d î n l o c a l i t ă ţ i l e H e r ă ş t i , V a s i l a ţ i , P e r i ş , N u c i , M i h ă i l e ş t i , P o t l o g i şi
Ciocăneşti — p e s t e 2 0 % d i n numărul t o t a l d e p o r c i n e .
O d e z v o l t a r e apreciabilă a v e a a p i c u l t u r a în l u n c i l e Ialomiţei, D î m ­
b o v i ţ e i şi A r g e ş - S a b a r , c a şi s e r i c i c u l t u r a î n l u n c a • S ' e a j l o v u l u i ( C ă l u g ă r e n i ,
Brăniştari, B u d e n i , C o m a n a , Grădiştea).
O d a t ă c u i n d u s t r i a l i z a r e a creseîndă a Bucureştilor, c u s o l i c i t a r e a
d i n c e în c e m a i m a r e d e p r o d u s e p e n t r u alimentaţie, creşterea a n i m a l e l o r
a î n r e g i s t r a t n u n u m a i o d e z v o l t a r e î n s e m n a t ă , c i şi o d i v e r s i f i c a r e e v i d e n t ă .
Creşterea b o v i n e l o r , c a r e e r a bazată m a i a l e s p e b o v i n e l e d e m u n c ă ,
a î n c e p u t să d e v i n ă o r a m u r ă i m p o r t a n t ă a z o o t e h n i e i . P r o d u c ţ i a d e l a p t e ,
AGRICULTURA
www.cimec.ro 155

consumată în m a r e p a r t e l o c a l , e r a dirijată d i n c e în c e m a i m u l t spre

oraşul Bucureşti. P r i n c i p a l e l e f u r n i z o a r e e r a u localităţile d i n imediata
a p r o p i e r e a oraşului.
î n t r e c e l e d o u ă războaie m o n d i a l e , c a u r m a r e a cerinţelor m e r e u
m a i m a r i a l e oraşului Bucureşti, creşterea a n i m a l e l o r înregistrează u n
r i t m r a p i d d e d e z v o l t a r e . î n această perioadă, alături d e b o v i n e , porcine
şi p ă s ă r i , o m a r o d e z v o l t a r e î n r e g i s t r e a z ă c r e ş t e r e a c a b a l i n e l o r , a l c ă r o r
r o l i n m u n c i l e a g r i c o l e şi î n t r a n s p o r t d e v i n e d i n c e î n c e m a i i m p o r t a n t .
D u p ă c e l d e - a l d o i l e a război m o n d i a l , c e l e m a i i m p o r t a n t e creşteri
l e î n r e g i s t r e a z ă p ă s ă r i l e , b o v i n e l e şi p o r c i n e l e , î n t i m p c e c a b a l i n e l e , c a
u r m a r e a i n t r o d u c e r i i m a ş i n i l o r d e t r a n s p o r t şi u t i l a j e l o r a g r i c o l e , şi
o v i n e l e , d a t o r i t ă r e d u c e r i i c o n s i d e r a b i l e a p ă ş u n i l o r , s c a d t r e p t a t şi c o n ­
t i n u u (tabelul nr. 20).

TABELUL nr. 2 0

Kfrellvrlc d e a n i m a l e I n a n i l 1B80, 1030 şl 1070

r.iitcKoria de animale 1880 1930 1970

llovliu-. 71 500 95 000 110 000

•1 I n c u r e : v a c i p c n l r u lapte 26 000 50 000 75 000
llllhilllnr, 5 400 530
«Un f u r e : b i v o l i ţ e 3 500
CuliuJIne 23 000 50 000 20 300
l'cirelne 24 000 102 000 124 600
Ovine, 148 000 120 000 103 500
i l l n e a r e c u lină f i n ă şl semi­
nila 65 000
l'.iiprine 2 800 3 000 4 400
Allilne - colonii 18 000
l'Asari 1 100 000 2 500 000

P o întregul t e r i t o r i u a l z o n e i p e r i u r b a n e , d e n s i t a t e a m e d i e a a n i ­
m a l e l o r (calculată l a suprafaţa totală, i n c l u s i v pădurile) e s t e d e 7 1 / 1 0 0 h a
( p r i n t r m i N f o n n a r e a în unităţi vită m a r e — U . V . M . ) , c e l e m a i m a r i v a l o r i
înregiBtrinilii-sc î n c o m u n e l e Bragadiru, Chiajna, Otopeni, Pantelimon,
Popeşti-l.cordeni, Adunaţii-Copăceni, Afumaţi, B e l c i u g a t e l e , Călugăreni,
Ciorogirlu, Crevedia, 3 0 Decembrie, Joiţa, Periş, S n a g o v şi T ă r t ă ş e ş t i .
P e c a t e g o r i i d e t e r e n u r i , d e n s i t a t e a l a 1 0 0h a d e t e r e n a g r i c o l este d e
4 8 U . Y . M . ( b o v i n e , b u b a l i n e , c a b a l i n e , o v i n e şi c a p r i n e ) şi d e 4 7 U . V . M .
l a 1 0 0 h a d c t e r e n a r a b i l ( p o r c i n e şi p ă s ă r i ) .

Creşterea b o v i n e l o r c u o d e z v o l t a r e i m p o r t a n t ă î n t o a t e perioadele
d e t i m p , joacă u n r o l p r i n c i p a l î n a p r o v i z i o n a r e a oraşului Bucureşti c u
l a p t e şi c a r n e .
E f e c t i v e l e d e b o v i n e c e l e m a i i m p o r t a n t e s e înregistrează î n c o m u n e l e
Adunaţii-Copăceni, 3 0 D e c e m b r i e , B r a g a d i r u , C h i a j n a , B e l c i u g a t e l e , Joiţa,
156 www.cimec.ro PARTEA A 1V-A. ECONOMIA

Ciorogîrla, Călugăreni, A f u m a ţ i , Budeşti, C r e v e d i a , S n a g o v , Dragomireşti-

V a l e , D o m n e ş t i şi T ă r t ă ş e ş t i , c a r e c o n c e n t r e a z ă p e s t e 3 6 % d i n numărul
t o t a l d e b o v i n e a l z o n e i p e r i u r b a n e , i a r c e l e m a i m i c i în G r e a c a , Baloteşti,
C o r n e t u , G l i n a , D ă r ă ş t i - I l f o v şi S l o b o z i a - M o a r ă . D e n s i t a t e a m e d i e în
r a p o r t c u t e r e n u l a g r i c o l a lz o n e i p e r i u r b a n e e s t e d e 3 9 6 b o v i n e l a1 0 0 h a ,
c e l e m a i m a r i v a l o r i înregistrîndu-Be în c o m u n e l e Bragadiru, Chiajna,
A d u n a ţ i i - C o p ă c e n i , C i o r o g î r l a , 3 0 D e c e m b r i e şi C o r n e t u .
î n u l t i m i i a n i , m a i a l e s în unităţile a g r i c o l e d e s t a t , s - a u înregistrat
creşteri i m p o r t a n t e a l e e f e c t i v e l o r d e b o v i n e , î n v e d e r e a asigurării oraşului
B u c u r e ş t i c u c a r n e , l a p t e şi p r o d u s e l a c t a t e , î n t r - u n p r o c e n t c î t m a i m a r e .
Atenţia principală s - a îndreptat s p r e creşterea v a c i l o r d e l a p t e , a l căror
e f e c t i v a a t i n s 7 5 0 0 0 în 1 9 7 0 .
Considerînd u n c o n s u m mediu anual d e 8 5 litri lapte proaspăt
(după d a t e l e I n s t i t u t u l u i d e igienă d i n Bucureşti) p e n t r u u n l o c u i t o r a l
oraşului Bucureşti, î n s e a m n ă c ă z o n a periurbană a c o p e r ă n u m a i 5 5 %
d i n n e c e s a r u l c a p i t a l e i d e l a p t e proaspăt. D e a c e e a , cantităţi i m p o r t a n t e
d e l a p t e p r o a s p ă t şi d e p r o d u s e l a c t a t e d i n l a p t e d e v a c ă s î n t a d u s e d i n
afara zonei periurbane.
A v î n d î n v e d e r e c e l e d e m a i s u s , c a şi c o n d i ţ i i l e n a t u r a l e şi e c o n o m i c e
f a v o r a b i l e , s e i m p u n e o d e z v o l t a r e i m p o r t a n t ă a creşterii v a c i l o r d e l a p t e
în z o n a p e r i u r b a n ă a B u c u r e ş t i l o r , a t î t p r i n m ă r i r e a n u m ă r u l u i , c î t şi p r i n
r e a l i z a r e a u n o r producţii m e d i i m u l t m a i m a r i . Z o n a periurbană întruneşte
condiţii f a v o r a b i l e p e n t r u a a s i g u r a într-un t i m p s c u r t o p o n d e r e m u l t
m a i m a r e d i n c o n s u m u l d e l a p t e p r o a s p ă t a l oraşului Bucureşti.
î n s t r u c t u r a p r o d u c ţ i e i m a r f ă de l a p t e ( i n c l u s i v d e r i v a t e l e r e s p e c t i v e )
p r i m u l l o c îl o c u p ă c o o p e r a t i v e l e a g r i c o l e — 4 7 % , după c a r e urmează
u n i t ă ţ i l e a g r i c o l e d e s t a t — 4 3 % şi g o s p o d ă r i U e p e r s o n a l e a l e c o o p e r a ­
torilor — 1 0 % .
î n repartiţia geografică a creşterii v a c i l o r d o l a p t e s e r e m a r c ă c o m u ­
n e l e B r a g a d i r u , Domneşti, C h i a j n a , 3 0 D e c e m b r i e , Adunaţii-Copăceni,
B e l c i u g a t e l e , J o i ţ a , C i o r o g î r l a , A f u m a ţ i , C r e v e d i a , D r a g o m i r e ş t i şi T ă r t ă ­
ş e ş t i , î n p r i v i n ţ a n u m ă r u l u i , şi c o m u n e l e B r a g a d i r u , C h i a j n a , 3 0 D e ­
c e m b r i e , Ciorogîrla, C o r n e t u , Adunaţii-Copăceni, Mogoşoaia, Dragomireşti
şi O t o p e n i , î n c e e a c e p r i v e ş t e d e n s i t a t e a l a 1 0 0 b a t e r e n a g r i c o l .

C r e ş t e r e a p ă s ă r i l o r o c u p ă u n l o c i m p o r t a n t în e c o n o m i a agricolă
a zonei periurbane, constituind u n a d i n principalele ramuri furnizoare
d e p r o d u s e oraşului Bucureşti. Pînă l a s o c i a l i z a r e a a g r i c u l t u r i i , b a z a a v i ­
c u l t u r a e r a reprezentată d e gospodăriile i n d i v i d u a l e , a căror producţie
n u p u t e a a c o p e r i decît în mică măsură n e c e s a r u l s o l i c i t a t d e Bucureşti.
C a u r m a r e a c e r e r i l o r u r i a ş e d e c a r n e d e p a s ă r e şi d e o u ă , a u f o s t
o r g a n i z a t e s e c t o a r e a v i c o l e î n c a d r u l f e r m e l o r d e s t a t şi î n cooperativele
a g r i c o l e şi s - a u c o n s t r u i t m a i m u l t e c o m b i n a t e a v i c o l e d e t i p i n d u s t r i a l .
P r i m u l c o m b i n a t d e a c e s t f e l d i n ţară a f o s t c o n s t r u i t l a C r e v e d i a , i n t r a r e a
s a în f u n c ţ i u n e m a r c î n d u n p a s i m p o r t a n t atît în a p r o v i z i o n a r e a oraşului
B u c u r e ş t i c u c a r n e p r o a s p ă t ă d e p a s ă r e şi c u o u ă , c î t şi î n p r o d u c ţ i a
AGRICULTURA
www.cimec.ro 157

avicolă d e t i p i n d u s t r i a l d i n ţara noastră. î n p r e z e n t , p e t e r i t o r i u l z o n e i ,

p e r i u r b a n e a B u c u r e ş t i l o r s e a f l ă m a i m u l t e c o m b i n a t e şi f e r m e a v i c o l e
( M o g o ş o a i a , B u f t e a , P e r i ş , C r e v e d i a şi M i h ă i l e ş t i , 3 0 D e c e m b r i e , J o i ţ a ,
Pădurea Băneasa — f e r m a A l b a , V o l u n t a r i , P i p e r a e t c . ) .
P e n t r u h r a n a păsărilor unităţilor d e m a i s u s a u f o s t c o n s t r u i t e
t r e i f a b r i c i d e n u t r e ţ u r i c o n c e n t r a t e l a C r e v e d i a , B r a g a d i r u şi P e r i ş .
L a începutul a n u l u i 1 9 7 0 , d i n e f e c t i v u l d e p e s t e 2 , 5 m i l i o a n e păsări,.
6 8 % r e v e n e a u u n i t ă ţ i l o r a g r i c o l e d e s t a t , 6 % c o o p e r a t i v e l o r a g r i c o l e şi
2 6 % gospodăriilor p e r s o n a l e a l e l o c u i t o r i l o r .
î n c e e a c e priveşte repartiţia geografică a păsărilor, c e l m a i m a r e
număr s e înregistrează p e t e r i t o r i u l c o m u n e l o r Crevedia, Mihăileşti,.
Mogoşoaia, 3 0 D e c e m b r i e , V o l u n t a r i , O t o p e n i , Periş, u n d e există unităţile
a v i c o l e d e s t a t , p r e c u m şi î n H o t a r e l e , P o p e ş t i - L e o r d e n i , J i l a v a , F l o r e ş t i , .
F r u m u ş a n i , B o l i n t i n - V a l e , Budeşti, Fierbinţi-Tîrg, Tărtăşeşti, Vasilaţi,.
Pantelimon, M o l i n t i n - D e a l , Dascălu, U l m i , Gruiu, unde cooperativele
a g r i c o l e şi g o x p o d ă r i i l e p e r s o n a l e a c o r d ă i m p o r t a n ţ ă a p r e c i a b i l ă c r e ş t e r i i
păsărilor. C e l e m a i m a r i densităţi l a 1 0 0 h a t e r e n a r a b i l s e înregistrează
în c o m u n e l e C r e v e d i a , M o g o ş o a i a , M i h ă i l e ş t i , 3 0 D e c e m b r i e , O t o p e n i ^
Voluntari, J i l a v a , C h i a j n a , Periş, Dobroeşti, B o l i n t i n - V a l e , Floreşti,.
Snagov.
L a Frumuşani, Vasilaţi şi A f u m a ţ i a u fost organizate complexe
avicole inU'ivooperatiste.
î n u l t i m i i t r e i a n i a u f o s t l i v r a t e oraşului Bucureşti, în m e d i e p e a n , .
1 9 6 5 t c a r n e p r o a s p ă t ă d e p a s ă r e , 3 9 5 t p u i şi a p r o a p e 1 2 0 m i l i o a n e ouă.
R a p o r t l n d u r e n t e cantităţi l a p o p u l a ţ i a oraşului Bucureşti rezultă u n c o n ­
s u m m e d i u d e 0 , 1 5 0 k g c a r n e p a s ă r e şi m a i m u l t d e 7 o u ă p e lună p e n t r u
fiecare locuitor a l capitalei.

e r r a r m i p o r c i n e l o r a înregistrat în u l t i m e l e d o u ă d e c e n i i o i m p o r ­
t a n ţ ă coiiMiderabilă şi s - a r e m a r c a t p r i n c r e a r e a d e f e r m e d e t i p i n d u s t r i a l , ,
c u m e s t * I . A . t t . Periş, în c a r e s e a p u c ă c e l e m a i m o d e r n e m e t o d e d e creştere
a porclnolur.
I n 1 9 7 0 , a p r o a p e 3 2 % d i n e f e c t i v u l d e p o r c i n e aparţineau gospodă­
r i i l o r p e r e n n a l e a l e l o c u i t o r i l o r , 4 8 % u n i t ă ţ i l o r a g r i c o l e d e s t a t şi 2 0 %
unităţilor c o o p e r a t i s t e .
CB repartiţie geografică, c e l e m a i m a r i e f e c t i v e d e p o r c i n e s e înre-
g i s t r e a i ă i n c o m u n e l e P e r i ş , G ă n e a s a , .Joiţa, P a n t e l i m o n , Otopeni,
Popeşti-Leordeni, S n a g o v , C r e v e d i a , B r a g a d i r u , Dascălu, Afumaţi, 3 0
D e c e m b r i e şi B u d e ş t i , c a r e c o n c e n t r e a z ă p e s t e 5 3 % d i n n u m ă r u l t o t a l
a l p o r c i n e l o r d i n z o n a periurbană.
C e l e l a l t e c a t e g o r i i d e a n i m a l e n u prezintă importanţă p e n t r u c a r a c ­
t e r u l p e r i u r b a n a l e c o n o m i e i a g r i c o l e , p r a c t i c a r e a creşterii a c e s t o r a n i m a l e
d a t o r î n d u - s e t r a d i ţ i e i şi, m a i a l e s , n e v o i l o r l o c a l e . P r o d u c ţ i a l o r e s t e f o a r t e
puţin legată d e cerinţele oraşului Bucureşti.
158 www.cimec.ro PARTEA A IV.A. ECONOMIA

PRODUCŢIE Şl C O N S U M

C a r a c t e r u l d e agricultură periurbană, în t o a t ă c o m p l e x i t a t e a s a ,
s e m a t e r i a l i z e a z ă , m a i a l e s , î n s t r u c t u r a p r o d u c ţ i e i a g r i c o l e m a r f ă şi a
l i v r ă r i l o r c ă t r e o r a ş — î n s p e c i a l p e n t r u p r o d u s e l e p e r i s a b i l e şi d e s e z o n ,
a l căror v o l u m uriaş e s t e s o l i c i t a t z i l n i c s a x i a n o t i m p u a l .

CONSIDERAŢII ISTORICE

Belaţiile oraş-zonă a u început o d a t ă c u funcţia d e tîrg a Bucureştilor,

însă, aşa d u p ă c u m s - a arătat l a u n u l d i n c a p i t o l e l e p r e c e d e n t e , n u m a i
d u p ă 1 8 6 0 a c e s t e r e l a ţ i i a u u n c a r a c t e r p e r m a n e n t şi n e c e s a r , manifes-
t î n d u - s e î n d e o s e b i p r i n f u r n i z a r e a d e p r o d u s e a g r i c o l e şi f o r ţ ă d e m u n c ă .
D a c ă în a c e a perioadă, a p r o v i z i o n a r e a oraşului Bucureşti c u p r o d u s e
a g r i c o l e e r a legată în p r i m u l rînd d e i n d u s t r i a alimentară, m a i tîrziu,
alături d e cerinţele m e r e u creseînde a l e unităţilor i n d u s t r i a l e v e c h i s a u
n o i , c o n s u m u l p o p u l a ţ i e i n e c e s i t ă c a n t i t ă ţ i d i n c e î n c e m a i m a r i şi s o r t i ­
m e n t e d i n c e în c e m a i v a r i a t e .
î n j u r u l c a p i t a l e i î n c e p s ă s e f o r m e z e p r e o c u p ă r i şi s p e c i a l i z ă r i l e g a t e
d e a p r o v i z i o n a r e a oraşului c u p r o d u s e a g r i c o l e v e g e t a l e şi animaliere,
î n s p e c i a l p e r i s a b i l e şi d e c o n s u m zilnic. Satele din imediata apropiere
a u d e v e n i t p r i n c i p a l e l e f u r n i z o a r e d e l a p t e şi p r o d u s e l a c t a t e p r o a s p e t e ,
aprovizionînd oraşul z i l n i c f i e p r i n pieţe, f i e d i r e c t l a d o m i c i l i i l e orăşenilor
s o l i c i t a n ţ i , i a r s a t e l e s i t u a t e î n l u n c i l e c u s o l u r i p r o p i c e şi c u p o s i b i l i t ă ţ i
d e irigaţie s - a u t r a n s f o r m a t în b a z e legumicole.
înainte de 1900, p r i n c i p a l e l e l o c a l i t ă ţ i f u r n i z o a r e d e p r o d u s e a g r i ­
cole — vegetale şi a n i m a l i e r e — e r a u P l u m b u i t a , D u d e ş t i - C i o p l e a , M ă r -
cuţa, C o l e n t i n a , A n d r o n a c h e , B ă n e a s a , C r l n g o ş i şi C i u l e ş t i , c a r e m a i
t î r z i u a u f o s t î n g l o b a t e l a o r a ş , p r e c u m şi F u n d e n i şi D o b r o e ş t i . D e a s e ­
m e n e a , u n r o l însemnat în a c o p e r i r e a cerinţelor d e p r o d u s e a g r i c o l e îl
a v e a u şi c a r t i e r e l e m ă r g i n a ş e a l e o r a ş u l u i , c a r e c o n s t i t u i a u o a d e v ă r a t ă
zonă legumicol-zootehnică, a i căror l o c u i t o r i s e o c u p a u c u l e g u m i c u l t u r a
şi c r e ş t e r e a v a c i l o r d e l a p t e .
După 1900, z o n a f u r n i z o a r e d e p r o d u s e a g r i c o l e s - a e x t i n s , a j u n g î n d
c a în p r e a j m a p r i m u l u i război m o n d i a l să cuprindă, alături d e localităţile
m a i s u s c i t a t e , d i n t r e c a r e u n e l e ajunseseră a p r o a p e l i p i t e " d e oraş,
şi s a t e l e J i l a v a , P o p e ş t i - L e o r d e n i , C ă ţ e l u , P a n t e l i m o n , O t o p e n i , Mogo­
ş o a i a , C h i a j n a , D u d u , R o ş u , C h i t i l a şi B r a g a d i r u . T o a t e l o c a l i t ă ţ i l e a c e s t e a
f u r n i z a u o r a ş u l u i , z i l n i c , l a p t e şi p r o d u s e l a c t a t e , i a r J i l a v a , P o p e ş t i -
L e o r d e n i , B r a g a d i r u , C h i a j n a şi l e g u m e .
între 1915 şi 1930, z o n a d o a p r o v i z i o n a r e ş i - a p ă s t r a t a c e l a ş i c a r a c t e r
c u p r e d o m i n a n ţ ă zootehnică, extinzîndu^se, a p r o a p e u n i f o r m în j u r u l
oraşului, a s u p r a localităţilor B e r c e n i , Glina, Cernica, Tunari, Drago-
m i r e ş t i - V a l e , D o m n e ş t i , C l i n c e n i , M ă g u r e l e şi 3 0 D e c e m b r i e . î n această
AGRICULTURA
www.cimec.ro 15*

perioadă începe să s e schiţeze, p r i n curenţii d e p r o d u s e a g r i c o l e , p r o f i l u l

l e g u m i c o l , l o c a l i z a t , în p r i m u l rînd, în s a t e l e d e p e valea Sabarului.
După 1930 şi phiă în 1945, zona d e aprovizionare s-aextins m a i
a l e s în l u n c i l e rîurilor, c a r e d e v i n p r i n c i p a l e l e b a z e l e g u m i c o l e . Céa m a i
î n s e m n a t ă e x t e n s i u n e s c f a c e în p a r t e a d e s u d a oraşului, în l u n c a A r g e ş -
Sabar, u n d e localităţile Copăceni, Colibaşi, Vărăşti, V a l e a D r a g u l u i ,
I z v o a r e l e şi H e r ă ş t i d e v i n c u n o s c u t e p e n t r u producţia l o r d e l e g u m e .
D e a s e m e n e a , i n pârlea d e v e s t a c a p i t a l e i , s e evidenţiază localităţile
l e g u m i c o l e C i o r o g î r l a , D î r v a r i , C o r n e t u şi D ă r ă ş t i . D e s i g u r , şi î n a i n t e
d e 1 9 3 0 , u n e l e d i n t r e a c e s t e localităţi f u r n i z a u Bucureştilor d i v e r s e p r o d u s e
a g r i c o l e , d _ a r a c e a s t a s e f ă c e a s p o r a d i c şi i z o l a t , f ă r ă s ă c o n s t i t u i e o p r e ­
o c u p a r e p e r m a n e n t ă , e u i m p o r t a n ţ ă p r i m o r d i a l ă şi p r o f i l l e g a t d e c e r i n ­
ţele oraşului.
Perioada 191') —1960, cînd e x t i n d e r i m a i e v i d e n t e a u a v u t l o c
n u m a i în p â r l e a n o r d - v e s t i c ă ( S l o b o z i a - M o a r a — J o i ţ a — B o l i n t i n - V a l e —
G r ă d i n a r i ) , HI* c a r a c t e r i z e a z ă m a i m u l t p r i n a c c e n t u a r e a aprovizionării
o r a ş u l u i e u c a n t i t ă ţ i m a r i şi v a r i a t e d e p r o d u s e l e g u m i c o l e şi a n i m a l i e r e
şi d e c i p r i n d e f i n i t i v a r e a c o n ţ i n u t u l u i p e r i u r b a n a l a g r i c u l t u r i i s a l e . P r i n ­
c i p a l i i curenţi d e p r o d u s e c a r e s e a d a u g ă în această p e r i o a d ă sînt d o m i n a ţ i
d e c a r t o f i şi v a r z ă , p e r u t a S l o b o z i a - M o a r a — T ă r t ă ş e ş t i — B u c u r e ş t i .
Ultima perioadă, intre 1960 şi 1970, e s t e d o m i n a t ă n u a t î t d e e x t i n ­
d e r i t e r i t o r i a l e , c i t m a iales d e d e f i n i t i v a r e a c a r a c t e r u l u i p e r i u r b a n a l
a g r i c u l t u r i i , d e relaţiile s t r ì n s e o r a ş - z o n ă p e r i u r b a n ă .

PRODUCŢIA AGRICOLA

I n a n i i I ! M ! 9 şi 1 9 7 0 , v a l o a r e a p r o d u c ţ i e i a n u a l e v e g e t a l e a r e p r e z e n t a t
aproape d i n v a l o a r e a totală a producţiei a n u a l e a g r i c o l e , i a r a c e l e i
a n i m a l i e r e p e s t e 3 0 % . C a structură socială, v a l o a r e a a c e s t e i producţii
a g r i c o l e * a r e p a r t i z a t a s t f e l : întreprinderilor a g r i c o l e d e s t a t 49,0%.
( 2 1 , 9 % iiniinală, 2 7 , 1 % v e g e t a l ă ) , c o o p e r a t i v e l o r a g r i c o l e d e p r o d u c ţ i e
4 0 , 3 % ( 3 3 . 2 % vegetală, 7 , 1 % animală), gospodăriilor p e r s o n a l e a l e
l o c u i t o r i l n r 1 0 , 7 % ( 1 0 , 0 % v e g e t a l ă , 0 , 7 % animală)."
S t r u c t u r a producţiei g l o b a l e e s t e dominată d e c e r e a l e , după c a r e
u r m e a r . A « a r f o f i i şi l e g u m e l e , c r e ş t e r e a a n i m a l e l o r ( l a p t e şi c a r n e peste
9 0 % ) şi p l a n t e l e p e n t r u i n d u s t r i a l i z a r e .
Cel»- u n i i m a r i v a l o r i a b s o l u t e a l e p r o d u c ţ i e i c e r e a l i e r e s e g r u p e a z ă
î n c a d r u l c î m p i i l o r C î l n ă u l u i , M o s t i ş t e i şi V l ă s i e i ( F i e r b i n ţ i - T î r g , F u n d e n i ,
Sineştl, Vasilaţi, D a s c ă l u , Plătăreşti, P e t r ă c h i o a i a ) .
V a l o a r e a producţiei l e g u m i c o l e ( c a r t o f i , l e g u m e ) s e situează p e l o c u l
d o i în s t r u c t u r a p r o d u c ţ i e i a g r i c o l e t o t a l e , î n r e g i s t r î n d î n s ă v a l o r i f o a r t e
d i f e r i t e d e l a o l o c a l i t a t e l a a l t a , în funcţie d e repartiţia geografică a
culturilor' respective.
C e l e m a i m a r i v a l o r i a l e producţiei l e g u m i c o l e sînt r e a l i z a t e d e
c o m u n e l e Popeşti-Leordeni, O t o p e n i , Dobroeşti, B e r c e n i , Vărăşti, J i l a v a , .
160 www.cimec.ro PARTEA A IV.A. ECONOMIA

V a l e a D r a g u l u i , Domneşti, B r e z o a e l e , C l i n c e n i , Fierbinţi-Tîrg, Lunguleţu.

M a r e a m a j o r i t a t e a c o m u n e l o r c i t a t e e s t e situată în i m e d i a t a a p r o p i e r e
a oraşului Bucureşti s a u în l u n c a Argeş-Sabar.
V a l o a r e a producţiei l e g u m i c o l e e s t e p r e d o m i n a n t ă în r a p o r t c u
celelalte categorii d e produse v e g e t a l e şi a n i m a l i e r e în cooperativele
agricole d i n J i l a v a , Popeşti-Leordeni, P a n t e l i m o n , O t o p e n i , Dudeşti,
Dobroeşti, C h i a j n a , D u d u , Măgurele, C e r n i c a , T î n g a n u , Sinteşti, B e r c e n i ,
C l i n c e n i , 3 0 D e c e m b r i e , D o m n e ş t i , Ciorogîrla, p o n d e r i l e c e l e m a i r i d i c a t e
î n r e g i s t r î n d u - s e î n c o o p e r a t i v e l e l i m i t r o f e o r a ş u l u i B u c u r e ş t i ( D o b r o e ş t i şi
Dudeşti — p e s t e 8 0 % d i n v a l o a r e a producţiei v e g e t a l e , D u d u — 7 9 % ,
P a n t e l i m o n , Popeşti-Leordeni — p e s t e 6 0 % , O t o p e n i , C h i a j n a , C e r n i c a —
peste 5 0 % ) .
C e a m a i ridicată v a l o a r e a producţiei p l a n t e l o r p e n t r u i n d u s t r i a l i z a r e
e s t e o b ţ i n u t ă î n F i e r b i n ţ i - T î r g , M o a r a V l ă s i e i , V a s i l a ţ i şi F u n d e n i , O g r e ­
z e n i , P l ă t ă r e ş t i şi G r ă d i n a r i .
D u p ă v a l o a r e a producţiei v i t i c o l e , p e p r i m e l e l o c u r i s e situează
G r e a c a şi H o t a r e l e , D ă r ă ş t i - V l a ş c a , A d u n a ţ i i - C o p ă c e n i şi O g r e z e n i , i a r
• d i n p u n c t d e v e d e r e p o m i c o l , J i l a v a , P o p e ş t i - L e o r d e n i şi A d u n a ţ i i - C o p ă c e n i .
C e l e m a i r i d i c a t e v a l o r i a l e producţiei d e l a p t e d e v a c ă sînt o b ţ i n u t e
• d e c o o p e r a t i v e l e a g r i c o l e d i n O t o p e n i şi B e r c e n i , C r e v e d i a , J i l a v a , P o p e ş t i -
L e o r d e n i , D o m n e ş t i , C l i n c e n i , Vasilaţi" şi A f u m a ţ i .

APROVIZIONAREA ORAŞULUI BUCUREŞTI

P e r i o a d a u l t i m i l o r z e c e a n i , î n c e e a c e p r i v e ş t e v o l u m u l şi s t r u c t u r a
producţiei a g r i c o l e d e s t i n a t e oraşului Bucureşti, s e p o a t e c a r a c t e r i z a c a
o etapă d e d e f i n i t i v a r e , d e p u n e r e d e a c o r d între producţia agricolă a
z o n e i p e r i u r b a n e şi c e r i n ţ e l e d e c o n s u m a l e o r a ş u l u i . A n a l i z a p r o d u c ţ i e i
marfă a a g r i c u l t u r i i z o n e i p e r i u r b a n e , m a l a l e s în p e r i o a d a 1968—1970,
r e l i e f e a z ă n u n u m a i t r e a p t a s u p e r i o a r ă a a c e s t o r r e l a ţ i i î n p r e z e n t , c i şi
t e n d i n ţ e l e , p o s i b i l i t ă ţ i l e d e m ă r i r e şi d e d i v e r s i f i c a r e a l e p r o d u c ţ i e i a g r i c o l e
în condiţiile u n o r cerinţe m u l t m a i m a r i a l e c a p i t a l e i n o a s t r e în continuă
d e z v o l t a r e e c o n o m i c ă şi d e m o g r a f i c ă .
î n a n i i 1 9 6 8 , 1 9 6 9 şi 1 9 7 0 , p r o d u c ţ i a a g r i c o l ă l i v r a t ă a n u a l d e z o n a
periurbană a Bucureştilor a f o s t în m e d i e d e 3 7 5 000 d e t o n e produse
v e g e t a l e şi d e 6 8 2 0 0 d e t o n e p r o d u s e a n i m a l i e r e .
D i n v a l o a r e a totală a p r o d u s e l o r e x p e d i a t e oraşului Bucureşti d e
z o n a s a p e r i u r b a n ă , p e s t e 7 0 % r e v i n p r o d u s e l o r v e g e t a l e şi a p r o a p e 3 0 %
c e l o r a n i m a l i e r e . î n s t r u c t u r a livrărilor d e p r o d u s e v e g e t a l e , l o c u l p r i n c i p a l
î l d e ţ i n l e g u m e l e şi c a r t o f i i — 7 7 , 4 % ( d i n c a r e l e g u m e l o r l e r e v i n 6 3 , 9 % ) ,
c e e a c e dovedeşte funcţia n e t legumicolă a z o n e i p e r i u r b a n e , relaţiile
s t r ì n s e d i n t r e o r a ş şi z o n ă ( f i g . 1 3 ) .
Datorită cerinţelor m a r i a l e i n d u s t r i e i a l i m e n t a r e bucureştene, o
p o n d e r e î n s e m n a t ă î n c a d r u l p r o d u s e l o r a g r i c o l e l i v r a t e a u şi p l a n t e l e
p e n t r u i n d u s t r i a l i z a r e — f l o a r e a s o a r e l u i şi s f e c l a d e z a h ă r — a p r o a p e
www.cimec.ro
www.cimec.ro
www.cimec.ro
AGRICULTURA
www.cimec.ro 161

5 % ( d i n c a r e 3 , 4 % f l o a r e a s o a r e l u i ) . Livrările d e f r u c t e , cărora l e r e v i n
2 , 5 % d i n v a l o a r e a totală a p r o d u s e l o r v e g e t a l e , s e efectuează m a i a l e s
p r i m ă v a r a şi v a r a , î n s t r u c t u r a l o r p r e d o m i n i m i c a i s e l e , c i r e ş e l e , c ă p ş u n i l e
şi p i e r s i c i l e .
D i n t r e p r o d u s e l e a n i m a l i e r e , c e a m a i m a r e v a l o a r e e s t e înregistrată
d e c a r n e — 3 7 , 3 % d i n v a l o a r e a totală a producţiei a n i m a l e , după c a r e
u r m e a z ă o u ă l e — 3 2 , 0 % şi l a p t e l e d e v a c ă — 2 1 , 6 % .
G a o f o a r t e s u g e s t i v ă şi e d i f i c a t o a r e d i f e r e n ţ i e r e t e r i t o r i a l ă a a p r o ­
vizionării considerăm a f i a c e e a în funcţie d e „ c u r e n ţ i i d e produse"
suprapuşi p e căile d c comunicaţie p e c a r e s e canalizează t r a n s p o r t u r i l e .
A c e s t m o d d e a n a l i z ă , c a r e p r e z i n t ă f e n o m e n u l n u n u m a i t e r i t o r i a l , c i şi,
m a i a l e s , d i n a m i c , redă mişcarea în spaţiu a p r o d u s e l o r . C a r a c t e r i s t i c i l e
a r e a l e l o r s a u B u b z o n e l c a s t f e l s t a b i l i t e sînt p u s e în e v i d e n ţ ă d e v o l u m u l
şi s t r u c t u r a „ c u r e n ţ i l o r d e a p r o v i z i o n a r e " c a r e , l a r î n d u l l o r , s î n t î n s t r î n s ă
l e g ă t u r ă c u s t r u c t u r a p r o d u c ţ i e i a g r i c o l e şi c u r e ţ e a u a d e c ă i d e c o m u n i c a ţ i e .
S u p r a p u n l i i d u - s c reţelei r u t i e r e , c u r e n ţ i i d e a p r o v i z i o n a r e a p a r şi
e i c a o reţea, c u d i f e r i t e ramificaţii — d e o s e b i t e p r i n importanţa p e c a r e
o a u — , a v î n d o e x t i n d e r e şi o d e n s i t a t e în f u n c ţ i e d e d i m e n s i u n i l e s u b z o n e i
r e s p e c t i v e şi d o i n t e n s i t a t e a l i v r ă r i l o r sale (fig. 14).
1 . Arealul de aprovizionare Ciolpani — Otopeni, c e l m a i întins în
suprafaţă, a r e c a arteră p r i n c i p a l ă c o l e c t o a r e şoseaua B u c u r e ş t i — Ploieşti,
spre care „eonfluează" a l t e c i n c i a r t e r e s e c u n d a r e (Periş — C o c i o c ,
Siliştea S n a g o v u l u i — C i o l p a n i — Tlncăbeşti, N u c i — S n a g o v , Fierbinţi-
T î r g — M o a r a Vlăsiei, B a l o t e ş t i — O t o p e n i ) . P r i n c i p a l a s a c a r a c t e r i s t i c ă e s t e
dată d e v o l u m u l m a i r i d i c a t a l l e g u m e l o r , s f e c l e i d e zahăr, l a p t e l u i proaspăt
d e v a c ă , o u ă l o r şi p r o d u s e l o r l a c t a t e . A c e s t a r e a l f u r n i z e a z ă 6 , 1 % d i n
v o l u m u l t o t u l d e l a p t e proaspăt d i r i j a t s p r e Bucureşti d i n întreaga zonă
periurbană, p e s t e 2 6 % d i n c e l d e ouă, p e s t e 1 1 % d i n c e l d e c a r n e , aproape
1 0 % d i n c a n t i t a t e a totală d e smîntînă, a p r o a p e 1 6 % d i n brînza d e v a c ă
şi p e s t e 2 5 % d i n b r î n z a d e o a i e , p r e c u m şi p e s t e 1 0 % d i n c e r e a l e , peste
3 8 % d i n s f e c l a d e z a h ă r şi 7 % d i n c e a d e l e g u m e .

I n c e e a c e priveşte , , t i m p u l d e a p r o v i z i o n a r e " , adică d u r a t a m e d i e

c e s e s c u r g e d e l a încărcare pînă l a descărcare, datorită întinderii m a r i
a a r e a l u l u i e s t e d e s t u l d e diferită. î n funcţie d e depărtare, t i m p u l d e a p r o ­
v i z i o n a r e m i depăşeşte 9 0 d e m i n u t e , a v î n d în v e d e r e s t a r e a f o a r t e b u n ă
d e c i r c u l a i ic a t u t u r o r a r t e r e l o r r u t i e r e . T i m p u l d e a p r o v i z i o n a r e n us e
s u p r a p u n e decît u n e o r i c u i z o c r o n e l e d e l a t r a n s p o r t u l d e călători, avînd
a l t e otadiţii ( d e t r a s e e , d e m i j l o a c e d e t r a n s p o r t e t c . ) .
2. Arealul Tunari, u n u l d i n t r e c e l e m a i r e d u s e c a suprafaţă — d i n
c a r e c a u z ă şi p a r t i c i p a r e a s a c a n t i t a t i v ă e s t e n e î n s e m n a t ă — , s e a x e a z ă
p e ş o s e a u a D i m i e n i — T u n a r i ( n e a s f a l t a t ă ) şi T u n a r i — B u c u r e ş t i ( a s f a l ­
tată). I m p o r t a n ţ a c e a m a i m a r e în s t r u c t u r a curenţilor d e p r o d u s e o a u
l e g u m e l e , l a p t e l e d e v a c ă şi b r î n z a d e o a i e , i a r t i m p u l d e t r a n s p o r t s e
limitează l a c i r c a 3 0 d e m i n u t e .

11 - C. 630
162 www.cimec.ro PARTEA A IV-A. ECONOMIA

3 . Arealul Ştefăneşti, d e a s e m e n e a puţin întins, esté r e p r e z e n tat

d e localităţile D a s c ă l u , B u n c u şi S t e f ă n e ş t i . C u r e n ţ i i s ă i d e p r o d u s e se
suprapun p e şoseaua D a s c ă l u — Ştefăneşti — Bucureşti, p r o d u s e l e c u
importanţa c e a m a i m a r e f i i n d l e g u m e l e şi c e r e a l e l e . T i m p u l m a x i m d e
transport este d e circa 6 0 d e minute.

Fig. 1 4 . — Curenţi Şi a r e a l e d e a p r o v i z i o n a r e .

