Dokumen - Tips - 1morfologia Functional A A Sistemului Stomatognat

5/10/2018 1.Mor fologia Func tiona l A a Siste mului Stoma togna t - slide pdf.c om
Capiiolul 1
M OR F O L O G IA F U N C T IO N A L A
A S IS T E M U L U I ST O M A T O G N A T
Notiunea sisiem siomaiognat include un ansam blu de org ane 91

tesutur i situ ate in regi unea rna xi I0- fad ala, care direct sa u in direct
p articipa l a r ea li za re a Iunctiilor de baz a ale organism ului: m astica-
tie , .d eg l utitie, re sp ir a tie , Ioriatie etc. A cest terrnen, In com p ar atie ell
terrnenele aparai masticator, aparat dentomaxilar, sistem maxiloja
cial, sistem masticator, sistem deniomaxilar, sisiem dento-maxilo-iaci-
al, care p ot fi irrttl n ite in litera tur a de sp eci al itate, oglindeste m ai
exact
care auun nitatea ai d iferita si
unum Iiziologica mor+oiunctlonala
p r ovenienta si struct dintre
ur a., dardiler
si 0iteamorgane,
p i as a·
re diferita in z on ele reg iu nii rriaxilolaciale.
Sistemul stornatognat este com pus di n urrnatoarele elernente pr in -
cip ale: 1) scheletul, p rezent at de oasele m axilare, naz ale ;;i zigomati-
ce ; 2) dintii, care Ior m eaz a arcadele dentar e si stnt destin at i pentru
incisi a, sitsier ea , iartmitarea 91 masticati a a li m en te lo r; 3) muschii mo
b iliz a to r ia i m a n di bu le i; 4) buzele si rnuschii orofaciali destinati p entru
ap ucarea alim entelor, inchider ii cavitatii orale si redarea exp resivita-
tii (mimica); 5) limb a, p al atul m oale 91 dur, la fel si muschii ob r aji-
10r, care p articip a activ l a Iorrnarea bolului alirnentar ~i transp ort area
lui sp re faringe; 6) libr om ucoasa cavitatii bucale: 7) vasele sangvine,
lim fatiee ;;i nervii aler enti: 8) trei p er echi de glande saliv are (p ar o -
tide, sublingvale, suhrnaxtlare) , secr etia car or a nu num ai c a urneciea-
a alirnentele,
pz rim
dar asigur a forrnarea bolului alim entar
a fad de cligestie In cavit atea bucala: 9 ) articulat!a
si p a rticip a
tem p orom an
la
dibul ar a (A .T .M _).
U rrn ar ind dezv oltarea sistemului stomatognat in fHogeneza ~i
ontogeneza, ne convingem c a rnulte organe ale acestui sistem au 0
p rovenienta unica si toate sint strins legate intr e ele din p unct de ve-
dere functional. Studiul m orfoiunctional al acestui sistem oglindeste
unitatea dintr e st area m orfologica (form a) 9 'i iunctia diier itelor or-
g a ne , S chim bar ile m orfologice due la rnodificar i de Iunctle si inver s.
T otodata schirnbar ile unui erg an neap ar at due l a m odificar i rnorfolo-
gice si functicuale in toate .celel alts verigi ale sisternului. A ceste re-
l atil ne dau p osibilitatea s a urrnar im legiH ura dintre sisternul stom a-
<
tognat eu alte sisterne ale organism ului (sistem ul digestiv, resp ir ato-
r i u etc.). D eci liecare din sisternele organ ism ul ui p rezi nta 0 p arte a
integr itatii lui, i r fiecar e organ din sisternul resp ediv este 0 parte
components a acestuia,
http://slide pdf.c om/re a de r/full/1mor fologia -func tiona l-a -a -siste mului-stoma togna t 1/39

L egitatea p rivi rid car acter ul reci p roc d intr e structur a (form a) or-
g an ul ul ~i f uncti a lui, nu asi gur a 0 indep en denia d ir ect a d intre gr a-
dul de schimbar i morfologice si gr adul de dereglare a Iunctiei. In une-
Ie cazuri schirn ba r i I e esen]l 8 1 e de forma ;> i structure n u due I a m od i-
Iicari consider abile de lunctie, 9 i invers, uneori schim barile neinsem-
nateIn dep lanu!

iunctie evolutiei
pot p rovoca schim bari sisternul
filogenetice de form astompatognat
r onunjate. s-a dezvol-
ta1 ;>i se Ior m eaz a sub irriluenta de dir ij are a Iactor ilor biologici,. ge-
netici, neuroendocrini si Iunction ali. N oi ne vom op ri dear asupr a ro-
lului schirnbului de functie, ca un factor im p ortant al desavlrsir ii mor-
fologice. P e p arcursul evolutiei aces! sistern a suier it un sir de schirn
b ari , i nl lu eut at e, 10 p rim ul rind, de noile conditii de existents. Per fee-
tionarea m or lologica 9i lunctionala s-a all at in p erm anents sub in-
fluenta m odului de alim ent are. Aceasta usor se observa daca ape-
lam la d a tele din anatorni a cornp ar ativa, exam inind acest sistem la
anim alele de p r ada, 1a rozatoar e, rum eg atoare ;;;i I a om .
L a an im a leI e de p r ada, de exernp l u, arti ell I ati a tem p orom andib u-
lara esie p rezent ata printr-o irnbinare unica a Iosei articulare eu con-
dilii articul ar i al m andibulei. A sernenea str uctur a a articulatieip er-
m ite m$iandibulei
inalti ascutiti. Ldep
a lrurnegatoare
asar! nurnai mandibula
in p lan vertical,
executaiar $idintii au euspizi
m iscar: trans-
versale (I a ter al e) d a tor ita p er iectionar ii str uctu ri i articul atiei tem po-
rornandlbulare: condilii articular i au 0 form a