4. Arealul Afumaţi — Sineşti — Petrăchioaia, a x a t p e şoseaua B u c u ­

reşti — Urziceni spre care converg m a i multe trasee colectoare secundare,
cuprind e localităţile F u n d e n i ( c o r n . Dobroeşti), V o l u n t a r i , Afumaţi,
Lilieci, Sineşti — p e şoseaua Bucureşti — U r z i c e n i , Pitească, Şindrilita —
AGRICULTURA
www.cimec.ro 163

p e ramificaţia d e p e v a l e a Şindrili t e i , M o a r a D o m n e a s c ă , Găneasa, C o -

z i e n i — p e v a l e a P a s ă r e a , M ă i n e a s c a — p e v a l e a M o s t i ş t e i şi P e t r ă ­
c h i o a i a , V î n ă t o r i , C r e a ţ ă şi S u r l a r i — p e ş o s e a u a a s f a l t a t ă P e t r ă c h i o a i a —
Afumaţi. A c e s t a r e a l a r e o p a r t i c i p a t e m a i însemnată l a a p r o v i z i o n a r e a
Bucureştilor c u l a p t e d e vacă — p e s t e 5 % , m i e r e — p e s t e 2 4 % , peşte —
a p r o a p e 1 0 % , c a r n e — p e s t e ,15 % , briază d e o a i e — p e s t e 1 0 % , f r u c t e —
p e s t e 1 3 % . F o a r t e d i f e r i t , i n f u n c ţ i e d e d i s t a n ţ e şi d e s t a r e a t r a s e e l o r d e
c i r c u l a ţ i e , t i m p u l d e t r a n s p o r t p r e z i n t ă v a l o r i c e s e î n s c r i u î n t r e 2 0 şi
90 d e minute.
5 . Arealul Brăneşti, cuprinzînd localităţile P a n t e l i m o n , Brăneşti,
P a s ă r e a , V a d u A n e i , B e l c i u g a t e l e , C o j e ş t i , V ă r b i l ă u , C î n d e a s c a şi I z l a z ,
e s t e a x a t p e şoseaua Bucureşti — Călăraşi, căreia i s e ataşează a r t e r e l e
d i n s p r e B e l c i u g a t e l e şi V a d u A n e i . C u r e n ţ i i d e a p r o v i z i o n a r e a i a c e s t u i
a r e a l b e n e f i c i a z ă d e c o n d i ţ i i b u n e d e t r a n s p o r t şi s î n t d o m i n a ţ i c a i m p o r ­
tanţă d e f l o a r e a s o a r e l u i — a p r o a p e 2 0 % d i n c a n t i t a t e a totală livrată
d e z o n a periurbană, c e r e a l e — p e s t e 9 % , l a p t e d e vacă — 6 % , peşte —
5 % , gogoşi d c m ă t a s e — 5 2 % .
0 . Arealul Cernica — Vasilaţi, a x a t p e şoseaua neasfaltată d e p e
stìnga D î m b o v i ţ e i , c u p r i n d e localităţile C e r n i c a (pînă a i c i f i i n d şosea a s f a l ­
tată), T i n g a m i , F u n d e n i , Plătăreşti, Păroaia, Piţigaia, D o r o b a n ţ u , P o d u
P i t a r u l u i , C u e u e ţ i , G ă l b i n a ş i , V a s i l a ţ i şi P o p e ş t i . î n s t r u c t u r a p r o d u s e l o r ,
c a n a l i z a t e p e u ns i n g u r c u r e n t d e a p r o v i z i o n a r e c u cîteva m i c i ramificaţii,
importanţa c e a m a i m a r e o a u c e r e a l e l e — 1 1 % d i n v o l u m u l t o t a l l i v r a t
d e z o n a periurbană, f l o a r e a s o a r e l u i — a p r o a p e 2 0 % , l a p t e l e d e o a i e —
3 1 % şi m i e r e a 1 7 % . D a t o r i t ă stării d e s t u l d e n e c o r e s p u n z ă t o a r e a reţelei
d e căi d e c o m u n i c a ţ i e d e a i c i , t i m p u l d e t r a n s p o r t a j u n g e l a 9 0 d e m i n u t e
şi c h i a r m a i m u l t î n a n o t i m p u r i l e p l o i o a s e .
7 . Armlul Glina s e a x e a z ă p e ş o s e a u a l i ă l â c e a n c a — G l i n a — B u c u ­
r e ş t i şi c u t e a l c ă t u i t d i n l o c a l i t ă ţ i l e B ă l ă c e a n e a , P o ş t a , C ă l d ă r a r u , G l i n a ,
M a n o l a c h e «i Căţelii. C a r a c t e r i s t i c a s a e s t e d a t ă d e v o l u m u l m a i m a r e a l
l e g u m e l o r , l u p l e l u i şi p r o d u s e l o r lactate.
8 . Analul Frumuşani — Budeşti — Hotarele, a x a t p e şoseaua naţio­
n a l ă B u r n i r s i i - O l t e n i ţ a şi p e r a m i f i c a ţ i a s p r e G r e a c a , c u p r i n d e loca­
l i t ă ţ i l e Popi-şliI L e o r d e n i , O r ă ş t i , P o s t ă v a r i , P ă d u r i ş u , F r u m u ş a n i , P a s ă r e a ,
B u c i u m e m , ( i n i i u , Budeşti, Herăşti, Miloşeşti, H o t a r e l e , I z v o a r e l e , Teiuşu,
C r i v ă ţ , G r e a c a . X b o i u şi P u ţ u G r e c i . T r a s e u l p r i n c i p a l , d e s t u l d e l u n g , a l
curenţilor d e a p r o v i z i o n a r e îndeplineşte condiţii f o a r t e b r i n e d e t r a n s p o r t ,
însă u n e l e porţiuni a l e ramificaţiilor s e c u n d a r e se suprapun p e d r a m u r i
n e a s f a l t e l e , c e e a c e f a c e c a t i m p u l m a x i m d e t r a n s p o r t să ajungă l a c i r c a
două o r e .
O u o participaţie însemnată l a a p r o v i z i o n a r e a c a p i t a l e i , curenţii
d e p r o d u s e a i a c e s t u i a r e a l diferă d e s t u l d e m u l t d e l a o porţiune l a a l t a ,
însă c a trăsătură esenţială a s a e s t e p o n d e r e a m a i m a r e a l e g u m e l o r —
p e s t e 1 6 % d i n c a n t i t a t e a totală livrată d e z o n a periurbană oraşului
Bucureşti, a c e r e a l e l o r — 1 5 % , florii-so are lui — 2 3%, a fructelor —
a p r o a p e 2 3 % , a s t r u g u r i l o r — p e s t e 2 5 % , a l a p t e l u i d e vacă — p e s t e
164 www.cimec.ro PARTEA A IV-A. ECONOMIA

1 0 % , a l a p t e l u i d e o a i e — 2 8 % , a m i e r i i — a p r o a p e 1 6 % , a cărnii — 9 % ,
a brînzei d e v a c ă — 9 % . D u p ă c u m s e v e d e , c u r e n t u l d e a p r o v i z i o n a r e a l
a c e s t u i a r e a l c o n c e n t r e a z ă n u n u m a i u n m a r e v o l u m , c i şi o m a r e d i v e r ­
sitate d e produse agricole.
9 . Arealul Vidra — Vărăşti — Colibaşi, c u u nprincipal curent d e
a p r o v i z i o n a r e f o r m a t d i n u n i r e a a d o u ă ramificaţii, c u p r i n d e localităţile
B e r c e n i , V i d r a , Creţeşti, D o b r e n i , Vărăşti, V a l e a D r a g u l u i , Cîmpurelu,
C o l i b a ş i , G o s t i n a r i şi M i r o n e ş t i . U n a d i n r a m i f i c a ţ i i l e a c e s t u i c u r e n t s e
s u p r a p u n e p e u nd r u m n e a s f a l t a t , c e e a c e d u c e l a t r a n s p o r t u r i n e c o r e s p u n ­
z ă t o a r e p e n t r u p r o d u s e l e p e r i s a b i l e şi l a c o n s u m a r e a u n u i t i m p d e a p r o ­
vizionare d e aproape 9 0 d e m i n u t e .
A c e s t a r e a l a r e o p a r t i c i p a t e d e s t u l d e î n s e m n a t ă şi d i v e r s ă l a
aprovizionarea oraşului Bucureşti, p r i n t r e p r i n c i p a l e l e sale produse
înscriindu-se l e g u m e l e — a p r o a p e 1 4 % , c a r t o f i i t i m p u r i i — 1 0 % , p r o d u s e l e
l a c t a t e şi l a p t e l e p r o a s p ă t .
1 0 . Arealul Copăceni — Comana — Călugăreni, c u o întindere mare,
d i s p u n e d e o reţea m a i dezvoltată d e a r t e r e d e t r a n s p o r t .
a ) P r i n c i p a l u l c u r e n t d e a p r o v i z i o n a r e s e s u p r a p u n e şoselei B u c u ­
reşti — G i u r g i u — p î n ă l a A d u n a ţ i i - C o p ă c e n i — şi a p o i d r u m u l u i a s f a l t a t
s p r e C o m a n a , colectînd p r o d u s e l e a g r i c o l e d i n localităţile J i l a v a , Sinteşti,
30 Decembrie, Copăceni, Adunaţii-Copăceni, Dărăşti-VIaşca, V a r l a a m ,
M o g o ş e ş t i , G r ă d i ş t e a , F a l a ş t o a c a , C o m a n a şi B u d e n i . D a t o r i t ă d i s t a n ţ e l o r
d e s t u l d e m a r i , t i m p u l d e a p r o v i z i o n a r e a t i n g e l,r> o r e , c e e a c e este m u l t
p e n t r u produsele c u u ng r a d m a i m a r e d e perisabilitate.
A c e s t u i c u r e n t d e a p r o v i z i o n a r e îi r e v i n a p r o a p e 1 0 % d i n c a n t i t a t e a
d e l e g u m e dirijată s p r e Bucureşti d i n e o n a periurbană, p e s t e 2 7 % d i n
c e a d e f r u c t e ( î n t r e c a r e s e r e m a r c ă c i r e ş e l e , c ă p ş u n i l e şi s m e u r a ) , p e s t e
1 1 % d i n c e a d e s t r u g u r i , p e s t e 9 % d i n c e a d e ouă.
b ) A d o u a arteră c o l e c t o a r e , repreeentată d e şoseaua naţională
î n t r e A d u n a ţ i i - C o p ă c e n i şi C ă l u g ă r e n i , c a n a l i z e a z ă c a n t i t ă ţ i r e d u s e d e
p r o d u s e , î n t r e c a r e m a i i m p o r t a n t e s î n t c e r e a l e l e şi l a p t e l e d e v a c ă . L o c a ­
l i t ă ţ i l e d c a i c i s î n t C ă l u g ă r e n i , B r ă n i ş t a r i şi V l a d Ţ e p e ş , i a r t i m p u l d e
a p r o v i z i o n a r e d e p ă ş e ş t e o o r ă . P r o d u s e l e d i n B u d e n i sînl d i r i j a t e u n e o r i
şi p e a c e a s t ă a r t e r ă .
1 1 . Arealul Măgurele, c e l m a i m i c c a suprafaţă d i n c a u z a desfă­
şurării r e d u s e î n l u n g i m e a reţelei r u t i e r e , e s t e a x a t p e şoseaua asfaltată
M ă g u r e l e — B u c u r e ş t i şi p e a l t e d o u ă a r t e r e s e c u n d a r e reprezentate d e
drumurile dinspre Dărăşti-Ilfov, P r u n i şi D u m i t r a n a . C a r a c t e r i s t i c a
a c e s t u i c u r e n t d e a p r o v i z i o n a r e e s t e dată d e l e g u m e , d e l a p t e l e d e vacă
şi p r o d u s e l e l a c t a t e şi d e t i m p u l d e a p r o v i z i o n a r e r e d u s l a 3 0 — 4 5 d e
minute.
1 2 . Arealul Bragadiru — Mihăileşti, c u a x a principală formată d i n
şoseaua Bucureşti — A l e x a n d r i a , c u p r i n d e localităţile c o m u n e l o r Braga­
d i r u , C o r n e t u , M i h ă i l e ş t i şi B u t u r u g e n i . C u r e n t u l u i d e a p r o v i z i o n a r e c e
AGRICULTURA
www.cimec.ro 165

s e s u p r a p u n e şoselei a s f a l t a t e i s e ataşează alţi d o i curenţi d e a p r o v i z i o n a r e

d i n s p r e B u t u r u g e n i şi N o v a c i . î n s t r u c t u r a p r o d u s e l o r l i v r a t e d e a c e s t
a r e a l , importanţa c e a m a i m a r e o a u ouăle — p e s t e 3 4 % d i n c a n t i t a t e a
t o t a l a a producţiei marfă d e ouă a z o n e i p e r i u r b a n e , l a p t e l e d e vacă — 7 % ,
l e g u m e l e — a p r o a p e 0 % , c e r e a l e l e — 5 % , c a r n e a — 1 8 % şi g o g o ş i l e d e
mătase — 2 6 % .
T i m p u l d e t r a n s p o r t e s t e în g e n e r a l s a t i s f ă c ă t o r p e n t r u produsele
p e r i s a b i l e , i n s ă I n l o c a l i t ă ţ i l e e x t r e m e , B u t u r u g e n i şi N o v a c i , e l a t i n g e o o r ă .
1 3 . Arealul Domneşti, r e d u s l a localităţile c o m u n e i D o m n e ş t i , e s t e
străbătut d e o singură arteră d e circulaţie, p e c a r e s e dirijează u n c u r e n t
de aprovizionare f o r m a t m a i m u l t d i n l e g u m e şi l a p t e d e v a c ă . T i m p u l
de aprovizionare esle situat s u b 3 0 d e m i n u t e .
1 4 . Arealul Ciorogîrla — Bolintin-Vale — Găiseni, străbătut d e o
largă reţea d o a r t e r e d e circulaţie, a r e o întindere d i n t r e c e l e m a i m a r i
şi c o n c e n t r e a z ă n u m e r o a s e l o c a l i t ă ţ i . C u r e n ţ i i d c a p r o v i z i o n a r e , s u p r a p u ş i
p e căile d e c o m u n i c a ţ i e , a u configuraţia u n e i reţele h i d r o g r a f i c e bine
d e z v o l t a t e . P r i n c i p a l u l a x a l a c e s t e i reţele e s t e r e p r e z e n t a t d e şoseaua
asfaltată c e n i n i b a t e localităţile Ciorogîrla, B o l i n t i n - D e a l , B o l i n t i n - V a l e ,
P a l a n c a , H t o e n c ş t i , G ă i s e n i şi C ă r p e n i ş u , l a c a r e c o n f l u e a z ă m a i m u l t e
a r t e r e s e c u n d a r e c e canalizează curenţii d c a p r o v i z i o n a r e d i n localităţile
G r ă d i n a r i şi T i n t a v a ; H o b a i a , O g r e z e n i şi M a l u S p a r t ; D r ă g ă n e a s c a ,
T r e s t i e n l , U l m i , I c o a n a , P o e n a r i şi M o ş t e n i ; F l o r e ş t i şi S t o e n e ş t i ; C ă s c i o a ­
r e l e şi P o d i i l ' o p a N a e . C a u r m a r e a î n t i n d e r i i d e s t u l d e m a r i a a c e s t u i a r e a l ,
curenţii x & i d e a p r o v i z i o n a r e prezintă diferenţe î n s e m n a t e , însă v o l u m u l
p r o d u s e l o r l i v r a t e e s t e r e l a t i v r e d u s , deţinînd p o n d e r i m i c i în r a p o r t c u
a l t e a r e a l e d e a p r o v i z i o n a r e , i a r t i m p u l m a x i m d e a p r o v i z i o n a r e depăşeşte
d o u ă o r e . Particularităţile s t r u c t u r i i p r o d u s e l o r m a r f ă sînt r e p r e z e n t a t e
d e p o n d e r i l e m a i r i d i c a t e a l e s f e c l e i d e z a h ă r , c e r e a l e l o r , c a r t o f i l o r şi m i e r e i .
1 . 1 . Arealul Chiajna — Joiţa s e axează p e u n d r u m modernizat,
c a r e dirijează c u r e n t u l d e a p r o v i z i o n a r e f o r m a t d i n p r o d u s e l e localităţilor
C h i a j n a , D u d u , D r a g o m i r e ş t i - D e a l , B î c u , J o i ţ a şi C o s o b a . A r t e r a s e c u n d a r ă
e s t e f o r m i l i A d i n c u r e n t u l d e a p r o v i z i o n a r e c e străbate localităţile D r a -
g o m l r o ş i i V a l e , Z u r b a u a şi S ă b ă r e n i . T i m p u l d e a p r o v i z i o n a r e m a x i m
este d m l .
C i i r u c t e r i s t i c a a c e s t u i a r e a l e s t e dată d e p o n d e r i l e însemnate a l e
l e g u m e l i i r , c a r t o f i l o r şi m a i a l e s a l e l a p t e l u i d c v a c ă — a p r o a p e 1 0 % d i n
c a n t i t a t e ; , lotală livrată d e z o n a periurbană.
I t i . Arealul Tărtăşeşti — Răcari — Potlogi, desfăşurat d e - a ' l u n g u l
şoseW naţionale Bucureşti — Piteşti, e s t e d o m i n a t d e i m p o r t a n ţ a d e o ­
sebită a c a r t o f i l o r — p e s t e 2 5 % d i n c a n t i t a t e a totală d e c a r t o f i livrată
d e z o n a periurbană, d i n c a r e o m a r e p a r t e c a r t o f i t i m p u r i i . P o n d e r i însem­
n a t e m u i r e v i n c e r e a l e l o r , l e g u m e l o r , s f e c l e i d e z a h ă r şi l a p t e l u i d e v a c ă .
C u r e n t u l u i d e a p r o v i z i o n a r e c e s e desfăşoară p e a x a principală d e
c i r c u l a ţ i e şi c a r e p o l a r i z e a z ă p r o d u s e l e a g r i c o l e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r C h i t i l a ,
G u l i a , T ă r t ă ş e ş t i , S l o b o z i a - M o a r ă şi L u n g u l e ţ u i s e a d a u g ă a l t e c î t e v a
166 www.cimec.ro PARTEA A IV-A. ECONOMIA

a r t e r e p e c a r e s î n t d i r i j a t e p r o d u s e l e d i n G h e r g a n i , R ă c a r i şi B î l d a n a ;
P o t l o g i , R o m â n e ş t i şi P o i a n a ; B r e z o a i a şi B r e z o a e l e .
T i m p u l d e a p r o v i z i o n a r e este destul de diferit, pentru localităţile
e x t r e m e e l ajungînd l a a p r o a p e două o r e .
1 7 . Arealul Buftea — Crevedia e s t e a x a t p e şoseaua Bucureşti —
Ploieşti, a v î n d c a trăsături esenţiale, în c e e a c e priveşte a p r o v i z i o n a r e a
cu produse agricole, ponderile m a i ridicate a l ecerealelor — peste 1 0 %
d i n v o l u m u l t o t a l d e c e r e a l e l i v r a t d e z o n a periurbană, s f e c l e i d e zahăr —
p e s t e 1 3 % , f r u c t e l o r — a p r o a p e 1 4 % şi m a i a l e s a l e p r o d u s e l o r a n i m a l i e r e :
o u ă — a p r o a p e 3 8 % , l a p t e d e v a c ă — 1 5 % , c a r n e — a p r o a p e 2 0 % (în
s p e c i a l d e p a s ă r e ) , b r î n z a d e v a c ă şi d e o a i e , p e ş t e — 6 3 % .
P r i n c i p a l a arteră d e circulaţie c a r e străbate localităţile Mogoşoaia,
B u f t e a şi C r e v e d i a p r i m e ş t e şi c u r e n ţ i i d e p r o d u s e a i a r t e r e l o r s e c u n d a r e —
V i z u r e ş t i şi U r z i c e a n c a , C i o c ă n e ş t i şi S a m u r c a ş i . T i m p u l d e a p r o v i z i o n a r e
e s t e s i t u a t s u b o oră.
O p a r t e d i n a c e ş t i c u r e n ţ i s e f o r m e a z ă şi s e d e z v o l t ă n u m a i p e t e r i ­
t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e ( T u n a r i , Ştefaneşli, C e r n i c a — Vasilaţi, G l i n a ,
M ă g u r e l e , D o m n e ş t i şi C h i a j n a — Joiţa), c u u r m a r e a s i t u a ţ i e i t e r i t o r i a l e
şi f u n c ţ i o n a l e a c ă i l o r d e c o m u n i c a ţ i e r e s p e c t i v e . A l t e a r e a l e s î n t a x a t e
p e c ă i d e c o m u n i c a ţ i e p e c a r e s î n t d i r i j a t e p r o d u s e a g r i c o l e şi d i n a f a r a
z o n e i p e r i u r b a n e , însă m a j o r i t a t e a absolută a v o l u m u l u i curenţilor d e
a p r o v i z i o n a r e e s t e f o r m a t ă d i n produsele a r e a l u l u i r e s p e c t i v d i n c a d r u l
zonei periurbane.

FORŢA D E MUNCĂ ÎN E C O N O M I A AGRICOLĂ

C a o c a r a c t e r i s t i c ă a z o n e l o r p e r i u r b a n e , şi î n p r i m u l r î n d a c e l e i a
oraşului B u c u r e ş t i , e s t e t e n d i n ţ a creşterii l i p s e i d e f o r ţ ă d e m u n c ă p r o p r i e
c a r e s ă a s i g u r e n e c e s a r u l d i n s e c t o r u l a g r i c o l . C a u z e l e c o n s t a u în a t r a g e r e a
u n e i însemnate părţi d i n populaţia activă a z o n e i d e către activităţile
p r o d u c t i v e şi t e r ţ i a r e d i n o r a ş u l B u c u r e ş t i s a u d i n c e n t r e l e i n d u s t r i a l e
ale zonei.
D i n a c e s t e c a u z e , f e r m e l e d e s t a t şi c o o p e r a t i v e l e a g r i c o l e s î n t n e v o i t e
s ă a d u c ă f o r ţ ă d e m u n c ă , în p e r i o a d e l e d e v î r f , d i n a f a r a z o n e i p e r i u r b a n e .
î n a n u l 1 9 7 0 , populaţia aptă d c muncă d i n z o n a periurbană a B u c u ­
reştilor s e c i f r a l a p e s t e 2 3 5 0 0 0 d e l o c u i t o r i . R a p o r t a t ă l a t e r e n u l a g r i c o l ,
p o p u l a ţ i a a p t ă d e m u n c ă s c o a t e în r e l i e f g r a d u l d e înzestrare a a g r i c u l t u r i i
c u f o r ţ a d e m u n c ă , e v i d e n ţ i a z ă u n e l e trăsături t e r i t o r i a l e a l e relaţiilor
d i n t r e a g r i c u l t u r ă şi f o r ţ a d e m u n c ă . C e l e m a i m a r i d e n s i t ă ţ i d e p o p u l a ţ i e
a p t ă d e m u n c ă în r a p o r t c u t e r e n u l a g r i c o l s e înregistrează în c o m u n e l e
C o r n e t u şi B o l i n t i n - V a l e ( p e s t e 3 0 0 d e p e r s o a n e l a 1 0 0 h a t e r e n a g r i c o l ) ,
D ă r ă ş t i - I l f o v şi D o b r o e ş t i ( p e s t e 2 0 0 ) , V o l u n t a r i , C h i a j n a , M ă g u r e l e ,
Floreşti, C i o l p a n i ( p e s t e 150).
AGRICULTURA
www.cimec.ro 167

I n u l t i m i i t r e i a n i ( 1 9 0 8 — 1 9 7 0 ) , d i n întreaga populaţie aptă d e

m u n c ă , n u m a i 4 5 % a l u c r a t e f e c t i v în c o o p e r a t i v e l e a g r i c o l e d e p r o d u c ţ i e ,
r e s t u l angajîndn-se i n s e c t o a r e neagricole.
U t i l i z a r e a forţei d c m u n c ă î n agricultură e v i d e n ţ i a z ă c a d e f i c i t a r e
l o c a l i t ă ţ i l e l e g u m i c o l e şi c e l e d o r m i t o r .
B a l a n ţ a forţei d e m u n c ă d i n agricultură, a d i c ă r a p o r t u l d i n t r e n e c e s a r
şi e x i s t e n t , a r a t ă e ă f o r ţ a d e m u n c ă , l a n i v e l u l a c t u a l d e m e c a n i z a r e ,
prezintă m a r i diferenţieri d e l a o l o c a l i t a t e l a a l t a , înregistrîndu-se a r e a l e
c u o balanţă negativă.
P e n t r u a c a l c u l a balanţa forţei d e m u n c ă s - a l u a t în c o n s i d e r a r e
t e r e n u l a r a b i l c o n v e n ţ i o n a l şi n e c e s a r u l d e f o r ţ ă d e m u n c ă p e n t r u u n
h e c t a r t e r e n a r a b i l convenţional. P e b a z a a c e s t o r două v a l o r i s - a obţinut
balanţa forţei d e m u n c ă p e n t r u f i e c a r e l o c a l i t a t e în p a r t e , balanţă c a r e
p e r m i t e a n a l i z a forţei d e m u n c ă d i n a g r i c u l t u r ă n u n u m a i î n p r e z e n t ,
c i şi î n p e r s p e c t i v ă , în c o n d i ţ i i l e m e c a n i z ă r i i m a i a v a n s a t e a l u c r ă r i l o r
agricole.
P e bar.» balanţei forţei d e m u n c ă în a g r i c u l t u r ă a m e l a b o r a t indicele
balanţei forţri de muncă în agricultură, care reprezintă raportul
d i n t r e b ă l a n ţ i i f o r ţ e i d e m u n c ă şi p o p u l a ţ i a c a r e a c t i v e a z ă î n a g r i c u l t u r ă

lb = —- fl
' " • 1 0 0 {Pa e s t e p o p u l a ţ i a a c t i v ă c a r e l u c r e a z ă în d o m e n i i
/'«
a g r i c o l e , I a r Pn e s t e n e c e s a r u l d e f o r ţ ă d e m u n c ă l a u n h e c t a r t e r e n a r a b i l
convenţional ( f i g . 1 5 ) .
D u p ă a c e s t i n d i c e , p e t e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e s e evidenţiază u n
a r e a l I n C î m p i a d e s u b s i d e n ţ ă şi a l t u l i n C î m p i a S n a g o v u l u i c u i n d i c e
a l b a l a n ţ e i forţei d e m u n c ă c u v a l o r i p o z i t i v e , p r e c u m şi m a i m u l t e c e n t r e
s i t u a t e m a i a l e s î n l u n c i l e N e a j l o v u l u i , D î m b o v i ţ e i , A r g e ş - S a b a r şi î n
c î m p i i l e M u r n a z , C î l n ă u şi M o s t i ş t e a . C e n t r e l e c u i n d i c e n e g a t i v s e l o c a ­
l i z e a z ă I n n u d u l şi s u d - v e s t u l o r a ş u l u i B u c u r e ş t i , p r e c u m şi î n l u n c a A r g e ş -
S a b a r şl t ' i n i p i a C o l e n t i n e i .

C O M P L E X E L E T E R I T O R I A L E D E PRODUCŢIE A G R I C O L A

O d a t ă c u e v o l u ţ i a a g r i c u l t u r i i , în c u p r i n s u l z o n e i p e r i u r b a n e s - a u
înregistrai^ s i m o d i f i c ă r i t e r i t o r i a l e î n c a r a c t e r u l a g r i c u l t u r i i , î n c o m p l e x e l e
a g r i c o l e r e a u c a r a c t e r i z a t a n u m i t e suprafeţe, m a i m a r i s a u m a i m i c i .
A c e s t e c o m p l e x e t e r i t o r i a l ea g r i c o l e a u c o r e s p u n s u n o r e t a p e d e d e z v o l t a r e
a e c o n o m i e i a g r i c o l e şi a u f o s t c a r a c t e r i z a t e d e s p e c i f i c u l p r o d u c ţ i e i g l o b a l e
m a r f ă , i n p r i m u l r î n d , şi d e s t r u c t u r a t e r e n u r i l o r c u l t i v a t e , î n a l d o i l e a r î n d .
înainte d e p r i m u l război m o n d i a l , p e a c t u a l u l t e r i t o r i u a l z o n e i
p e r i u r b a n e a Bucureştilor s e evidenţiau t r e i c o m p l e x e t e r i t o r i a l e a g r i c o l e ,
în funcţie d e v a l o a r e a producţiei m a r f ă :
1. Complexul cerealier-zootehnic s e s u p r a p u n e a l u n c i i Argeş-Sabar
dintre C i o r o g î r l a — T î n t a v a şi B u d e ş t i , C î m p i e i C î l n ă u l u i , l u n c i i D î m b o -
168 www.cimec.ro PARTEA A IV-A. ECONOMIA

viţei d i n t r e Dragomireşti-Vale şi B u d e ş t i , p r e c u m şi p o r ţ i u n i l o r c î m p i i l o r
d e e s t şi n o r d s i t u a t e î n i m e d i a t a a p r o p i e r e a Bucureştilor. Producţia
globală marfă e r a formată d i n circa 50 % Cereale, 40 % produse animaliere
(în s p e c i a l lină, brînză d e o a i e , piei d eanimale), 10 % alte produse agricole.
2 . Complexul zootehnic-cerealier, cuprinzînd r e s t u l z o n e i periur­
b a n e , c u excepţia a p a t r u m i c i a r e a l e , e r a c a r a c t e r i z a t d e p o n d e r e a m a i
m a r e a p r o d u s e l o r a n i m a l i e r e (brînză, lînă, p i e i , a n i m a l e v i i , m i e r e ) — c i r c a
5 5 % . C e r e a l e l e r e p r e z e n t a u p e s t e 3 5 % d i n producţia globală marfă, i a r
în c a d r u l c e l o r l a l t e c u l t u r i ( 1 0 % ) u n l o c p r i n c i p a l r e v e n e a leguminoaselor
p e n t r u b o a b e şi c a r t o f u l u i .
3 . Complexul viticol-cerealier-zootehmc, format d i n patru areale
d i s p a r a t e — u n u l î n t r e G r e a c a şi P r u n d u , a l t u l î n t r e V a r l a a m şi N o v a c i ,
a l t r e i l e a l a s u d u l Bucureştilor, i a r u l t i m u l în r a z a localităţilor P a n t e ­
l i m o n , D o b r o e ş t i şi F u n d e n i — p r e z e n t a o îmbinare r e l a t i v apropiată a
p o n d e r i l o r p r o d u s e l o r v i t i c o l e , c e r e a l i e r e şi animaliere.
D u p ă p r i m u l r ă z b o i m o n d i a l , î n c a d r u l p r o d u c ţ i e i m a r f ă îşi f a c
a p a r i ţ i a şi s e d e z v o l t ă c o n t i n u u l e g u m e l e , p l a n t e l e p e n t r u i n d u s t r i a l i z a r e
şi f r u c t e l e . P r i n a v î n t u l d e o s e b i t î n r e g i s t r a i d e a g r i c u l t u r a z o n e i peri­
u r b a n e , s u b influenţa directă a oraşului Bucureşti, producţia marfă s e
m ă r e ş t e c o n s i d e r a b i l c a n t i t a t i v şi s e d i v e r s i f i c ă , c e e a c e a r e c a u r m a r e
o m o d i f i c a r e substanţială a t i p u r i l o r g e o g r a f i c e d o agricultură. I n p e r i o a d a
1935—1938 se distingeau cinci c o m p l e x e teritoriale agricole, diferenţiate
d e s t u l d e b i n e d e c a r a c t e r u l producţiei g l o b a l e marfă :
1 . Complexul cerealier-legumicol-zootehnio reprezenta o îmbinare
a producţiei g l o b a l e d e 4 0 %c e r e a l e , 2 5 % l e g u m e şi c a r t o f i , 2 0 %
produse animaliere, restul fiind plante pentru industrializare, legumi­
n o a s e b o a b e , p e p e n i e t c . A c e s t c o m p l e x g e o g r a f i c d e agricultură e r a
f r a g m e n t a t î n m a i m u l t e a r e a l e , c a r e p r e z e n t a u şi u n e l e d e o s e b i r i cali­
t a t i v e : C î m p i a d e s u b s i d e n ţ ă , l u n c i l e A r g e ş - S a b a r şi D î m b o v i ţ e i .
2 . Complexul cerealier-zootehnie cuprindea teritoriul d i n jurul
oraşului Bucureşti, c u o e x t e n s i u n e m a i m a r e i n p a r t e a sudică, f i i n d c a r a c ­
t e r i z a t d e o s t r u c t u r ă a p r o d u c ţ i e i g l o b a l e m a r f ă în c a r e c e r e a l e l e d e ţ i n e a u
6 0 % , produsele animaliere 2 5 % , restul revenind plantelor pentru indus­
t r i a l i z a r e , l e g u m e l o r , p e p e n i l o r , f r u c t e l o r şi l e g u m i n o a s e l o r p e n t r u b o a b e .
în c a d r u l producţiei a n i m a l e s e r e m a r c a l a p t e l e proaspăt, f u r n i z a t
m a i a l e s , în m o d z i l n i c , d e localităţile B e r c e n i , O t o p e n i , C h i t i l a , Mogoşoaia
şi F r u m u ş a n i .
3 . Complexul cerealier-zootehnic-plarâe pentru, industrializare ocupa
partea n o r d - v e s t i c ă , n o r d i c ă şi e s t i c ă . a actualei zone periurbane.
C a r a c t e r u l p r o d u c ţ i e i s a l e g l o b a l e e r a d a t d e c e r e a l e — 4 0 % (în c a d r u l
cărora c e a m a i m a r e v a l o a r e o înregistra g r i u l ) , p r o d u s e a n i m a l i e r e — 3 0 %
( m a i a l e s b r î n z ă d e o i şi l î n ă ) , p l a n t e p e n t r u i n d u s t r i a l i z a r e — 1 0 % ( f l o a r e a
s o a r e l u i şi s f e c l ă d e z a h ă r ) , r e s t u l r e v e n i n d l e g u m e l o r , f r u c t e l o r , l e g u m i ­
noaselor pentru boabe, pepenilor etc.
www.cimec.ro
www.cimec.ro
www.cimec.ro
AGRICULTURA
www.cimec.ro 169

4 . Complexul viticol-cerealier, redus c a suprafaţă, s e întindea în

r a z a l o c a l i t ă ţ i l o r G r e a c a , H o t a r e l e , I z v o a r e l e , T e i u ş u şi M i r o n e ş t i , f i i n d
c a r a c t e r i z a t p r i n p o n d e r i d e 4 5 % a l e producţiei g l o b a l e v i t i c o l e , d e 4 0 %
a l e p r o d u c ţ i e i g l o b a l e c e r e a l i e r e (în s p e c i a l grîu), i a r r e s t u l d e p r o d u c ţ i a
a n i m a l ă , p l a n t e p e n t r u i n d u s t r i a l i z ă r i ( t u t u n şi f l o a r e a s o a r e l u i ) , legu­
m i n o a s e p e n t r u b o a b e etc.
5 . Complexul viticol-pomicol-cerealier c u p r i n d e a r a m a d i n s p r e Argeş
şi N e a j l o v a Cîmpiei N e a j l o v u l u i situată între localităţile Dărăşti-
V l a ş c a şi C ă l u g ă r e n i . î n c a d r u l p r o d u c ţ i e i g l o b a l e m a r f ă a a c e s t u i c o m p l e x ,
p r o d u s e l e v i t i c o l e deţineau 3 5 % , c e l e p o m i c o l e 2 5 % , i a r c e l e cerealiere
2 5 % , restul revenind plantelor pentru industrializare, produselor ani­
maliere, leguminoaselor pentru boabe e t c .
D u p ă c e l d e - a l d o i l e a război m o n d i a l , v a l o a r e a producţiei agricole
m a r f ă s e m o d i f i c ă f o a r t e m u l t , r e f l e c t i n d u - n e în m o d e v i d e n t şi a s u p r a
c a r a c t e r e l o r spaţiale a l e a g r i c u l t u r i i t e r i t o r i u l u i p e r i u r b a n . î n 1 9 7 0 , zona
periurbană a Bucureştilor c o r e s p u n d e a , d i n p u n c t u l d e v e d e r e a l s t r u c t u r i i
şi v a l o r i i p r o d u c ţ i e i , tipului geografic periurban d e agricultură, c a r e p r e ­
z i n t ă c a r a c t e r e p r o p r i i în r a p o r t c u a l t e l i p u r i g e o g r a f i c e d e a g r i c u l t u r ă
d e p e t e r i t o r i u l ţării.
Particularităţile a c e s t u i t i p sînt r e p r e z e n t a t e d e v a l o r i l e d o m i n a n t e ,
în s t r u c t u r a p r o d u c ţ i e i m a r f ă , a l e p r o d u s e l o r a g r i c o l e v e g e t a l e solicitate
d e o r a ş şi a l e c e l o r c a r e p a r t i c i p ă i n d i r e c t l a a c o p e r i r e a c e r i n ţ e l o r u r b a n e ,
p r e c u m şi a l e p r o d u s e l o r a n i m a l i e r e c e H « c e r z i l n i c şi în s t a r e p r o a s p ă t ă
p e pieţele oraşului.
în c a d r u l t i p u l u i g e o g r a f i c p e r i u r b a n , i nc a r e 6 0 — 6 5 % d i n v a l o a r e a
producţiei a g r i c o l e marfă r e v i n p r o d u s e l o r l e g u m i c o l e şi a n i m a l i e r e , s e
d e o s e b e s c , i n f u n c ţ i e d e s t r u c t u r a p r o d u c ţ i e i g l o b a l e m a r f ă şi d e p a r t i ­
cularităţile g e o g r a f i c e l o c a l e , şase c o m p l e x e t e r i t o r i a l e a g r i c o l e ( f i g . 1 6 ) :
1. Complexul legumicol-zootehnic este caracterizat prin ponderea
marc a l e g u m e l o r şi p r o d u s e l o r a n i m a l i e r e în c a d r u l p r o d u c ţ i e i globale
marfa, c ă r o r a l e r e v i n 5 5 şi, r e s p e c t i v , 3 5 % , r e s t u l f i i n d r e p r e z e n t a t d e
cereale, plante pentru industrializare, fructe e t c .Acest complex este
formal clin două a r e a l e .
P r i m u l , m a i î n t i n s , e s t e s i t u a t i n v e s t u l şi s u d - v e s t u l o r a ş u l u i B u c u ­
reşti, i n t r e D r a g o m i r e ş t i - V a l e — C h i a j n a şi 3 0 D e c e m b r i e — S i n t e ş t i ,
f i i n d a x a t p e v a l e a S a b a r u l u i , p e v a l e a C i o r o g î r l e i şi p e o m i c ă p o r ţ i u n e d i n
v a l e a D î m b o v i ţ e i . A c e s t a r e a l prezintă o m a r e v a r i e t a t e în p r o d u c ţ i a l e g u ­
m i c o l ă marfă ( a r d e i , v i n e t e , roşii, varză, rădăcinoase, z a r z a v a t u r i e t c . ) ,
c a r e e s t e i n t o t a l i t a t e dirijată s p r e oraşul Bucureşti. P r o d u s e l e timpurii
a u o p o n d e r e a p r e c i a b i l ă , în u l t i m i i u n i i n r e g i s t r î n d o c r e ş t e r e e v i d e n t ă
şi c e l e e x t r a t i m p u r i i . î h c a d r u l p r o d u c ţ i e i a n i m a l e , p r i n c i p a l u l l o c îl o c u p ă
l a p t e l e — l i v r a t z i l n i c , î n s t a r e p r o a s p ă t ă , o r a ş u l u i B u c u r e ş t i — şi p r o d u ­
s e l e l a c t a t e , d u p ă c a r e u r m e a z ă c a r n e a — în s p e c i a l d e b o v i n e şi p o r c i n e —
şi o u ă l e . L e g u m e l o r şi p r o d u s e l o r a n i m a l i e r e l e r e v i n p e s t e 9 0 % d i n p r o ­
ducţia agricolă marfă a a c e s t u i a r e a l . D e a s e m e n e a , r o l u l u n o r p u t e r n i c e
170 www.cimec.ro PARTEA A IV-A. ECONOMIA

unităţi a g r i c o l e d e s t a t , c a c e l e d e l a D u d u , B r a g a d i r u , 3 0 D e c e m b r i e , e s t e
f o a r t e m a r e î n s t r u c t u r a şi m ă r i m e a p r o d u c ţ i e i a g r i c o l e m a r f ă . A i c i e s t e
şi o m a r e f e r m ă a v i c o l ă d e t i p i n d u s t r i a l ( l a 3 0 D e c e m b r i e ) , o f e r m ă
industrială ( l a 3 0 D e c e m b r i e ) , c a r e valorifică i n d u s t r i a l ( m e z e l u r i , p r o d u s e
l a c t a t e , c o n s e r v e d i n c a r n e , l e g u m e şi f r u c t e ) p r o d u s e l e a g r i c o l e l o c a l e ,
p r e c u m şi o f a b r i c ă d e c o n s e r v e d e l e g u m e şi f r u c t e ( l a B r a g a d i r u ) .

Fig. 16. - Complexele Icrilo/lale dc a n d u c t l e agricola tijţl970.

A l d o i l e a a r e a l e s t e s i t u a t în s u d - c s t p Bucureştilor, p e v a l e a C o l e n ­
t i n e i şi v a l e a D î m b o v i ţ e i , c u p r i n z î n d t e r i t o r i i l e c o m u n e l o r D o b r o e ş t i ,
P a n t e l i m o n , C e r n i c a şi P o p e ş t i - L e o r d e n i . î n c a d r u l p r o d u c ţ i e i s a l e g l o b a l e ,
legumelor l e revin peste 4 7 % , iar produselor animaliere aproape 3 0 % ,
AGJHCULTU RA www.cimec.ro
^\ 17"|

V
c e r e a l e l e , p l a n t e l e p e n t r u i n d u s t r i a l i z a r e , rţuctele, l e g u m i n o a s e l e p e n t r u
b o a b e e t c . deţinînd r e s t u l d c 2 3 % . C a r a c t e r i s t i c a a c e s t u i a r e a l e s t e dată
d e l o c u l p r i n c i p a l p e c a r e l e g u m e l e d e seră ( t o m a t e ) îl o c u p ă în s t r u c t u r a
producţiei g l o b a l e l e g u m i c o l e ( p e s t e 3 0 % d i n v a l o a r e a producţiei l e g u ­
m i c o l e ) , p r e c u m şi d e p o n d e r e a î n s e m n a t ă p e c a r e o r e p r e z i n t ă l e g u m e l e
e x t r a t i m p u r i i , roşiile , a r d e i u l , c e a p a şi l e g u m i n o a s e l e p ă s t ă i . P r o d u s e l e
1

a n i m a l i e r e s î n t r e p r e z e n t a t e î n p r i m u l r î n d d e l a p t e p r o a s p ă t şi a p o i d e
p r o d u s e l a c t a t e şi c a r n e . î n c e e a c e p r i v e ş t e p r o d u c ţ i a g l o b a l ă m a r f ă ,
l e g u m e l e şi p r o d u s e l e a n i m a l i e r e d e ţ i n p e s t e 9 0 % .
2 . Complexul leyumicol-cerealier-zootelinie se suprapune unei mari
părţi d i n Cîmpia d c subsidenţă, l u n c i i Argeş-Sabar, l u n c i i Dîmboviţei
d i n a v a l e d e C e r n i c a , l u n c i i I a l o m i ţ e i şi t e r i t o r i u l u i c u p r i n s î n t r e v a l e a
C o l e n t i n e i şi v a l e a . P a s ă r e a .
C a r a c t e r i s t i c a , s a e s t e dată d e o p r o d u c ţ i e agricolă c o m p l e x ă , în c a r e
l e g u m e l o r l e r e v i n 5 0 % d i n producţia globală m a r f a , p r o d u s e l o r a n i m a l i e r e
2 0 % , cerealelor 2 0 % , iar restul d e 1 0 % fructelor, plantelor p e n t r u indus­
trializare, leguminoaselor p e n t r u boabe.
î n e m i r u l a c e s t u i c o m p l e x s e e v i d e n ţ i a z ă şase a r e a l e , diferenţiate
p r i n s t r u c t u r a p r o d u c ţ i e i m a r f ă şi a c u l t u r i l o r a g r i c o l e :
a. A r e a l u l n o r d - v e s t i c , a x a t p e v ă i l e S a b a r u l u i şi D î m ­
boviţei, cuprinzînd t e r i t o r i i l e c o m u n e l o r Lunguleţu, Răcari, Tărtăşeşti,
Brezoaele, P o i a n a , U l m i şi J o i ţ a , s e r e m a r c ă p r i n p r e d o m i n a n ţ a l e g u ­
m e l o r — .'1*1%. cerealelor — 3 4 % şi p r o d u s e l o r animaliere — 20 % în
c a d r u l p r o d u c ţ i e i g l o b a l e v e g e t a l e şi a n i m a l e . P r o d u c ţ i a g l o b a l ă m a r f ă e s t e
d o m i n a l a i l e l e g u m e şi p r o d u s e a n i m a l i e r e , c u o p o n d e r e d e p e s t e 7 0 % ,
i a r i a c o d r u l l e g u m e l o r î n s e m n ă t a t e a c e a m a i m a r e o a u c a r t o f i i şi v a r z a .
b. A r e a 1u 1 v e s t i c , s i t u a t i n v a l e a Argeşului, s e s u p r a p u n e
t e r i t o r i i l o r c o m u n e l o r B o l i n t i n - V a l e , B o l i n l i n - D e a l , C o r n e t u , Mihăileşti,
G r ă d i n a r i , D o m n e ş t i , ' M ă g u r e l e şi D ă r ă ş t i - I l f o v . A i c i , s t r u c t u r a p r o d u c ţ i e i
g l o b a l e n e prezintă a s t f e l : 4 0 % l e g u m e , 3 0 % c e r e a l e , 2 2 % p r o d u s e ' a n i ­
maliere, restul revenind fructelor, plantelor p e n t r u industrializare, legu-
m i n o & M ' l o r p e n t r u b o a b e e t c . în cadrul producţiei globale marfă,
l e g u m e l o r şi p r o d u s e l o r a n i m a l i e r e l e revin p e s t e 7 5 % , în s t r u c t u r a
l e g u m e l o r p r e d o m i n i m i c e a p a , a r d e i u l g r a s , v i n e t e l e , r o ş i i l e şi l e g u m i -
n o a s t l e pilslăi, i a r în c e a a n i m a l i e r ă b a z a e s t e f o r m a t ă d e l a p t e p r o a s p ă t ,
o u ă | l păsări.
0. A r e a l u l s u d i c , s u p r a p U H l u n c i i A r g e ş - S a b a r în a v a l e d e 3 0
D e c e m b r i e , e s t e alcătuit d i n c o m u n e l e Adunaţii-Copăceni, V i d r a , Vărăşti,
C o l i b a ş i , C o m a n a , G o s t i n a r i , V a l e a D r a g u l u i , H o t a r e l e şi B u d e ş t i .
C a r a c t e r i s t i c a a c e s t u i a r e a l e s t e dată d e p o n d e r e a m a i mare p e caie
o a u l e g u m e l e în c a d r u l producţiei a g r i c o l e g l o b a l e — 5 5 % , după c a r e
u r m e a z ă c e r e a l e l e — 2 1 % şi p r o d u s e l e animaliere — 1 9 % . Producţia
g l o b a l ă m a r f ă e s t e r e p r e z e n t a t ă în p r o p o r ţ i e d e a p r o a pe 9 0 % d e legume,
172 www.cimec.ro PARTEA A IV-A. ECONOMIA

f r u c t e şi p r o d u s e a n i m a l i e r e . I n t r e c e l e l a l t e p r o d u s e marfă s e remarcă
p l a n t e l e p e n t r u i n d u s t r i a l i z a r e şi c e r e a l e l e .
d. A r e a l u l s u d - e s t i c , f o r m a t d i n v a l e a Dîmboviţei în
a v a l e d e Popeşti-Leordeni, c u p r i n d e c o m u n e l e G l i n a , F u n d e n i , Plătăreşti
şi V a s i l a ţ i . P r o d u c ţ i a g l o b a l ă a g r i c o l ă e s t e r e p r e z e n t a t ă d e l e g u m e î n
proporţie d e p e s t e 4 5 % , c e r e a l e 3 0 % , p r o d u s e a n i m a l i e r e p e s t e 2 0 % ,
restul revenind plantelor pentru industrializare, fructelor, leguminoaselor
p e n t r u b o a b e , v i t i c u l t u r i i . Producţia globală marfă e s t e alcătuită d e l e g u m e
şi p r o d u s e a n i m a l i e r e î n p r o p o r ţ i e d e p e s t e 8 0 % .
e. A r e a l u l e s t i c c u p r i n d e t e r i t o r i u l d i n t r e v ă i l e P a s ă r e a şi
C o l e n t i n a , incluzînd c o m u n e l e O t o p e n i , T u n a r i , Ştefăneşti, Voluntari,
A f u m a ţ i , G ă n e a s a şi B r ă n e ş t i . P r o d u c ţ i a s a g l o b a l ă e s t e a l c ă t u i t ă d i n
l e g u m e — 3 5 % , c e r e a l e — 3 0 % , p r o d u s e a n i m a l i e r e — 2 0 % . în c a d m i
p r o d u c ţ i e i g l o b a l e m a r f ă p r e d o m i n ă l e g u m e l e şi p r o d u s e l e a n i m a l i e r e —
p e s t e 7 5 % , după c a r e urmează f r u c t e l e , c e r e a l e l e , l e g u m i n o a s e l e p e n t r u
boabe, plantele pentru industrializare.
f. A r e a l u l n o r d - e s t i c , l o c a l i z a t în l u n c a I a l o m i ţ e i , în a v a l e
d e S n a g o v , e s t e c o m p u s d i n t e r i t o r i i l e d e luncă a l e c o m u n e l o r S n a g o v ,
G r u i u , N u c i şi F i e r b i n ţ i - T î r g . î n c a d r u l p r o d u c ţ i e i g l o b a l e a g r i c o l e a a c e s t u i
a r e a l , l e g u m e l e r e p r e z i n t ă p e s t e 4 0 % , c e r e a l e l e 3 0 % şi p r o d u s e l e a n i m a ­
l i e r e 2 0 % . P r o d u c ţ i a g l o b a l ă m a r f ă e s t e f o r m a t ă în p r o p o r ţ i e d e p e s t e
8 0 % d i n l e g u m e şi p r o d u s e a n i m a l i e r e , r e s t u l r e v e n i n d c e r e a l e l o r , p l a n ­
telor pentru industrializare, fructelor, leguminoaselor pentru boabe etc.
3 . Complexul cerealier-legttmicol-zootehnic cuprinde Cîmpia Cîl­
n ă u l u i , C î m p i a V l ă s i e i n o r d i c e şi p ă r ţ i d i n C î m p i a d c s u b s i d e n ţ ă şi d i n
Cîmpia N e a j l o v u l u i . Particularităţile g e n e r a l e a l e a c e s t u i c o m p l e x d e
p r o d u c ţ i e agricolă sînt l e g a t e d e p r o d u c ţ i a cerealieră — p e s t e 4 0 % d i n
producţia totală globală, d e l e g u m e — p e s t e 2 5% , d e p r o d u s e a n i m a l i e r e —
p e s t e 2 0 % şi d e p o n d e r i r e l a t i v î n s e n i n a t e a l e p l a n t e l o r p e n t r u i n d u s t r i a ­
l i z a r e şi a l e l e g u m i n o a s e l o r . î n c a d r u l p r o d u c ţ i e i g l o b a l e m a r f ă p r e d o m i n ă
cerealele — 3 5 % , legumele — 3 0 % , produsele a n i m a l i e r e — I 5 % , p l a n t e l e
pentru industrializare — 1 0 % .
4 . Complexul viticol-cerealier e s t e l o c a l i z a t în Cîmpia B u r n a z u l u i
d i n r a z a c o m u n e l o r G r e a c a , H o t a r e l e şi G o s t i n a r i . A i c i , d a t o r i t ă f r e c v e n ţ e i
r i d i c a t e a viţei d e v i e , p r o d u c ţ i a g l o b a l ă agricolă e s t e alcătuita în p r i n c i p a l
d i n p r o d u s e l e v i t i c o l e — 5 0 % şi c e r e a l e — 3 0 % , d u p ă c a r e u r m e a z ă p l a n ­
tele pentru industrializare, produsele animaliere, leguminoasele pentru
b o a b e . î n c o m p o n e n ţ a producţiei g l o b a l e marfă intră p r o d u s e l e v i t i c o l e
( s t r u g u r i d e m a s ă şi v i n ) — p e s t e 6 0 % , c e r e a l e l e — 2 0 % , p l a n t e l e p e n t r u
industrializare 1 0 % , produsele animaliere — peste 5 % eto.
5 . Complexul viticol-pomicol-cereaHier ocupă e x t r e m i t a t e as u d -
estică a Cîmpiei N e a j l o v u l u i , cuprinzînd- părţi a l et e r i t o r i i l o r c o m u n e l o r
A d u n a ţ i i - C o p ă c e n i , C o m a n a şi C ă l u g ă r e n i . F r e c v e n ţ a m a r e a v i i l o r şi
l i v e z i l o r a c o n d i ţ i o n a t şi p r o f i l u l p r o d u c ţ i e i g l o b a l e agricole. Acest
• c o m p l e x e s t e c a r a c t e r i z a t d e îmbinarea producţiilor g l o b a l e a l e v i t i c u l -
AGRICULTURA
www.cimec.ro 173

t u r i i , p o m i c u l t u r ì i şi c e r e a l e l o r , c ă r o r a l e r e v i n ponderi d e 3 5 , 3 0 şi,
r e s p e c t i v , 2 5 % d i n producţia globală agricolă, d u p ă c a r e urmează
produsele animaliere, plantele pentru industrializare, leguminoasele
pentru boabe.
î n c a d r u l producţiei g l o b a l e marfă, p r o d u s e l e v i t i c o l e reprezintă
4 0 % , cele p o m i c o l e p e s t e 3 5 % , i a rc e l e c e r e a l i e r e p e s t e 1 5 % .
6 . Complexul cerealier-zooteknic s e p r e z i n t ă m a i f r a g m e n t a t şi
ocupă o mică porţiune d i n Cîmpia B u r n a z u l u i ( d i n r a z a c o m u n e l o r Comana
şi C ă l u g ă r e n i ) , o p o r ţ i u n e d i n v e s t u l C î m p i e i M o s t i ş t e i (Belciugatele,
F u n d e n i , B r ă n e ş t i , S i n e ş t i , P e t r ă c h i o a i a , D a s c ă l u ) şi e x t r e m i t a t e a n o r d -
v e s t i c ă a C î m p i e i V l ă s i e i . L o c u l p r i n c i p a l în c a d r u l p r d u c ţ i e i globale
a g r i c o l e îl o c u p ă c e r e a l e l e — p e s t e 5 5 % , d u p ă c a r e u r m e a z ă produsele
animaliere — 3 5 % , plantele pentru industrializare, leguminoasele pentru
boabe ete.

SILVICULTURA Şl ECONOMIA FORESTIERĂ

î n u f ură d c r o l u l p e c a r e p ă d u r e a îl a r e î n p e i s a j u l n a t u r a l şi d e
importanţa H U e c o n o m i c ă , în c a d r u l z o n e l o r p e r i u r b a n e f o n d u l f o r e s t i e r
s e înscrie p r i n t r e f a c t o r i i p r i n c i p a l i a i relaţiilor zonă-oraş. P ă d u r e a r e p r e ­
z i n t ă u n p u t e r n i c f a c t o r g e n e r a t o r d e t u r i s m , c a r e d e t e r m i n ă relaţii strìnse
p e l i n i a a g r e m e n t u l u i şi r e c r e e r i i .

PĂDURILE

P e l e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e a Bucureştilor, datorită condiţiilor

n a t u r a l e l o c a l e şi e x i s t e n ţ e i u n e i p o p u l a ţ i i î n c ă d i n c e l e m a i v e c h i t i m p u r i ,
p f t d u r r u u a v u t u n r o l d e o s e b i t în v i a ţ a s o c i a l ă şi e c o n o m i c ă .

Ilrptirtiţiu g e o g r a f i c ă a p ă d u r i l o r . D o c u m e n t e l e cartografice vechi

indică î n t i n d e r e a c o n s i d e r a b i l ă a v e g e t a ţ i e i f o r e s t i e r e p e î n t r e g u l t e r i t o r i u
a l a c t u a l e i z o n e p e r i u r b a n e . Harta Austriacă d e l a sfîrşitul s e c o l u l u i a l
X V ] I I l e a şi Harta Satmari d e l a m i j l o c u l s e c o l u l u i a l X I X - l e a arată
c x l i t e n ţ a u n o r m a r i şi n u m e r o a s e m a s i v e f o r e s t i e r e , c a r e î m p î n z e a u t o t
teritoriul p e r i u r b a n , c o n s t i t u i n d e l e m e n t u l d e b a z ă a l p e i s a j u l u i n a t u r a l .
„Neufirşiţii c o d r i a i V l ă s i e i " , care r e p r e z e n t a u p ă d u r i l e d e o d i n i o a r ă
a l e z o n e i p e r i u r b a n e , a u i n t r a t i n i s t o r i e şi î n l e g e n d e d a t o r i t ă m a s i v i t ă ţ i i ,
întinderii l o r c o n s i d e r a b i l e . T o a t ă Vlăsia d e n o r d , B u r n a z u l , Cîmpia
N e a j l o v u l u i , Cîmpia Mostiştei d e S u s e r a u a c o p e r i t e d e vegetaţie forestieră.
Odulă c u d e z v o l t a r e a social-economică, o m u l a defrişat pădurea
p e n t n i a obţine t e r e n a g r i c o l , a r e d u s t r e p t a t , d a r c o n t i n u u , întinderea
174 www.cimec.ro PARTEA A IV-A. ECONOMIA

pădurilor. î n p e r i o a d a 1 8 8 0 — 1 8 0 0 , suprafaţa forestieră însuma 5 6 5 0 0 h a ,

i a r în 1 9 2 2 , d u p ă s t a t i s t i c a p ă d u r i l o r , a c e a s t a s c ă z u s e l a 4 5 0 0 0 h a . C e l e
m a i întinse m a s i v e e r a u s i t u a t e în r a z a localităţilor C o m a n a — P r u n d u
( 3 6 0 0 h a ) , B u f t e a ( 1 9 2 5 h a ) , Bucureşti — Băneasa ( 7 6 0 h a ) , Tunari
( 7 5 0 h a ) , M o a r a D o m n e a s c ă ( 6 5 0 h a ) . A c t u a l e l e p ă d u r i n u sînt a l t c e v a
d e c î t „ r ă m ă ş i ţ e ' a l e c o d r i l o r V l ă s i e i , d o v e z i i n c o n t e s t a b i l e şi
1
concludente
a l e existenţei u n o r întinse m a s i v e păduroase i n s e c o l e l e t r e c u t e . P u t e r n i c a
f r a g m e n t a r e , împrăştiere, a pădurilor s e datorează acţiunilor o m u l u i
p e n t r u ciştigarea d e t e r e n a g r i c o l , acţiuni întreprinse m a i a l e s d u p ă 1 9 0 0 .
E x c e p t î n d C î m p i a C î l n ă u l u i d e v e s t şi î m p r e j u r i m i l e i m e d i a t e d i n v e s t u l
şi s u d u l o r a ş u l u i B u c u r e ş t i , p e s t e t o t î n z o n a p e r i u r b a n ă , p e v ă i l e a p e l o r
s a u p e p o d u r i l e c i m p u r i l o r , l a m a r g i n e d e s a t s a u în m i j l o c d e cîmpie,
străjuind l a c u r i l e s a u conturînd o r i z o n t u l , suprafeţele m a i m a r i s a u m a i
m i c i a l epădurilor a p a r l a t o t p a s u l .
în a n u l 1 9 7 0 , p e t e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e a Bucureştilor e r a u
3 9 1 0 0 h a d e pădure, d i n c a r e 7 8 0 h a d e proiecţie. C a „trupuri" d c pădure,
c e l e m a i întinse sînt C o m a n a , Căscioarele, C e r n i c a , Vlăsia, S n a g o v , Brîn-
z e a s c a , Căldăruşani, C o c i p c , C i o c ă n e a s c ă , i t i i o a s a şi B ă n e a s a .
Din punctul d e vedere a l teritoriilor administrative, comunele c u
c e l e m a i î n t i n s e s u p r a f e ţ e s î n t : C o m a n a şi S n a g o v . Gruiu, Pantelimon,
M o a r a V l ă s i e i şi B u f t e a , B r ă n e ş t i , H o t a r e l e şi C i o c ă n e ş t i .
C u suprafeţe neînsemnate s e înscriu t e r i t o r i i l e c o m u n e l o r Belciu­
g a t e l e , V ă r ă ş t i , S l o b o z i a - M o a r ă . C o r n e t u , P o i a n a şi D o b r o e ş t i .

S t r u c t u r a p e specii şi v î r s t ă . î n s t r u c t u r a a c t u a l ă p e s p e c i i pre­
domină c v e r c i n e e l e p u r e şi în a m e s t e c , d u p ă c a r e u r m e a z ă f o i o a s e l e d e
e s e n ţ ă m o a l e şi s a l c î m u l . C v e r c i n e e l e p u r e a p a r i n m a s i v î n c e a m a i m a r e
p a r t e a a r e a l u l u i f o r e s t i e r C o m a n a — M i h a i B r a v u , în p ă d u r i l e B r î n -
z e a s c a şi B i g i a r a ( d e l î n g ă M o a r a V l ă s i e i ) , î n t r - o p a r t e î n s e m n a t ă a a r e a ­
l u l u i f o r e s t i e r d i n n o r d ( C o c i o c — S n a g o v — Căldăruşani), în pădurile
Tunari, Buciumeanca, Sineşti, A f u m a ţ i , Pasărea, Vlădiceasca ( d e lîngă
F r u m u ş a n i ) . C v e r c i n e e l e în a m e s t e c , aşa-numitclc şleauri, alcătuiesc a r e a l u l
f o r e s t i e r C e r n i c a — P u s t n i c u şi p ă d u r i l e V i z u r e a s c a şi C i o c ă n e a s c ă , o
p a r t e însemnată d i n a r e a l u l f o r e s t i e r C o m a n a — M i h a i B r a v u , c e a m a i
m a r e p a r t e a a r e a l u l u i f o r e s t i e r d i n n o r d ( C o c i o c — S n a g o v — Căldăru­
ş a n i ) şi a p ă d u r i l o r C ă s c i o a r e l e , R î i o a s a , R u n c u e t c . S a l c î m u l e s t e p r e z e n t
în c î t e v a m i c i a r i i în pădurile Herăşti, Vlădiceasca, Piţigaia, i a r f o i o a s e l o
m o i s î n t r ă s p î n d i t e î n l u n c a A r g e ş u l u i şi m a i p u ţ i n î n c e a a I a l o m i ţ e i .

în g e n e r a l , m a s i v e l e d e păduri — alcătuite d i n m a i i n u l t e s p e c i i ,
raportur i l e d i n t r e e l e d i f e r i n d d e l a u n a r e a l f o r e s t i e r l a a l t u l şi c h i a r
de l ao p ă d u r e l a a l t a — sînt în c e a m a i m a r e p a r t e t i n e r e , d e o a r e c e a u
avut u n c i c l u d e e x p l o a t a r e d e 4 0 — 5 0 ţie a n i .
A s t f e l , pădurile Băneasa, T u n a r i , Mogoşoaia, c u vîrstă m e d i e d e
4 0 — 5 0 d e a n i , sînt f o r m a t e d i n s t e j a r — 3 5 % , c e r — 2 0 % , t e i — 8 % ;
pădurea Afumaţi a r e 3 6 % c e r , 2 6 % s t e j a r , 2 0 % giraiţă ; pădurea P u s t n i c u
SILVICULTURA Şl ECONOMIA FORESTIERA
www.cimec.ro 175

3 0 % c e r , 2 3 % s t e j a r , 2 0 % t e i ; pădurea C e r n i c a 3 0 % c e r , 2 0 % stejar,
2 0 % t e i , 1 0 % f r a s i n . P ă d u r e a Brînzeasca (lîngă M o a r a Vlăsiei) e s t e f o r ­
m a t ă d i n gîrniţă — 5 0 % , s t e j a r — 4 0 % ; pădurile S u r l a r i , Vlăsia, Căldă­
ruşani, B a l t a N e a g r ă , M a l u R o ş u sînt alcătuite d i n 3 0 % s t e j a r , 3 0 % c e r ,
2 0 % tei, i a rarealul forestier C o m a n a — M i h a i B r a v u este reprezentat
d e c e r — 3 1 % , s t e j a r brumăriu — 1 2 % , t e i — 1 2 % , gîrniţă — 1 0 % (pă­
d u r e a C o m a n a , d i n a c e s t a r e a l , c o n s t i t u i e o vastă „rezervaţie n a t u r a l ă " ,
î n c a r e s e i n t î l n e s c şi d i v e r s e s p e c i i d e o r i g i n e m e r i d i o n a l ă , c u m s î n t m o j -
d r e a n u l (Fraxinua o r n i / * ) , g h i m p e l e (iîiMCtt* acuteatus)). î n pădurea S n a g o v ,
d i n c a r e 9 6 7 h a s î n t „ r e z e r v a ţ i e n a t u r a l ă " , a p a r şi s p e c i i d e f a g , fenomen
e x t r e m d e rar p e n t r u zonele d e cîmpie, datorită f a p t u l u i că f a g u l este
u n a r b o r e d e a l t i t u d i n e m u l t m a i m a r e . B e a s e m e n e a , s e întîlnesc t e i u l a l b
(Tilia tomentosa), j u g a s t r u l (Acer campestre), p a l t i n u l d e cîmp (Acer
platanodis) e t c . U n e l e e x e m p l a r e d e f r a s i n , s t e j a r şi t e i a t i n g d i m e n s i u n i
i m p r e s i o n a n t e ( 8 0 — 9 0 c m d i a m e t r u şi 3 0 n i î n ă l ţ i m e ) , c e e a c e l e c o n ­
feră u n a s p e c t monumental.
Zăvoaiele d i n l u n c a A r g e ş u l u i a u o c o m p o n e n ţ ă p e s p e c i i în c a r e
predomină s a l c i a — 3 0 % , plopul — 3 0 % , anin u l — 1 0 % , viratele fiind
în g e n e r a l s u b 2 5 d e a n i .

S i n i c i u r a fiinc|ională a p ă d u r i l o r . C e l m a i i m p o r t a n t r o l a l p ă d u ­
r i l o r d i n z o n e l e p e r i u r b a n e e s t e a c e l a p e n t r u r e c r e e r e şi a g r e m e n t . P r i v i t ă
s u b a s p e c t u l funcţiei s a l e t u r i s t i c e , pădurea d i n z o n a periurbană a r e o
d e o s e b i t ă v a l o a r e şi c o n s t i t u i e u n u l d i n f a c t o r i i d e b a z ă a i o r g a n i z ă r i i
teritoriale.
î n U H l f c l d e condiţii, pădurea t r e b u i e considerată c a o c o m p o n e n t ă
preţioană a p e i s a j u l u i n a t u r a l , c a r e să f i e „ t r a t a t ă " n u p e n t r u p r o d u c ţ i a
d e m a s ă l e m n o a s ă , c i a m e n a j a t ă şi s t r u c t u r a t ă , î n p r i m u l r î n d , p e n t r u
f u n c ţ i a n a d e r e c r e e r e şi a g r e m e n t , d e p r o t e c ţ i e a o r a ş u l u i şi a t e r i t o r i u l u i
p e r i u r b a n . I > i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e , m a s i v e l e d e pădure a l e z o n e i p e r i -
u r b a n o H e grupează în d o u ă m a r i c a t e g o r i i funcţionale : p e n t r u protecţie
şi e s t e t i c ă şi p e n t r u r e c r e a ţ i e şi a g r e m e n t .
a ) S e c u n o a ş t e r o l u l d e o s e b i t p e c a r e îl a r e p ă d u r e a î n p u r i f i c a r e a
a e r u l u i , I n p r o t e j a r e a t e r i t o r i u l u i d i n j u r împotriva curenţilor d e a e r s a u
a c e l o r p n l u a ţ i , în a t e n u a r e a e x c e s i v i t ă ţ i i c l i m a t u l u i , i n a p ă r a r e a m a l u r i l o r
a p e l o r şl a v c r s a n ţ i l o r c u p a n t ă m a r e , î n p r o t e j a r e a s o l u r i l o r e t c . D e a c e e a ,
a u f o s t e f e c t n a t e s a u s c prevăd plantări p e m a l u l u n o r a p e s a u d e - a l u n g u l
c ă i l o r r u t i e r e şi f e r o v i a r e şi s e p r e c o n i z e a z ă p l a n t a ţ i i f o r e s t i e r e î n j u r u l
o r a ş u l u i Itueiireşti, p e a r t e r e l e d e p e n e t r a ţ i e în o r a ş , i n j u r u l m a r i l o r
unităţf i n d u s t r i a l e e t c .
C a p e l t i c i e d e protecţie, p e t e r i t o r i u l p e r i u r b a n sînt 7 8 0 h a , d i n t r e
c a r e c e l e m a i î n s e m n a t e s u p r a f e ţ e s î n t s i t u a l e în r a z a c o m u n e l o r V o l u n t a r i ,
C l i n c e n i , G r ă d i n a r i , J i l a v a şi C o m a n a .
b ) R e l a ţ i i l e p e b a z ă d c a g r e m e n t şi r e c r e e r e a u c o n f e r i t p ă d u r i i
o f u n c ţ i e e u d e z v o l t a r e c o n t i n u ă şi c u m a r i p e r s p e c t i v e . Pădurile d i n
z o n a periurbană a Bucureştilor s c înscriu p r i n t r e c e i m a i importanţi
176 www.cimec.ro PARTEA A IV-A. ECONOMIA

f a c t o r i t u r i s t i c i . C o n s i d e r i n o " c a n o r m ă p e n t r u s a t i s f a c e r e a cerinţelor d e
a g r e m e n t 2 0 h a l a 1 0 0 0 d e l o c u i t o r i (după M i n i s t e r u l E c o n o m i e i Fores­
t i e r e şi M a t e r i a l e l o r d e C o n s t r u c ţ i i ) , a c t u a l a s u p r a f a ţ ă f o r e s t i e r ă a z o n e i
p e r i u r b a n e p o a t e s a t i s f a c e o populaţie d e a p r o a p e 2 m i l i o a n e , c e e a c e
înseamnă că e s t e necesară n u m a i o m o d i f i c a r e a s t r u c t u r i i i n t e r n e şi
funcţionale a pădurilor e x i s t e n t e în r a p o r t c u p r o f i l u l t u r i s t i c ; n o i l e
p l a n t a ţ i i t r e b u i e d i r i j a t e m a i m u l t p e n t r u e s t e t i c ă şi p e n t r u p r o t e c ţ i e .
D e asemenea, d a c ă s e consideră că în z i l e l e d e , , v î r f " 2 0 % d i n
populaţia oraşului B u c u r e ş t i s e îndreaptă s p r e b a z e l e turiştice a l e z o n e i
p e r i u r b a n e şi c ă 1 5 % p r e f e r ă p ă d u r e a , r e z u l t ă c ă , c h i a r î n z i l e l e d e m a ­
x i m ă s o l i c i t a r e , pădurile e x i s t e n t e sînt s u f i c i e n t e , r e v e n i n d u - l e în m e d i e
peste 5 persoane l a hectar.
S u b a s p e c t u l utilizării în p r e z e n t pentru agrement, fondul forestier
poate f i g r u p a t în p a t r u c a t e g o r i i :
— Păduri corespunzătoare, în c a r e s e practică p e o scară largă
agremen t u l şi r e c r e e r e a : P u s t n i c u , C e r n i c a , B ă n e a s a , T u n a r i , M o g o ş o a i a ,
Androna che, Snagov, B î i o a s a , z ă v o a i e l e A r g e ş u l u i d e l a B u d a şi C o ­
păceni etc.
— P ă d u r i c o r e s p u n z ă t o a r e , î n c a r e a g r e m e n t u l şi r e c r e e r e a Be prac­
tică m o d e r a t : Grădinari, M a l u S p a r t — Căscioarele.
— P ă d u r i c o r e s p u n z ă t o a r e , u n d e a g r e m e n t u l şi r e c r e e r e a s e p r a c t i c ă
s l a b : C o m a n a — M i h a i B r a v u , Ciocăneşti, Zăvoaiele Argeşului.
— Păduri puţin corespunzătoare, c n v a l o a r e scăzută d e agrement
şi r e c r e e r e : s u p r a f e ţ e l e m a i m i c i s i t u a t e I n c a d r u l c î m p i i l o r , c u d r u m u r i
d e a c c e s necoreepunzătoare.
G r a d u l în c a r e u n m a s i v d e pădure e s t e corespunzător p e n t r u r e ­
c r e e r e şi a g r e m e n t , a d i c ă „ t i p u l d e p ă d u r e p e n t r u t u r i s m " , s e s t a b i l e ş t e
î n r a p o r t c u m a i m u l ţ i f a c t o r i n a t u r a l i şi B o c i a l e c o n o m i e i : suprafaţa masi­
vului forestier, indicele de acoperire cu arbori a acestei suprafeţe forestiere
şi existenţa parcurilor, gradul de închidere pe verticală de către vegetaţia
arborescentă, reţeaua de ape din interiorul pădurii considerată prin prisma
valorificării turistice (pescuit, canotaj, baie, plajă etc.), microrelieful de
interes turstic din cadrul pădurii; d e a s e m e n e a , existenţa dotărilor (unităţi
de cazare şi de alimentaţie, instalaţii pentru distracţie etc.), distanţa la care
pădurea se află faţă de oraş şi starea drumurilor a uo mare importanţă
p e n t r u d e t e r m i n a r e a t i p u l u i d e pădure.
î n funcţie d e i n d i c a t o r i i enumeraţi, p e t e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e
a Bucureştilor s - a u d e o s e b i t p a t r u c a t e g o r i i d e v a l o r i p e n t r u a g r e m e n t
şi r e c r e e r e a l e p ă d u r i l o r :
a) G r u p a I — excepţionale s a u f o a r t e b u n e : a r e a l u l forestier
C o c i o c — S n a g o v — Căldăruşani, pădurile Băneasa, A n d r o n a c h e , Pipera,
P u s t n i c u , C e r n i c a , M o g o ş o a i a , Sineşti, z ă v o i B u d a , zăvoi Copăceni ;
b ) G r u p a I I — b u n e : pădurile C o m a n a , Bîioasa, Afumaţi, M a l u
S p a r t — Căscioarele, Ciocănească, zăvoaiele Argeşului ;
SILVICULTURA $1 ECONOMIA FORESTIERA
www.cimec.ro 177

c ) G r u p a H I — m e d i o c r e : pădurile Măriuţa ( G h e r g a n i ) , B o a n g a , V i -
zureasca, Cereanca, Ilerăştilor, Mislea, Vlădiceasca, V a d u A n e i ,
Brìnzeasca ;
d) G r u p a I V - s l a b e : Binteşti, Teiş, P ă r o a i a , B u n c u , Ţiganca.
D u p ă c u m rezultă d i n i n d i c a t o r i i utilizaţi, v a l o a r e a d e a g r e m e n t
a pădurilor s e p o a l e m o d i f i c a substanţial p r i n lucrări c u c a r a c t e r social.
Astfel, modernizarea d r u m u r i l o r , c o n s t r u c ţ i a d e u n i t ă ţ i d e s e r v i r e şi
o r g a n i z a r e a u n o r activităţi d i s t r a c t i v e determină o r i d i c a r e considerabilă
a v a l o r i i t u r i s t i c e a pădurilor.

E C O N O M I A FORESTIERA

Producţia d e l e m n a pădurilor d i n z o n a periurbană a Bucureştilor

a r e , în g e n e r a l , structură c a r e reflectă c o m p o n e n ţ a p e s p e c i i a p ă d u r i l o r
respective. . M a i m u l t d e jumătate ( 5 5 % ) d i n c a n t i t a t e a exploatată e s t e
r e p r e z e n t a t ;i d f i l e m n u l r o t u n d , i a r 4 0 % d c c e l d e s p i c a t ( d i n c a r e p e n t r u
foc peste L e m n u l r o t u n d e s t e d e s t i n a t f a b r i c i l o r d i n B u c u r e ş t i şi
Periş, f i i n d t r a n s f o r m a t în f u r n i r — 5 % , seînduri — 3 5 % , l e m n pentru
construcţii K ) % , l o b d e i n d u s t r i a l e — 1 5 % . stîlpi d e t e l e c o m u n i c a ţ i i —
3 % etc.
C a n t f t A t l e e x p l o a t a t e sînt d e s t u l d e v a r i a b i l e d e l a u n a n l a a l t u l ,
în f u n c ţ i e d c c e r i n ţ e , şi d e l a o p ă d u r e l a a l t a , î n f u n c ţ i e d e m ă r i m e a şi
s t r u c t u r a unităţii d e e x p l o a t a r e . C a p r o d u s e a c c e s o r i i , d e p e s u p r a f e ţ e l e
t o r c i l e r e M o b ţ i n r ă c h i t ă , s c o a r ţ ă , a r a c i p e n t r u v i e şi p e n t r u l e g u m e etc.
N u m ă r u l s a l a r i a ţ i l o r e s t e f o a r t e fţucl u a n t , î n g e n e r a l c e i c a r e l u c r e a z ă
i n unităţ 1
f o r e s t i e r e a u f a m i l i i l e în m e d i u l r u r a l , încadrate în agricultură,
e i înşişi p r e s t i m i şi m u n c i a g r i c o l e î n p e r i o a d e l e d e v î r f .
î n p e r s p e c t i v a d e z v o l t ă r i i d o m e n i u l u i f o r e s t i e r în z o n a p e r i u r b a n ă
a Bucureştilor e s t e necesară c r e a r e a u n e i „ c e n t u r i v e r z i " în j u r u l p e r i ­
m e t r u l u i clădit a l o r a ş u l u i , c u o l ă ţ i m e d e 5 0 — 1 0 0 m ( c e e a c e c o r e s p u n d e
urn i reţe d e 3 0 0 — 6 0 0 h a ) , c a r e sâ m a r c h e z e şi l i m i t a d e e x t i n d e r e
pe " ii i a o r a ş u l u i şi c a r e s ă î n d e p l i n e a s c ă î n p r i m u l r î n d u n r o l d e
p r o t i t'ţie : p u r i f i c a r e a a e r u l u i şi o b s t a c o l în c a l e a m a s e l o r d e a e r p o l u a t
r a z a u n i t ă ţ i l o r i n d u s t r i a l e «lin a f a r a o r a ş u l u i . A c e a s t ă „ c e n t u r ă
v e r d e " p o a t e f i î n s o ţ i t ă d e o a r t e r ă rutieră c a r e s ă p r e i a t r a v e r s a r e a o r a ­
lului, i g l o m e r î n d a s t f e l r e ţ e a u a s t r a d a l ă u r b a n ă d e c i r c u l a ţ i a în t r a n z i t .
O altă f î ş i e v e r d e , c a r e d e a l t f e l e x i s t ă î n s ă n u e s t e c o r e s p u n z ă t o a r e ,
t r e b u i e realizată d e - a l u n g u l l i n i e i d e c e n t u r ă , p e o l ă ţ i m e d e 3 0 — 4 0 m
(suprafaţă 1*50 — 3 0 0 h a ) , p r i n m i j l o c u l său t r e c î n d u n i n e l r u t i e r c u r o l
d e a g r e m e n t şi d e p r e l u a r e a t r a f i c u l u i d c t r a n z i t . D e a s e m e n e a , toate
a r t e r e l e d e p e n e t r a ţ i e î n o r a ş t r e b u i e î n s o ţ i t e d e c î t e v a şiruri d e a r b o r i
c u a s p e c t m o n u m e n t a l , d e p r e f e r a t diferenţiat d e l a u n t r a s e u l a a l t u l
( u n i ia seu p o a t e f i p l a n t a t n u m a i c u t e i . a l t u l n u m a i c u n u c i , a l t u l n u m a i
c u p l o p i a l b i p i r a m i d a l i , a l t u l c u p i n n e g r u , a l t u l c u s t e j a r brumăriu,
c u sălcii p l e t o a s e etc.).

I E - C. 880
178 www.cimec.ro PARTEA A 1V-A. ECONOMIA

Considerăm necesară p l a n t a r e a d e a r b o r i în j u r u l t u t u r o r unităţilor

i n d u s t r i a l e d i n a r e a l u l c u p r i n s între c e l e d o u ă „ c e n t u r i v e r z i " , p r e c u m
şi a l c e l o r d i n a f a r ă , a l t e p l a n t a ţ i i n o i n e f i i n d i n d i c a t e .
O m a r e a t e n ţ i e v a t r e b u i a c o r d a t ă în u r m ă t o r i i a n i c o n s t r u c ţ i e i
d e d r u m u r i corespunzătoare p e n t r u a c c e s i n pădurile c u funcţie d e a g r e ­
m e n t , p r e c u m şi a m e n a j ă r i l o r d e a l e i , î n z e s t r ă r i i c u u n i t ă ţ i c o m p l e x e d e
s e r v i r e şi d e d i s t r a c ţ i e , a m e n a j ă r i i m a l u r i l o r r e ţ e l e i h i d r o g r a f i c e , î m b u ­
nătăţirii s t r u c t u r i i a r b o r e t e l o r e t c .

INDUSTRIA

C a p u n t e d e l e g ă t u r ă î n t r e o r a ş şi z o n ă şi c a p r i n c i p a l f a c t o r u r b a ­
n i z a t o r a l m e d i u l u i î n c o n j u r ă t o r , i n d u s t r i a s e înscrie c u o i m p o r t a n ţ ă
apreciabilă în p e i s a j u l g e o g r a f i c o - e c o n o m i c a l z o n e i p e r i u r b a n e a B u c u ­
reştilor. I m p o r t a n ţ a s a s e m a n i f e s t ă în t r e i direcţii p r i n c i p a l e :
— pentru descongestionarea oraşului p r i n m u t a r e a u n o r unităţi
i n d u s t r i a l e s a u p r i n c o n s t r u i r e a a l t o r a n o i , c a r e sînt s u r s e d e z g o m o t
s a u a u c o n s e c i n ţ e p o l u a n t e a s u p r a a e r u l u i şi a p e l o r ;
— p e n t r u v a l o r i f i c a r e a u n o r m a t e r i i p r i m e l o c a l e s a u a utilizării
forţei d e m u n c ă d i s p o n i b i l e ;
— p e n t r u necesităţile l o c a l e s a u ale'oraşului Bucureşti.
î n a f a r a u n o r unităţi i n d u s t r i a l e m a r i , a căror producţie a r e însem­
n ă t a t e n a ţ i o n a l ă , c a r e a u a p ă r u t şi s - a u d e z v o l t a t i u i m e d i a t a a p r o p i e r e
a c a p i t a l e i , p e t e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e a Bucureştilor i n d u s t r i a a r e o
d e z v o l t a r e c u importanţă m a i m u l t locală.
înainte d e c e l d e - a l d o i l e a război m o n d i a l , c u excepţia t e r i t o r i u l u i
d i n i m e d i a t a a p r o p i e r e a oraşului, u n d e e x i s t a u c i t e r à unităţi a l e i n d u s t r i e i
a l i m e n t a r e ( B u f t e a , B r a g a d i r u , C h i t i l a ) , a l e i n d u s t r i e i uşoare ( B u f t e a ,
J i l a v a ) şi a l e i n d u s t r i e i c h i m i c e ( P o p e ş t i - L e o r d e n i ) , în z o n a p e r i u r b a n ă
e r a u n a d e v ă r a t „ v i d i n d u s t r i a l " , c a u z a t d e p r e z e n ţ a -şi i n f l u e n ţ a o r a ­
şului Bucureşti.
î n evoluţia i n d u s t r i e i z o n e i p e r i u r b a n e a Bucureştilor s e d e o s e b e s c
c i t e v a e t a p e , c a r a c t e r i z a t e d e g r a d u l d e d e z v o l t a r e a i n d u s t r i e i şi d e
s t r u c t u r a producţiei.
înainte de 1900, i n d u s t r i a e r a reprezentată d e cîteva f a b r i c i m i c i
şi a t e l i e r e , a x a t e p e o p r o d u c ţ i e c u c a r a c t e r l o c a l , d i n c a r e o p a r t e e r a
dirijată s p r e oraşul Bucureşti. C e l e m a i ^ n i u l t e unităţi i n d u s t r i a l e e r a u
s i t u a t e i n a p r o p i e r e a B u c u r e ş t i l o r , n o r d W e s t u î şi s u d - e s t u l a c t u a l u l u i
t e r i t o r i u p e r i u r b a n f i i n d l i p s i t e d e activităţi c u c a r a c t e r i n d u s t r i a l .
P a r t i c u l a r i t a t e a a c e s t e i e t a p e , d i n p u n c t u l d e v e d e r e a l producţiei
i n d u s t r i a l e , e r a dată d e p r o f i l u l meşteşugăresc a l activităţii i n d u s t r i a l e ,
î n c a r e p r e d o m i n a u p r o d u s e l e b a z a t e p e m a t e r i i p r i m e l o c a l e , şi d e o m a r e
răspîndire a producţiei c a s n i c e , a x a t ă în s p e c i a l p e p r o d u s e t e x t i l e şi
destinată a p r o a p e în e x c l u s i v i t a t e c o n s u m u l u i p r o p r i u .
INDUSTRIA
www.cimec.ro 17*

După d a t e l e a n u l u i 1 8 9 0 , p e a c t u a l u l t e r i t o r i u a l z o n e i periurbane
a B u c u r e ş t i l o r e r a u 1 8 f a b r i c i şi a t e l i e r e c u p r o d u c ţ i e i n d u s t r i a l ă d e s t i ­
n a t ă c o n s u m u l u i l o c a l şi o r a ş u l u i B u c u r e ş t i şi d o u ă u n i t ă ţ i d e p r e l u c r a r e
primară a, gogoşilor d e v i e r m i d e mătase.
I n d u s t r i a a l i m e n t a r ă e r a r a m u r a c e a m a i dezvoltată în
a c e a perioadă, f i i n d reprezentată d e f a b r i c i l e d e brînzeturi d e l a C o r -
b e a n c a şi C h i a j n a , d e f a b r i c i l e d e d u l c i u r i ( r a h a t ) d e l a C r e ţ e ş t i şi S i n t e ş t i ,
d e f a b r i c a d e z a h ă r d e l a C h i t i l a ( î n f i i n ţ a t ă în a n u l 1 8 7 6 ) , d e f a b r i c a d e
oţet d e l a P a n t e l i m o n , d e f a b r i c a d e c o n i a c d c l a C o m a n a , c a r e f o l o s e a
v i n u r i l e d e G r e a c a şi P r u n d u , d e f a b r i c a d e s p i r t d e l a B r a g a d i r u (una
d i n t r e c e l e m a i v e c h i şi m a i m a r i , în a c e a p e r i o a d ă d i n ţ a r ă ) , c a r e p r o d u c e a
p e n t r u c o n s u m i n t e r n şi p e n t n a e x p o r t , p r e c u m şi d e m o r i d e f ă i n ă l a B r a ­
g a d i r u şi B u f t e a , u c ă r o r p r o d u c ţ i e e r a d e s t i n a t ă m a i a l e s o r a ş u l u i B u c u r e ş t i .
I n d u s t r i a t e x t i l ă e r a reprezentată d e f a b r i c a d e p o s t a v d e l a
A f u m a ţ i , a c ă r e i p r o d u c ţ i e o r a d e s t i n a t ă în p r i m u l r î n d t r e b u i n ţ e l o r c u r ţ i i
d o m n e ş t i şi p e n t r u u n i f o r m e l e o s t ă ş e ş t i , d e a t e l i e r u l d c p î n z e t u r i d i n
c a d r u l închisorii p e n t r u f e m e i d e l a Plătăreşti, d e a t e l i e r e p e n t r u pro­
d u c e r e a f i r e l o r d e h o r a n g i c d i n gogoşile d e v i e r m i d c mătase d e l a B u d e n i
şi G r ă d i ş t e a ( c o m u n a Comana).
Pentni p r e l u c r a r e a l e m n u l u i e i a. u n a t e l i e r d e d u l g h e r i e
l a Plătăreşti, i a r p e n t r u p r o d u c ţ i a d e l i ì r t i e o fabrică l a Afumaţi
(înfiinţată d e v o i e v o d u l A l e x a n d r i i M o r u z i i n 1 7 9 5 ) .
L a Roşu s e p r o d u c e a c ă r ă m i d ă (două f a b r i c i ) , i a r olăritul"
e r a d e z v o l t a t în l o c a l i t ă ţ i l e P e r i ş , C o c i o c şi P i s c u , p r o d u s e l e c e r a m i c e d e
a i c i f i i n d d e s f ă c u t e în t o a t ă z o n a p e r i u r b a n ă ; l a F i e r b i n ţ i e r a o f a b r i c ă
d e luminări.
P r o d u c ţ i a casnică e r a reprezentată d e ţesături d i n b o r a n g i c , i n
şi c î n e p ă , f i i n d d e s t i n a t ă a p r o a p e î n î n t r e g i m e p e n t r u n e c e s i t ă ţ i p r o p r i i .
E r a p r e z e n t ă n u n u m a i în f i e c a r e l o c a l i t a t e , e i , a p r o a p e c h i a r , şi î n f i e c a r e
gospodărie-, c o n s t i t u i n d s u r s a p e n t r u î m b r ă c ă m i n t e a populaţiei.
întrr 1900 si 1948, î n a f a r a u n o r m i c i f a l n i c i şi a t e l i e r e c u c a r a c t e r
m e ş t e ş u g ă r e s c , c a r e a p a r s a u s e d e s f i i n ţ e a z ă în f u n c ţ i e d e p r o f i l u l p r o d u c ţ i e i
şi d e g r i j a , a c o r d a t ă d e p r o p r i e t a r i , şi c a r e n u r e p r e z i n t ă d e c î t u n f a c t o r
d e producţie d e s t u l d c puţin i m p o r t a n t , p e t e r i t o r i u l a c t u a l e i z o n e peri­
u r b a n e n u f o s t c o n s t i l i i t e p a t r u unităţi i n d u s t r i a l e c u importanţă naţio­
n a l ă : I u H u l ' l o a f a b r i c a d e v a t ă î n 1 9 0 0 şi f a b r i c a d e c o n s e r v e în 1 9 0 6 ,
l a J i l a v a I I filatură d e b u m b a c î n 1 0 3 5 , i a r I a P o p e ş t i - L e o r d e n i o f a b r i c ă
d e f i b r e şi l i r e a r t i f i c i a l e ( v i s c o z ă ) , t o t în 1 9 3 5 .
J F f l c i n d o comparaţie c u p e r i o a d a d i n a i n t e d e 1 9 0 0 , s e constată
apariţia m a i m u l t o r unităţi i n d u s t r i a l e , i n g e n e r a l a x a t e p e v a l o r i f i c a r e a
p r o d t ì s e l o i ' l o c a l e , p r e c u m şi d e z v o l t a r e a c e l o r e x i s t e n t e s a u desfiinţarea
unor ateliere sau fabrici mici.
v

A s t f e l f a b r i c a d e brînzeturi d e l a C o r b e a n c a s e m u t ă l a Preoţeşti,
f a b r i c i l e d e r a h a t d e l a Creţeşti şi S i n t e s i i . d e brînzeturi d e l a C h i a j n a ,
-

d e c o n i a c d e l a C o m a n a , a t e l i e r u l d e d u l g h e r i e d e l a P l ă t ă r e ş t i şi f a b r i c i l e
d e p o s t a v şi h î r t i e d e l a A f u m a ţ i s e d e s f i i n ţ e a z ă .
180 www.cimec.ro PARTEA A IV-A. ECONOMIA

î n a n u l 1912, s t r u c t u r a industriei era dominată de industria ali­

mentară şi de cea a materialelor de construcţii, i a r repartiţia sa evidenţia
„industrializarea" părţii nord-vestice a zonei periurbane.
Unele unităţi, c a cele d i n r a m u r a morăritului, industriei textile,
industriei lemnului, serveau, în schimbul unor taxe, l a prelucrarea
produselor primare ale locuitorilor, în vederea satisfacerii consumului
propriu a l acestora.
Cele m a i importante centre industriale d i n perioada dinainte de
p r i m u l război mondial erau B u f t e a , B r a g a d i r u , C h i t i l a şi Periş, care
concentrau peste 75 % din producţia globală industrială şi care furnizau
produse industriale oraşului Bucureşti şi altor oraşe d i n ţară.
D e asemenea, u n loc important în valorificarea resurselor locale,
însă numai pentru necesităţi proprii, îl ocupau meşteşugurile săteşti,
în rîndul cărora m a i importante erau ţesăturile şi produsele lactate.
între cele două războaie mondiale, structura industriei îşi păstrează
în general acelaşi aspect, iar producţia industrială se dezvoltă m a i ales
în r a m u r a alimentară.
După cel de-al doilea război m o n d i a l , ca urmare a noilor condiţii
social-economice, a a v u t loc o adevărată „explozie industrială", m a n i ­
festată în special în imediata apropiere a oraşului. U z i n e şi fabrici m a r i ,
de importanţă naţională, c u o producţie însemnată şi c u u n număr ridicat
de salariaţi, apar — în strînsă legătură cu descongestionarea Bucu­
reştilor — l a P a n t e l i m o n , Popeşti-Leordeni, .Jilava, Otopeni, Buftea,
B u c i u m e n i . D e asemenea, reţeaua unităţilor industriei locale se îmbo­
găţeşte c u noi r a m u r i de producţie, dintre care unele depăşesc importanţa
locală.
P r i n intrarea în funcţiune a întreprinderii „Acumulatorul" în 1957 —
1960 şi a uzinei „Neferal" în 1965 l a P a n t e l i m o n , a Combinatului de
cauciuc l a J i l a v a în 1957 — 1965, a uzinei „Danubiana" la Popeşti-Leordeni
în 1962, a fabricii „Tăbăcăria minerală" l a .Jilava în 1965, a fabricii de
ambalaje l a B u f t e a în 1968, a U z i n e i chimice la B u c i u m e n i , a întreprin­
derii de aparate de măsură şi control şi a întreprinderii de utilaje p e n t r u
construcţii şi transport l a Otopeni, a F i l a t u r i i de i n şi cînepă l a Baloteşti,
a ţesătoriei de mătase „Borangicul" l a B u d a etc., p r i n extinderea consi­
derabilă a capacităţii fabricilor de conserve şi de vată de l a B u f t e a , c a
şi p r i n punerea în evidenţă şi exploatarea unor însemnate resurse petro­
lifere, zona periiirbană a Bucureştilor s-a transformat într-o importantă
producătoare industrială, într-o regiune industrializată.
Producţia globală industrială pe locuitor şi ponderea populaţiei
ocupate în industrie depăşesc media pe ţară, iar dacă se i a în consideraţie
n u m a i „cordonul i n d u s t r i a l " d i n j u r u l Bucureştilor se înregistrează valori
foarte ridicate (tabelul n r . 21).
î n s t r u c t u r a producţiei, c a şi în repartiţia a c t u a l a a industriei pe
teritoriul zonei periurbane, se evidenţiază unele diferenţieri, datorate
specificului unităţilor respective şi particularităţilor de producţie (fig. 17).
 www.cimec.ro

ZONA P E R I U R B A N Ă
CIOLPÂNILV<'
B U C U R E Ş T I L O R

NICULEŞTI .

V GR)

ARA
VI A M U

SLOBOZIA !1
CIOCĂNEŞTI
MOARA

sTARTAŞEŞTI

((BUFTEA
OTOPENl)
WOGOŞQAUW

^IŞEtti
AFUMAŢI

,ELQREŞŢhSTOENEŞT l - V C f l i
„DRAGOMIREŞTI;
TVOLUNIAKI
Sţ™SţWfALE
li' I INUN­ A
LINTINj- DE AL
, VALP

:iOROGiRLA'

X
'/MĂGURELE ;
L E G E N D A

; D A R A S T I > ^ P \ Ì | Ì * '

,30 DECEMBRIE

7vT
ADUNAŢII j ££'
COPĂCENI/
E2E223
mi'imi <*»»» /VARASTI
tan in mim
VALEA .DRAGULUI
; Dl 113/.'

K/.-X-X/.i ^ottusesi stf/u

CALUGÀRENI
'steme J: :jatn

^ 7 &*rf«W

Confecţii
CĂSCIOARELE >
MIHAI BRAVU,
ventare

Fig. 17.— Structura i n d u s t r i e i d u p ă p r o d u c ţ i a i n d u s t r i a l ă şi n u m ă r u l d e salariaţi.

 www.cimec.ro
(INDUSTRIA
181

T A B E L U L nr. 21

S t r u c t u r a producţiei i n d u s t r i a l e şi a forţei de muncă i n 1970

Producţia Nr. sa­ Producţia Nr. sa­

Activităţi i n d u s t r i a l e Activităţi i n d u s t r i a l e
globală % lariaţi % globală % lariaţi %

Extractivă 3,4 4,3 Marochinărle 0,1 0,1

Construcţii de maşini 4,5 9,7 Produse din cauciuc 41,7 25,2
Prelucrarea metalelor 2,2 4,6 M a t c r i u l c dc construcţii 1,0 4,4
M e t a l u r g i a neferoasă 12,0 4,6 Teracotă 0,2 0,4
Acumulatori 4,3 3,4 Produse din lemn 0,9 4,7
Produse chimice 2,5 1,6 Produse U-xtllc 13,0 23,5
Tăbăcărie minerală 3,0 2,1 Confecţii 0,2 0,2
F i b r e artificiale 1,5 4,2 Produse alimentare 8,4 5,8
Mase plastice 0,7 0,7 A l t e produse I n d u s t r i a l e 0,4 0,5

Industrii! extractivă, reprezentată dc exploatările de petrol şi de

materiale de construcţii, a înregistrat o dezvoltare considerabilă în ultimii
10 a n i . înainte de 1960, pe teritoriul zonei periurbane e x i s t a u n u m a i unele
exploatări de materiale de construcţii, ea argila şi balastul. Identificarea
unor structuri petrolifere şi gazeifere a descins mari perspective industriei
e x t r a c t i v e a zonei periurbane. Această nouă subramură industrială —
extracţia p e t r o 1 u 1 u i — s-a dezvoltat vertiginos, antrenînd o
importantă forţă de muncă locală, t r a n s f o r m e d peisajul geografico-eco-
nomic periurban şi contribuind c u cantităţi importante l a producţia de
p e t r o l a ţării.
Zăcămintele de petrol şi gaze explorate în c a d r u l zonei periurbane
a Bucureştilor sînt cantonate în tot nordul şi vestul zonei, p r e c u m şi sub
forma unor fişii, orientate v e s t — e s t , în partea centrală şi sudică. Pînă în
prezent s-au dat însă în exploatare numai zăcămintele d i n v e s t u l şi nord-
v e s t u l zonei, din r a z a comunelor Potlogi, Găiseni, Floreşti-Stoeneşti,
U l m i , Cioiogîrla, B r a g a d i r u , Joiţa şi Periş.
E x p l o a t ă r i l e de m a t e r i a l e de c o n s t r u c ţ i i au
afectat noi şi numeroase orizonturi de argilă si balast, c a u r m a r e a cerin­
ţelor uriaşe ale oraşului Bucureşti şi chiar ale zonei periurbane. î n funcţie
de resurse, multe din vechile exploatări (dinainte d e 1950) a u fost lărgite
( B r a g a d i r u . Grădinari, C h i t i l a , Căţelu, Pantelimon etc.) şi a u apărut
altele noi.
Pe teritoriul zonei periurbane a Bucureştilor, resursele de materiale
de construcţii, reprezentate de argilă şi balast, sînt destul de bogate,
putînd asigura întregul necesar a l oraşului Bucureşti şi a l zonei periurbane.
L u n c i l e şi văile rîurilor, c a şi terasele inferioare, sînt surse importante
pentru furnizarea de balast, i a r argilele, de calitate corespunzătoare, se
găsesc răspîndite în toată zona. Principalele resurse de balast sînt situate
în cadrul văilor, luncilor şi teraselor Argeşului, Ialomiţei, Dîmboviţei,
Colentinei şi în Cîmpia de subsidenţă. în prezent, exploatările de balast
sînt foarte numeroase, numărul lor v a r i i n d de l a u n a n l a a l t u l sau de l a
o perioadă l a a l t a , în funcţie de cerinţe. Multe d i n ele, însă, fiind şi cele
182 www.cimec.ro PARTEA A IV-A. BCONO.IIA

m a i m a r i , a u c a r a c t e r p e r m a n e n t şi j o a c ă u n r o l î n s e m n a t în i n d u s t r i a
c o n s t r u c ţ i i l o r d i n o r a ş u l B u c u r e ş t i şi în c o n s t r u c ţ i a şi î n t r e ţ i n e r e a d r u m u ­
r i l o r d i n zonă ( b a l a s t i e r e l e d e l a B r a g a d i r u , Grădinari, Copăceni, Câţelii,
c a şi c e l e d i n a p r o p i e r e a l o c a l i t ă ţ i l o r J o i ţ a , T r e s t i e n i , L u n g u l e ţ u , B u d a ,
Domneşti, Măgurele, M a l u S p a r t , Găiseni, B r e z o a i a , B î c u , Gălbinaşi e t c . ) .
E x p l o a t ă r i d e argilă p e n t r u f a b r i c a r e a cărămizii s e f a c l a B u f t e a , C i n t i l a ,
Căţelu, B r a g a d i r u , P a n t e l i m o n , J i l a v a , C e r n i c a , Brăneşti, p e n t r u c a l i l e
d e t e r a c o t ă l a P e r i ş şi F i e r b i n ţ i - T î r g , i a r p e n t r u o l ă r i e l a P e r i ş , C o c i o c ,
P i s c u , Bălteni.

I n d u s t r i a c a u c i u c u l u i e s t e reprezentată d e c e l e două m a r i uzine

d e l a P o p e ş t i - L e o r d e n i şi d c l a J i l a v a , p r e c u m şi d e c î t e v a u n i t ă ţ i a l e
i n d u s t r i e i l o c a l e , s i t u a t e l a F r u m u ş a n i şi B u f t e a . . î n c a d r u l a c e s t e i r a m u r i ,
a p ă r u t ă şi d e z v o l t a t ă d u p ă 19Ò5, s e p r o d u c d i v e r s e a r t i c o l e d i n cauciuc,
n e c e s a r e d i f e r i t e l o r unităţi d e producţie d i n Bucureşti s a u d i n a l t e c e n t r e
d i n ţ a r ă , c a şi p e n t r u u z u l p o p u l a ţ i e i .
A s t f e l , l a Popeşti-Leordeni s e p r o d u c a n v e l o p e p e n t r u a u t o , p e n t r u
t r a c t o a r e şi p e n t r u a v i o a n e , I a J i l a v a s e p r o d u c a r t i c o l e t e h n i c e şi î n c ă l ­
ţăminte d i n c a u c i u c , l a B u f t e a d i v e r s e a r t i c o l e ( g a r n i t u r i ştergători), i a r
l a Frumuşani a r t i c o l e t e h n i c e d i n c a u c i u c ( f o l o s i n d c a m a t e r i e primă
d e ş e u r i d e c a u c i u c d e J a „ D a n u b i a n a " şi d e I a c o m b i n a t u l d i n J i l a v a ) .

I n d u s t r i a t e x t i l a a r e tradiţii d e s t u l de v e c h i p e t e r i t o r i u l p e r i u r b a n ,
insă e a a f o s t m u l t d e z v o l t a t ă d u p ă 1 9 5 0 , m a i a l e s în r e ţ e a u a i n d u s t r i e i
l o c a l e . P r o d u c ţ i a c a s n i c ă d e t e x t i l e a s c ă z u t f o a r t e m u l t în u l t i m u l t i m p ,
i n p r e z e n t e a f i i n d redusă, m a i a l e s , I a ţesăturile c u m o t i v e populare.
D e a s e m e n e a , p r a c t i c a creşterii c a s n i c e a v i e r m i l o r d e m ă t a s e s - a r e d u s
c o n s i d e r a b i l , f ă c î n d u - s e p r e z e n t ă , c u o s l a b ă r ă s p î n d i r e , în l o c a l i t ă ţ i l e
Grădiştea ( c o r n . C o m a n a ) , B u d e n i , Călugăreni, Popeşti, N o v a c i , Dărăşti-
V l a ş c a , M i h ă i l e ş t i şi B u t u r u g e n i , a d i c ă I n p a r t e a s u d - v e s t i c ă t j i v e s t i c ă a
zonei periurbane.
C e l m a i m a r e c e n t r u a l i n d u s t r i e i t e x t i l e e s t e . J i l a v a , u n d e funcţio­
nează o filatură de b u m b a c . L o c a l i t a t e a Baloteşti e s t e c u n o s c u t ă p r i n t r - o
i m p o r t a n t ă f i l a t u r ă d e i n şi c î n e p ă , o r a ş u l B u f t e a p r i n v e c h e a s a f a b r i c ă
d e vată, i a r B u d a p r i n t r - o u n i t a t e c a r e p r o d u c e mătase naturală ( p e bază
d e b o r a n g i c ) . T o a t e a c e s t e u n i t ă ţ i t e x t i l e BÎnt d e s u b o r d o n a r e r e p u b l i c a n ă
şi c o n c e n t r e a z ă a p r o a p e 8 8 % d i n p r o d u c ţ i a g l o b a l ă a i n d u s t r i e i t e x t i l e
şi p e s t e 7 7 % d i n n u m ă r u l d e s a l a r i a ţ i .
în c a d r u l i n d u s t r i e i t e x t i l e d e s u b o r d o n a r e locală s c p r o d u c e o
gamă variată d e a r t i c o l e . A s t f e l , l a Ţigăneşti, c e l m a i m a r c c e n t r u a l
i n d u s t r i i t e x t i l e l o c a l e , s e p r o d u c c o v o a r e d e t i p o r i e n t a l , ţ|i s p e c i a l p e n t r u
e x p o r t , l a Grădiştea s e p r o d u c e vată, l a O t o p e n i s e fabrică s a c i pînzaţi
şi e ş a r f e , l a F u n d e n i f u n c ţ i o n e a z ă o ţ e s ă t o r i e d e b a t i c u r i şi f u l a r e d e lînă,.
l a C o r b e a n c a s e p r o d u c e ş a r f e şi f u l a r e , l a T î n c ă b e ş t i e s t e o ţ e s ă t o r i e d e
b a t i c u r i şi f u l a r e , l a B a l o t e ş t i s e c o n f e c ţ i o n e a z ă f r î n g h i i , p l a s e d i n c î n e p ă -
şi p r e l a t e .
INDUSTRIA
www.cimec.ro 163

I n d u s t r i a m e t a l u r g i c i n e f e r o a s e , ramură creată în 1 9 6 5 , e s t e r e p r e ­
z e n t a t ă d e u z i n a „ N e f e r a l " d i n P a n t e l i m o n , u n d e s e p r o d u c p l u m b şi
a l i a j e d e p l u m b , c u p r u şi a l i a j e d e c u p r u . U z i n a a f o s t c o n s t r u i t ă p e n t r u
n e c e s i t ă ţ i l e o r a ş u l u i B u c u r e ş t i , i a r a m p l u s a r e a s a în P a n t e l i m o n s e d a t o ­
rează acţiunii d e d e s c o n g e s t i o n a r e a c a p i t a l e i .

I n d u s t r i a a l i m e n t a r i i , bazată p e m a l e r i i l e p r i m e l o c a l e , a r e o m a r e
r ă s p î n d i r e în z o n a p e r i u r b a n ă şi o i m p o r t a t i l a a p r e c i a b i l ă î n c a d r u l p r o ­
ducţiei i n d u s t r i a l e . P r i n c i p a l e l e c e n t r e a l e i n d u s t r i e i a l i m e n t a r e sînt
B r a g a d i r u — f a b r i c a „ F u l g e r u l " —, u n d e s e p r o d u c c o n s e r v e d i n l e g u m e
şi f r u c t e , m u ş t a r , d r o j d i e d e b e r e , s p i r t , a m i d o n e t c . , B u f t e a , u n d e s e p r o d u c
n u m e r o a s e s o r t i m e n t e d e c o n s e r v e d i n l e g u m e şi f r u c t e ( r e c e n t a i n t r a t
i n f u n c ţ i u n e l a f a b r i c a d e c o n s e r v e şi o s e c ţ i e d c c o n s e r v e p e n t i u c o p i i ) ,
l a p t e şi p r o d u s e l a c t a t e , f ă i n ă şi u n o l e p r o d u s e a l i m e n t a r e c u d e s f a c e r e
locală. L a C h i t i l a , c e a m a i v e c h e fabrică d i n z o n a periurbană p r o d u c e
zahăr, f o l o s i n d m a t e r i a p r i m ă furnizată i n m a r e măsură d e a g r i c u l t u r a
z o n e i p e r i u r b a n e , i a r în c a d r u l u n e i secţii ( a î n t r e p r i n d e r i i „ Z a r e a " d i n
Bucureşti) s ep r o d u c băuturi a l c o o l i c e ; l a MO D e c e m b r i e , l a combinatul
a g r i c o l , s e p r o d u c d i v e r s e c o n s e r v e şi p r n d u s e l a c t a t e . L a C ă c i u l a ţ i , î n
c a d r u l i n d u s t r i e i l o c a l e , s e p r o d u c e b o i a d e a r d e i , i a r l a Grădiştea ( c o r n .
C o m a n a ) funcţionează o u n i t a t e sezonieră d e s e m i i n d u s t r i a l i z a r e a f r u c ­
t e l o r şi l e g u m e l o r .

I n d u s t r i a c o n s t r u c ţ i i l o r d c m a ş i n i şl 11 prelucrării m e t a l e l o r , d e z v o l ­
tată m u l t d u p ă 1 9 5 0 , e s t e localizată l a O l o p c n i , u n d e s e află t r e i m a r i
unităţi d e s u b o r d o n a r e republicană o a r e p r o d u c a p a r a t e p e n t r u măsură
şi c o n t r o l , u t i l a j e p e n t r u c o n s t r u c ţ i i şi d i v e r s e c o n s t r u c ţ i i m e t a l i c e , şi l a
Voluntari, unde se produc utilaje pentru transporturi.
P r e l u c r a r e a m e t a l e l o r a r e o răspîndire m a i largă, f i i n d reprezentată,
î n p r i m u l r i n d , d e n o u a şi m o d e r n a f a b r i c ă i l e a m b a l a j e m e t a l i c e ( c u t i i
d e c o n s e r v e ) d e l a B u f t e a , c a r e p r o d u c e p e n t r u toată ţara. L a C h i t i l a s e
p r o d u c cabine telefonice, corpuri d e i l u m i n a t , iar l a B u f t e a , B u d a , B u c i u ­
m e n i , D r ă g ă n e s c u , D o m n e ş t i , F u n d e n i şi T i n c ă b e ş t i s e p r o d u c diverse
a r t i c o l e m e t a l i c e , a l e căror s o r t i m e n t e n e schimbă în funcţie d e n e c e s i ­
t ă ţ i l e şi c e r i n ţ e l e l o c a l e s a u a l e B u c u r e ş t i l o r .
I n o r d i n e a producţiei g l o b a l e , c e l e l a l t e r a m u r i i n d u s t r i a l e d e p e
t e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e sînt :
— i n d u s t r i a d e a c u m u l a t o r i , l o c a l i z a t ă i n P a n t e l i m o n şi p r o v e n i t ă
d i n i n u t a ] e a u n e i v e c h i f a b r i c i ( c a r e a f o s t r c u t i l a t ă şi d e z v o l t a t ă ) d i n
B u c u r e şi i ;
* — i n d u s t r i a prelucrării p i e i l o r , reprezentată d e tăbăcăria minerală
d e l a «Jilava şi d e o t ă b ă c ă r i e a i n d u s t r i e i l o c a l e d e l a P o t l o g i ;
— i n d u s t r i a chimică, localizată l a B u c i u m e n i (oxigen), Cintila
( o x i g e n ) , P a n t e l i m o n (barită). Periş ( v i s c o s i o r ) , V i d r a (făină d e p e ş t e ) ,
Frumuşani ( l i c h i d d e frină), Brăneşti ( u l e i e m u l s i o n a b i l ) , B u d e ş t i ( o x i z i
m i n e r a l i ) , lîăcari (anhidridă c r o m i c a , n i t r o d i l u a n t , l i c h i d d e frînă e t c . ) ;
194 www.cimec.ro PARTEA A IV-A. ECONOMIA.

— i n d u s t r i a f i b r e l o r a r t i f i c i a l e , reprezentată d e f a b r i c a „Viscofil"'
d e l a P o p e ş t i - L e o r d e n i (viscoză p e n t r u mătase artificială) ;
— i n d u s t r i a m a t e r i a l e l o r d e construcţii, localizată l a B u f t e a , C h i t i l a ,
P a n t e l i m o n , J i l a v a , C ă ţ e l u , C e r n i c a şi B r ă n e ş t i ( c ă r ă m i d ă ) , B r a g a d i r u
( p r e f a b r i c a t e , c ă r ă m i d ă ) şi B u d a (prefabricate);
— i n d u s t r i a l e m n u l u i , reprezentată d e f a b r i c a d e c h e r e s t e a d e l a
P e r i ş şi d e u n i t ă ţ i l e d e p r e l u c r a r e a l e m n u l u i d i n C h i t i l a , F i e r b i n ţ i - T î r g
( a m b a l a j e , bănci şcolare, d u l a p u r i ) , Vîrteju, Brăneşti (tîmplărie), C i o r o ­
g î r l a ( m o b i l ă şi p r o d u s e d i v e r s e ) ;
— i n d u s t r i a p r e l u c r ă r i i maselor p l a s t i c e , l o c a l i z a t ă l a B u c i u m e n i ,
D o m n e ş t i ( b a c h e l i t ă ) , T î n c ă b e ş t i (plase P . V . C . ) ;
— p r o d u c ţ i a d e t e r a c o t ă şi o l ă r i t u l , d e z v o l t a t e l a P e r i ş , P i s c u ,
Fierbinţi-Tîrg ;
— i n d u s t r i a c o n f e c ţ i i l o r , localizată l a D r ă g ă n e s c u ;
— i n d u s t r i a m a r o c h i n ă r i c i , localizată l a B r ă n e ş t i .
C r e d e m c ă t r e b u i e m e n ţ i o n a t ă şi a c t i v i t a t e a d e p r o d u c ţ i e c i n e m a ­
tografică d e l a B u f t e a , c a r e astăzi reprezintă o a d e v ă r a t ă i n d u s t r i e , a i c i
e x i s t î n d î n t i n s e p l a t o u r i d e f i l m a r e şi i n s t a l a i i i m o d e r n e adecvate.
î n r e p a r t i ţ i a t e r i t o r i a l ă a industriei z o n e i p e r i u r b a n e s e d e o s e b e ş t e ,
p e o r a z ă d e 2 0 k m î n j u r u l o r a ş u l u i ) un areal c a r e c o n s t i t u i e „ c o r d o n u l
i n d u s t r i a l " a l B u c u r e ş t i l o r , a v î n d o prelungiri s p r e n o r d . A i c i s e c o n c e n ­
1

t r e a z ă 9 0 % d i n p r o d u c ţ i a g l o b a l ă industrială a z o n e i şi p e s t e 9 5 % d i n
n u m ă r u l d e salariaţi d i n i n d u s t r i e , structura p r o d u c ţ i e i f i i n d d e s t u l d e
c o m p l e x ă , i a r p r i n c i p a l u l său r o l a x l n d u - s e p e f u r n i z a r e a d e p r o d u s e
o r a ş u l u i şi p e d e s c o n g e s t i o n a r e a industrială a c a p i t a l e i . P r o d u c ţ i a s a
g l o b a l ă e s t e d o m i n a t ă d e p r o d u s e l e de cauciuc, p r o d u s e l e t e x t i l e , p r o ­
d u s e l e a l i m e n t a r e şi p r o d u s e l e metalice şl ale c o n s t r u c ţ i i l o r d e m a ş i n i ,
i a r f o r ţ a d e m u n c ă e s t e î n m ă s u r ă însemnată n a v e t istă. P a r t e a n o r d - v e s t i c ă
a z o n e i p e r i u r b a n e c o n s t i t u i e u n a r e a l al i n d u s t r i e i e x t r a c t i v e .
Perspectivele d edezvoltare a industriei z o n e i p e r i u r b a n e , avînd
în v e d e r e r e s u r s e l e d e c a r e d i s p u n e zona, p o z i ţ i a sa f a ţ ă d e B u c u r e ş t i
şi r o l u l p e c a r e îl a r e î n r e l a ţ i i l e c u oraşul, slnt l e g a t e d e e x t i n d e r e a e x p l o a ­
t ă r i i p e t r o l u l u i şi g a z e l o r d i n n o i l e structuri p e t r o l i f e r e s e m n a l a t e î n m a i
m u l t e p ă r ţ i a l e z o n e i , d e c r e a r e a u n o r unităţi c a r e Bă v a l o r i f i c e r e s u r s e l e
l o c a l e a g r i c o l e şi u m a n e , d e d e z v o l t a r e a u n o r i n d u s t r i i e x i s t e n t e şi, m a i
a l e s , d e c r e a r e a u n o r n o i u n i t ă ţ i i n d u s t r i a l e d a t o r a t e în p r i m u l r î n d m u t ă r i i
d i n o r a ş u l B u c u r e ş t i a u z i n e l o r s a u fabricilor p o l u a n t e .
Ţinînd seamă d e condiţiile c l i m a t i c e , în s p e c i a l d e r e g i m u l v i n t u r i l o r ,
d e p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e c a d r u l u i n a t u r a l şi d e c a r a c t e r e l e social-economice
( e x i s t e n ţ a u n o r b a z e i n d u s t r i a l e c u a n u m i t e p r o f i l e , forţă d e muncă) s e
c o n s i d e r ă c a c e l e mai i n d i c a t e p e n t r u a m p l a s a r e a n o i l o r u n i t ă ţ i i n d u s t r i a l e
p a r t e a s u d - e s t i c ă , cea s u d i c ă şi c e a sudVvestică a l e z o n e i p e r i u r b a n e . î n
r e s t , a c t i v i t a t e a i n d u s t r i a l ă t r e b u i e l e g a t ă şi d e z v o l t a t ă în r a p o r t c u r e ­
s u r s e l e l o c a l e , c u unităţile e x i s t e n t e s a u c u c a p a c i t a t e a u n o r localităţi
de a d e v e n i c e n t r e i n d u s t r i a l e î n s e m n a t e , b a z a t e în p r i m u l r î n d p e e x p l o a ­
tarea p e t r o l u l u i şi a materialelor d e c o n s t r u c ţ i i , c a şi p e s e m i i n d u s t r i a l i z a r e a
•INDUSTRIA
www.cimec.ro 185

s a u p r e l u c r a r e a r e s u r s e l o r a g r i c o l e î n c a d r u l b a z i n e l o r l e g u m i c o l e şi p o m i ­
c o l e . G a c e n t r e i n d i c a t e , în f u n c ţ i e d e p o z i ţ i a în c a d r u l b a z i n u l u i , d e v o ­
l u m u l şi c a r a c t e r u l p r o d u c ţ i e i l e g u m i c o l e , d e s u r s e l e d e a p ă necesare
u n o r a s t f e l d e activităţi, d e forţa d e m u n c ă existentă, p e n t r u crearea
- d e unităţi d e s e m i i n d u s t r i a l i z a r e s a u i n d u s t r i a l i z a r e a p r o d u s e l o r agricole,
•se î n s c r i u l o c a l i t ă ţ i , c a B r e z o a e l e , B o l i n t i n - V a l e , 3 0 D e c e m b r i e , Colibaşi,
H o t a r e l e , Vasilaţi, G r u i . I n d u s t r i i c u c a r a c t e r meşteşugăresc d e s e r v i r e
a populaţiei, s a u c u activităţi n e b a z a t e p e a g r i c u l t u r a , p o t f i c r e a t e în
centre c a Brăneşti, Budeşti, V i d r a , P o t l o g i , Băcari, Fierbinţi-Tîrg.
P a r t e a nordică a z o n e i , p a r t e a estică ( C e r n i c a — A f u m a ţ i — Sineşti)
şi e x t r e m i t a t e a s u d - v e s t i c ă ( C ă l u g ă r e n i — C o m a n a — M i r o n e ş t i — G r e a c a )
t r e b u i e s ă f i e r e z e r v a t e t u r i s m u l u i şi a g r e m e n t u l u i , i m p u n î n d u - l i - s e , d i n
această c a u z ă , restricţii d e d e z v o l t a r e industrială.

CĂILE D E COMUNICAŢIE Şl TRANSPORTURILE

P r i n p o z i ţ i a s a şi, b i n e î n ţ e l e s , d a t o r i t ă p r e z e n ţ e i o r a ş u l u i B u c u r e ş t i în
c e n t r u l său, a c t u a l u l t e r i t o r i u a l z o n e i p e r i u r b a n e a f o s t străbătut încă
d i n c e l e m a i v e c h i t i m p u r i d e m a i m u l t e d r u m u r i d e m a r e importanţă.
A ş e z a t l a r ă s c r u c e d e d r u m u r i — î n t r e n o r d şi s u d , î n t r e e s t şi v e s t , î n t r e
O r i e n t şi O c c i d e n t — , t e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e a B u c u r e ş t i l o r c o n s t i t u i a
o z o n ă d e i n t e r f e r e n ţ ă a d r u m u r i l o r c e v e n e a u d i n A r d e a l şi s e î n d r e p t a u
s p r e D u n ă r e , a c e l o r c a r e d i n S u b c a r p a ţ i a j u n g e a u l a D u n ă r e şi a c e l o r
c a r e f ă c e a u l e g ă t u r ă î n t r e T u r n u S e v e r i n — C r a i o v a — S l a t i n a şi B u z ă u —
Brăila — M o l d o v a s a u Călăraşi — Constanţa.
I n g e n e r a l , v e c h i l e t r a s e e n u m a i c o i n c i d decît parţial s a u deloc
'Cu c e l e a c t u a l e , i a r r e c o n s t i t u i r e a l o r d u p ă v e c h i l e h ă r ţ i e s t e destul d e
relativă.
C u p r i n c i p a l e d r u m u r i , p e Harta Austriacă d i n1 7 9 0 , a p a r d r u m u l
. s p r e Ploieşti, c a r e în a p r o p i e r e d e C o r b e a n c a s e b i f u r c a ( u n u l d i n t r a s e e
m e r g j n d p e v a l e a C o l e n t i n e i ) , d r u m u l d e p e v a l e a D î m b o v i ţ e i c e s e în­
d r e p t a H p r c Călăraşi, u n d r u m c e m e r g e a a p r o x i m a t i v în a p r o p i e r e a c e l u i
a c t u a l H p r e O l t e n i ţ a , d r u m u l c e m e r g e a I u C o l i b a ş i şi d e a i c i s p r e G i u r g i u
;şi d r u m u l s p r e B u d a — P o ş t a şi d e a i c i s p r e S l a t i n a . î n a f a r a acestor
- d r u m u r i e x i s t a u m u l t e a l t e l e , c o n v e r g e n t e către Bucureşti, u n d e reţeaua
a p a r * c u u n adevărat păienjeniş. D e a s e m e n e a , s e remarcă l i p s a unor
• d r u m u r i p r i n c i p a l e c a r e să s t r ă b a t ă z o n a periurbană f ă r ă să treacă p r i n
Bucureşti.

P e Harta Satmari, d i n 1858» r e ţ e a u a r u t i e r ă r ă m î n e în g e n e r a l c u

aceleaşi c a r a c t e r e , Bucureştii c o n s t i t u i n d n o d u l d e c o n v e r g e n ţ ă a t u t u r o r
drumurilor.
î n această perioadă, p e a c t u a l u l t e r i t o r i u a l z o n e i p e r i u r b a n e s e
î n r e g i s t r a o d e n s i t a t e r e l a t i v m a r e a d r u m u r i l o r , în c a d r u l c ă r e i a s e d i s t i n -
166 www.cimec.ro PARTEA A IV.A. ECONOMIA

g e a u m a i m u l t e t r a s e e d e o importanţă apreciabilă, d r u m u r i d e „ p o ş t ă "

s a u d e t r a n s p o r t a t m ă r f u r i şi d i v e r s e p r o d u s e , p r i n t r e c a r e s a r e a a v e a u n
l o c d e f r u n t e . P e m u l t e d i n a c e B t e d r u m u r i e r a u h a n u r i s a u odăi, u n d e s e
p u t e a s t a ţ i o n a , p e n t r u o d i h n ă şi m a s ă , p e n t r u s c h i m b a t c a i i e t c .
P r i n t r e c e l e m a i însemnate d r u m u r i e r a u d r u m u l Ploieştilor şi
d r u m u l Giurgiului, care constituiau artera nord-sud, făcînd legătura
î n t r e T r a n s i l v a n i a , S u b c a r p a ţ i şi D u n ă r e ; d r u m u l S l a t i n e i u n i t c u c e l
a l Piteştilor c a r e a j u n g e a u l a C a l e a Mogoşoaia ( a c t u a l a C a l e a V i c t o r i e i ) ;
d r u m u l Tîrgoviştei c a r e a j u n g e a l a „ P o d u l f'uliţii" (astăzi C a l e a G r i v i ţ e i ) ,
6

d r u m u l P a n t e l i m o n u l u i — c e v e n e a d e l a Călăraşi, d r u m u l U r z i c e n i l o r —
c e f ă c e a l e g ă t u r a c u B r ă i l a şi c u M o l d o v a , d r u m u l Olteniţei — c a r e s e
u n e a c u c e l a l G i u r g i u l u i şi î m p r e u n ă a j u n g e a u l a „Podul Beilicului"
(Şerban V o d ă ) e t c .
C a d r u m u r i d e poştă m a i i m p o r t a n t e , c a r e făceau legătura între
d i f e r i t e r e g i u n i a l e ţării, e r a u T r a n s i l v a n i i ) Ploieşti — B u c u r e ş t i —
G i u r g i u , T u r n u S e v e r i n — C r a i o v a — S l a t i n a (aici se u n e a c u d r u m u l
d e l a R î m n i c u V î l c e a ; a p o i , d u p ă t r a v e r s a r e a Cilniştei, s e u n e a c u d r u m u l
Piteştilor, i a r după t r e c e r e a N e a j l o v u l u i c u d r u m u l Z i n m i c e i ) — Bucureşti,
M o l d o v a — U r z i c e n i — B u c u r e ş t i , Călăraşi llucureşti. Porţiunea d e
d r u m d e p o ş t ă d i n t r e B u c u r e ş t i şi P l o i e ş t i H e n u m e a „drumul Vlăsiei"
s a u a l „Olacului".
C a d r u m u r i d e„sare" m a i c u n o s c u t e e m u Ploieşti — F i e r b i n ţ i - T î r g
Brăneşti — Frunzăneşti — Olteniţa şi B u c u r e t j l i Bulbucata — Giurgiu.
D u p ă 1 9 0 0 a u î n c e p u t să s e s c h i ţ e l e a c t u a l e l e căi r u t i e r e , prin
a m e n a j a r e a u n o r porţiuni d i n c e l e v e c h i s a u p r i n d e s c h i d e r e a d e n o i t r a s e e .
M o d e r n i z ă r i l e s - a u e f e c t u a t m a i întîi a s u p r a ş o s e l e l o r B u c u r e ş t i — G i u r g i u ,
B u c u r e ş t i — P l o i e ş t i şi B u c u r e ş t i — P i t e ş t i şl K - U I I e x t i n s t r e p t a t p e
m a i multe trasee.
Căile f e r a t e a u f o s t inaugurate p r i n l i n i a Bucureşti — G i u r g i u ,
în a n u l 1 8 6 9 , c a r e e r a d e f a p t şi p r i m a c a l e f e r a t ă d e p e t e r i t o r i u l R o m â n i e i
d e a t u n c i , şi a u c o n t i n u a t a p o i p r i n l i n i i l e B u c u r e ş t i B u z ă u (în 1 8 7 0 )
şi B u c u r e ş t i — P i t e ş t i ( î n 1 8 7 2 ) .
A p a r i ţ i a şi d e z v o l t a r e a c ă i l o r d e c o m u n i c a ţ i e p r t e r i t o r i u l zonei
p e r i u r b a n e sînt strîns l e g a t e d e condiţiile s o c i a l - e c o n o m i c e . M e d i u l n a t u r a l
a e x e r c i t a t şi e l o i n f l u e n ţ ă , m a i m a r e s a u m u i m i c ă , I n s p e c i a l î n d e s f ă ­
şurarea t r a s e e l o r . S c h i m b u l d e p r o d u s e , t r a n s p o r t u l u n o r p r o d u s e d e largă
u t i l i t a t e , c u m e r a a t u n c i s a r e a , şi t r a n s p o r t u l d c c ă l ă t o r i a u c o n d i ţ i o n a t
a p a r i ţ i a şi d e z v o l t a r e a u n o r d r u m u r i c a r e t r a v e r s a u t e r i t o r i u l z o n e i p e r i ­
u r b a n e î n t o a t e d i r e c ţ i i l e . B u c u r e ş t i i ' e r a u , şi h i n t şi a s t ă z i , p u n c t u l d e
convergenţă, s a u d e divergenţă, a t u t u r o r d r u m u r i l o r d e a i c i . Traseele
a u f o s t influenţate d e configuraţia r e l i e f u l u i , m u l t e d i n d r u m u r i desfăşu-
rîndu-se d e - a l u n g u l văilor D î m b o v i ţ e i , (Argeşului, I a l o m i ţ e i , N e a j l o v u l u i .
O d a t ă c u d e z v o l t a r e a oraşului Bucureşti — d e c i c u i n t e n s i f i c a r e a
l e g ă t u r i l o r d i n t r e c a p i t a l ă şi r e s t u l t e r i t o r i u l u i ţării s a u c u a l t e ţ ă r i — ,

6
Străzile e r a u podite c u lemn dc stejar, nuinindu-sc din această cauză poduri,
CAILE DE COMUNICAŢIE Şl TRANSPORTURILE
www.cimec.ro 187

r e ţ e a u a - d e d r u m u r i s - a î n d e s i t m u l t , a u î n c e p u t î m b u n ă t ă ţ i r i l e şi m o d e r ­
n i z ă r i l e î n r a p o r t d e t r a f i c şi d e f e l u l m i j l o a c e l o r d e t r a n s p o r t .
D i v e r s i f i c a r e a . p r o f i l u l u i e c o n o m i c a l z o n e i p e r i u r b a n e , în strînsă
legătură c u cerinţele oraşului Bucureşti, a c o n f e r i t căilor d e comunicaţie
şi t r a n s p o r t u r i l o r u n r o l i m p o r t a n t , o f u n c ţ i e n e c e s a r ă şi p e r m a n e n t ă
î n relaţiile z o n ă - o r a ş .

CĂILE D E COMUNICAŢIE

într-o zonă periurbană c a a c e e a a Bucureştilor e s t e a b s o l u t necesară

e x i s t e n ţ a u n e i r e ţ e l e d e n s e d e c ă i d e c o m u n i c a ţ i e m o d e r n i z a t e şi î n s t a r e
b u n ă , c a r e să a s i g u r e t r a n s p o r t u l d e m ă r f u r i şi c ă l ă t o r i n u n u m a i î n t r - u n
t i m p f o a r t e s c u r t , c i şi î n c e l e m a i b u n e c o n d i ţ i i .
Căile r u t i e r e . R e ţ e a u a r u t i e r ă c a r e s t r ă b a t e t e r i t o r i u l p e r i u r b a n s e
p r e z i n t ă s u b f o r m a u n u i p ă i e n j e n i ş c u c e n t r u l în o r a ş u l B u c u r e ş t i . A c e a s t ă
i m a g i n e e s t e d a t ă d e repartiţia teritorială a t u t u r o r d r u m u r i l o r . D a c ă
î n s ă s e i a u în c o n s i d e r a ţ i e c a t e g o r i i l e d e d r u m u r i , a t u n c i s e î n r e g i s t r e a z ă
u n e l e d e o s e b i r i şi a s p e c t e p a r t i c u l a r e , c u r e s e r e f l e c t ă , î n p r i m u l r î n d ,
î n c a l i t a t e a şi c a n t i t a t e a t r a n s p o r t u r i l o r d e m ă r f u r i şi c ă l ă t o r i şi î n t i m p u l
consumat p e n t r u deplasare sau pentru transport.
Drumurile modernizate, c e l e m a i corespunzătoare c a l i t a t i v u n u i
t r a f i c i n t e n s şi r a p i d d e m ă r f u r i şi c ă l ă t o r i , î n r e g i s t r e a z ă o d e n s i t a t e r e l a t i v
ridicată — 1 4 k m / 1 0 0 k m 2
— , î n s ă d a c ă MC c o n s i d e r ă î n r a p o r t d e p r o f i l u l ,
f u n c ţ i i l e şi n e c e s i t ă ţ i l e z o n e i p e r i u r b a n e w i d a c ă s e ţ i n e s e a m a c ă p r i n c i ­
p a l e l e t r a s e e s î n t a r t e r e n a ţ i o n a l e şi i n t e r n a ţ i o n a l e , d e n s i t a t e a reţelei
r u t i e r e modernizată a r e a l t e v a l o r i .
Numărul f o a r t e m a r e d e călători c u r e s e deplasează z i l n i c d i n zonă
în o r a ş şi i n v e r s , c a şi c a n t i t ă ţ i l e uriuşe d e p r o d u s e — î n t r e c a r e cele
p e r i s a b i l e o c u p ă u n l o c i m p o r t a n t — c e s e îndreaptă s p r e Bucureşti,
generează u n t r a f i c i n t e n s în t o t t i m p u l a n u l u i . A c e s t t r a f i c n u s e desfă­
ş o a r ă insă p e s t e t o t î n c o n d i ţ i i c o r e n p u n z ă t o u r e — n i c i d i n p u n c t u l d e
v e d e r e a l t i m p u l u i şi n i c i a l c a l i t ă ţ i i i r a n s p o r l u r i l o r — d i n c a u z a l i p s e i
d e d r u m u r i m o d e r n i z a t e î n u n e l e p ă r ţ i a l e z o n e i p e r i u r b a n e , c a şi d a t o r i t ă
stării d c d e g r a d a r e î n a i n t a t ă a u n o r t r a n c e .
I n afară d e p r i n c i p a l e l e a r t e r e r u t i e r e d e i m p o r t a n ţ ă n a ţ i o n a l ă şi
internaţională c a r e c o n v e r g s p r e oruşnl Bucureşti — m a g i s t r a l a Bucu­
r e ş t i — l ' i l eşti şi ş o s e l e l e n a ţ i o n a l e c e v i n d i n s p r e P i t e ş t i , P l o i e ş t i ( d o u ă
t r a s e e ) , l ' r z i c c n i , C ă l ă r a ş i , O l t e n i ţ a , G i u r g i u s i A l e x a n d r i a — în c a d r u l
z o n e i p e r i u r b a n e s e m a i desfăşoară r i l e v a a r t e r e m o d e r n i z a t e , c a r e sînt
l e g a t e d e t e r i t o r i u l p e c a r e îl s t r ă b a t .
A c e s t e t r a s e e sînt î n g e n e r a l d r u m u r i c u î m b r ă c ă m i n t e a s f a l t i c ă
uşoară, d i n c a r e cauză u n e l e d i n t r e e l e , datorită t r a f i c u l u i i n t e n s , sînt,
p u t e r n i c d e g r a d a l e . Aşa s î n t , d e e x e m p l u , t r a s e e l e C h i a j n a — B î c u şi
m a i a l e s , B e r c e n i — V i d r a - Vărăşti, c a r e sînt d e m a i m u l ţ i a n i t o t a l
necorespunzătoare.
168 www.cimec.ro PARTEA A IV-A. ECONOMIA.

î n g e n e r a l , d r u m u r i l e m o d e r n i z a t e n u sînt a f e c t a t e d e inundaţii
d e c î t c u t o t u l î n t î m p l ă t o r şi d e s c u r t ă d u r a t ă , î n s ă s î n t s u p u s e înzăpezi-
r i l o r î n m a i m u l t e p u n c t e , s i t u a t e l a intersecţia c u văiugile m a i p r o n u n ţ a t e -
înzăpezirile, f o a r t e l i m i t a t e c a întindere, s e p r o d u c m a ia l e s în
c î t e v a p u n c t e , î n t r e B î l d a n a şi G h e r g a n i p e ş o s e a u a n a ţ i o n a l ă s p r e T î r g o -
v i ş t e , î n t r e V i d r a şi B e r c e n i p e ş o s e a u a B u c u r e ş t i — V i d r a — V ă r ă ş t i
î n t r e B o l i n t i n - D e a l şi M a l u S p a r t p e ş o s e a u a B u c u r e ş t i — V i d e l e , î n t r e
Ţ i g ă n e ş t i şi G r u i u şi î n t r e C i o f l i c e n i şi S n a g o v .
Drumurile împietruite o c u p ă p r i m u l l o c d u p ă l u n g i m e a t o t a l ă şi,,
bineînţeles, d e n s i t a t e a c e a m a i m a r e . B l c f a c legătura între localităţi
şi î n t r e d i f e r i t e p ă r ţ i a l e z o n e i p e r i u r b a n e . C a r a c t e r i s t i c a l o r e s t e d a t ă
d e g r a d u l f o a r t e d i f e r i t d e s a t i s f a c e r e a t r a f i c u l u i d e m ă r f u r i şi c ă l ă t o r i ,
r e f l e c t a t în p r i m u l r î n d în s t a r e a d e v i a b i l i t a t e . D r u m u r i l e î m p i e t r u i t e
prezintă m a r i d e o s e b i r i în s t a r e a l o r , n u n u m a i d e l a u n d r u m l a a l t u l ,
c i şi d e l a o p o r ţ i u n e l a a l t a . T r a f i c u l i n t e n s , i n u n e l e c a z u r i , l e d e t e r i o ­
rează f o a r t e r e p e d e , c e e a c e f a c e c a pînă l e „ v i n e r î n d u l " p e n t r u r e f a c e r e
să a j u n g ă , în u n e l e p o r ţ i u n i , i m p r a c t i c a b i l e . C e l e m a i necorespunzătoare
d r u m u r i împietruite e r a u în 1 9 7 0 r e p r e z e n t a t e d e t r a s e e l e C e r n i c a —
Gălbinaşi — B u d e ş t i , D o b r e n i — Colibaşi — P r t t n d u , A d u n a ţ i i - C o p ă c e n i —
P o p e ş t i — Mihăileşti e t e . D r u m u r i l e împietruite sînt s u p u s e inundaţiilor
în cîteva porţiuni d i n l u n c i l e Argeşului, Ialomiţei, N e a j l o v u l u i , S a b a r u l u i
şi d i n C î m p i a d e s u b s i d e n ţ ă . î t i z ă p e z i r i s e p r o d u c i n m o d f r e c v e n t l a
i n t e r s e c ţ i a c u v ă i l e s a u c u v ă i u g i l e c e Btrâbat z o n a p e r i u r b a n ă .
Drumurile de pămhit sînt r e p r e z e n t a t e d e t r a s e e l e c a r e s t r ă b a t
cîmpiile s a u l u n c i l e p e n t r u a f a c e legătura d i n t r e localităţi s a u c u d i f e r i t e
a r i i d e importanţă e c o n o m i c ă (păduri, exploatări a l e r e s u r s e l o r d e s u b s o l
e t c . ) . I m p o r t a n ţ a l o r p u r locală e s t e totuşi nfectată u n e o r i d e g r e u t a t e a
c u c a r e s e p o a t e t r e c e d e l a o l o c a l i t a t e l a a l t a în a n o t i m p u r i l e u m e d e .
T r a f i c u l p e căile r u t i e r e a l e z o n e i p e r i u r b a n e e s t e f o a r t e d i f e r i t d e l a
u n d r u m l a a l t u l , î n f u n c ţ i e d o c a t e g o r i a şi s t a r e a d e v i a b i l i t a t e a t r a s e u l u i
r e s p e c t i v şi d e v o l u m u l şi s t r u c t u r a p r o d u c ţ i e i m a r f ă a t e r i t o r i u l u i p e c a r e
îl s t r ă b a t e . Capacitatea de circulaţie a u n u i d r u m , exprimată p r i n numărul
m a x i m d e v e h i c u l e c e p o t c i r c u l a î n t r - o u n i t a t e d e t i m p ( 1 oră s a u 2 4 d e o r e ) ,
e s t e în funcţie d e e l e m e n t e l e d i m e n s i o n a l e a l e d r u m u l u i r e s p e c t i v , d c
s t a r e a l u i d e v i a b i l i t a t e şi d e c a t e g o r i a s a ( a s f a l t , i m p i e t r i l i ! , b a l a s t e t c . ) .
P î n ă în p r e z e n t , n u m a i d r u m u r i l e naţionale n r . 1 (Bucureşti — P l o ­
i e ş t i ) şi n r . 7 ( B u c u r e ş t i — P i t e ş t i ) s î n t s o l i c i t a t e i n t e n s şi s e î n r e g i s t r e a z ă
d e p ă ş i r i a l e c a p a c i t ă ţ i i d e c i r c u l a ţ i e în a n u m i t e z i l e şi o r e , î n r e s t , c a p a c i t ă ţ i l e
d e c i r c u l a ţ i e sînt c o r e s p u n z ă t o a r e t r a f i c u l u i e x i s t e n t .
T r a f i c u l c e l m a i i n t e n s , în 1 9 7 0 , a - a î n r e g i s t r a t ] f e ş o s e a u a B u c u ­
reşti — P l o i e ş t i ( D . N . l ) ( i n t r e Bucureştii şi C i o l p a n i ) , c u valori medii
a l e o r e l o r d e v î r f c a r e a u o s c i l a t î n t r e 9 0 0 şi 2 2 0 0 d e v e h i c u l e e t a l o n *•

• 1 vehicul etalon = 0 , 5a u t o c a m i o a n e ; 0,5autobuze; 0 , 3 5a u t o c a m i o a n e cu. remorca

0,5 tracLoarc; 2 motociclete: 1 autoturism.
CAILE DE COMUNICAŢIE $1 TRANSPORTURILE
www.cimec.ro 189

pe ora. P e şoseaua Bucureşti — P i t e ş t i ( D . N . 7 ) , în 1 9 7 0 , s - a î n r e g i s t r a t

u n trafic mediu d e 800 — l 0 0 0 d e v e h i c u l e e t a l o n , p e şoseaua B u c u ­
reşti — U r ziceni (D.N.2) 800 — 9 0 0 d e v e h i c u l e e t a l o n , i a r p e şoseaua
Bucureşti — G i u r g i u (D.N.r>) 700 — 900 d e vehicule etalon.
î n a f a r a a c e s t o r t r a s e e , c a r e concentrează p e s t e 4 0 % d i n t r a f i c u l
r u t i e r d e p e d r u m u r i l e z o n e i p e r i u r b a n e , intensităţi i m p o r t a n t e d e t r a f i c
s e î n r e g i s t r e a z ă şi p e c e l e l a l t e d r u m u r i n a ţ i o n a l e , c a şi p e c e l e j u d e ţ e n e .
T r a f i c u l î n r e g i s t r a t p e d r u m u r i l e n a ţ i o n a l e e s t e n u m a i în m i c ă
m ă s u r ă l e g a t d e z o n a p e r i u r b a n ă , e l f i i n d în c e a m a i m a r e p a r t e d e t r a n z i t .
D a c ă s e i a în c o n s i d e r a ţ i e n u m a i t r a f i c u l c a r e d e p i n d e d e z o n a p e r i u r b a n ă ,
a t u n c i c e a m a i intensă circulaţie d e v e h i c u l e a r e l o c p e t r a s e e l e Bucureşti —
V i d r a — V a l e a D r a g u l u i , l a c a r e s e a d a u g ă ramificaţia s p r e Colibaşi —
GoBtinari, Bucureşti — H o t a r e l e — G r e a c a , Bucureşti — Tărtăşeşti —
L u n g u l e ţ u , c u r a m i f i c a ţ i i l e P o i a n a , P o t l o g i şi B r e z o a e l e , B u c u r e ş t i —
B a l o t e ş t i — C i o l p a n i — Siliştea Snagovului — Gruiu — Lipia, Bucu­
reşti — A d u n a ţ i i - C o p ă c c i i i — G r ă d i ş t e a , B u c u r e ş t i — C i o r o g î r l a — B o l i n ­
tin-Vale — Ogrezeni.
A n a l i z a reţelei d e d r u m u r i c a r e s t r ă b a t z o n a p e r i u r b a n ă a B u c u r e ş ­
t i l o r , în s l r l u s ă l e g ă t u r ă c u n e c e s i t ă ţ i l e d e t r a n s p o r t , s c o a t e î n e v i d e n ţ ă
n e c e s i t a t e a a c o r d ă r i i u n e i a t e n ţ i i c î t m a i u r g e n t e r e f a c e r i i şi î n t r e ţ i n e r i i
arterelor modernizate degradate şi m a i a l e s m o d e r n i z ă r i i m a i m u l t o r
t r a s e e d e m u r e s o l i c i t a r e şi d e t r a f i c i n t e n s . N u m a i p r i n m o d e r n i z a r e a
d r u m u r i l o r s e p o a t e a s i g u r a o l e g ă t u r ă f a c i l ă şi e f i c i e n t ă î n t r e o r a ş şi z o n a
s a , n u m a i p r i n existenţa u n e i reţele d e n s e d c d r u m u r i m o d e r n i z a t e a c e s t
o r g a n i s m a c t i v — r e p r e z e n t a t d e z o n a periurbană — p o a t e f u n c ţ i o n a şi
p o a t e f i u t i l . T r a n s p o r t u l d e p r o d u s e p e r i s a b i l e s p r e B u c u r e ş t i , c a şi d e p l a ­
s a r e a f o r ţ e i d e m u n c ă s e p o t f a c e î n c o n d i ţ i i c o r e s p u n z ă t o a r e d e t i m p şi
d e c a l i t a t e n u m a i p e d r u m u r i m o d e r n i z a t e . Existenţa d r u m u r i l o r împie­
t r u i t e c o n s t i l u i e o premisă importantă p e n t r u t r e c e r e a l a m o d e r n i z a r e a l o r .

C a primă u r g e n ţ ă , s o c o t i m m o d e r n i z a r e a d r u m u r i l o r C e r n i c a — G ă l -
binaşl - l l u d e ş t i , D o b r e n i — C o l i b a ş i — P r u n d u , C o l i b a ş i — C o m a n a —
Călugăreni, Ştefâneşti — Grădiştea, Joiţa — C o s o b a — B r e z o a e l e — S l o ¬
b o z i a - M o a r a şi V i d r a — C r e ţ e ş t i — S i n t e s i i — J i l a v a . C a t r a s e e t r a n s v e r ­
s a l e s a u i n e l a r e t r e b u i e r e a l i z a t e , în f a z a a d o u a , B u f t e a — Săbăreni —
B î o u — C i o r o g î r l a — D o m n e ş t i — M ă g u r e l e — J i l a v a ( d e a i c i i n t r î n d în
c i r c u i t u l d e s u d p î n ă l a Vărăşti) — Vărăşti — F r u m u ş a n i — Gălbinaşi —
V a d u A n e i — Brăneşti — Pitească — Afumaţi — Ştefăneşti — T u n a r i —
O t o f a n i -- B u f t e a . A l d o i l e a i n e l a r a v e a următorul t r a s e u : Răcari —
S l o b O l i n - Moară — P o i a n a — U l m i — B o l i n t i n - V a l e — O g r e z e n i — Mihăi-
leştT— Adunaţii-Copăceni — Grădiştea — Mironeşti — H o t a r e l e — Crivăţ
— B u d e ş t i ( d e a i c i u r m e a z ă t r a a p u l p r i m u l u i i n e l p î n ă l a Ş i n d r i l i ţ a şi a p o i
S i n e ş t i ) — Sineşti — P e t r ă c h i o a i a — D a s c ă l u — M o a r a V l ă s i e i , a p o i B a l o ­
teşti — C o r b e a n c a — C r e v e d i a — C i o c ă n e ş t i — R ă c a r i .

P e n t r u p r e l u a r e a t r a f i c u l u i d e t r a n z i t p r i n Bucureşti e s t e necesară
c o n s t r u i r e a a d o u ă i n e l e d e c i r c u l a ţ i e în j u r u l o r a ş u l u i , u n u l î n c o n j u r î n d
190 www.cimec.ro PARTEA A IV-A. ECONOMIA

p e r i m e t r u l clădit, i a r a l t u l urmînd t r a s e u l l i n i e i d e centură. O atenţie

deosebită t r e b u i e a c o r d a t ă t r e c e r i l o r d e n i v e l ( p e n t r u a n u s e între­
r u p e f l u x u l t r a n s p o r t u r i l o r ) , c a şi i l u m i n ă r i i a c î t m a i m u l t e t r a s e e .

Căile f e r a t e . R e ţ e a u a feroviară c a r e străbate t e r i t o r i u l p e r i u r b a n

e s t e , d e a s e m e n e a , legată în p r i m u l rînd d e r e g i u n i l e d i n a f a r a z o n e i p e r i -
u r b a n e . . P r i n c a r a c t e r u l l o r , căile f e r a t e a u , p e n t r u z o n a periurbană,impor-
t a n ţ ă m a i m u l t p e n t r u t r a n s p o r t u l d e c ă l ă t o r i şi m u l t m a i p u ţ i n p e n t r u
c e l d e mărfuri. L i n i i l e f e r o v i a r e c a r e s e înmănunchează l a Bucureşti v i n
din toate regiunile ţ ă r i i , a i c i g r u p î n d u - s c c a direcţii d i n s p r e Ploieşti,
P i t e ş t i , V i d e l e , G i u r g i u , O l t e n i ţ a , C o n s t a n t a şi U r z i c e n i .
C o n s i d e r ă m c ă s t r u c t u r a t e r i t o r i a l ă a c t u a l ă a reţelei d e c ă i f e r a t e
p o a t e f i m u l t îmbunătăţită m a i ales" p r i n r e a l i z a r e a u n o r t r a s e e , „peri­
u r b a n e " şi în p r i m u l r î n d p r i n m o d e r n i z a r e a căii f e r a t e d e c e n t u r ă , în
v e d e r e a preluării t r a f i c u l u i f e r o v i a r în t r a n z i t p r i n Bucureşti.

TRANSPORTURILE

P e n t r u z o n a periurbană a Bucureştilor p r i n c i p a l e l e mijloace d e

t r a n s p o r t p e n t r u c ă l ă t o r i s î n t r e p r e z e n t a t e d o t r e n u r i şi a u t o b u z e , i a r
p e n t r u mărfuri d e m i j l o a c e l e a u t o . Această structură a t r a n s p o r t u l u i e s t e ,
d e s i g u r , n o r m a l ă , a v î n d u - s c în v e d e r e c a r a c t e r u l d e c o n c e n t r a r e a f l u x u l u i
d e c ă l ă t o r i în a n u m i t e o r c a l e z i l e i şi p o s i b i l i t ă ţ i l e d e u t i l i z a r e c î t m a i
f a c i l ă şi m a i rapidă a oricărui m i j l o c d c t r a n s p o r t d e către călători,
p r e c u m şi a v a n t a j e l e i n c o n t e s t a b i l e p e c a r e l e p r e z i n t ă t r a n s p o r t u l a u t o
p e n t r u mărfuri.
D a t o r i t ă c a r a c t e r u l u i d e c o n v e r g e n ţ ă a r e l a ţ i i l o r c ă t r e o r a ş e l e în
j u r u l cărora s e desfăşoară, z o n e l e p e r i u r b a n e înregistrează u n m a r e t r a f i c
d e călători în t o t t i m p u l a n u l u i . A c e s t e deplasări „ p e n d u l a r e " zilnice
n e c e s i t ă , d e s i g u r , n u n u m a i e x i s t e n ţ a u n e i r e ţ e l e d e n s e d e căi d e c o m u ­
n i c a ţ i e , u n n u m ă r r i d i c a t d e m i j l o a c e d e t r a n s p o r t , o i şi o r g a n i z a r e a lor
j u d i c i o a s ă î n t i m p şi s p a ţ i u .
C e i a p r o a p e 7 0 0 0 0 d e salariaţi c a r e s e d e p l a s e a z ă p e n t r u l u c r u i n
a l t e localităţi decît c e l e d e d o m i c i l i u (în c e a m a i m a r e p a r t e d i n zonă
în o r a ş ) , c ă r o r a l i s e a d a u g ă u n n u m ă r î n s e m n a t d e d e p l a s ă r i p e n t r u
desfacerea produselor proprii, p e n t r u interese personale diferite s a u
în i n t e r e s d e s e r v i c i u , c o n s t i t u i e o p a r t i c u l a r i t a t e a z o n e i p e r i u r b a n e a
Bucureştilor, c a r e s e reflectă în s t r u c t u r a t r a n s p o r t u r i l o r d e călători,
în i n t e n s i t a t e a şi î n f r e c v e n ţ a î n t i m p şi^spaţiu a a c e s t o r a .

T r a n s p o r t u l f e r o v i a r . î n c a d r u l t r a n s p o r t u l u i t o t a l d e călători d i n
z o n a p e r i u r b a n ă a B n c u r e ş t i l o r , d o m e n i u l u i f e r o v i a r îi r e v i n a p r o a p e 4 0 % ,
e l r e p r e z e n t î n d c e l m a i c o m o d şi m a i e c o n o m i c g e n d e t r a n s p o r t , b i n e î n ţ e l e s
p e n t r u l o c u i t o r i i s a t e l o r p r i n c a r e s a u p e lîngă c a r e t r e c e t r a s e u l f e r o v i a r .
 CAILE DE COMUNICAŢIE SI TRANSPORTURILE
www.cimec.ro 191

C e l m a i m a r e f l u x d e călători e s t e înregistrat p e l i n i a Bucureşti —

U r z i c e n i , c a r e a b s o a r b e 2 0 % d i n t r a f i c u l f e r o v i a r d e călători. A c e s t t r a s e u
p r e z i n t ă , în a c e l a ş i t i m p , şi g r a d u l c e l m a i m a r e d e c o m p l e x i t a t e a t r a ­
f i c u l u i , d e o a r e c e alături d e n u m ă r u l r i d i c a t a l c e l o r c a r e s e deplasează
l a B u c u r e ş t i s e înscrie şi u n î n s e m n a t n u m ă r d e c ă l ă t o r i c e s e d e p l a s e a z ă
d e l a o l o c a l i t a t e l a a l i a . A s t f e l , c e l m a i m a r c număr d e călători c e s e
d e p l a s e a z ă z i l n i c l a B u c u r e ş t i îl d a u l o c a l i t ă ţ i l e M o a r a - V l ă s i e i , G r ă d i ş t e a ,
F i e r b i n ţ i - T î r g , G r e c i i d e J o s şi D a s c ă l u , i a r , î n c e e a c e p r i v e ş t e t r a n s p o r t u l
d e l a o l o c a l i t a t e l a a l t a , c e i m a i mulţi călători navetişti s e o p r e s c l a
F i e r b i n ţ i - T î r g , G r ă d i ş t e a şi C ă c i u l a ţ i .

A l d o i l e a t r a s e u f e r o v i a r , d u p ă p o n d e r e a în t r a f i c u l d e c ă l ă t o r i ,
e s t e Bucureşti — G i u r g i u , p e c a r e s e canalizează f l u x u l d e călători
s p r e Bucureşti, d a t d e localităţile C o m a n a , V l a d Ţ e p e ş , V i d r a , Creţeşti,
S i n t e ş t i şi G r ă d i ş t e a , d e ţ i n î n d 1 9 % d i n t r a f i c u l t o t a l d e c ă l ă t o r i a l z o n e i
p e r i u r b a n e . C u localităţi c a r e a b s o r b u n n u m ă r m a i î n s e m n a t d e călători
s e î n s c r i u J i l a v a şi V i d r a . T i m p u l m a x i m d e p a r c u r s c u t r e n u l ( p î n ă I a
g a r a t e r m i n u s P r o g r e s u l ) e s t e c u p r i n s î n t r e r > 0 şi 6 0 d e m i n u t e , însă t i m p u l
e f e c t i v n o c o H u r d e p l a s ă r i i p î n ă l a B u c u r e ş t i e s t e în d i r e c t ă l e g ă t u r ă c u
distanţa d e l i t d o m i c i l i u l a gară.
î n c a d r u l t r a s e u l u i Bucureşti — Pileşli, c a r e concentrează 1 6 %
d i n t r a f i c u l f e r o v i a r d e călători a i z o n e i p e r i u r b a n e , participaţia c e a m a i
î n s e m n a t ă o a u l o c a l i t ă ţ i l e C i o c ă n e ş t i , G b e r g a n i şi B î l d a n a , i a r e a c e n t r e ,
I n a f a r ă d e B u c u r e ş t i , în c a r e s e o p r e ş t e u n n u m ă r m a i î n s e m n a t d e c ă l ă t o r i ,
C h i t i l a şi K ă e a r i . T i m p u l c o n s u m a t c u I r a n s p o r t u l p e t r e n e s t e c u p r i n s
î n t r e 1 5 şi ( H I d e m i n u t e , î n s ă a c e s t a e n t e m o d i f i c a t m a i m u l t s a u m a i
p u ţ i n în f u n c ţ i e d e d i s t a n ţ e l e p î n ă l a g a r ă .
T r a s e u l Hucureşti — P l o i e ş t i , c ă r u i a i i r e v i n 1 5 % d i n t r a f i c u l total
f e r o v i a r , concentrează călătorii proveniţi m a i a l e s d i n localităţile Periş
şi B ă l t e n i . î n a f a r ă d e B u c u r e ş t i , u n d e s e î n d r e a p t ă c e a m a i m a r e p a r t e
a f l u x u l u i d c călători a i a c e s t u i t r a s e u , oraşul B u f t e a c o n s t i t u i e u n a p r e ­
c i a b i l c e n t r u d e coborîre a călătorilor. T i m p u l d e d e p l a s a r e p e această
l i n i e f e r a t ă , i n l i m i t e l e z o n e i p e r i u r b a n e , e s t e c u p r i n s î n t r e 1 5 şi 5 0 d e
m i n u t e , bineînţeles c u m o d i f i c ă r i l e d a t e d e d i s t a n ţ e l e p î n ă l a g a r ă .
L i n i a ferată Bucureşti — Olteniţa concentrează 1 5 % d i n t r a f i c u l
f e r o v i a r t o t a l d e călători a i z o n e i p e r i u r b a n e , c e i m a i numeroşi călători
f u r n i c f a i d u - i l o c a l i t ă ţ i l e V a s i l a ţ i , G ă l b i n u ş i , P l ă t ă r e ş t i şi F u n d e n i . T i m p u l
n e c e s a r t r a n s p o r t u l u i p î n ă l a B u c u r e ş t i - T i l a u e s t e c u p r i n s î n t r e 1 0 şi 6 0 d e
m i n u t e , c u modificări r e l a t i v m i c i , d e o u r e c e localităţile d e p e a c e s t t r a s e u
s m t y f c m r l e a p r o p i a t e d e c a l e a ferată.
A T r a s e u l Bucureşti — V i d e l e , u n d e s c înregistrează 1 0 % d i n t r a f i c u l
t o t a l f e r o v i a r d e călători, e s t e f o l o s i i m a i a l e s d e l o c u i t o r i i d i n Grădinari,
Z o r i l e şi B u t u r u g e n i . T i m p u l d e t r a n s p o r t e s t e c u p r i n s î n t r e 2 0 şi 5 5 d e
m i n u t e , distanţele pînă l a gară i n t r o d u c i m i modificări s e n s i b i l e .
U l t i m u l t r a s e u , Bucureşti — Constanţa, concentrează c i r c a 5 % d i n
t r a f i c u l f e r o v i a r t o t a l d e c ă l ă t o r i în c a d r u l z o n e i p e r i u r b a n e , s i n g u r a g a r ă
192 www.cimec.ro PARTEA A IV-A. ECONOMIA

c u t r a f i c m a i însemnat f i i n d Brăneşti. T i m p u l d e transport este d e

15—30 d e minute.
U n i n d i c a t o r d e s t u l d e însemnat a l t r a f i c u l u i d e călători, alături
d e f r e c v e n ţ a c u r s e l o r î n l e g ă t u r ă c u o r e l e d e v î r f , e s t e viteza de exploatare.
V a l o a r e a v i t e z e i d e e x p l o a t a r e în t r a f i c u l f e r o v i a r a l z o n e i p e r i u r b a n e ,
calculată l a t r e n u r i l e p e r s o n a l e s a u cursă c a r e sînt f o l o s i t e c u precădere,
e s t e n u atît d e diferită, cît m a i a l e s f o a r t e scăzută. A s t f e l , p e t r a s e u l
Bucureşti — G i u r g i u s e înregistrează v a l o r i l e c e l e m a i m i c i a l e v i t e z e i
d e e x p l o a t a r e , 2 8 — 3 0 k m p e oră, după c a r e urmează Bucureşti — C o n ­
s t a n ţ a c u 3 0 k m / o r ă , B u c u r e ş t i — V i d e l e şi B u c u r e ş t i — O l t e n i ţ a c u
3 4 k m / o r ă , B u c u r e ş t i — P i t e ş t i şi B u c u r e ş t i — U r z i c e n i c u 3 6 k m / o r ă .
C e a m a i ridicată viteză d e e x p l o a t a r e e s t e înregistrată p e t r a s e u l B u c u ­
reşti — P l o i e ş t i — 4 2 k m / o r ă .
A v î n d u - s e în v e d e r e u r i a ş u l t r a f i c d e c ă l ă t o r i a l z o n e i p e r i u r b a n e a
B u c u r e ş t i l o r şi c o n c e n t r a r e a s a î n a n u m i t e o r e a l e z i l e i , c o n d i ţ i i l e d e c o n f o r t
şi d e t i m p p e n t r u t r a n s p o r t u l d e c ă l ă t o r i , c a şi g r a d u l m a i m a r e d e p u n c ­
t u a l i t a t e în c i r c u l a ţ i e , e s t e n e c e s a r ă o o r g a n i z a r e c î t m a i j u d i c i o a s ă a
c u r s e l o r , o d e z v o l t a r e a c a r a c t e r u l u i p e r i u r b a n a lt r a n s p o r t u r i l o r .
T r a f i c u l f e r o v i a r s u b u r b a n s a u p e r i u r b a n v a t r e b u i să p r e i a p r i n c i ­
p a l e l e f l u x u r i n a v e t i s t e , să o f e r e condiţii c o r e s p u n z ă t o a r e d e t r a n s p o r t
şi s ă r e z o l v e p r o b l e m a t i m p u l u i c o n s u m a t c u d e p l a s a r e a .
T r a n s p o r t u l f e r o v i a r d e mărfuri d i n c a d r u l z o n e i p e r i u r b a n e este
f o a r t e r e d u s , în g e n e r a l rezumîndu-se l a s e c t o r u l producţiei i n d i v i d u a l e
s a u p e n t r u mărfurile c e m e r g p e distanţe m a i m a r i ( v i n s a u pleacă d i n
z o n a p e r i u r b a n ă ) . P r i n t r e c e l e m a i f r e c v e n t e mărfuri t r a n s p o r t a t e p e
l i n i i l e f e r a t e s e numără p r o d u s e l e i n d u s t r i a l e c e v i n d i n afară ( s f e c l a d e
zahăr, f l o a r e a s o a r e l u i , p r o d u s e l e d i n l e m n s a u l e m n u l b r u t , c e r e a l e l e e t c . ) .

T r a n s p o r t u l r u t i e r . C u u n r o l p r i m o r d i a l în t r a n s p o r t u l d e mărfuri
şi c ă l ă t o r i , s e c t o r u l a u t o r e p r e z i n t ă p r i n c i p a l u l şi c e l m a i f r e c v e n t m i j l o c
d e t r a n s p o r t în z o n a p e r i u r b a n ă a B u c u r e ş t i l o r . M a r e a m a j o r i t a t e a p r o ­
ducţiei z o n e i p e r i u r b a n e , în s p e c i a l c e a destinată oraşului Bucureşti, e s t e
transportată d i r e c t c u m i j l o a c e l e a u t o .
Transportul auto de călători a r e o d e o s e b i t ă i m p o r t a n ţ ă în r e l a ţ i i l e
z o n ă - o r a ş , a s i g u r î n d d e p l a s a r e a u n u i m a r e n u m ă r d e n a v e t i ş t i şi d e a l ţ i
c ă l ă t o r i , în s p e c i a l d i n şi s p r e B u c u r e ş t i şi m a i p u ţ i n î n c a d r u l s a u î n a f a r a
z o n e i p e r i u r b a n e . Reţeaua t r a n s p o r t u r i l o r a u t o , p e t e r i t o r i u l z o n e i p e r i ­
u r b a n e , prezintă o d e n s i t a t e r e l a t i v m a r e , înscriindu-se c u 8 k m l i n i e
a u t o l a 1 0 k m d r u m u r i î m p i e t r u i t e şi a s f a l t a t e , şi s t r ă b a t e z o n a p e r i ­
u r b a n ă , în g e n e r a l , s u b f o r m ă r a d i a r ă . r x
Reţeaua d e t r a n s p o r t c u c a r a c t e r j u r b a n , organizată d e întreprin­
d e r e a d e t r a n s p o r t B u c u r e ş t i ( I . T . B . ) , m a i b i n e o r g a n i z a t ă şi c u o f r e c ­
v e n ţ ă m a i m a r e a a u t o b u z e l o r , leagă d e oraşul Bucureşti localităţile d i n
i m e d i a t a s a a p r o p i e r e . P a r t i c u l a r i t a t e a a c e s t e i reţele e e t e d a t ă d e c a r a c ­
t e r u l d u b l u a l s e r v i r i i şi a l t r a s e e l o r : o p a r t e d i n t r a s e e s e d e s f ă ş o a r ă şi
CAILE DE COMUNICAŢIE $1 TRANSPORTURILE www.cimec.ro 193

i n c a d r u l o r a ş u l u i B u c u r e ş t i , s e r v i n d , a s t f e l , şi l a t r a n s p o r t u l d e c ă l ă t o r i
în oraş.
D u p ă l u n g i m e a t r a s e u l u i , în c a d r u l z o n e i p e r i u r b a n e s e r e m a r c ă
l i n i i l e a u t o b u z e l o r 5 9 ( l i n i a C . F . R . P r o g r e s u l — s a t u l Adunaţii-Copăceni),
5 7 (Şoseaua A l e x a n d r i e i — ştrandul B u d a ) , 5 0 ( A n d r o n a c h e — A f u m a ţ i ) ,
7 0 ( B u l e v a r d u l U v e r t u r i i — Dragomireşti-Vale).
D u p ă numărul călătorilor transportaţi, p e p r i m e l e l o c u r i s e situează
t r a s e e l e Popeşti L e o r d e n i ( a u t o b u z 4 4 ) , P a n t e l i m o n ( 4 6 ) , A f u m a ţ i ( 5 5 ) ,
C h i t i l a ( 6 4 ) , D o m n e ş t i ( 5 8 ) , O t o p e n i ( 4 9 ) şi ş t r a n d u l B u d a ( 5 7 ) , i a r d u p ă
numărul d " a u t o b u z e t r a s e e l e Popeşti-Leordeni, Domneşti, ştrandul
B u d a şi A f u m a ţ i .
T i m p u l MI de parcurs s e înregistrează p e t r a s e e l e Adunaţii-Co­
păceni, B u d a i j i T u n a r i — 3 0 d e m i n u t e , v i t e z a d e e x p l o a t a r e în t r a n s ­
p o r t u l d e căhtioi dirijat d e I.T. B . v a r i i n d i n t r e 2 7 km/oră p e t r a s e u l
D o m n e ş t i şi 2 0 k m / o r ă p e t r a s e e l e c e n t u r ă C . F . R . - A f u m a ţ i şi P a n t e l i m o n .
T r a n s p o r t u l d e t i p u r b a n c o n s t i t u i e , c r e d e m , c e a m a i indicată formă
de t r a n s p o r t d e călători p e n t r u z o n a periurbană a Bucureştilor.
D e a l t f e l , m a i m u l t e t r a s e e d i r i j a t e d e întreprinderea d e t r a n s p o r t u r i
a u t o ( I . T . A . ) a n c a r a c t e r u r b a n , p r i n r e a l i z a r e a u n o r frecvenţe d e s t u l d e
m a r i a c u r s e l o r , c a r e asigură u n f l u x c o n t i n u u d e călători. A s t f e l d e t r a s e e
sînt : Bucuraţi I — B u f t e a — C r e v e d i a , Bucureşti — Brăneşti, Bucureşti —
Mihăileşti. Bucureşti — B o l i n t i n - V a l e , Bucureşti — Călugăreni, Bucu­
reşti — P a Bucureşti — Dărăşti-Ilfov, Bucureşti — Baloteşti, B u c u ­
reşti — Bilduini. t r a s e e p e c a r e s e a s i g u r ă î n t r e 1 5 şi p e s t e 1 0 0 d e c u r s e p e z i .
( V i i I . i i i . t r a s e e şi m a i a l e s r a m i f i c a ţ i i l e d e t r a s e e a u în g e n e r a l î n t r e
d o u ă şi p a t r u c u r s e p e z i , d i n t r e c a i i - c e l i m a i m u l t e n u s a t i s f a c n e c e ­
s a r u l d e t r a n s p o r t . E x e m p l e d e supraaglomerări p e r m a n e n t e , datorate
numărului r e d u s d e c u r s e , s e p o t d a p e n t r u m a i m u l t e direcţii, l a a n u m i t e
o r e a l e l i l e i , insă t r a s e e l e B u c u r e ş t i — C o l i b a ş i — G o s t i n a r i , B u c u r e ş t i —
Vărăşti V a l e a D r a g u l u i , Bucureşti — B o l i n t i n - V a l e — O g r e z e n i e t c .
sînt a g l o m e r a t e t o t t i m p u l z i l e i .
î n u l t i m i i a n i , c a u r m a r e a creşterii c o n s i d e r a b i l e a n u m ă r u l u i d e
n a v e t i ş t i c e s e d e p l a s e a z ă d i n l o c a l i t ă ţ i l e p e r i u r b a n e î n d i f e r i t e u z i n e şi
unităţi e c o n o m i c e d i n Bucureşti s a u d i n i m e d i a t a s a a p r o p i e r e , s - a u o r g a ­
n i z a t c u i i a u t o , n u m i t e , , î n c o n v e n ţ i e " ( e f e c t u a t e d e I . T . A . în b a z a u n e i
c o n v e n ţ i i c u u n i t ă ţ i l e r e s p e c t i v e ) , c a r e t r a n s p o r t ă , l a o r e l e d e î n c e p e r e şi
terminări* a p r o g r a m u l u i , n u m a i salariaţii, T r a n s p o r t u r i l e d e c ă l ă t o r i î n
convenţie s e f a c p e r u t e l e G o s t i n a r i , Mironeşti, Călugăreni, Mihăileşti,
O g r e z e n i — Grădinari, Căciulaţi, Petrăchioaia, Orăşti, Herăşti, H o t a r e l e
I z v o a r e l e , Vărăşti — V a l e a D r a g u l u i e t c .
M a x i m a d e t r a f i c s e înregist r e a ? s i n i b ă t a d u p ă - a m i a z ă şi l u n e a
d i m i n e a ţ a p e t o a t e t r a s e e l e şi d u m i n i c a d i m i m â ţ a şi s e a r a s p r e S n a g o v - p a r c ,
Snagov-sat, P ă d u r e a B ă n e a s a , Pădurea. C e r n i c a , C o m p l e x u l turistic
P u s t n i c u , Adunaţii-Copăceni, B u d a , Mogoşoaia — B u f t e a , Pădurea Rîioasa,
Sineşti, Căldăruşani. D e s i g u r , a c e s t e a d i n u r m ă sînt l e g a t e , d e a n o t i m p
194 www.cimec.ro PARTEA A IV-A. ECONOMIA

.şi d e . s i t u a ţ i a m e t e o r o l o g i c ă . a z i l e l o r r e s p e c t i v e , deoarece sînt generate

d e d e p l a s ă r i l e p e n t r u a g r e m e n t şi r e c r e e r e .
T r a f i c u l c e l m a i i n t e n s d e . călători a l c u r s e l o r d i r i j a t e d e I . T . A .
s e înregistrează p e t r a s e e l e Bucureşti — C r e v e d i a , Bucureşti — Brăneşti,
Bucureşti — Mihăileşti, Bucureşti — Tărtăşeşti, Bucureşti — B o l i n t i n -
V a l e , B u c u r e ş t i — B a l o t e ş t i , B u c u r e ş t i — r ă s ă r e a şi B u c u r e ş t i ~r C ă l u ­
găreni, c a r e concentrează p e s t e 7 0 % d i n n u m ă i u l t o t a l d e călători t r a n s ­
p o r t a ţ i î n c a d i u l şi d i n z o n a p e r i u r b a n ă . D e a s e m e n e a , printr-un trafic
d e s t u l d e î n s e m n a t s e r e m a r c ă .şi t r a s e e l e B u c u r e ş t i — V ă r ă ş t i — V a l e a
Dragului, Bucureşti — Colibaşi — . . G o s t i n a r i , Bucureşti — Dărăşti-Ilfov,
Bucureşti — H o t a i e l e — I z v o a r e l e , Bucureşti — Periş.
V i t e z e l e d e e x p l o a t a r e s î n t d e s t u l d e r e d u s e şi f o a r t e d i f e r i t e , în
f u n c ţ i e d e s t a r e a . d r u m u r i l o r şi a v r e m i i . A s t f e l , p e t r a s e e l e c a r e s e d e s f ă ­
şoară în întregime p e d r u m u r i a s f a l t a t e s e înregistrează v i t e z e d e e x p l o a ­
t a r e c u p r i n s e î n t r e 3 8 k m / o r ă ( B u c u r e ş t i — B u d e ş t i şi B u c u r e ş t i — M i h ă i ­
l e ş t i ) şi 3 0 k m / o r ă ( B u c u r e ş t i — V a l e a D r a g u l u i ) , p e d r u m u r i l e p a r ţ i a l
a s f a l t a t e î n t r e 3 0 k m / o r ă ( B u c u r e ş t i — N o v a c i ) şi 2 5 k m / o r ă ( B u c u r e ş t i —
G o s t i n a r i ) , i a r p e d r u m u r i l e a s f a l t a t e p e distanţe r e d u s e s a u m i m a i împie­
t r u i t e i n t r e 2 3 k m / o r ă ( B u c u r e ş t i — U n t a v a ) şi 2 1 k m / o r ă ( B u c u r e ş t i —
Gălbinaşi,'Bucureşti — C o s o b a — Răcari). D e r e m a r c a t e s t e l i p s a unor
t r a s e e a l e t r a n s p o r t u l u i d e c ă l ă t o r i în r a z a u n o r l o c a l i t ă ţ i , c a r e , deşi b i n e
d e z v o l t a t e e c o n o m i c şi c u o p a r t i c i p a r e Î n s e m n a t ă l a r e l a ţ i i l e o r a ş — z o n ă
( a t î t p e l i n i a a p r o v i z i o n ă r i i c u p r o d u s e a g r i c o l e , c î t şi a f u r n i z ă r i i d e f o r ţ ă
d e m u n c ă s a u c u u n potenţial t u r i s t i c a p r e c i a b i l ) , întîmpină greutăţi
î n s e m n a t e în p r i v i n ţ a t r a f i c u l u i d e călători. A i t f e l d c localităţi sînt G ă n e a s a ,
Pitească, C o m a n a , Sinteşti, Vîrteju, Dărăşti-Vlaşca, Grădinari, Niculeşti,
T a m a ş i . î n c e e a c e priveşte repartiţia geografică a organizării t r a n s p o r ­
t u r i l o r d e c ă l ă t o r i s e c o n s t a t ă c ă t o a t e l o c a l i t ă ţ i l e d i n j u r u l c a p i t a l e i şi
d i n î n t r e a g a C î m p i e d e s u b s i d e n ţ ă sînt s e r v i t e d e t r a s e e a u t o c a r e t r e c
prin v a t r a lor sau p r i n imediata apropiere.
Transportul auto âe mărfuri p'rèzintA o d e o s e b i t ă i m p o r t a n ţ ă î n
relaţiile z o n ă - o r a ş , c o n s t i t u i n d m i j l o c u l d e b a z ă a l aprovizionării B u c u ­
r e ş t i l o r c u p r o d u s e a g r i c o l e şi, în a c e l a ş i t i m p , c e l m a i i n d i c a t p e n t i u p r o ­
dusele perisabile.
P r i n c i p a l i i c u r e n ţ i d e m ă r f u r i sînt r e p r e z e n t a ţ i d e p r o d u s e l e agricole
c e s e îndreaptă' d i n z o n a periurbană s p r e Bucureşti s a u s p r e unităţile
i n d u s t r i e i a l i m e n t a r e d i n zonă. Reţeaua a c e s t o r t r a n s p o r t u r i s e s u p r a ­
p u n e peşte reţeaua „curenţilor d e a p ^ o v i z i o n a r e , r e m a r c i n d u - s e
, ,
traseele
Bucureşti — B e r c e n i — V i d r a — Vărăşti — V a l e a D r a g u l u i — Colibaşi —
G o s t i n a r i , Bucureşti — Copăceni — Adunaţii-Copăceni, Bucureşti ^- C i o ­
rogîrla — M a l u S p a r t — O g r e z e n i , Bucttreşti — T ă r t ă ş e f t i — L u n g u l e ţ u —
P o i a n a — Răcari, Bucureşti — C r e v e d f e , Bucureşti — Siliştea Snagovu­
lui G r u i u : — N u c i , Bucureşti —'Frumuşani — H o t a r e l e . S t r u c t u r a măr­
f u r i l o r t r a n s p o r t a t e reflectă s t r u c t u r a p r o d u s e l o r curenţilor d e a p r o v i ­
z i o n a r e . Se'prevăd posibilităţi d e t r a f i c n a r a i , p r i n c o n s t r u i r e a u n u i c a n a l
1

Dunăre — Bucureşti.
CAILE DE COMUNICAŢIE Şl TRANSPORTURILE
www.cimec.ro 195

. • A v î n d în v e d e r e s t r u c t u r a organizării t r a n s p o r t u l u i - d e călători
şi m ă r f u r i , p e n t r u o c î t m a i b u n ă l e g ă t u r ă î n t r e o r a ş u l B u c u r e ş t i şi z o n a
s a periurbană,-.se i m p u n e o s e r i e d e măsuri c a r e t r e b u i e a p l i c a t e într-un
v i i t o r oît'imai a p r o p i a t . A s t f e l , e s t e n e c e s a r c a t o a t e l o c a l i t ă ţ i l e c u p e s t e
5 0 0 d e l o c u i t o r i să f i e „ l e g a t e " l a r e ţ e a u a t r a s e e l o r a u t o d e c ă l ă t o r i , n u ­
m ă r u l c u r s e l o r ni f i e în s t r î n s ă c o n c o r d a n ţ ă c u t r a f i c u l d e c ă l ă t o r i , o r a m i
d e c i r c u l a ţ i e , să, f i e c o o r d o n a t c u „ o r e l e d e v î r f ' , i a r v i t e z a d e e x p l o a t a r e
să f i e r i d i c a t ă l a u n n i v e l .cît m a i î n a l t , t n p r i v i n ţ a t r a n s p o r t u r i l o r d e
mărfuri e s t e indicată o o r g a n i z a r e c i t . mai.judicioasă a p a r c u l u i e x i s t e n t ,
în a ş a f e l i n c i t p r o d u s e l e a g r i c o l e s ă p o a t ă f i î n c ă r c a t e i m e d i a t d u p ă r e c o l ­
t a r e şi t r a s p o r t a l e i n t r - u n 1 i m p c î t m a i s c u r t s p r e c o n s u m a t o r i .
L e g ă t u r i l e d i r e c t e şi c u d u r a t ă s c u r t ă , p r i n i n t r o d u c e r e a m i j l o a c e l o r
d e t r a n s p o r t r a p i d e şi d e m a r e c a p a c i t a t e — p e b a z a u n u i aprofundat
s t u d i u a l f l u x u r i l o r m a j o r e d e t r a n s p o r t — , t r e b u i e să c o n s t i t u i e prin­
c i p a l a trăsătură a t r a n s p o r t u r i l o r , p e r i u r b a n e .

RECREAŢIE, AGREMENT, TURISM

P e n t r u o r a ş u l B u c u r e ş t i , c e l e t r e i c o m p o n e n t e a l e utilizării t i m p u l u i
l i b e r — r e c r e a i i e . a g r e m e n t , t u r i s m — , c u m e t o r i d e r e c o n f o r t a r e şi d e
e v i d e n ţ i e r e u f r u m u s e ţ i l o r m e d i u l u i n a t u r a l şi u m a n i z a t , a u devenit
astăzi o p r o b l e m ă vitală. Condiţiile n a t u r a l e e x t r e m d e f a v o r a b i l e a l e
z o n e i p e r i u r b a n e c o n s t i t u i e p r e m i s e l e d e bază a l e organizării t u r i s t i c e , a l e
s a t i s f a c e r i i s o l i c i t ă r i l o r m a r e l u i o r a ş şi c a p i t u l ă .
Remarca cunoscutului geograf G e o r g e V ă l s a n (1915), „Apa
şi p ă d u r e a , c a şi u ş o a r a v a r i e t a t e a r e l i e f u l u i s e î m b i n ă a r m o n i o s î n î m p r e ­
j u r i m i l e c a p i t a l e i s p r e a d a a c e s t e i r e g i u n i o f i z i o n o m i e particulară,plină
d e f a r m e c şi d e p i t o r e s c l i n i ş t i t " , e s t e c l a r ă şi e d i f i c a t o a r e . V a r j e t a t e a p e i s a ­
j u l u i - - d a t ă d c p ă d u r i l e b o g a t e şi n u m e r o i m e c a r e s e o g l i n d e s c în l a c u r i
întinse s a u i n i a z u r i c e s e înşiră c a mărgelele p e văile m a i b i n e c o n t u r a t e ,
d e c u r s u r i l e d e a p ă u m b r i t e d e fîşii î n g u s t e d e z ă v o a i e şi î n s o ţ i t e d e m a l u r i
a b r u p t e c e d a u i m p r e s i a u n o r a d e v ă r a t e d e a l u r i s a u d e l u n c i l a r g i în c a r e
c u l t u r i l e d e l e g u m e s e întîlnesc l a t o t p a s u l , d e m o n u m e n t e l e i s t o r i c e d e
certă v a l o a r e c a r e s e găsesc i n m u l t e localităţi e t c . — f a c e d i n z o n a p e r i ­
u r b a n ă ' a Bucui^ştildr 6 r e g i u n e deosebită, oferă c a p i t a l e i posibilităţi
m u l t a l e d e o r g a n i z a r e şi a m e n a j a r e , d e f o l o s i r e t u r i s t i c ă , d e a g r e m e n t
şi d e X e c r c e r e d e s c u r t ă d u r a t ă . . •
' ^ P e n t r u o r g a n i z a r e a t u r i s t i c ă a s p a ţ i u l u i , în g e n e r a l , şi p e n t r u ' c e a
a ' t e r i t o r i i l o r p e r i u r b a n e , în s p e c i a l , u n d e N e p u n e d i n c e î n c e m a i a c u t
p r o b i e r h a o f e r i r i i u n o r c o n d i ţ i i b u n e d e r e c r e e r e şi a g r e m e n t d e s c u r t ă
d u r a t ă şi în i m e d i a t a a p r o p i e r e ( p e n t r u a n u s e p i e r d e t i m p şi a c o n s t i t u i
o atracţie c e l puţin «ăptămînală), e s t e e d i f i c a t o a r e afinaaţia g e o g r a f u l u i
francez P i e r r e - G e o r g e (1965, p . 0 4 6 ) : „ m zilele noastre, t u r i s m u l
196 www.cimec.ro PARTEA A IV-A. ECONOMIA

a p a r e c a m o t o r u l c e l m a i p u t e r n i c a l transformării c a l i t a t i v e a spaţiului.
E c h i p a r e a turistică regională creează o a m b i a n ţ ă rezidenţială c e j o a c ă
u n r o l a t r a c t i v a s u p r a a l t o r activităţi". P r o b l e m a amenajării t u r i s t i c e
a teritoriului periurban, care constituie u n u l d i n componentele d e bază
a l e r e l a ţ i i l o r o r a ş - z o n ă , a p r e o c u p a t şi p r e o c u p ă u n n u m ă r î n s e m n a t d e
s p e c i a l i ş t i şi d e i n s t i t u ţ i i .
P r i n t r e p r i m e l e l o c u r i c a r e a u a t r a s populaţia Bucureştilor s - a u
n u m ă r a t p ă d u r e a B ă n e a s a , l a c u r i l e d e p e C o l e n t i n a d e l a n o r d şi e s t d e
o r a ş şi p ă d u r e a şi l a c u l S n a g o v . S n a g o v u l a f o s t n u m i t c h i a r „ p l ă m î n u l
B u c u r e ş t i l o r " , d a t o r i t ă c o n d i ţ i i l o r p e c a r e l e o f e r ă p e n t r u r e c r e a ţ i e şi
odihnă, s a u a f o s t c o n s i d e r a t c a „ g r ă d i n a B u c u r e ş t i u l u i şi c i v i l i z a r e a
d u m i n i c i i cetăţeanului" ( E . M i h ă i l e a n u , 1 9 0 8 , p . 6 ) .
D u p ă c e l d e - a l d o i l e a război m o n d i a l , c a u r m a r e a dezvoltării c o n s i ­
d e r a b i l e a oraşului Bucureşti, s e înregistrează o a d e v ă r a t ă „ e x p l o z i e "
î n f o l o s i r e a n a t u r i i z o n e i p e r i u r b a n e p e n t i u r e c r e e r e şi a g r e m e n t . N u m ă r u l
c e l o r c a r e părăsesc oraşul p e n t r u a s e îndrepta s p r e u n u l d i n l o c u r i l e
p i t o r e ş t i a l e z o n e i p e r i u r b a n e , a m e n a j a t s a u n u , c r e ş t e v e r t i g i n o s şi g e n e ­
r e a z ă a c t i v i t ă ţ i d e s e r v i r e , d e a m e n a j a r e şi v a l o r i f i c a r e a s p a ţ i u l u i , d e
o r g a n i z a r e a d e p l a s ă r i l o r . S e c o n s t r u i e s c c a b a n e şi c a m p i n g u r i , s e a m e ­
najează căi d e a c c e s m o d e r n i z a t e , s e clădesc h o t e l u r i s a u b a z e d e a g r e ­
m e n t l a S n a g o v , P u s t n i c u , B u d a , Băneasa e t c . , s e îngrijesc m o n u m e n t e l e
i s t o r i c e şi s e f a c s t u d i i l e g a t e d e o a m e n a j a r e c i t m a i c o m p l e x ă şi c î t m a i
completă d i n p u n c t d e v e d e r e t u r i s t i c .
Valorificarea mediului natural I n scopuri turistice devine d i n ce
î n c e m a i i n t e n s ă şi m a i g e n e r a l ă . A m e n a j ă r i l e r e a l i z a t e p î n ă a c u m l a
S n a g o v , Băneasa, P u s t n i c u , C e r n i c a , B u d a , pădurea Bîioasa, pădurea
Sineşti e t c . , lucrările d e t r a n s f o r m a r e a văii Pasărea î n t r - o succesiune
d e l a c u r i în c a s c a d ă (în c u r s d e e x e c u t a r e ) , c a şi n u m e r o a s e l e proiecte
d e o r g a n i z a r e t u r i s t i c ă a v ă i i A r g e ş u l u i , a bălţii C o m a n a c u î m p r e j u r i m i l e
s a l e , a l a c u l u i C ă l d ă r u ş a n i şi a v ă i i C o c i o v a l i ş t e a e t c . , n u r e f l e c t ă a l t c e v a
d e c î t i n t e n s i f i c a r e a şi g e n e r a l i z a r e a a c ţ i u n i l o r d e u t i l i z a r e p e n t r u r e c r e e r e
şi a g r e m e n t a m e d i u l u i n a t u r a l a l z o n e i p e r i u r b a n e a B u c u r e ş t i l o r .
D u p ă c u m r e i e s e d i n c e l e d e m a i s u s , atenţia a f o s t îndreptată spre
părţile z o n e i p e r i u r b a n e c u u n potenţial t u r i s t i c corespunzător.

POTENŢIAL T U R I S T I C , V A L O R I F I C A R E Şl T A X O N O M I E TURISTICA

Potenţialul t u r i s t i c a l u n u i t e r i t o r i u , m a i m i c s a u m a i m a r e , este
d a t d e p r e z e n ţ a v e g e t a ţ i e i a r b o r e s c e n t e şi d e m a s i v i t a t e a j t ă d u r i i r e s p e c t i v e ,
d e e x i s t e n ţ a şi d i m e n s i u n i l e s u p r a f e ţ e l o r d e l a c u r i , d e l u n g i m e a şi c a r a c t e ­
r e l e a r t e r e l o r h i d r o g r a f i c e , d e f r a g m e n t a r e a r e l i e f u l u i şi d e p e i s a j u l d a t d e
a c e s t r e l i e f , d e p r e z e n ţ a m o n u m e n t e l o r i s t o r i c e şi a u n o r a ş e z ă r i p i t o r e ş t i
e t c . A c e s t potenţial t u r i s t i c s e p o a t e r e f e r i l a t e r i t o r i u l a d m i n i s t r a t i v a l
u n u i s a t , a l u n e i c o m u n e , a l u n u i g r u p d e c o m u n e , a l u n u i judeţ s a u a l
RECREAŢIE, AGREMENT, TURISM
www.cimec.ro 197

u n e i r e g i u n i m a i m a r i , a l u n e i m i c r o s a u macrounităţi d e r e l i e f (luncă,
c î m p i e , i n t e r f l u v i u , v a l e , m a s i v m u n t o s e t c . ) , d e c i l a a s p e c t u l c a l i t a t i v şi
c a n t i t a t i v în s i n e a l unităţii r e s p e c t i v e , fără să f i e l e g a t s a u dependent
de u n a l t o r g a n i s m teritorial, u r b a n s a u rural, n a t u r a l s a u u m a n i z a t ,
î n c a z u l z o n e l o r p e r i u r b a n e , v a l o a r e a turistică a d i f e r i t e l o r s a l e e l e m e n t e
n a t u r a l e e s t e în strîiină l e g ă t u r ă c u o r a ş u l r e s p e c t i v , e s t e d e p e n d e n t ă d e
s o l i c i t ă r i l e p o p u l a ţ i e i u r b a n e . D e a c e e a , în z o n e l e p e r i u r b a n e valoarea
t u r i s t i c ă s e d e t e r m i n ă în f u n c ţ i e d e c a l i t ă ţ i l e p e c a r e l e a r e şi d e p o s i b i ­
lităţile p e c a r e l e oferă s a u l e p o a t e o f e r i oraşului r e s p e c t i v .
P e n t r u d e t e r m i n a r e a potenţialului t u r i s t i c a l u n u i t e r i t o r i u , m a i
întins s a u m a i r e s t r i n s — p e n t r u o l o c a l i t a t e , u n g r u p d e localităţi, p e n t r u
u n judeţ s a u o r e g i u n e m a i m a r e , p e n t r u o u n i t a t e d e r e l i e f e t c . — e s t e
n e c e s a r să s e i a i n consideraţie u n m a r e n u m ă r d e f a c t o r i , c u u n r i d i c a t
g r a d d e v a r i a ţ i e i n f o r m ă şi în c o n ţ i n u t . D e a c e e a . , e s t e n e c e s a r ă s t a b i l i r e a
m a i m u l t o r i n d i c a t o r i c a n t i t a t i v i , c a r e să r e f l e c t e c a l i t ă ţ i l e p e c a r e l e a u
d i f e r i t e l e e l e m e n t e d e importanţă turistică d i n c a d r u l t e r i t o r i u l u i r e s p e c t i v .
A v î n d u - s e în v e d e r e c ă p r i n c i p a l e l e c o m p o n e n t e a l em e d i u l u i geografic
d e i n t e r e s t u r i s i i c sînt r e l i e f u l — c u t o a t ă g a m a s a d e m i c r o şi m a c r o f o r m e
— , r e ţ e a u a d e a p e , p ă d u r i l e , m o n u m e n t e l e i s t o r i c e , s o c i a l - c u l t u r a l e şi
a r h i t e c t o n i c e e l e . , i n d i c a t o r i i r e s p e c t i v i reflectă c a n t i t a t i v potenţialul

turistic a l acestor componente. î n relaţia ^ ^ ' , T reprezintă expresia

ÎI
cantitativă a f a c t o r i l o r T J f Tg T , T . . . T , c a r e , l a r î n d u l l o r ,
t 3 t n sînt
r e z u l t a t u l c a n t i t a t i v a le l e m e n t e l o r c u v a l o r i t u r i s t i c e conţinute d e f i e c a r e
f a c t o r în p a r i e . A s t f e l , T If c a r e oglindeşte v a l o a r e a turistică a r e l i e f u l u i ,
r e p r e z i n t ă g r a d u l d e f r a g m e n t a r e a r e l i e f u l u i , f r e c v e n ţ a şi c a l i t a t e a p e i s a ­
j e l o r a t r a c t i v e , frecvenţa f o r m e l o r d e r e l i e f c u potenţial d e i n t e r e s t u r i B t i c
( c h e i , p a n i e a b r u p t e , p i s c u r i , p e ş t e r i e t c . ) ; T-, s e r e f e r ă l a p o t e n ţ i a l u l
t u r i s t i c a l reţelei d e a p e , r e p r e z e n t a t d c s u p r a f a ţ a b a z i n e l o r l a c u s t r e , d e
d e n s i t a t e a reţelei h i d r o g r a f i c e , d e g r a d u l d e i n c l i n a r e a v ă i l o r d e s c u r g e r e ,
d . e p o s i b i l i i i l ( i l o d e p e s c u i t şi d e n a v i g a ţ i e p e n t r u a g r e m e n t , d e e x i s t e n ţ a
p o s i b i l i t ă ţ i l o r p e n t r u b a i e şi p e n t r u p l a j ă e l e ; T
3 reflectă potenţialul
pădurilor, r e p r e z e n t a t d e g r a d u l în c a r e u n m a s i v f o r e s t i e r e s t e c o r e s ­
punzător p e n t r u t u r i s m , s t a b i l i t în funcţie d e suprafaţa f o n d u l u i f o r e s t i e r ,
d e d e n s i t a t e a şi m o d u l d e g r u p a r e a a r b o r i l o r , d e g r a d u l d e î n c h i d e r e a
a r b o r i l o r p e verticală; T reflectă v a l o a r e a d i f e r i t e l o r o b i e c t i v e t u r i s t i c e
4

r e p r e a p t u t c d e m o n u m e n t e l e i s t o r i c e şi a r h i t e c t o n i c e , d e o b i c e i u r i şi p o r t ,
d e u n f t ţ i l c s o c i a l - c u l t u r a l e d e i n t e r e B t u r i s t i c , d e activităţi a r t i z a n a l e e t c . ,
v a l o a r e e x p r i m a t ă c a n t i t a t i v şi g r a d a t i n f u n c ţ i e d e i m p o r t a n ţ a şi a m ­
p l o a r e a o b i e c t i v u l u i r e s p e c t i v ; T exprimă p u t e r e a d e atracţie reflectată
s

d e c o n d i ţ i i l e şi n u m ă r u l d e t u r i ş t i c e s e p r e v i z i o n e a z ă a p u t e a vizita
o b i e c t i v u l t u r i s t i c etc. (vezi I . I o r d a n , 1973).

A c e a s t ă m e t o d ă d e e x p r i m a r e cantitativă s e referă I a potenţialul

turistic a l u n u i spaţiu, d e c i l a potenţele, l a conţinutul d e i n t e r e s t u r i s t i c
198 www.cimec.ro PARTEA A IV-A. ECONOMIA

a l u n u i t e r i t o r i u , i n d i f e r e n t d a c ă e s t e s a u n u v a l o r i f i c a t , d a c ă există s a u
n u amenajări.
P e n t r u s t a b i l i r e a g r a d u l u i d e . v a l o r i f i c a r e turistică e s t e necesară
şi i n c l u d e r e a i n d i c a t o r i l o r c a r e r e p r e z i n t ă r e ţ e a u a c ă i l o r d e a c c e s ( c u t o a t e
c a r a c t e r e l e l o r c e a u i m p l i c a ţ i i d e o r d i n t u r i s t i c ) şi d o t ă r i l e d e c a r e d i s p u n e
t e r i t o r i u l r e s p e c t i v ( b a z e d e c a z a r e , p u n c t e d e alimentaţie, instalaţii d e
agrement etc.). v

î n a f a r ă d e g r a d u l d e a t r a c t i v i t a t e p e c a r e îl i n d i c ă p o t e n ţ i a l u l
t u r i s t i c a l u n u i t e r i t o r i u — c u a j u t o r u l căruia s e p o t d e l i m i t a a r i i l e puţin
a t r a c t i v e , m e d i u a t r a c t i v e , p u t e r n i c a t r a c t i v e şi e x c e p ţ i o n a l e — e x p r e s i a
c a n t i t a t i v ă o b ţ i n u t ă p r i n a p l i c a r e a relaţiei m a t e m a t i c e prezentată f a c i ­
l i t e a z ă şi r e a l i z a r e a l i n e i g r a d a ţ i i taxonomice.
P e b a z a p o t e n ţ i a l u l u i t u r i s t i c , e x p r i m a t c a n t i t a t i v şi s p a ţ i a l , s e
p o t d e o s e b i u r m ă t o a r e l e c a t e g o r i i t a x o n o m i c e d e b a z ă , c a r e s î n t în m ă s u r ă
s ă u n i f i c e şi s ă g e n e r a l i z e z e t e r m e n i i f o l o s i ţ i în s t u d i i l e t e r i t o r i a l e d e
t u r i s m , în g e o g r a f i a t u r i s m u l u i .
1 . Obiectivul turistic e s t e c a t e g o r i a taxonomică c e a m a i mică, f i i n d
r e p r e z e n t a t d e o singură u n i t a t e c u c a r a c t e r t u r i s t i c , o b i e c t i v a cărui
v a l o a r e s a u potenţial t r e b u i e să m o t i v e z e v i z i t a r e a s a , să c o n s t i t u i e o
atracţie. A c e s t e o b i e c t i v e p o t f i n a t u r a l e , i s t o r i c e , f o l c l o r i c e , artizanale,
a r h i t e c t o n i c e , e c o n o m i c e e t c .T e r i t o r i a l , o b i e c t i v u l t u r i s t i c p o a t e f i s i t u a t
a t î t în c a d r u l l o c a l i t ă ţ i l o r , c î t şi î n a f a r a a c e s t o r a .
2 . Localitatea turistică, a d o u a treaptă taxonomică, e s t e reprezentată
d e o aşezare, i n d i f e r e n t d e m ă r i m e a e i , i n c a r e însă e s t e a m p l a s a t c e l p u ţ i n
u n o b i e c t i v t u r i s t i c şi c e l m u l t d o u ă o b i e c t i v e i m p o r t a n t e . L a a c e s t e a s e
p o t adăuga a l t e o b i e c t i v e t u r i s t i c e d e importanţă m a i redusă.
3 . Centrul turistic e s t e r e p r e z e n t a t t o t d e o l o c a l i t a t e , în c a r e însă
s e g r u p e a z ă c e l p u ţ i n t r e i o b i e c t i v e t u r i s t i c e p r i n c i p a l e şi a l t e l e s e c u n d a r e .
4 . Complexul turistic c o r e s p u n d e u n e i suprafeţe n u p r e a întinse
în c a r e s e concentrează m a i m u l t e o b i e c t i v e t u r i s t i c e , localităţi t u r i s t i c e
sau centre turistice.
î n această treaptă t a x o n o m i c ă , alături d e o b i e c t i v e l e t u r i s t i c e d i n
c a d r u l c e n t r e l o r şi l o c a l i t ă ţ i l o r t u r i s t i c e s a u d e c e l e r ă s p î n d i t e î n t e r i t o r i u l
respectiv (monumente a l enaturii, monumente i s t o r i c e e t c . ) , s e i n c l u d şi
e l e m e n t e s p a ţ i a l e m a i î n t i n s e , c a m a s i v e f o r e s t i e r e , l a c u r i şi r î u r i , f o r m e
atractive de' relief.
o . Arealul turistic e s t e o u n i t a t e spaţială m a i m a r e , i n c a r e s e g r u ­
pează m a i m u l t e c o m p l e x e t u r i s t i c e . Oa e l e m e n t e t u r i s t i c e c u conţinut
t e r i t o r i a l , a i c i s e încadrează m a i mulţe m a s i v e f o r e s t i e r e , o reţea m a i
î n s e m n a t ă d e l a c u r i şi r î u r i şi o m a i m a r c d i v e r s i t a t e d e f o r m e atractive
de relief. ,
6 . Zona turistică7
e s t e o c a t e g o r i e m a i cuprinzătoare, f i i n d r e p r e ­
z e n t a t ă d e u n t e r i t o r i u r e l a t i v î n t i n s , ML c a r e s î n t s i t u a t e m a i m u l t e a r i i

7
A m f o l o s i t t e r m e n u l d e „ z o n ă " d e o a r e c e e s t e m u l t u z i l a i I n d i f e r i t e specialità l i ,
d e s i g n l n d spaţiul c u o a n u m i t a s p e c i a l i z a r e : zonă viticolă, zonă f o r e s t i e r i , zonă Industrială,
z o n ă rezidenţială e t c . , s c h i m b t n d u - i - s e d e c i s e n s u l iniţial.
RECREAŢIE, AGREMENT, TURISM
www.cimec.ro 199

f o r e s t i e r e m a r i , m a i m u l t e c u r s u r i d e a p ă şi l a c u r i , m a i m u l t e l o c a l i t ă ţ i
şi o b i e c t i v e t u r i s t i c e e t c . s a u s ă i n c l u d e c e l p u ţ i n d o u ă a r e a l e - t u r i s t i c e .
Toate aceste categorii t r e b u i e să p r e z i n t e o g r u p a r e teritorială, a s t f e l
încît să n u e x i s t e spaţii p r e a m a r i între e l e .
7 . Regiunea turistică e s t e c e a m a i m a r e t r e a p t ă t a x o n o m i c ă , r e f e r i n -
d u - s e l a u n t e r i t o r i u întins, în c a r e s e concentrează m a i m u l t e z o n e t u r i s t i c e .
C o n d i ţ i a e s t e c a z o n e l e t u r i s t i c e r e s p e c t i v e să n u f i e s e p a r a t e d e s p a ţ i i
prea mari.
I n raport e u aceste categorii t a x o n o m i c e , p e teritoriul zonei peri­
urbane a Bucureştilor s - a u d e l i m i t a t , în c a d r u l „ z o n e i t u r i s t i c e peri­
u r b a n e " , m a i m u l t e c a t e g o r i i t u r i s t i c e spaţiale ( f i g . 1 8 ) .

AREALELE TURISTICE A L E ZONEI PERIURBANE

I n funcţie d e v a l o a r e a turistică a d i f e r i t e l o r c o m p o n e n t e a l e m e d i u l u i
n a t u r a l şi u m a n i z a t , p e t e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e a B u c u r e ş t i l o r s e d e o ­
s e b e s c p a t r u a r c a l e t u r i s t i c e şi m a i m u l t e o b i e c t i v e şi l o c a l i t ă ţ i d e i n t e r e s
turistic.

1 . Arealul t u r i s t i c Vlăsia. O c u p î n d t o t n o r d u l teritoriului peri­

u r b a n , a r e a l u l t u r i s t i c V l ă s i a e s t e c e l m a i î n t i n s şi c e l m a i a t r a c t i v d i n t r e
t o a t e . C a r a c t e r i s t i c a s a e s t e dată d e întinderea considerabilă a pădurilor
d e f o i o a s e , d e p r e z e n ţ a u n o r m a r i şi n u m e r o a s e l a c u r i , d e e x i s t e n ţ a m a i
multor monumente i s t o r i c e d e v a l o a r e deosebită, d e posibilităţile uşoare
de acces ( d r u m u r i modernizate şi m i j l o a c e d e t r a n s p o r t ) şi d e g r a d u l
î n a l t d e s o l i c i t a r e în t o a t e z i l e l e e s t i v a l e , c u m a x i m u l s î m b ă t a şi d u m i n i c a .
D u p ă p o z i ţ i a g e o g r a f i c ă şi d u p ă p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e p e c a r e l e p r e z i n t ă ,
în c a d m i a r e a l u l u i t u r i s t i c Vlăsia s e d e o s e b e s c t r e i c o m p l e x e t u r i s t i c e :
B ă l t e n i — Ţ i g ă n e ş t i , S n a g o v şi C ă l d ă r u ş a n i — B a l t a N e a g r ă .
a ) Complexul Bălteni — Ţigăneşti, reprezentat d e l a c u l Scroviştea
şi d e p ă d u r i l e c e îl î n c o n j o a r ă , c a şi d e m o n u m e n t e l e i s t o r i c e şi d e l o c a l i ­
tăţile d i n j u r , o c u p ă p a r t e a vestică a a r e a l u l u i t u r i s t i c Vlăsia.
Cîteva d r u m u r i m o d e r n i z a t e p e r m i t pătrunderea în a c e s t c o m p l e x
t u r i s t i c f i e d i n s p r e C i o l p a n i , f i e d i n s p r e Brătuleşti. E l e m e n t e l e naturale
d e i n t e r e s t u r i s t i c sînt r e p r e z e n t a t e d e pădurile C i o l p a n i , Ciogîia, C o c i o c
şi B ă l t e n i , a l c ă t u i t e d i n c v e r c i n e e p u r e s a u în a m e s t e c şi d e l a c u l
Scrojfiştea, u n liman fluviatil lung d e m a imulţi k m . Atracţia
şi v ^ o a r e a t u r i s t i c ă d e o s e b i t ă a l e a c e s t u i c o m p l e x , c o n f e r i t e d e m a s i v e l e
p ă d u r o a s e i n t i n s e şi d e l a c u l c a r e l e s t r ă b a t e , s î n t î n t ă r i t e d e p r e z e n ţ a
a două i m p o r t a n t e m o n u m e n t e i s t o r i c e şi d c c î t e v a a ş e z ă r i p i t o r e ş t i c u
o a o t i v i t a t e artizanală d e v e c h e tradiţie.
P e m a l u l s t i n g a l l a c u l u i — în p a r t e a s a i n c i p i e n t ă — s e a f l ă b i s e r i c a
f o s t e i mănăstiri Bălteni, o b i e c t i v t u r i s t i c d e v a l o a r e însemnată, d a r p u ţ i n
v i z i t a t d i n c a u z a l i p s e i u n e i căi uşoare d e a c c e s . Mănăstirea a f o s t zidită
 www.cimec.ro
200 PARTEA A IV-A. ECONOMIA

în v e a c u l a l X V I - l e a , d a r în 1602 ea este distrusă. împreună c u s a t u l

Bălteni, de tătari. î n 1626 biserica a fost refăcută după stilul epocii,
avînd faţadele împărţite în două registre, c u panouri m a r i dreptunghiulare
în registrul de jos şi c u a r c u r i semicirculare în cel de sus. Cărămizile a p a ­
rente ale exteriorului sînt aşezate în rînduri orizontale şi verticale, care
alternează c u pătrăţele tencuite după sistemul secolelor X V I — X V I I
din Ţara Bomânească.
P e partea dreaptă a l a c u l u i Scroviştea (numit în această parte şi
Ţigăneşti s a u Maicilor), pe o fîşie de pămînt care înaintează în l a c , avînd
o poziţie foarte pitorească, se află mănăstirea Ţigăneşti. Constituind u n
remarcabil m o n u m e n t istoric, mănăstirea Ţigăneşti a fost construită
în 1812, fiind u n a dintre cele m a i m a r i chinovii ale ţării. A n s a m b l u l care
reprezintă mănăstirea Ţigăneşti este format, dintr-o incintă dreptunghiu­
lară dispusă în j u r u l bisericii şi d i n m a i multe case — locuinţe ale maicilor
— care alcătuiesc u n adevărat m i c sat. în prezent, în c a d r u l acestei
mănăstiri funcţionează o unitate a industriei textile, care produce covoare
de tip oriental, în special p e n t r u export.
b) C o m p l e x u l S n a g o v , ocupînd partea centrală a arealului turistic
Vlăsia, este alcătuit d i n l a c u l Snagov şi pădurile ce îl înconjoară (Snagov,
G r u i u , Vlăsia), p r e c u m şi d i n localităţile şi monumentele istorice d i n r a z a
acestora. A i c i se înregistrează cea m a i mare densitate forestieră şi cel
m a i înalt grad de amenajare. Pădurea Snagov, străbătută de u n drum
asfaltat (între şoseaua naţională Bucureşti Ploieşti şi l a c u l Snagov)
din care se ramifică m a i multe alei asfaltate sau cu pietriş, a fost t r a n s ­
formată în mare parte în „pădure p a r c " . A i c i , pe partea stîngă a l a c u l u i
Snagov, se află u n camping şi u n restaurant, iar l a marginea lacului u n
debarcader şi locuri de plajă. După pădurea Mănoasa, constituie u n u l
dintre cele m a i solicitate obiective turistice, de recreere şi agrement, d i n
întreaga zonă periurbană, datorită condiţiilor avantajoase de timp şi de
transport, p r e c u m şi dotărilor existente. Pe partea cealaltă a l a c u l u i ,
pădurile G r u i u şi Snagov, p r i n m a s i v i t a t e a arborilor, prin v a s t a lor întin­
dere, p r i n dotarea c u numeroase unităţi do servire, reprezintă o arie c u
o puternică a t r a c t i v i t a t e turistică. „Snagov c o m p l e x " , legat de şoseaua
Bucureşti — Ploieşti printr-o şosea modernizată şi iluminată electric,
dotat c u u n hotel şi restaurant — situate pe malul apei — , cu u n camping,
teren de golf, debarcader, locuri de plajă şi de pescuit, este u n u l dintre
cele m a i pitoreşti şi m a i îneîntătoare obiective turistice şi de recreere d i n
împrejurimile Bucureştilor. Pădurea d i n j u r u l său, alcătuită d i n arbori
seculari şi străbătută de alei, îi dă u n farmec deosebit şi oferă o atmosferă
reconfortantă. D e altfel, acesta este şi u n obiectiv a l turismului inter­
naţional.
Snagov-sat, situat în s u d , este reprezentat de satul Snagov şi de
vilele ce se înşiruie pe m a l u l l a c u l u i . A i c i sînt numeroase locuri de plajă
şi de pescuit.
T o t pe m a l u l drept a l l a c u l u i se află m a i multe instalaţii nautice
ale unor cluburi sportive bucureştene, l a c u l Snagov fiind cel m a i însemnat
 www.cimec.ro
Et, '\

JJ

mot i

l
NICULEŞTH DRIDU,
r

IOANA
RACARil
IfUNGULETU
REVEDIA
BALOTEŞTI
l\r SLOBOZIA^ fclOCÀNE?
V
"OARA

f l M C M M M
iJARTAŞEŞTI

TEA ) ISTI

^POIANA OTC
MOGOŞOAIA

OS

AlSENJ- GĂNEASA
^DRAGOMIREŞ ^OLUNIAM ^ j i
-HVALE
IL INT IN-.
BE AL ^DOBROEŞTI

B U C U R E !

RNICA

RADINARI^
fi

Y^f "AGADIRU , CJ

XrtflţŞTţ^

L E G E N D A "AIAGURELEJ
( N
| F J
' : ^ ^ K . X i L A

' DARAŞTB
, ILFÓV I

Ir
] fltduri à Vtfmr ••.iiifocdeniipor-'*
tanfi nhniogicd şl istorica ^ 1

{••'.'•;• fTtdurf-paix ADUNAŢIl/K*

COPACEIf
_ modtnuijt di mttres A ' vile BUDE
^)VÂRÂŞTI
turistic
Atte drumuri modernizate
VAU AJ)RAGJAyi_
COLIBAŞP
- —- Drum necesar a fi modernizat A Corturi

(iSS Cabane pentru vinatori şi pescari

C 3 ) trial turistic
• Plaja amenajată
Complex turistic
O / o c favorabil pentru plajă
„COMANA
\ "flwfr-fşi diecine turistice
cr> Artizanat
% Mănăstire
' CĂSCIOARELE^
• 4 / / c obiective de inte/rs turistic : MIHAI BRAVU
O Biserica rie m/eres turistic
© Restaurant, bufet
Monument istoric si arhitecturi ic

Fig, 18.— H a i t a turislică.

RECREAŢIE, AGREMENT, TURISM www.cimec.ro 201

centru a l sporturilor nautice d i n ţară, unde se desfăşoară concursuri inter­

naţionale de canotaj. P a r t e a d i n amonte de Snagov-sat este m a i puţin
amenajată, oferind totuşi u n c a d r u plăcut n a t u r a l p e n t r u recreere şi
pescuit.
O mare parte d i n l a c (180 h a ) şi o parte d i n pădure (967 h a ) a u
fost declarate monumente ale n a t u r i L
C u o deosebită importanţă istorică şi o puternică atracţie turistică
se înscrie mănăstirea Snagov. Construită pe u n ostrov d i n m i j l o c u l lacului
şi avînd o poziţie foarte pitorească, mănăstirea datează de pe v r e m e a
lui Mircea cel Bătrîn, fiind atestată documentar în 1408. A c t u a l a biserică
a fost zidită în anii 1517 — 1519 de către Neagoe B a s a r a b . Această biserică
are o formă trilobată, c u t u r l a susţinută de patru semicilindri. E x t e r i o r u l
este executat în cărămidă aparentă, i a r la turle, muchiile feţelor sînt
întărite cu colonele realizate din cărămizi speciale c u coadă.
c) C o m p l e x u l Căldăruşani — B a l t a Neagră corespunde teritorial c u
partea estică a arealului turistic Vlăsia, fiind format d i n pădurile Cornişul,
Căldăruşani, Halta Neagră şi d i n porţiunile inferioare a l e văilor Vlăsia
şi Cociovaliştea, precum şi din monumentele istorice care se găsesc în
cadrul acestui teritoriu, c a şi d i n satele Lipia, Moara Vlăsiei, Grădiştea,.
Fierbinţi-Tîrg, S i t a r u l , G r e c i i de J o s şi Halta Neagră.
Pădurile înregistrează o densitate destul de ridicată, însă n u sînt
amenajate pentru turism şi n u a u dotări corespunzătoare. P r i n caracterul
şi prin compoziţia lor reprezintă însă un ridicat potenţial turistic, regimul
n a t u r a l în care se dezvoltă şi importanţa lor cinegetică constituind o
particularităţi; mult apreciată. I n ultimii ani a fost rezolvat în cea m a i
mare parte accesul l a principalele unităţi de interes turistic d i n acest
complex, prin modernizarea m a i multor drumuri : Baloteşti — Fierbinţi-
Tîrg, G r u i u — L i p i a — N u c i , L i p i a - Grădiştea.
L a c u l oferă condiţii optime pentru pescuit, are o poziţie foarte
frumoasă si constituie o puternică atracţie pentru pescari şi pentru
ineditul său. P e m a l u l l a c u l u i se află două cabane p e n t r u adăpostul
vînătorilor şi pescarilor sportivi, c a şi pentru cei care v o r să înopteze aici.
Cel mai important monument istorie din acest complex, şi u n u l
dintre cele mai cunoscute din zona peiiurbană, este mănăstirea Căldă­
ruşani. Aşezată pe u n promontoriu care pătrunde destul de m u l t în l a c ,
mănăstirea Căldăruşani este u n remarcabil monument istoric, c u o mare
valoare turistică. Construită de Matei Husaral», în 1638, mănăstirea este
încoţţjurată de ziduri puternice, a v i n d aspectul unei adevărate cetăţi,
î n precent, în m i j l o c u l u n u i careu format din chilii c u arcade de cărămidă,,
se ridică impunătoarea biserică c u trei turle. La mănăstirea Căldăruşani
s-a găsit o cronică rimată a eparhiei Haţegului din P r i s l o p , iar în 1798
a funcţionat o şcoală de z u g r a v i . R e n u m i t u l nostru pictor Nicolae G r i -
gorescu şi-a. început aici a c t i v i t a t e a de pictor de biserică, executînd scena
„Izvorul Tămăduirii" şi mai multe icoane, astăzi de necontestată valoare.
Această mănăstire are u n a dintre cele mai bogate biblioteci mănăstireşti
din ţară şi u n interesant muzeu de cost ume şi de picturi bisericeşti.
202 www.cimec.ro PARTEA A'IV-A. ECONOMIA

S c h i t u l B a l a m u c i , u n a l t m o n u m e n t i s t o r i c şi o b i e c t i v d e i n t e r e s
t u r i s t i c , e s t e s i t u a t l a n o r d - e s t d e l a c u l Căldăruşani, I n m i j l o c u l pădurii
P o t c o a v a şi d a t e a z ă d i n a n u l 1 6 3 0 . A n s a m b l u l e s t e f o r m a t d i n t r - 0 i n c i n t ă
d i n z i d , c î t e v a c h i l i i şi o f r u m o a s ă b i s e r i c ă . C o n s t r u i t ă î n t i p b r î n c o v e n e s c ,
în 1 7 5 2 , b i s e r i c a a r e f o r m a u n e i c r u c i , c u t u r n u l clopotniţei s i t u a t d e a ­
s u p r a p r o n a o s u l u i , c u faţadele d e c o r a t e c u a r c a d e o a r b e . Bestaurată d e
« î u r î n d , în i n t e r i o r u l b i s e r i c i i - s - a p ă s t r a t o f r e s c ă o r i g i n a l ă .
A c c e s u l d i f i c i l l a s c h i t u l B a l a m u c i f a c e e a să f i e p u ţ i n v i z i t a t , deşi
r e p r e z i n t ă u n d e o s e b i t p o t e n ţ i a l t u r i s t i c p r i n c o n ţ i n u t u l şi a ş e z a r e a s a .
D e asemenea, o î n s e m n a t ă v a l o a r e turistică o prezintă f a z a n e r i a
M a l u R o ş u , o r e z e r v a ţ i e c u i n c u b a t o a r e şi i n s t a l a ţ i i m o d e r n e pentru
f a z a n i şi c e r v i d e e , d i n a p r o p i e r e d e s a t u l B a l t a N e a g r ă , c o n a c u l d e l a
C ă c i u l a ţ i , d e c l a r a t m o n u m e n t i s t o r i c şi s c h i t u l C o c i o c , d i n a p r o p i e r e d e
mănăstirea Căldăruşani.
P e n t r u v i i t o r , a r e a l u l t u r i s t i c Vlăsia v a c o n t i n u a să s e a m e n a j e z e
ş i s ă s e d e z v o l t e c a a r i e t u r i s t i c ă d e i n t e r e s n a ţ i o n a l şi i n t e r n a ţ i o n a l .
I n a r e a l u l V l ă s i a s e v a e x t i n d e a c t u a l a Huprafaţă a p ă d u r i l o r - p a r c ,
d e l a 1 3 0 h a î n p r e z e n t l a p e s t e 5 0 0 h a p l n ă i n 1 0 8 0 , şi s c v o r construi
n u m e r o a s e căi m o d e r n i z a t e d e a c c e s .
P r o i e c t e l e d e s i s t e m a t i z a r e prevăd a m e n a j a r e a d e ştranduri, b a z e
n a u t i c e p e n t r u a g r e m e n t şi d e b a r c a d e r e , h o t e l u r i , v i l e , c a s e d e creaţie,
c a b a n e t u r i s t i c e p e n t r u v î n ă t o r i şi p e s c a r i , m o t e l u r i , t a b e r e d e c a m p i n g
•şi c h i a r h e l i o p o r t u r i e t c . B i n e î n ţ e l e s , t o a t e a c e s t e a v o r t r e b u i a m p l a s a t e
n u m a i în l o c u r i c o r e s p u n z ă t o a r e , f i i n d n e c e s a r c a c o n s t r u c t o r i i să s e
o r i e n t e z e după s t u d i i d e s p e c i a l i t a t e p r i v i n d condiţiile n a t u r a l e , f l u x u r i l e
d e v i z i t a t o r i , posibilităţile d c a c c e s p e n t r u u n număr m a r e d c p e r s o a n e e t c .

2 . A r e a l u l t u r i s t i c Pasărea — C e r u l e a . A x a t p e v a l e a P a s ă r e a şi
v a l e a C o l e n t i n e i i n f e r i o a r e , a r e a l u l t u r i s t i c Pasărea — C e r n i c a s e c a r a c ­
terizează p r i n t r - o frecvenţă r e l a t i v ridicată a pădurilor, p r i n t r - o b o g a t ă
r e ţ e a d e s u p r a f e ţ e l a c u s t r e — a p r o a p e î n t o t a l i t a t e a m e n a j a t e — şi p r i n
p r e z e n ţ a u n o r î n s e m n a t e m o n u m e n t e i s t o r i c e . Şi a c e s t a r e a l s e b u c u r ă
d e o reţea apreciabilă d e dotări c a r e , alături d e p i t o r e s c u l n a t u r i i s a l e ,
a t r a g e u n număr c o n s i d e r a b i l d e v i z i t a t o r i , s i t u i n d u - B e d i n a c e s t p u n c t d e
v e d e r e l a n i v e l u l Vlăsiei.
D u p ă particularităţile s a l e t e r i t o r i a l e , s c d i v i d e în d o u ă c o m p l e x e :
B ă n e a s a — T u n a r i şi C e r n i c a — P u s t n i c u . ^
a ) Complexul Băneasa — Tunari, C e am a i veche-, arie d e interes
t u r i s t i c , pădurea Băneasa-Tu n a r i , c a r e , f a c e p a r t e , d i n , a c e s t complex,
e s t e o pădure-parc ( i p o h a ) , c u a l e i a s f a l t a t e p e c a r e se, p o a t e pătrunde
d i n s p r e şoseaua Bucureşti — Ploieşti sşu d i n s p r e şoseaua d e centură.
C v e r c i n e e l e p u r e şi î n a m e s t e c d a u u n . f a r m e c d e o s e b i t a c e s t e i păduri,
c a r e încă d i n s e c o l u l t r e c u t e r a vizitată d e , bucureşteni. Numărul v i z i t a ­
t o r i l o r a c r e s c u t c o n s i d e r a b i l în u l t i m u l d e c e n i u , datorită dotărilor d e a i c i
^ i în p r i m u l rînd amenajării grădinii z o o l o g i c e . D i n a c e s t c o m p l e x m a i
RECREAŢIE, AGREMENT, TURISM
www.cimec.ro 203

f a c , p a r t e l a c u r i l e Bănoasa, Herăstrău, F l o r e a s c a , T e i , ' C o l e n t i n a — d i n

c a d r u l o r a ş u l u i B u c u r e ş t i — ,şi p ă d u r i l e C r e ţ u l e a s c a şi L i p o v e a n c a , pre­
c u m şi i a z u r i l e d e p e Pasărea d i n a m o n t e d e A f u m a ţ i .
I a z u r i l e d e p e v a l e a P a s ă r e a , d i n t r e T u n a r i şi A f u m a ţ i , o f e r ă c o n ­
d i ţ i i p l ă c u t e p e n t r u r e c r e e r e şi a g r e m e n t , d a r l i p s a d o t ă r i l o r l e r e d u c e
numărul d e v i z i t a t o r i . N u m a i p e s c a r i i a m a t o r i v i n a i c i p e n t r u o după-
a m i a z ă s a u p o n t r u o s ă r b ă t o a r e . •-•
b ) Complexul Cernica — Pustnicu e s t e f o r m a t d i n pădurile C e r n i c a ,
Pustnicu, T i n g a m i , P a s ă r e a , G ă n e a s a şi A f u m a ţ i , d i n l a c u r i l e Cernica,
P a n t e l i m o n I I şi T a n t e l i m o n I şi d i n i a z u r i l e d e p e v a l e a P a s ă r e a şi v a l e a
Şindriiita. M a s i v i t a t e a a r i c i f o r e s t i e r e C e r n i c a — P u s t n i c u şi p r e z e n ţ a
î n i m e d i a t a s a a p r o p i e r e a u n o r m a r i s u p r a f e ţ e l a c u s t r e îi d a u u n c a r a c t e r
d e o s e b i t şi c o n s t i t u i e o c o n d i ţ i e e x t r e m d e f a v o r a b i l ă p e n t r u t u r i s m şi
r e c r e e r e . î n c ă d e multă v r e m e , a c e s t e păduri c u p o i e n e l e l o r n u m e r o a s e
a u a t r a s u n număr însemnat d e v i z i t a t o r i , i n s e r i i n d u - s e p r i n t r e c e l e m a i
m a r i c o m p l e x e t u r i s t i c e a l e z o n e i p e r i u r b a n e a Bucureştilor. L a c u l C e r n i c a ,
s i t u a t l a m a r g i n e a p ă d u r i i , a m e n a j a t î n m a r e p a r t e şi î n z e s t r a t c u u n
d e b a r c a d e r , o p l a j ă , r e s t a u r a n t şi b a r , l o c d e p a r c a r e , c a m p i n g , e s t e a s t ă z i
d i n C e I uc e m a i m u l t s o l i c i t a t , f i i n d legai p r i n t r - u n d r u m a s f a l t a t d e
şoseaua modernizată Bucureşti — C e r n i c a . î n celălalt c a p ă t a l m a s i v u l u i
f o r e s t i e r , p e m a l u l văii P a s ă r e a , u n d e a p a e s t e a c u m u l a t ă într-un uriaş
i a z r a m i f i c a i , i n t r e c o p a c i i s e c u l a r i , s e află c a b a n a P u s t n i c u l , u n r e s t a u ­
r a n t , d e b a r c a d e r , l o c d e p a r c a r e şi m a i m u l t e v i l e . A c c e s u l s e f a c e a i c i

Î
r i n t r - u n d r u m a s f a l t a t c e p o r n e ş t e d i n şoseaua B u c u r e ş t i — Călăraşi,
n j u r u l a c e s t o r dotări, p ă d u r e a a f o s t transformată, p e 1 0 h a , în p ă ­
dure parc.

n
P ă d u r i l e C e r n i c a şi G ă n e a s a , i n r e g i u n i i n a t u r a l , c u c ă i d c a c c e s
a i e , n i n i puţin v i z i t a t e , deşi a u u n p o t e n t i a l t u r i s t i c d e s t u l d e r i d i c a t .
Q h h t i h , pădurea A f u m a ţ i , u n d e 5 h a a u f o n i a m e n a j a t e e a pădurc-parc,
e s t e m u l t m a i s o l i c i t a t ă î n u l t i m u l t i m p , o f e r i t u l o n a t u r ă l i n i ş t i t ă şi
r e c o n f o r t a n t ă şi f i i n d l e g a t ă d e B u c u r e ş t i p r l n t r - u u d r u m modernizat.
N u m e r o a s e l e i a z u r i c e s e înşiră e u o «albă uriaşă p e văile P a s ă r e a
i B l n d r i l i l a c o n s t i t u i e u n p o t e n ţ i a l t u r i s t i c d i > p r i m r a n g , insă d i n c a u z a
ÎI p a e i
1

u n o r dotări corespunzătoare e l e s i n i p u t i t i s o l i c i t a t e , a i c i venind

m a l ales pescarii a m a t o r i . „Noul" l u e l'iwilelitnoti I I ,creat i nu l t i m i i a n i
p r i n a m e n a j a r e a bălţilor d e p e v a l e u t ' o l e n i m e i , t e r m i n a l i u 1 9 7 0 , v a
d e v e n i u n p u t e r n i c c e n t r u d e c a n o t u j , n i t o u t e dotările n e c e s a r e . A i c i
s l d k p r o v ă z u t e a s e c o n s t r u i m a i m u l t e b u t t e s p o r t i v o şi n a u t i c e , ş t r a n d u r i ,
p u E t e d e d i s t r a c ţ i e , u n m o t e l , r e s t a u r i m i ) şi b u f e t e e t c .
1

V a l o a r e a turistică a p e i s a j u l u i . H T M U I c o m p l e x e s t e considerabil
ridicată d e existenţa m a i m u l t o r m o n u i n e i i h - i s t o r i c e d e o v a l o a r e deosebită.
M ă n ă s t i i e a C e r n i c a , o c u p t n d o poxiţie p i t o r e a s c ă p e o insulă d i n
l a c u l C e r n i c a , d a t e a z ă d i n 1 6 0 8 , f i i n d InU'ineiată d o C e r n i c a Ştirbei. P ă r ă ­
s i t ă d i n c a u z a e i u r n e i , e s t e r e f ă o u l ă şl Îşi r e i a a c t i v i t a t e a î n 1 7 8 1 . R e s t a u ­
rată după c e l d e - a l d o i l e a război m o n d i a l , această mănăstire, u n d e s e
află o b o g a t ă b i b l i o t e c ă , a d e v e n i t u n i m p o r t a n t o b i e c t i v t u r i s t i c .
204 www.cimec.ro PARTEA A IV.A. ECONOMIA.

P e m a l u l l a c u l u i Pasărea s e află o c u n o s c u t ă mănăstire, d e d i m e n ­

s i u n i m a i m i c i , d a r prezcntînd u n p i t o r e s c d e o s e b i t p r i n aşezarea s a .
A c e a s t a e s t e m ă n ă s t i r e a P a s ă r e a , z i d i t ă î n 1 8 1 3 şi r e c l ă d i t ă d i n t e m e l i i
(în u r m a d i s t r u g e r i i e i d e c ă t r e u n p u t e r n i c c u t r e m u r ) în 1 8 4 8 , v i z i t a t ă a s t ă z i
d e u n m a r e n u m ă r d e turişti, în p r i m u l rînd bucureşteni. L a A f u m a ţ i ,
într-un c a d r u d e o s e b i t d e p i t o r e s c , s e află u n f r u m o s c o n a c ( a z i s e d i u l
I . A . S . A f u m a ţ i ) şi r u i n e l e p a l a t u l u i l u i R a d u d e l a A f u m a ţ i .
Pentru dezvoltarea turistică a c o m p l e x u l u i Pasărea — C e r n i c a
sînt p r e v ă z u t e c o n s t r u i r e a u n u i c a m p i n g , h o t e l , c l u b n a u t i c , v i l e , c ă s u ţ e
t u r i s t i c e , s a n a t o r i i d e bătrîni, r e s t a u r a n t e , p e m a l u l l a c u l u i C e r n i c a ;
m o t e l , c ă s u ţ e şi v i l e , c a m p i n g , m o t o d r o m , în p ă d u r e a C e r n i c a ; c a b a n e ,
s a t pescăresc, s a n a t o r i u d e c o p i i , tabără d e p i o n i e r i , în pădurea P u s t n i c u .
S e c o n s i d e r ă c ă în 1 9 8 0 , î n z i l e l e d e s ă r b ă t o r i , s p r e C e r n i c a s e v o r
î n d r e p t a c i r c a 5 0 0 0 d e v i z i t a t o r i , l a p ă d u r i l e P u s t n i c u şi C e r n i c a v o r
m e r g e p e s t e 1 6 0 0 0 d e p e r s o a n e , i a r î n p ă d u r e a B ă n e a s a p e s t e f>0 0 0 0 .

3 . A r e a l u l t u r i s t i c Ciocăneşti — B u f t e a e s l e axat p e valea Colen­

t i n e i , în a m o n t e d e B u c u r e ş t i . P r i n c i p a l e l e H a l e c o m p o n e n t e sînt r e p r e ­
z e n t a t e d e v a l e a C o l e n t i n e i — p e c a r e s e v a e x e c u t a o suită d e l a c u r i
în t r e p t e — , d e p ă d u r i l e B î i o a s a , B u c i u m e a n c a , Ciocăneşti, C e r c h e z i a ,
B o a n c a , M â n u ţ a şi p ă d u r e a - P a r c M o g o ş o a i a ( 1 6 h a ) , p r e c u m şi d e m a i
m u l t e m o n u m e n t e i s t o r i c e d e o deosebită v a l o a r e .
A c c e s u l e s t e f o a r t e u ş o r l a p ă d u r i l e M o g o ş o a i a şi B î i o a s a şi m a i
d i f i c i l l a c e l e l a l t e păduri, u n d e s e p o a t e a j u n g e n u m a i p e d r u m u r i împie­
truite. A l c ă t u i t e d i n c v e r c i n e e p u r e s a u î n a m e s t e c şi f i i n d a ş e z a t e î n
g e n e r a l în a p r o p i e r e a a p e l o r , p ă d u r i l e a c e s t e i z o n e a t r a g u n n u m ă r î n s e m n a t
d e v i z i t a t o r i . î n a f a r ă d e p ă d u r i l e B î i o a s a ( u n d e s e află u n c a m p i n g şi
u n r e s t a u r a n t ) şi M o g o ş o a i a ( l a m a r g i n e a c ă r e i a e s t e u n u l d i n t r e c e l e
m a i o r i g i n a l e r e s t a u r a n t e d i n ţ a r ă ) , în c e l e l a l t e p ă d u r i n u e x i s t ă d o t ă r i .
S a l b a d e l a c u r i în c u r s d e a m e n a j a r e d e p e v a l e a C o l e n t i n a , c a şi şirul d e
i a z u r i d e p e v a l e a C r e v e d i a d a u a c e s t e i z o n e o m a r e v a l o a r e şi c o n s t i t u i e
o atracţie d e s t u l d e puternică.
î n p r e z e n t , c e l e m a i f r e c v e n t a t e o b i e c t i v e d e i n t e r e s t u r i s t i c sînt
l a c u l şi p ă d u r e a M o g o ş o a i a , l a c u l B u f t e a şi p ă d u r e a R î i o a s a .
A r e a l u l t u r i s t i c Ciocăneşti — B u f t e a s e d i v i d e în două complexe
t u r i s t i c e , d e o s e b i t e a t î t p r i n c a r a c t e r u l l o r f u n c ţ i o n a l , c î t şi p r i n a s p e c t u l
g e n e r a l : B u f t e a — M o g o ş o a i a şi C i o c ă n e ş t i .
a ) Camplevul Buftea — Mogoşoaia, c u o pondere apreciabilă a
p ă d u r i l o r şi c u o i m p o r t a n t ă s u p r a f a ţ ă l a c u s t r ă , c u p r i n d e p ă d u r i l e R î i o a s a ,
M o g o ş o a i a , B u f t e a n c a , B u c i u m e a n c a şi c e l e d i n r a z a c o m u n e i Corbeanca,
l a c u r i l e B u f t e a , F l ă m î n z e n i , B u c i u m e n i , M o g o ş o a i a , C h i t i l a şi S t r ă u l e ş t i ,
p r e c u m şi c î t e v a m o n u m e n t e i s t o r i c e d e ^ m a r e valoare.
P ă d u r i l e şi l a c u r i l e a c e s t u i c o m p l e x a t r a g u n n u m ă r r i d i c a t d e v i z i ­
t a t o r i , insă în u n e l e d i n e l e l i p s e s c dotările s a u n u sînt s u f i c i e n t e .
F o a r t e a t r a c t i v e , a t î t p e n t r u t u r i ş t i i i n t e r n i , c î t şi p e n t r u c e i străini,
s î n t m o n u m e n t e l e i s t o r i c e d e l a M o g o ş o a i a şi B u f t e a .
AECftEATIE, AGREMENT, TURISM
www.cimec.ro 205

Pe malul la. Mogoşoaia, în i m e d i a t a a p r o p i e r e a pădurii-parc,

s e a f l ă P a l a t u l M o g o ş o a i a . F r u m u s e ţ e a şi o r i g i n a l i t a t e a a r h i t e c t o n i c ă
a a c e s t u i p a l a i m a r c h e a z ă u n u l d i n m o m e n t e l e d e î n f l o r i r e a c u l t u r i i şi
a r t e i f e u d a l e , p r e c u m şi g u s t u l a r t i s t i c a l l u i C o n s t a n t i n B r î n c o v e a n u ,
c a r e 1 - a c o n s t r u i t t a a n u l 1 7 0 2 . S i t u a t în m i j l o c u l u n e i întinse curţi,
î n c h i s ă d i n t r e i părţi d e z i d u r i , d a r l i b e r ă c ă t r e p a r c u l c a r e c o b o a r ă l i n
pînă l a m a l u l l a i u l u i . P a l a t u l M o g o ş o a i a adăposteşte o secţie d e artă
feudală, r e s p e c t i \ e p u r a Brîncoveanu, a M u z e u l u i d e artă a l E . S . R o m â n i a .
L a B u f l e a , i n m i j l o c u l u n u i m i c d a r f r u m o s p a r c , s e află f o s t u l p a l a t
a l d o m n i t o r u l u i B a r b u Ş t i r b e i ( 1 8 4 9 — 1 8 5 3 ) şi o b i s e r i c u ţ ă c u t u r n u l e ţ e
d e o rară I r laeţe şi c u s c ă r i d i n m a r m u r ă d e C a r r a r a . B e a s e m e n e a ,
t o t l a B u f t e a M m ii află u n i m p o r t a n t o b i e c t i v t u r i s t i c , r e p r e z e n t a t d e
p l a t o u r i l e şi instalaţiile d e f i l m a r e a l e c o m b i n a t u l u i cinematografic.
h ) CompU nd turistic Ciocăneşti este f o r m a t d i ng r u p u l masivelor
forezi i n c i C e r c h e z i a , V i z u r e a s c a , B o a n c a , Mânuţa, L u c i a n c a ,
G h i o c e l şi d i n r i u r i l e D î m b o v i ţ a şi C r e v e d i a , d i n r a z a a c e s t o r p ă d u r i .
I m p o r t a n ţ a i a t u r i s t i c ă e s t e l e g a t ă d e p o t e n ţ i a l u l p e c a r e p ă d u r i l e şi
a p e l e d e a i r i i l p o s e d ă şi c a r e p o a t e f i u t i l i z a t p e n t r u s a t i s f a c e r e a cerin­
ţ e l o r d e r e c r e a r e şi a g r e m e n t . î n p r e z e n t e s t e p u ţ i n şi s p o r a d i c f o l o s i t ,
d i n m a i m u l t e m o t i v e , între c a r e m a i influenţabile sînt l i p s a căilor d e
a c c e s s i l i p i a dotărilor.
A r r e d i l i s e f a c e p r i n d r u m u r i împietruite f i e d i n s p r e şoseaua a s f a l ­
tată Bucureşti — B u f t e a — Ploieşti, f i e d i n s p r e B u f t e a — Ciocăneşti s a u
dinspre I. M i i . U n m o n u m e n t istm i d e interes turistic, c u o valoare
însemn.ii... e s t e c o n a c u l f a m i l i e i C a n t a c u z i n o d e l a Ciocăneşti, precum
şi p ă d u r e a p a r c d e a i c i , c u n u m e r o ş i a r b o r i s e c u l a r i .
P e r s p e c t i v a d e d e z v o l t a r e a a r e a l u l u i t u r i s t i c B u f t e a — Ciocăneşti
$ B a \ i i / a p e d o t a r e a p ă d u r i l o r e x i s t e n t e şi p e a m e n a j a r e a l a c u r i l o r d e p e
valea Colentinei.

I . I r e a l u l t u r i s t i c Argeş c u p r i n d . ' teritoriul d i n lungul nurilor

A r g e ş , S a b a r şi N e a j l o v C a r a c t e r i s t i c a s a e s t e dată d e existenţa a două
î n i i n - . a r i i f o r e s t i e r e a l c ă t u i t e d i n f o i o a s e d e e s e n ţ ă t a r e şi d e p r e z e n ţ a
a t r e i a r t e r e h i d r o g r a f i c e ( d i n t r e c a r e u n u a r e u n c u r s b o g a t d e apă) p e
m a l u n l i cărora s e d e z v o l t ă suprafeţe i n a i m a r i s a u m a i m i c i d e păduri
d e f o t o n <• d e e s e n ţ ă m o a l e . P a t u l a l l u r i A r g e ş u l u i , d e s t u l d e l a t şi f o r m a t
d i n t r - n cuvertură d e n i s i p groasă d e I 3 i n , p r i n t r e c a r e s e s c u r g e i n
m e a n d r e l a r g i c u r s u l d e apă, c o n s t i t u i e d o m e n i u l p l a j e l o r n a t u r a l e , c u u n
n i s i p d e s t u l d e f i n c e o c u p ă înţfflderl m u r i i n t i m p u l v e r i i , c î n d n i v e l u l
rîului e s t * s c ă z u t . î n p a r t e a d e n o r d a a c e s t u i a r e a l t u r i s t i c , p e p a r t e a
dreaptă a Argeşului, s e află pădurea C n s e i o a r e l e , u n întins m a s i v f o r e s t i e r ,
f o r m a l d i n c v e r c i n e e în a m e s t e c n i a h . - e s e n ţ e d e f o i o a s e t a r i , c a r e n u
e s t e v a l o r i f i c a t d e c î t s u b a s p e c t > i u r t e i i e , i a r în p a r t e a d e s u d s e a f l ă
c u n o s c u t a pădure C o m a n a — V l a d Ţepee.
D o t ă r i l e în a c e s t a r e a l s e r e d u c , d e f a p t , I a a m e n a j a r e a a t r e i obiec­
tive d e interes turistic B u d a , A d u n a ţ i i ( ' o p ă o a n i şi D u m i t r a n a .
206 www.cimec.ro PARTEA A rAA. ECONOMIA.

D u p ă c a r a c t e r u l t u r i s t i c p e c a r e îl p r e z i n t ă , s e d i v i d e î n t r e i com­
p l e x e t u r i s t i c e ; P o t l o g i — B o l i n t i n - V a l e , B u d a — Adunaţii-Copăceni şi
Călugăreni — C o m a n a — Colibaşi.
a ) Complexul Potlogi — Bolintin-Vale este r e p r e z e n t a t d e riurile
A r g e ş şi S a b a r ( î n a m o n t e d e B o l i n t i n - V a l e ) şi d e p ă d u r e a C ă s c i o a r e l e ,
î n a c e a s t ă p o r ţ i u n e , A r g e ş u l o f e r ă c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e p e n t r u r e c r e e r e şi
agrement (plajă, b a i e ) , i a r pădurea Căscioarele a r e v a s t e posibilităţi
p e n t r u o v a l o r i f i c a r e turistică variată.. Pină i n p r e z e n t , a i c i n u există
a m e n a j ă r i c a r e să f a c i l i t e z è f o l o s i r e a a c e s t o r o b i e c t i v e t u r i s t i c e n a t u r a l e ,
d e ş i în a p r o p i e r e a v ă i i A r g e ş u l u i s e a f l ă t r a s e u l d i u r n u l u i a s f a l t a t B o l i n t i n -
V a l e — P o t l o g i şi a l m a g i s t r a l e i B u c u r e ş t i — P i t e ş t i , i a r p ă d u r e a C ă s ­
c i o a r e l e e s t e traversată d e şoseaua modernizată Bucureşti — B o l i n t i n - V a l e
- Videle.
î n c a d r u l a c e s t u i c o m p l e x s e află m a i m u l t e m o n u m e n t e i s t o r i c e ,
c a r e c o n s t i t u i e u n p o t e n ţ i a l t u r i s t i c r e m a r c a b i l , d a r c a r e sînt f o a r t e p u ţ i n
v a l o r i f i c a t e pînă a c u m . î n s a t u l Stoeneşti e s t e u n f r u m o s c o n a c , c u d e m i s o l
şi p a r t e r î n a l t , c o n s t r u i t , î n a n u l 1 7 0 0 , î n t r - u n s t i l a r h i t e c t o n i c c u i n f l u e n ţ e
l o c a l e ; l a C ă s c i o a r e l e , d i n f o s t a m ă n ă s t i r e c o n s t r u i t ă în 1 4 3 0 d e X e a g o e
B a s a r a b , a rămas n u m a i b i s e r i c a , a cărei formă a s e m ă n ă t o a r e c u o n a v ă
c o n s t i t u i e o p a r t i c u l a r i t a t e r e l a t i v rară; l a B o l i n t i n - D e a l , într-un f r u m o s
p a r c , s e află c o n a c u l b a n u l u i B ă l e a n u , c o n s t r u i t i n s e c o l u l a l X V I I l - l e a ,
astăzi s a n a t o r i u T . B . C , p e n t r u c o p i i . L a B o l i n t i n - V a l e , u n d e s - a născut
şi a f o s t î n m o r m î n t a t D . B o l i n t i n e a n u , e s t e o c a s ă m u z e u . Mănăstirea
d e l a Ciorogîrla — Samurcăşeşti, construită I n 1 8 0 8 , înconjurată d e u n
z i d în r u i n e , c o n s t i t u i e astăzi u n i m p o r t a n t p u n c t d e atracţie turistică.
Localitatea Potlogi e s t e cunoscută, d a r încă puţin vizitată, p r i n
b i s e r i c a construită • d e C o n s t a n t i n B r î n c o v e a n u î n 1 6 8 3 şi p r i n p a l a t u l
e d i f i c a t în 1 6 9 9 . P a l a t u l , r e s t a u r a t în u l t i m i i a n i , prezintă aceleaşi l i n i i
arhitectonice c a c e l d e I a M o g o ş o a i a , însă e s t e c e v a m a i m a r e .
b ) Complexul Buda — Adunaţii-Copăceni s e - s u p r a p u n e l u n c i i Argeş-
S a b a r , d i n t r e B o l i n t i n - V a l e şi V a r l a a m , f i i n d c a r a c i e i i z a t d e e x i s t e n ţ a
a l b i e i A r g e ş u l u i , c a r e o f e r ă c o n d i ţ i i d e b a i e şi p l a j ă , şi d e p r e z e n ţ a u n o r
m a s i v e păduroase, a p r o a p e în t o t a l i t a t e alcătuite d i n esenţe m o i (zăvoaie),
î m b i n a r e a d i n t r e a p ă , l o c u r i d e p l a j ă l a t o t p a s u l şi a r i i f o r e s t i e r e p e m a l u l
rîului îi c o n f e r ă o v a l o a r e t u r i s t i c ă d e o s e b i t ă . A i c i s - a u a m e n a j a t ; t r e i
o b i e c t i v e t u r i s t i c e , m u l t s o l i c i t a t e în t i m p u l v e r i i .
L a B u d a s - a u a m e n a j a t cîteva p l a j e , s - a u c o n s t r u i t o cabană'şi- u n
r e s t a u r a n t şi s - a u t r a s a t m a i m u l t e a l e i p r i n p ă d u r e ( 6 6 h a p ă d u r e - p a r c ) ,
c e e a c e a a t r a s u n n u m ă r î n s e m n a t d e t u r i ş t i în z i l e l e d e v a r ă . D e a s e ­
m e n e a , şi l a A d u n a ţ i i - C o p ă c e n i s î n t a s t j j ^ l d e d o t ă r i , î n s ă n u m ă r u l v i z i ­
t a t o r i l o r e s t e m a i r e d u s . L a D u m i t r a n a . s - a a m e n a j a t o plajă d e s t u l d e
î n t i n s ă , u n b u f e t , şi u n m i c s c u a r p e n t r u c o p i i . .
C e l m a i v a l o r o s m o n u m e n t i s t o r i c d e a i c i , şi u n u l d i n t r e c e l e m a i
r e m a r c a b i l e d i n ţară, e s t e , fără îndoială, c e t a t e a d e l a P o p e ş t i , ( c o m u n a
 RECREAŢIE. AGREMENT. TURISM
www.cimec.ro 207

Mihăileşti), considerată a f i f o s t c e a m a i d e seamă c e t a t e .geto-dacică d i n

C î m p i a R o m â n ă î n s e c o l e l e I I şi I î . e . n . A c e a s t ă f o r t ă r e a ţ ă , s c o a s ă l a
iveală d e săpăturile a r h e o l o g i c e întreprinse m a i mulţi a n i , e s t e considerată
a f i A r g e d a v a , reşedinţa v e s t i t u l u i r e g e B u r e b i s t a .
L a B r a g a d i r u s - a p u s în e v i d e n ţ ă o aşezare g e t o - d a c i c ă p e s t e care
a p o i s - a s u p r a p u s l o c a l i t a t e a actuală.
O a t r a c ţ i e t u r i s t i c ă o c o n s t i t u i e a i c i şi p e r e t e l e a b r u p t , î n a l t d e
p e s t e 2 5 m , c u c a r e C î m p i a N e a j l o v u l u i d o m i n a l u n c a A r g e ş u l u i şi c a r e
c o n s t i t u i e u n p e i s a j d e o s e b i t în t e r i t o r i u l p e r i u r b a m A c e s t a b r u p t a r p u t e a
f i a m e n a j a t în m a i m u l t e p u n c t e , î n a ş a f e l i n c i t să c o n s t i t u i e obiective
d e a t r a c ţ i e şi a g r e m e n t .
c) (-omplerul Călugăreni — Comana — Colibaşi cuprinde luncile
N e a j l o v u l u i şi A r g e ş - S a b a r , c u p o r ţ i u n i l e d i n a p r o p i e r e a l o r a l e c î m p i i l o r
N e a j l o v u l u i , B u r n a z u l u i şi C î l n ă u l u i .
V a l o a r e a deosebită a a c e s t u i c o m p l e x e s t e reprezentată d e u n întins
m a s i v f o r e s t i e r f o r m a t d i n c v e r c i n e e p u r e s a u i n a m e s t e c (în c a r e s e g ă s e s c
m a i m u l t e p l a n t e d e c l a r a t e m o n u m e n t e a l e n a t u r i i ) , d c u n întins l a c , ,
î n c ă n e a m e n a j a t , d a r c u u n m a r e p o t e n ţ i a l e c o n o m i c şi t u r i s t i c , d e c u r s u r i l e
A r g e ş u l u i şi N e a j l o v u l u i c a r e o f e r ă n u m e r o a s e l o c u r i p e n t r u p l a j ă şi s î n t
î n s o ţ i t e d e z ă v o a i e d e u n p i t o r e s c a t r a c t i v , p r e c u m şi d e p a n t e l e — î n
mai m u l t e locuri chiar verticale — p r i n care seface contactul dintre-
c î m p i i şi l u n c i . ' C î m p i a N e a j l o v u l u i şi, m u i a l e s , c e a a B u r n a z u l u i d o m i n ă
a l b i a Argeşului, c a r e s e află c h i a r l a p o a l e l e l o r , c u înălţimi d e 3 0 — 5 0 m , .
c e e a c e l e d ă i m p r e s i a , f o a r t e a t r a c t i v ă şi d e o s e b i t ă d e a l t f e l în a c e s t p e i s a j
d e cîmpie, d e adevărate d e a l u r i . D e a s e m e n e a , c o m p l e x u l t u r i s t i c Călu­
găreni — C o m a n a — Colibaşi d i s p u n e d e m a i m u l t e m o n u m e n t e istorice
d e o m a r e v a l o a r e . T o a t e a c e s t e a n u p o t f i v a l o r i f i c a t e însă decît i z o l a t
şi p a r ţ i a l , d i n c a u z a l i p s e i c ă i l o r d e a c c e s c o r e s p u n z ă t o a r e .
P r i n c i p a l u l o b i e c t i v a l său e s t o Băltii C o m a n a , situată l a m a r g i n e a
întinsei u r i i f o r e s t i e r e C o m a n a — V l u d T c p e ş , a v î n d o aşezare f o a r t e
p i t o r e a s f ă . D e o c a m d a t ă în r e g i m n a t u r a l , a c e a s t ă b a l t ă o f e r ă u n c a d r u
n a t u r a l c u o m a r e v a l o a r e turistică. K s t e necesară a m e n a j a r e a s a i n t e ­
g r a l ă , p e n t r u a p u t e a v a l o r i f i c a r a ţ i o n a l a c e s t p o t e n ţ i a l e c o n o m i c şi
turistic.
I n i m e d i a t a s a a p r o p i e r e , , a l b i a Argeşului oferă n u m e r o a s e plaje
( c u n i s i p f i n , l a m a r g i n e a c ă r o r a B e î n t i n d z ă v o a i e u m b r o a s e şi r ă c o r o a s e
( î n u a z a l o c a l i t ă ţ i l o r C o l i b a ş i şi G o s t i n a r i ) , i a r m i c r o r e l i e f u l şi m o n u -
r n e n t e l e i s t o r i c e v a l o r o a s e v i n .să,.întregească această v a r i e t a t e t u r i s t i c ă .
T n m l b r a n c h i e r e a . î n t r - u n t e r i t o r i u d e s t u l d e r e strîns a n u m e r o a s e elemente
d e atracţie d e o s e b i t ă ( l a c întinşi c u r s u r i e u apă b o g a t ă , p l a j e c u n i s i p f i n ,
păduri întinse d e f o i o a s e t a r i , zăvoaie s i t u a t e c h i a r p e m a l u l a p e i , m o n u ­
m e n t e i s t o r i c e e t c . ) conferă a c & t u i c o m p l e x u n înalt potenţial t u r i s t i c
şi m o t i v e a z ă a c o r d a r e a u n e i a t e n ţ i i m u l t m a i m a r i şi m a i u r g e n t e d i n
p a r t e a instituţiilor d e o r g a n i z a r e teritorială.
.. C e l m a i r e m a r c a b i l m o n u m e n t a l . a c e s t u i c o m p l e x , e s t e m ă n ă s t i r e a
C o m a n a , situată p e m a l u l d r e p t a l N e a j l o v u l u i , p e u n m i c p r o m o n t o r i u l
208
www.cimec.ro PARTEA A IV-A. ECONOMIA

c e d o m i n ă B a l t a C o m a n a şi l u n c a r î u l u i . C o n s t r u i t ă în 1 4 6 2 d e V l a d Ţ e p e ş
ş i r e f ă c u t ă d e Ş e r b a n B a s a r a b în 1 5 8 8 — 1 5 8 9 şi d e Ş e r b a n Cantacuzino
în 1 6 9 9 , n u m i t ă şi „ c e t a t e a N e a j l o v u l u i " , m ă n ă s t i r e a e r a a l c ă t u i t ă d i n t r - u n
z i d î n a l t , c u c o n t r a f o r t u r i , c a r e î n c h i d e a în i n t e r i o r u l s ă u — d e f o r m a
u n u i p a t r u l a t e r n e r e g u l a t — m a i m u l t e c l ă d i r i , în m i j l o c u l c ă r o r a s e r i d i c a
b i s e r i c a . î n faţa b i s e r i c i i s e a f l a o clălire c u două n i v e l e c a r e a v e a u n
p r i d v o r c u a r c a d e . Z i d u l a v e a d o u ă m i c i b a s t i o a n e p e n t r u apărare. Foişorul
c o n s t r u i t d e Şerban C a n t a c u z i n o , d e f o r m ă pătratică, înălţat p e u n p o s t a ­
m e n t d e z i d , e r a s p r i j i n i t d e două c o n t r a f o r t u r i c e c o b o r a u pînă a p r o a p e
d e m a l u l b ă l ţ i i şi e r a î n c o n j u r a t d e 1 0 stîlpi d e p i a t r ă l e g a ţ i c u a r c a d e ,
în s e m i c e r c , d i n cărămidă. Clădirea a v e a d o u ă c o l o a n e p e a l e căror c a p i ­
t e l u r i e r a sculptată e m b l e m a f a m i l i e i C a n t a c u z i n i l o r : d o i v u l t u r i b i c e f a l i .
D i n t o t a c e s t e d i f i c i u s - a păstrat n u m a i b i s e r i c a , r e s t u l f i i n d într-o s t a r e
a v a n s a t ă d e d e g r a d a r e . E s t e a b s o l u t n e c e s a r , atît d i n p u n c t d e v e d e r e
ş t i i n ţ i f i c , c î t şi t u r i s t i c , c a a c e a s t ă l e g e n d a r ă m ă n ă s t i r e s ă f i e r e s t a u r a t ă ,
să s e intervină cît m a i u r g e n t p e n t r u o p r i r e a d i s t r u g e r i i e i .
L a c o n f l u e n ţ a d i n t r e N e a j l o v şi C l l n i ş t e a , l a m a r g i n e a l o c a l i t ă ţ i i
Călugăreni, s e află u n u l d i n t r e c e l e m a i r e n u m i t e l o c u r i i s t o r i c e d i n ţară,
u n d e M i h a i V i t e a z u l a obţinut o răsunătoare v i c t o r i e . L a c a p e t e l e p o d u l u i
de peste Neajlov, construit i n 1934—1935, s-au executat p a t r u baso­
reliefuri.
î n l o c a l i t a t e a Grădiştea, situată p e t e r a s a înaltă a Cîmpiei N e a j l o ­
v u l u i , s e a f l ă o v e c h e şi f r u m o a s ă b i s e r i c ă , e d i f i c a t ă în 1 6 8 7 şi a p o i r e f ă c u t ă
d e d o u ă o r i . L a Mironeşti, p e m u c h i a Înaltă a B u r n a z u l u i , d o m i n î n d c u
a p r o a p e 5 0 m a l b i a Argeşului, s e află r u i n e l e p a l a t u l u i d o m n e s c a l l u i
C o n s t a n t i n Cantacuzino. L a D o b r e n i , p em a l u l vechiului curs al Sabarului,
s e r i d i c a u n i m p u n ă t o r p a l a t , c o n s t r u i t în 1 6 4 6 d e s e r d a r u l C o n s t a n t i n ,
f i u l l u i B a d u Şerban. Pînă n u d e m u l t B e p u t e a u v e d e a r u i n e l e a c e s t u i
p a l a t , î n s ă î n a n i i t r e c u ţ i , î n l o c u l r e s t a u r ă r i i şi a l c o n s e r v ă r i i s - a u î n l ă ­
t u r a t u l t i m e l e rămăşiţe, i a r t e r e n u l r e s p e c t i v a f o s t a r a t .
î n a p r o p i e r e d e C o m a n a , p e v a l e a „ G o i i ' * , s ă p ă t u r i l e a u p u s în
e v i d e n ţ ă o aşezare neolitică, declarată rezervaţie arheologică, c e p o a t e
d e v e n i u n p u n c t t u r i s t i c a t r a c t i v în a n s a m b l u l g e n e r a l a l a c e s t u i c o m p l e x .
î n a f a r a a r e a l e l o r t u r i s t i c e p r e z e n t a t e , în c a d r u l z o n e i p e r i u r b a n e a
B u c u r e ş t i l o r s e m a i s c h i ţ e a z ă c î t e v a m i c i c o m p l e x e şi o b i e c t i v e t u r i s t i c e ,
r e l a t i v i m p o r t a n t e în a n g r e n a j u l funcţiei t u r i s t i c e a t e r i t o r i u l u i p e r i u r b a n .
A s t f e l , p e v a l e a D î m b o v i ţ e i şi î n C î m p i a C î l n ă u l u i d i n a p r o p i e r e a s a s e
află cîteva m a s i v e p ă d u r o a s e — p ă d u r i l e V l ă d i c e a s c a şi P ă r o a i a ^ , o
s u i t ă . d e i a z u r i p e v a l e a C î l n ă u l u i şi c î t e v a l a c u r i î n l u n e a D î m b o v i ţ e i
( T ă t a r a , V a s i l a ţ i ) . D i n c a u z a l i p s e i c ă i l o r d e a c c e s şi a a m e n a j ă r i l o r ,
pădurile n u sînt v a l o r i f i c a t e d i n p u n c t d e v e d e r e t u r i s t i c . î n s c h i m b ,
i a z u r i l e , c a b a n a p e s c ă r e a s c ă e x i s t e n t ă şi l a c u r i l e a t r a g u n n u m ă r î n s e m n a t
d e p e s c a r i a m a t o r i . L i p s a u n o r a m e n a j ă r i f a c e c a şi a i c i v i z i t a t o r i i s ă f i e
reprezentaţi n u m a i d e pasionaţii după p e s c u i t .
V a l e a s u p e r i o a r ă a M o s t i ş t e i c u p r i n d e o s a l b ă î n t i n s ă d e i a z u r i şi
micile arii forestiere d i n apropiere. P r i n t r e cele m a i cunoscute obiective
 RECREAŢIE, AGREMENT. TURISM
www.cimec.ro 209

t u r i B t i c e d e a i c i n e r e m a r c ă p ă d u r e a şi c a m p i n g u l S i n e ş t i , u n d e amena­
jările e x i s t e n t e a t r a g u n n u m ă r însemnat d e turişti.
Ga obiective t u r i s t i c e , m a i i m p o r t a n t e , s e înscriu localităţile :
H e r ă ş t i , u n d e e x i s t ă u n f r u m o s p a l a t , c u n o s c u t şi s u b n u m e l e d e , , p a l a t u l
d e p i a t r ă " , c o n s t r u i t d e U d r i ş t e N ă s t u r e l în s e c o l u l a l X V I I - l e a , a v î n d
o v a l o a r e a r h i t e c t o n i c ă d e o s e b i t ă ( s c u l p t u r i î n p i a t r ă l a uşi şi l a f e r e s t r e ) ,
G r e a c a , p r i n aşezarea s a pitorească p e m u c h i a B u r n a z u l u i — c e d o m i n ă
l u n c a D u n ă r i i p r i n t r - u n a b r u p t d e p e s t e 0 0 m — şi p r i n p o d g o r i a s a
renumită p e n t r u s t r u g u r i i d e m a s ă t i m p u r i i şi v i n u r i l e d e c a l i t a t e
superioară.

SISTEMATIZAREA TERITORIULUI Şl A AŞEZĂRILOR

T o a t e p r o b l e m e l e d e p e r s p e c t i v ă sînt l e g a t e d e s i s t e m a t i z a r e a c o m ­
p l e x ă a t e r i t o r i u l u i şi a a ş e z ă r i l o r , î n f u n c ţ i e d e r e l a ţ i i l e z o n ă — o r a ş . A c e a s t ă
s i s t e m a t i z a r e s e r e f e r ă a t î t l a f a c t o r i i n a t u r a l i , c î t şi l a c e i social-economici,
l a a c ţ i u n e a o r g a n i z a t ă şi p l a n i f i c a t ă d e a u t i l i z a , m o d i f i c a s a u t r a n s f o r m a
p o t e n ţ i a l u l n a t u r a l , e c o n o m i c şi u m a n . Z o n a p e r i u r b a n ă a B u c u r e ş t i l o r ,
c a o r g a n i s m t e r i t o r i a l d e s t i n a t s ă s a t i s f a c ă în c e a m a i m a r e m ă s u r ă c e r i n ţ e l e
c a p i t a l e i în p r o d u s e a g r i c o l e , f o r ţ ă d e m u n c ă , d i v e r s e p r o d u s e i n d u s t r i a l e ,
p e n t r u d e z a f e c t a r e a d i n o r a ş a i n d u s t r i i l o r p o l u a n t e , p e n t r u r e c r e e r e şi
a g r e m e n t e t c . , necesită, m a i m u l t decît o r i c a r e a l t t e r i t o r i u s a u r e g i u n e ,
u n g r a d înalt, d e s i s t e m a t i z a r e , v a s t e lucră'-i d e o r g a n i z a r e t e r i t o r i a l ă şi
economică.
D u p ă g r a d u l a c t u a l d e d e z v o l t a r e , d u p ă posibilităţile p e c a r e l e
p o s e d ă şi d u p ă c e r i n ţ e l e p e c a r e t r e b u i e s ă l c s a t i s f a c ă , l i n i i l e g e n e r a l e a l e
d e z v o l t ă r i i z o n e i p e r i u r b a n e a f e c t e a z ă ţ o a l e d o m e n i i l e şi t o t p o t e n ţ i a l u l
existent.
V o r T i p u s e în e x p l o a t a r e n o i s t r u c t u r i p e t r o l i f e r e şi m a t e r i a l e d e
c o n s t r u c ţ i e , v o r f i v a l o r i f i c a t e n o i t e r e n u r i n e p r o d u c t i v e şi s e v o r e x t i n d e
c o n s i d e r a b i l l u c r ă r i l e d e î m b u n ă t ă ţ i r i f u n c i a r e şi d e a m e n a j ă r i p e n t r u
i r i g a ţ i i , v o r f i c r e a t e n o i a c u m u l ă r i d e a p ă şi v o r f i a s a n a t e şi a m e n a j a t e
t o a t e b ă l ţ i l e şi l a c u r i l e e x i s t e n t e ; s e v o r e x t i n d e c u l t u r i l e t i m p u r i i şi e x t r a -
f l
f c m q u i r u şi s e v a i n t e n s i f i c a a p r o v i z i o n a r e a o r a ş u l u i B u c u r e ş t i c u p r o d u s e
p r o a s p e t e d e s e z o n ; populaţia z o n e i p e r i u r b a n e v a p a r t i c i p a , p e măsura
cerinţelor, l a a s i g u r a r e a c u forţă d e m u n c ă u Bucureştilor, înregistrîndu-se
în c o n t i n u a r e i m p o r t a n t e mutaţii p r o f e s i o n a l e ; v a f i necesară m o d e r n i ­
z a r e a t u t u r o r c ă i l o r d e c o m u n i c a ţ i e şl o r g a n i z a r e a j u d i c i o a s ă a t r a n s p o r t u l u i
d e m ă r f u r i şi c ă l ă t o r i ; s e v a a m e n a j a r e ţ e a u a d e r e c r e e r e şi a g r e m e n t , î n
f u n c ţ i e d e p o s i b i l i t ă ţ i l e o f e r i t e d e m e d i u l n a t u r a l şi d e s a t i s f a c e r e a c î t
m a i corespunzătoare a cerinţelor e t c .
L u c r ă r i l e p r e c o n i z a t e d e i n s t i t u ţ i i l e d e s i s t e m a t i z a r e , c a r e în g e n e r a l
r e f l e c t ă o p i n i a a r h i t e c ţ i l o r , n u s î n t , c o n s i d e r ă m , în f o a r t e m u l t e c a z u r i ,

M - C. 830
 210 www.cimec.ro PARTEA A tV-A. ECONOMIA

p o t r i v i t e c u p r o f i l u l s a u potenţialul unităţii economice s a u teritoriale

r e s p e c t i v e . î n a f a r ă d e a c e a s t a , m a i i n t e r v i n şi alţi f a c t o r i , c a r e , neţinînd
s e a m a d e p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e m e d i u l u i n a t u r a l şi u m a n i z a t , p r e v ă d construcţii
c e n u sînt d e l o c i n d i c a t e . M e n ţ i o n ă m n u m a i problema lacului Greaca.
î n d o m e n i u l căilor d e comunicaţie, t r e b u i e să s e m e a r g ă m a i întîi
p e a s f a l t a r e a t u t u r o r d r u m u r i l o r r a d i a r e c a r e leagă oraşul Bucureşti d e
l o c a l i t ă ţ i l e c u i n t e n s ă p a r t i c i p a t e l a relaţiile e x i s t e n t e şi d e p e r s p e c t i v ă
d i n t r e o r a ş şi z o n ă şi a p o i s ă s e t r e a c ă l a c o n s t r u i r e a unor trasee inelare,
în e t a p e u l t e r i o a r e . D e a s e m e n e a , o atenţie urgentă şi t o a t ă s e r i o z i t a t e a
t r e b u i e a c o r d a t e întreţinerii a c t u a l e l o r căi m o d e r n i z a t e p e n t r u a s e înlătura
t r a n s f o r m a r e a a c e s t o r a în d r u m u r i i m p r a c t i c a b i l e .
î n privinţa amenajărilor t u r i s t i c e s e f a c investiţii f o a r t e m a r i n u m a i
în a n u m i t e z o n e , p e n t r u r e a l i z a r e a unui n u m ă r , c o n s i d e r ă m , p r e a mare
d e o b i e c t i v e t u r i s t i c e p e u n i t a t e a d e suprafaţă. Bazîndu-ne p e c o n s i d e ­
r e n t u l c ă t u r i s m u l t r e b u i e să folosească p e i s a j u l în c î t m a i m a r c măsură
în c o n ţ i n u t u l s ă u n a t u r a l , d o t ă r i l e f i i n d d e s t i n a t e c r e ă r i i u n o r c o n d i ţ i i
c o r e s p u n z ă t o a r e d e v a l o r i f i c a r e turistică a n a t u r i i , c o n s i d e r ă m c ă t r a n s ­
f o r m a r e a p r e a avansată s a u c h i a r radicală a m e d i u l u i n a t u r a l n u c o r e s ­
p u n d e c e r i n ţ e l o r g e n e r a l e . E s t e o a r e indicată p r o i e c t a r e a p e o s u p r a f a ţ ă
d e s t u l d e r e s t r î n s ă a z e c i d e o b i e c t i v e d e B c r v i r c şi d c a g r e m e n t , t r a n s ­
f o r m e d - o în m o d substanţial ? I a t ă n u m a i u n e x e m p l u luat d i n proiectele
d e a m e n a j a r e a văii C o l e n t i n a , întocmite d e I n s t i t u t u l P r o i e c t Bucureşti :
p e n t r u l a c u r i l e P a n t e l i m o n I I şi C e r n i c a , d e j a a s a n a t e , c a r e s e d e s f ă ş o a r ă
p e o l u n g i m e d e 9 , 3 k m ( î n t r e P a n t e l i m o n şi C e r n i c a ) s e p r e v e d e .«ă s e
construiască u n m o t e l , două h o t e l u r i , u n c a m p i n g , căsuţe, v i l e , şase
r e s t a u r a n t e , u n r e s t a u r a n t - b u f e t , un p u n c t p e n t r u d i s t r a c ţ i i , d o u ă b a z e
s p o r t i v e , d o u ă c l u b u r i n a u t i c e , d o u ă parcuri, d o u ă ş t r a n d u r i şi u n s a n a ­
t o r i u p e n t r u bătrîni. N u e s t e o a r e p r e a m u l t p e n t r u u n v i z i t a t o r c a r e v i n e
p e n t r u o d u p ă - a m i a z ă s a u p e n t r u o zi d e s ă r h ă t o a r e c a să s i m t ă r ă c o a r e a
şi l i n i ş t e a p ă d u r i i s a u s ă f a c ă b a i e î n t r - o a l t ă a p ă d e c î t a c e e a d e , l a ş t r a n d u l
d i n o r a ş ? B i n e î n ţ e l e s , p u n c t e a l i m e n t a r e şi d e d i s t r a c ţ i i s î n t n e c e s a r e ,
a m e n a j ă r i d e p l a j ă şi b a i e l a f e l , d a r d e c e a t î t e a i n s t a l a ţ i i c a r e să d u c ă
iarăşi l a o a t m o s f e r ă u r b a n ă ? Ş i d a c ă a m c o m p a r a toate acestea c u
c e e a c e s e f a c e p e n t r u a l t e z o n e şi complexe t u r i s t i c e , u n d e l i p s e s c c e l e
m a i e l e m e n t a r e d o t ă r i (căi d e a c c e s şi a m e n a j ă r i d e servire s t r i c t n e c e s a r e )
a r ieşi î n e v i d e n ţ ă şi u n a l t a s p e c t a l o r g a n i z ă r i i t e r i t o r i a l e a r m o n i o a s e .
S e i m p u n e a s a n a r e a şi a m e n a j a r e a B ă l ţ i i C o m a n a , c o n s t r u i r e a c ă i l o r
d e a c c e s î n t o a t e c o m p l e x e l e z o n e l o r turiBtice (şi î n s p e c i a l î n complexele
S c r o v i ş t e a , C ă l u g ă r e n i — C o m a n a — C o l i b a ş i şi P o t l o g i — B o l i n t i n - V a l e ) ,
p r e c u m şi c r e a r e a unor u n i t ă ţ i d e servire s t r i c t necesare.
P r o b l e m a c e a m a i dificilă, însă, e s t e S c e e a r e f e r i t o a r e l a s i s t e m a t i z a r e a
satelor.
Proiectanţii, p e b a z a u n o r s t u d i i g e n e r a l e p e r a m u r i întocmite d e
specialişti, a u e l a b o r a t p r o i e c t e a s u p r a dezvoltării v i i t o a r e a s a t e l o r ,
c u f u n c ţ i i l e l o r e c o n o m i c e şi s o c i a l e , c u c o n f i g u r a ţ i a şi c o n ţ i n u t u l l o r
 SISTEMATIZAREA TERITORIULUI SI A AŞEZĂRILOR
www.cimec.ro 211

a r h i t e c t o n i c . Ţinind s c a m a d e evoluţia aşezărilor o m e n e ş t i , strîns l e g a t ă

d e f a c t o r i i s o c i a l - e c o n o m i c i şi d e relaţiile c u t e r i t o r i u l î n c o n j u r ă t o r ( m o ş i a
s a t u l u i ) şi c u c e l e l a l t e l o c a l i t ă ţ i , m a i a p r o p i a t e s a u m a i d e p ă r t a t e , s - a u
c ă u t a t soluţii c i t m a i r e a l i s t e , cît m a i e f i c i e n t e .
D e s i g u r , p u n c t e d e v e d e r e sînt m a i m u l t e , atît a s u p r a p r i n c i p i i l o r
d e s i s t e m a t i z a r e , e l i şi a s u p r a c o n ţ i n u t u l u i s c h i m b ă r i l o r s t r u c t u r a l e i n t e r n e
şi f u n c ţ i o n a l e v i i t o a r e .
Considerăm că c e a m a i potrivită c o n c e p ţ i e a s u p r a sistematizării
s a t u l u i e s t e a c e e a u păst rării r e ţ e l e i a c t u a l e g e n e r a l e , m o d i f i c ă r i l e t r e b u i n d
f ă c u t e n u m a i în s t r i n s ă l e g ă t u r ă c u p o s i b i l i t ă ţ i l e s o c i a l e şi e c o n o m i c e p e
c a r e l e a r e şi l u l n d i n c o n s i d e r a ţ i e c o n d i ţ i i l e g e o g r a f i c e şi i s t o r i c e . P o p u l a ţ i a
şi a ş e z ă r i l e H i n t s i r i u s l e g a t e d e t r e c u t u l i s t o r i c , d e t r a d i ţ i i , c a r e n u t r e b u i e
şterse r a d i c a l , m a i p r e c i s s p u s , a s u p r a c ă r o r a n u t r e b u i e să s e i m p u n ă
soluţii r a d i c a l e (aşa c u m s e p r o p u n e u n e o r i s a u c h i a r s e e x e c u t ă ) .
S i s t e m a t i z a r e a t r e b u i e să f i e u n p r o c e s d e e v o l u ţ i e , c o r e l a t c u t o ţ i
f a c t o r i i l o c a l i , d e o r i c e natură a r f i e i , o evoluţie a a r m o n i e i t u t u r o r e l e ­
m e n t e l o r c o m p o n e n t e . C e e a c e s e i m p u n e a r f i p o a t e o soluţie acceptabilă
î n p r e z e n t (şi a c e a s t a în g e n e r a l f o a r t e r a r ) , d a r , a v î n d u - s e în v e d e r e c ă
s e construieşte p e n t r u v i i t o r , e s t e o a r e o c e r t i t u d i n e că a c e s t e a v o r c o n v e n i
generaţiilor v i i t o a r e * C r e d e m că t o c m a i a i c i t r e b u i e îndreptată atenţia
şi d e a c e e a a m a c c e n t u a t a s u p r a a r m o n i e i d i n t r e t o a t e c o m p a r t i m e n t e l e
m e d i u l u i s i s t e m a t i z a t , d i n t r e p r e f e r i n ţ e şi p r o i e c t e .
I n c a z u l z o n e l o r p e r i u r b a n e , s i s t e m a t i z a r e a t e r i t o r i u l u i şi a l o c a l i ­
t ă ţ i l o r r e p r e z i n t ă o a c ţ i u n e c o r e l a t ă c u relaţiile z o n ă — o r a ş , c u f u n c ţ i i l e
p e r i u r b a n e a l e t e r i t o r i u l u i şi l o c a l i t ă ţ i l o r . U s t e i n t e r e s a n t ă o p i n i a a r h i ­
tectului D i n u V e r n e s e u (1970) ( p e care o socotim c a c e a m a i
indicată l i n i e generală a sistematizării localităţilor d i n z o n a periurbană),
c a r e susţine d e z v o l t a r e a u n o r localităţi s a t e l i t în j u r u l Bucureştilor,
d i s p u s e p e p a t r u p r i n c i p a l e a x e „preferenţiale'' : O t o p e n i — S n a g o v —
Ploieşti, Mogoşoaia — B u f t e a — C r e v e d i a — Ghimpaţi — C o l a c u , V o l u n ­
t a r i — Afumaţi — Ştefăneşti — Grădiştea — Fierbinţi-Tîrg, J i l a v a — V i ­
d r a — z o n a d e a g r e m e n t Argeş — C o m a n a ( c u p o s i b i l i t a t e d e e x t i n d e r e
pînă l a G i u r g i u ) .
D e s i g u r , în p r i v i n ţ a a c e s t o r a x e s - a r m a i p u t e a d i s c u t a , m a i a l e s
^ | a j n togă t u r ă c u c o r e l a r e a l o r în f u n c ţ i e d e fluxul de produse şi de navetişti,
•decr ou profilul economic şi s o c i a l a l l o c a l i t ă ţ i l o r r e s p e c t i v e . D i n a c e s t
p u n c t d e v e d e r e considerăm că a x a Afumaţi — Fierbinţi-Tîrg e s t e m u l t
m a i puţin indicată deeît Ciorogîrla — H o l i n t i n - V a l e s a u Dragomireşti —
Joiţa — B r e z o a e l e — Lunguleţu.
A v î n d în v e d e r e a ş e z a r e a ^ ş i c o n d i ţ i i l e g e o g r a f i c e , f u n c ţ i i l e a c t u a l e
şi p o t e n ţ i a l u l e c o n o m i c şi u m a n , c a c e n t r e c a r e p o t d e v e n i o r a ş e î n v i i t o r u l
a p r o p i a t s e înscriu Brăneşti, Budeşti, V i d r a , B o l i n t i n - V a l e , Răcari,
F i e r b i n ţ i - T î r g , i a r c a s t a ţ i u n i d e r e c r e e r e şi a g r e m e n t S n a g o v şi C o m a n a .
Localităţile P a n t e l i m o n , Dobroeşti, F u n d e n i , V o l u n t a r i , C h i t i l a p o t f i
212 www.cimec.ro PARTEA A IV-A. ECONOMIA

înglobate în oraşul Bucureşti, transformîndu-se în c a r t i e r e u r b a n e şi

i n t e g r î n d u - s e p r i n t r - o n o u ă a r h i t e c t u r ă şi s t r u c t u r ă s t r a d a l ă . C a c e n t r e
p r i n c i p a l e d e c a t e g o r i a I , c u p o s i b i l i t a t e a dezvoltării u n o r c e n t r e civice
şi a p o l a r i z ă r i i e c o n o m i c e şi s o c i a l e , p o t f i d e z v o l t a t e F u n d e n i , H o t a r e l e ,
Colibaşi, 3 0 D e c e m b r i e , Mihăileşti, P o t l o g i , C r e v e d i a , J o i ţ a , Periş, B a l o ­
teşti, Afumaţi. C e l e l a l t e localităţi s e p o t d e z v o l t a c a c e n t r e d e c a t e g o r i a
a I l - a şi a I l I - a . D u p ă c o n d i ţ i i l e g e o g r a f i c e d e a ş e z a r e , d u p ă n u m ă r u l d e
c l ă d i r i şi d e l o c u i t o r i şi d u p ă p o t e n ţ i a l u l c a n o n i i c a c t u a l şi d e p e r s p e c t i v ă ,
localităţi i n d i c a t e c a p o s i b i l e p e n t r u d e z a f e c t a r e sînt : N u c i , Popeşti
(Vasilaţi), Piţigaia, Păroaia, P o ş t a , M a n o l a c h e , V a d u A n e i , Vărbilău,
E u n c u , Vlăsia, O s t r a t u , I c o a n a , G h i o n e a , Z u r b a u a , B u d e n i , Ţegheş,
O r d o r e a n u , P r u n i , P u ţ u G r e c i şi Z b o i u .
Aşa după c u m s - a arătat, p r i n r e f o r m a administrativă d i n 1 9 6 8 ,
p e t e r i t o r i u l z o n e i p e r i u r b a n e sînt în p r e z e n t 2 3 2 d e localităţi, g r u p a t e
î n 7 5 d e c o m u n e şi u n o r a ş .
D i n p u n c t d c v e d e r e g e o g r a f i c considerăm că sînt însă cîteva c a z u r i
cînd g r u p a r e a s a t e l o r p e c o m u n e n u s - a făcut p o t r i v i t amplasării t e r i t o ­
r i a l e e x i s t e n t e , a gravitării e c o n o m i c e . A s t f e l , s a t u l Piţigaia, s i t u a t l a
2 k m d e P l ă t ă r e ş t i şi l e g a t d e a c e a s t ă c o m u n ă p r i n t r - o ş o s e a c o m u n a l ă ,
a p a r ţ i n e d e c o m u n a F r u m u ş a n i , d e c a r e îl d e s p a r t p e s t e 6 k m (în l i n i e
d r e a p t ă ) şi l a c a r e s e a j u n g e p e u n d r u m d e c î m p ; s a t u l V ă r b i l ă u , s i t u a t
în a p r o p i e r e a c o m u n e i B e l c i u g a t e l e ( d e o a r e d e a l t f e l a aparţinut înainte
d e 1 9 6 8 ) , c u c a r e c o m u n i c ă p r i n t r - o ş o s e a c o r e s p u n z ă t o a r e şi s p r e care
gravitează, aparţine d e c o m u n a Sineşti, c u c a r o f a c e legătura p e u n d r u m
d e cîmp p r i n Hagieşti, l a o distanţă d e p e s t e 8 k m ; s a t u l B u d e n i , s i t u a t
în i m e d i a t a a p r o p i e r e a c o m u n e i C h i a j n a , aparţine d e c o m u n a Chitila,
p î n ă l a c a r e sînt a p r o a p e 1 k m , legătura făcîndu-se p e u n d r u m n e c o r e s ­
punzător; s a t u l Dîrvari, u n i t t e r i t o r i a l c u Domneşti, apaiţine d e C i o r o ­
gîrla, c a r e s e află l a a p r o a p e 2 k m ; p e n t r u Şindrilita a r f i f o s t m a i indicată
a p a r t e n e n ţ a d e A f u m a ţ i şi n u d e G ă n e a s a .
Dc a s e m e n e a , fără a f i o r e a l i t a t e teritorială, c o m u n a Popeşti-
Leordeni e s t e c o n s i d e r a t ă c a o s i n g u r ă l o c a l i t a t e , deşi d c f a p t sînt d o u ă
localităţi, b i n e d i s t i n c t e , s i t u a t e l a 1 k m distanţă u n a d e a l t a : Popeşti
şi L e o r d e ni.
î n l e g ă t u r ă c u u n c i e d e n u m i r i , c o n s i d e r ă m c ă n u sînt c e l e m a i
p o t r i v i t e , d e o a r e c e t r e b u i e a v u t e în v e d e r e c r i t e r i i l e g e n e r a l e d e n o m e n c l a ­
tură a localităţilor : n u m e l e c o m u n e i e & t e d a t d a p ^ n u m e l e s a t u l u i d e
reşedinţă s a u cînd c o m u n a e s t e f o r m a t t o d i n - o u a i m u l t e s a t e c a r e a u o
rădăcină comună s e a t r i b u i e n u m e l e coşfun. A s t f e l , n u s e explică d e c o
s-a n u m i t c o m u n a F l o r e ş t i - S t o e n e ş t i şi n u F l o r e ş t i , P o p e ş t i - L e o r d e n i
şi n u P o p e ş t i . D e a s e m e n e a D r a g o m i r e ş t i , î n l o c d e c o m u n a D r a g o m i r e ş t i -
V a l e , d e o a r e c e e x i s t ă D r a g o m l r e ş t i - D e a l şi D r a g o m i r e ş t i - V a l e , i d e m Ş t e -
făneşti în l o c d e Ştefăneştii d e J o s .
SISTEMATIZAREA TERITORIULUI ţi A AŞEZĂRILOR
www.cimec.ro 213

î n c o n c l u z i e , z o n a periurbană a Bucureştilor, r e z u l t a t a lu n e i l u n g i
e v o l u ţ i i t e r i t o r i a l e şi f u n c ţ i o n a l e , a l c ă r e i p r e z e n t r o l e s t e s t r î n s l e g a t d e
relaţiile s a l e e c o n o m i c e , . s o c i a l e , u m a n e c u oraşul B u c u r e ş t i , s e v a d e z v o l t a
î n v i i t o r t o t în r a p o r t c u f u n c ţ i i l e p e r i u r b a n e . Z o n a p e r i u r b a n ă d e m î i n e
v a f i u n t e r i t o r i u u r b a n a t î t c a a s p e c t , c î t şi c a f u n c ţ i e , c o n s t i t u i n d o
p r e l u n g i r e teritorială a c a p i t a l e i , o aglomeraţie teritorial-urbană.
www.cimec.ro
 www.cimec.ro

BIBLIOGRAFIE

A I . E S S A N I H U M C C . iìHM'2), Geografia judeţului Ilfov, Bucureşti.

ANTONESCC H I MCŞI I' S. ( 1 8 9 0 ) , Dicţionar geografic al judeţului Vlaşca, Bucureşti.
B A C H iii.Miii 1'MI. (1967), Orléans et sa banlieue, Norois, XIV, 55.
BASTI!*. J E A N , Htininiii M .(1960), Délimitation de Vagglomeration parisienne, Population,
XV, J.
BASTIE J E A N ( 1 9 0 1 ) , La population de l'aggloméralion parisienne, A n n . géogr., I .
— (Ifitìl), tntuanee de la banlieue parisienne, Paris.
'— (1W1.1), t.e$ Irtwaux de VInstitut d'Aménagement et d'L'rbanisme de la Région Parisienne
it.A t it Pi. A n n . géogr., I I .
— (I'M.in. I.es problèmea d'aménagement et d'urbanisme de l'aggloméralion parisienne: le
MMM dtrerleur, L av i eurbaine, 2,
BĂCĂNAIU' |0M (1967), Aşezările omeneşti in sectarul văii Dunării dintre Olt şi Balla Ialomiţei
In *et. XV-XVI, Com. geogr., IV.
BEAV.II I Q A M t t m .1.,CHABOT G . ( 1 9 6 3 ) , Trailé ile géographie urbaine, L i b r a i r i e Armând Colin,
l'urli.
BUCII in MI c; H X 9 7 ) , Ghidul Bucureştiului şi împrejurimile lui, Bucureşti.
BOUSTKHT O. (1953), Die Stadi and ihr Vmlaiul, Raumforschung u n d Raumordnung, 9.
H m -.11 • l i c o l a b . ( 1 9 6 1 ) , . D i e Wachslumskrăfl- rin* r WillioneiuUldi - dan/estclli am Hrispiel
WSwAffU, Miinchen.
BOUTHAIH J„ CIIARVET J . P . ( 1 9 6 7 ) , Bucarest, élude ile géographie urbaine, R e v . géogr. d e
I I M . VII, 3.
R H I O I I i u \| ( I 9 6 0 ) , Les migrations alternantes dans la région parisienne, Paris.
CAi.iNiMi K M i. ( 1 9 6 2 ) , Excursii in împrejurimile capitalei, Edit. U . C . F . S . , Bucureşti.
CKNDRAIW BLAISE ( 1 9 4 6 ) , La banlieue de Paris, Paris.
CuAHOi G (1931), Les zones d'influence d'une ville, C-R. Congrès i n t . géogr., P a r i s .
— (106-1), Ilanlieues, U r b a n i s m i ; e t H a b i t a t i o n , I.
— ( 1 S S 4 ) , Faubourgs, banlieues et zones d'influence, l'ibanisme e t H a b i t a t i o n , 1.
C H A H I U I II J , B . ( 1 9 6 4 ) , Problèmes de l'exodt rural: {'attraction démographique de Nevers, Dijon,
Paris sur les communes ruiules de la Mievre ri de la Cóte-d'Or, R e v . géogr. del'Est, IV, 2 ,
CHATELAIN A . (1946), Les notions démographiipies dea zones urbaines : de la ,,cilé" à la ^ban-
lieue". E t . Rhodaniennes, 1.
CHIFFRE JEAN (1969), Une nouvelle formule de dispersion de l'habitat rural: son application
au Sivernais, R e v . géogr. d e l ' E s t , I X , 1 — 2.
CHEISTALLEH W . (1933), Die Zentralen (Me in StUidcalschiand, Jena.
— (1950), Das Grundgerùst der ràumlichen Ordnung in Europa, Die Sysleme der zentraten
Orie, Frankfurter Geog. Hcftc, 7.
216 www.cimec.ro BIBLIOGRAFIE

CIOBOTARU I. (1971), S i s t e m a t i z a r e a m u n i c i p i u l u i Bucureşti, Terra, anul XXIII, /.

CIONT E . A . , B A L I N T GH. (1968), Mobilitatea socială şi teritorială a populaţiei d i nzona de
atracţie a m u n i c i p i u l u i Bucureşti, Rev. statistica, X V I I , 3.
CLOZIER R. (1945), E s s a i s u r l a b a n l i e u e . L a Pensée, 11-c s è r i e , 4.
C O N D U R A Ţ E A N U P . D . ( 1 8 9 0 ) , Dicţionar geografie a t judeţului Dîmboviţa, Bucureşti.
COPPOLANI J . (1963), Esquisse géographlque de l abanlieue de Toulouse, Rev. géogr. Pyrénées
SO,

•COBNUAU G . , I M B E R T M . , L O M Y B . (1965), L ' a t l r a c t i o n d e P a r i s s u rs a b a n l i e u e ( C o l i . ,,L'évo-

lution d c l a v i esociale"), Paris.
CORRÉGE J. C. (1967), L a banlieue toulousaine: Cornebarrien et M o n d o u v i l l e , R e v . géogr.
P y r é n é e s S O , 2.
COTEŢ P. (1956), C l l e v a observaţii a s u p r a formării l a c u r i l o r şi reţelei d e văi s e c u n d a r e din Cîmpia
Română, Anal. Univ. , , C I. Parhon", 10.
— (1963), Dale p r i v i n d geomorfologia zonei oraşului Bucureşti, Probi, geogr., X .
COURTOT R . (1967), Réseau urbain de Valence, Mèdi t e r r a n e e , J.
Cucu V . ( 1 9 7 0 ) , Oraşele României, E d i t . ştiinUflcâ, Bucureşti.
D E R R U A U M A X (1963), Précis d e géographie h u m a t n e , Paris.
DÎMBOVIŢA N. M . ( 1 9 1 0 — 1 9 1 1 ) , Judeţul Dîmboviţa I n laie, s a l e , statistică, C e r c . s t . g e o g r . , I I .
DOBROWOLSKA M., R A J M A N J . (1965), Socio-economie structure and dynamics of t h e suburban
zone, Geographia Polonica, 7.
DONAT I. (1956), Aşezările omeneşti din Ţara Românească i n sec. X I V - X V I , Studii, IX, 6.
DONCIU C . (1962), Siiiefi'uf secetelor tn R.P.R., Meleorol., hidro), şi g o s n o d . apelor, 3.
D U C R E T L . (1952), L abanlieue est d e P a r i s e t {'utilisation dei l o i s i r s , L a v i e urbaine.
F i L LAT RE LE PAUL M . (1961), Nouvelle détimitallon da agglomérations urbaines utilisées p a r
i'INSEE, Études s l a l l s t i q u e s , 1.
FOMIN . A . (1967), K o m p l e k s n o e proektirovante goroda i prigorodnoi zont, Gradoslroitelstvo,
gorod i prlgorodnaia zona, Kiev.
GACHON L . (I960), L e s r a p p o r t s v i t l e s - c a m p a g n e s , ReV. géogr. a l p i n e , X L I V .
GAŞTESCU P . , NICOLA A L E X A N D R A (1961), Lacurile da pe valea C o l e n t i n e i — geneză şi regim
hidrologie, Com. Acad. R.P.R., X I , 3.
G A Ş T E S C U P . , I O R D A N I . ( 1 9 7 0 ) , Judeţul I l f o v , E d i t . A c a d e m i c i , Bucureşti.
G E O R G E P . ( 1 9 5 0 ) , La banlieue — une forme moderne de déuctoppemtnt u r b a i n , Études s u r l a
banlieue d e Paris, Paris.
— ( 1 9 6 1 ) , Précis de géographie u r b a i n e , Paris.
— ( 1 9 6 5 ) , Géographie et urbanisme, A n n . géogr., L X X I V , 406.
G E O R G E P . , R A N D E T P . ( 1 9 5 9 ) , L a région p a r i s i e n n e , Paris.
GIUBESCO C . C (1957), Principatele Române l a Începutul secolului X I X ,E d i t , ştiinţifica.
Bucureşti.
— ( 1 9 6 6 ) , I s t o r i a Bucureştilor, E d i t , ştiinţifică, Bucureşti. ^
GOOSSENS M . (1963), V ' o r g a n i s a t i o n urbaine d u Nord-Est de l a Belglque, Bull. S o c .B e l g e Ét.
g é o g r . , 1. è,.
GOTTMAN J . (1961), M e g a l o p o l i s , N e w York.
G R E C E A N U O L G A (1928), B u c a r e s t et ses e n v i r o n s , Bucnreşti.
HARMS C D . (1943), Suburbs, T h e American Journal o f Sociology.

HARTMAN G . W . ,HOOK J . C . (1956), S u b s t a n d a r d Urban Housing i nthe U.S.A.: Quantitative

Analysis, Econ. Geogr., 3 2 .
BIBLIOGRAFIE
www.cimec.ro 217

HOLAN A . (1967), Considerai luni geografice privind mişcarea migratorie a forţei de muncă pe
teritoriul României, S t u d i a U n i v . ,,Babeş-Bolyai", S e r i e s g e o l . - g e o g r . , 2 .
IOAN C. ( 1 9 2 9 ) , Indicele dp ariditate in România, B u i . l u n a r a l observaţiilor meteorologice
aprilie.
— (1953), Clima Bucureştilor, M e m o r i i şi s t u d i i , I I , 2.
IONESCL" V . , F L O R E S C U C. (1930), Alimentarea oraşului Bucureşti cu lapte şi derivate în 1928*
B.S.R.G., X L I X , Bucureşti.
IORDAN ION ( 1 9 5 7 ) , Economia agrară a raionului Vidra, P r o b i , geogr., V .
— (1963), Schimbarea cursului Sabarului intre Vidra şi Ciocoveni prin intervenţia omului
Probi, geogr-, \.
— (1961), Thr Pt*~urban zone of Bucharest, Rev. r o u m . Géol., Géophys., Géogr., Sèrie
Géogr., 8.
— (1967). Amenajarea teritoriului agricol al zonei preorăşeneşti Bucureşti, St. cerc. geol.,
geof. geogr., Seria geogr., X V , 2.
— (1971), Donm'es nouvelles sur la méthode de calcul de la dispersion des établissements
lwmainn, Mi v. roum.
-
Géol., Géophys., Géogr., Sèrie Géogr., 1 5 , 2.
— (1972). CtHUtptul de zonă periurbană in literatura geografica, S t . cere, geol., geof., geogr.,
Seri» g f o g r . , X I X , 2.
— ( 1 9 7 : t i . DttÙnitarea şi caracterizarea zonelor periurbane prin metode matematice, St. cerc.
geol., grof., geogr., Seria geogr., X X , 2.
IORDAN IOMU (I9i.:ti. Toponimie românească, Edil. Academiei, Bucureşti.
îs AUD W i (19611), Methods of Regional A.nahjsis. An Introduction Io Regional Science, NeVT Y o r k .
IWANICKA-l.\n.\ E i (1967), The delimitation of the Warsaw agglomeration, Proceedings o f the
Flrsl Sniiiilinavian-Polish Regional Science Seminar, Warszawa.
KAVSI.II H (1M7)I hes processus de l'urbanisation dans la région Midi-Pyrenees, MéUiodologie
el direttimi de recherche, Rev. géogr. Pyrénées S O , 2.
KlELClKWSJCA ZALESKA M A R I A ( 1 9 6 5 ) , The]$eflnition of urban and nonurban settlements in east-
crntrat Europe, Geographfa Polonica, 7.
LIEU K WIMM m i !9(if>), Region metropolitalny Warszuwi proba delimitaci, Z. badan n a d
itruotlirt przestrzenna gospodraki narodowej Polski — W a r s z a w a , 1.
LITEAM I I l ' i •'.'<. Geologia zonei oraşului Bucurcfti, Com. Geo]., St. t c h n . eeon., E , 1.
Lucci11 \I ( 19i-ii|. l-ps migrations allernanles dans la région parisienne, A n n . géogr., L X X V . 407,
M Ă R I M I I \ 1 1 ! ' ( i 0 ) , Un nou receiisumint al circulaţiei pe drumurile din R.P.R. in 1900, Rev.
tftMinrturl, 5.
MAYEH I I MO i i i . K O H N F . CLYDE (1959), Readings in urban geography, Chicago.
M.EDIAM' I I Minn.seu G H . ( 1 9 0 ( i ) , Monograf ia domeniului Cocioc din judeţul Ilfov, Hniunşii
MIIIM I i i I linicnsionarea optimă a zonelor i>rcorăşencşti, Rev. geodezie şl organizarea

teritoriului, X I I , 5.

MIHĂII.IÎMI N iHMTi), Bucureştii din punct de vaiere antropugeografic şi etnografic, A n •('•"gr.

MAfOftogrogr. 1914-1915, I V .
— ( 1 9 2 1 1 . Oraytl Călăraşi, B.S.R.G., X L , Bucureşti.
— (I'X'Vi, ' ••atribuţii ia studiul populaţiei şi aşezărilor omeneşti din Ctmpia lOandueitită,
tntn I» • IS99, H . S . R . G . , X L I , Bacureşti. "\
— (1921 -n, Vlăsia ţi M.,stiştea, BiS.R.G-, XLIII, Bucureşti.

— (1921 f i , \ţr:>lrttr mtietteşli din Cîmpia Română la mijlocul şi In iftrjitul set, XIX,
Anal. Acuii H a * . , S-rlo I I I , I V . \ ,
218
www.cimec.ro BIBLIOGRAFIE

MIHĂILESCU V . (1941), Oraşul ca fenomen anlropogeografic, S t . cerc. geogr., Bucureşti.

— (1956), Asupra limitelor şi marilor diviziuni ale Cîmpiei Române, B u i . şt. A c a d . R.P.R.,
Secţia g e o l . - g e o g r . , 3.
— (1964), Validilé du concept de région en géographie, R e v .roum. Géol., Géophys., Géogr.,
Sèrie G é o g r . , 8 .
MINEEV V . A . (1962), Ekonomiceskie. osnool prigorodnogo selskogo haziaislva, Moskva.
MOISIL C. (1934), Bucureştii şi împrejurimile la mijlocul veacului al XVII, R e v . Bucureştii
Vechi, I ,V , 1930-1934.
NEACŞU ELENA ( 1 9 4 6 ) , Şalele de. „găinari" care aprovizionează capitala cu păsuri, Lucr. s e m .
geogr. econ. 1941 — 1916, Bucureşti.
NICULESCU GH., COTEŢ P . ,B A D E A L., Roşu AL., ALEXANDRU M . (1969), Cimpia din zona
imediată a capitalei. — Regionarea morfologică a ctmpiei din jurul capilalei şi micro-
regiunii de interes special, Lucrări de geografie aplicată, Bucureşti.
PÂR VAN V . ( 1 9 2 6 ) , Getica, o preistorie a Daciei, Bucureşti.
— (1957), Dacia, Edit, ştiinţifică, Bucureşti.
PHLIPPONNEAU M . (1956), La vie rurale de la banlieue parisienne, Paris.
PITIÉ J . ( 1 9 6 6 ) , L e s effels des migrations sur ta réparlitimi géographique des sexes, Xorois,
X I I I , 51.
POPP M . NICOLAE (1945), Harta Ctmpiei Române, R e v . «eogr., I I .
POPP N . MARA (1938), Drumuri şi ocupafiuni vechi In Ţările Româneşti, B.S.R.G., L V I I ,
Bucureşti.
PBOVIANU I . ION (1897), Dicţionar geografic al judeţului ialomiţa, Bucureşti.
RACINE J E A N - B E R N A R D ( 1 9 6 7 ) , Exurbanisalion et mélamorphisme périurbain, R e v . géogr. d e
M o n t r é a l , X X I , 2.
— (1970), L'évolulion réccnte du phénomène périurbain nord americain : I . Les observations
traditionnelles : lì. Les prémisses d'un nouveau sigle ,U vie, R e v . tféogr. d e M o n t r é a l , X X I V ,
1—2.
RĂDULESCU N . A L . ( 1 9 4 4 ) , Zonele de aprovizionare apropiată acttorva oraşe din sudul României.
Rev. geogr., I .
— (1946), Îndrumător pentru cercetarea geoeconomiră u oraşelor, Lucr. s e m .geogr. eeon.
1941-1946, Bucureşti.
— ( 1 9 4 6 ) , Aspectul geografic al comerţului intern românesc, Lucr. s e m . geogr. econ. 1941 —
1946, Bucureşti.
REILLY J . (1929), Methods for the study of detail relationships, N e w York.
REYNOLDS R. (1956), Statistical Methods in Geographical lirsearch, T h e G e o g r a p h i c a l R e v i e w , 46
RODEHAVER M Y L E S (1946), The Rural-Urban Fringe: An interstitial Area, Univ. o fWisconsin.
ROŞCA ION (1942), Imigrarea sezonulă a grădinarilor bulgari, B.S.R.G., L X I , Bucureşti.
SMAII.ES A . E . (1947), The Analysis and Delimitation of Urban Fields, Geography.
SPELT J . (1958), T o w n s and Umtand, Econ. Geogr., 34.
SPIRIDE C. (1962), Sistematizarea teritorială, Arhitectura R.F.R., 2.
ŞANDRU I . ( 1 9 6 7 ) , La ville de Bucarest, esquisse géographique, Mélanges d e géographie — O m e r
Tulippe, G e m b l o u x ,I I .
— (1967), Contribuţii de geografie aplicată privind aşezările rurale din România, Natura,
anul X I X ,2.
— ( 1 9 6 1 / 1 9 6 9 ) , Geografia economică a R.S. România (curs), Iaşi.
Ş E R B A N C. (1952), întreprinderea manufacturieră de poslav de la Pociovaliştea şi Bucureşti,
Studii, V , 3.
 BIBLIOGRAFIE
www.cimec.ro 219

TEODOREANU E U G E N (1946), Serele din Bucureşti, Lucr. s e n i , g e o g r . e c o n . 1 9 4 1 — 1 9 4 6 , Bucureşti.

TUFESCU V. (1946), îndrumător pentru studiul migraţiilor temporare cu caracter economic,
Lucr. s e m . geogr. econ., 1941—1946, Bucureşti.
VALSAN G . ( 1 9 0 9 —1 9 1 0 ) , Bucureştii din punct de vedere geografic: 1 — Temelia Bucureştilor,
A n . geogr. antropogeogr., I .
— (1912), O fază In popularea Ţării Româneşti, B.S.R.G., X X X I I I , 1-2, Bucureşti.
— (1915), Ctmpia Română, B.S.R.G., X X X V I , Bucureşti.
VERNESCU D. (1970), Probleme ale sistematizării localităţilor din jurul municipiului Bucureşti,
Terra, anul X X I I , 1.
WISSINK C. A . (1962), American cities in perspective (with special reference Io the development
of their fringe areas), Assen.
» * + (1965), Attraction de Paris sur sa banlieue. Observations complèmentaires, Paris Centre
Ét. Groupca. S o c , X X , 1964-1965.
+ * , (1961), Clima R.P. Române, I — I I , Bucureşti.
* * * (1914), Dicţionarul statislic al României, întocmit pe baza rezultatelor definitive ale Recen-
sămlntulni general al populaţiei din 19 decembrie 1912, Bucureşti.
„ * , (1965), Documenta Romaniae Hislorica, B. Ţara Românească, Edit. Academiei, Bucureşti.
m * , (1038)| Indicatorul industriei româneşti, Bucureşti.
* * « (I9f>*i), Méthode de recherches uliiisée pour la déterminaiion commune-dortoire de la région
parisienne, B u l l , d e l a Socicté d e s t a t i s t i q u e , a v r i l - j u i n .
, * , (1966). Monografia hidrologică a bazinului hidrografic al riului Ialomiţa, S t . hidrol.,
X V I . Muniresti.
„ * , (I9lìiìi. Monografia hidrologică a bazinului hidrografic al rîului Argeş, S t . hidrol., X I V ,
Ructirffll.
, * , ilHIHi, Populaţia şi clădirile Municipiului Bucureşti tn 1948, Inst. centr. statistică,
B u r u n d i .

HĂRŢI Şl ATLASE

' L • # ( 1 7 < K I ) , Harta Stolnicului Cantacuzino.

^ * , IIXILII, libarla României Meridionale după planul original din 1856, Bucureşti.
|TAi'A*imM I " ( 1 H 7 2 ) , Planul primitiv al Capitalei 1328, Bucureşti.
L • » (1M2), t'lanu! capitalei Bucureşti şi al vecinătăţilor, Bibi. Acad. H .1 0 4 2— D X X X - 9 .
, * , i i 1
' li.inurşlii şi suburbanele, Snagovul, Bibi. Acad. H . 1483— D X I - 9 3 .
^ ^ ^ [ • « 1 1 W l *i, Municipiul Bucureşti şi împrejurimile, Bibi. Acad. H-II-1941.
V^V^Mfo* 1 Urnăncescu, Bibi. Acad. D - V I I - 6 0 .
, M.* , Aliat /.tmfiruglu, judeţul Ilfov, Bibi. Acad. H .1970, B - L V I I I - 6 3 .
* * , (IftMi r, imd municipiului Bucureşti cu comunele suburbane, sc. 1/15 0 0 0 , Bibi. Acad.
W H .S U O D I . X X I - 5 4 . v
I , * » (ll»7(. Ilaria ftotogiţă a ll.S. Roqjânia, s c . 1 / 2 0 0 0 0 0 , Bucureşti.
, • , (1M7|. t » < n <lt Pari» el de la régum parisienne, Paris.
 www.cimec.ro

R e d a c t o r D U M 1 T E U O H I I t i A C

T e h n o r e d a c t o r M E L T J B ) T UI I I ; A C

Bun de tipar 23 X I 1973. T i r a i 1030 H\tUr HpOr "(Mil

ilustraţii, format 16170 x 100 de $0 U l m * . Coli i t tipar
13,75. Pliante 10 bicolor. CI. p M l r u bUtlintrci mari ti
mici 308 (498, IBj^

î n t r e p r i n d e r e a p o l i g r a f i c ă I n f o r m a ţ i a , s t r . B r e z o l a n u

n r . 28 - 25. B u c u r e ş t i . R E P U B L I C A . S O C I A L I S T Ă

R O M Â N I A
www.cimec.ro
www.cimec.ro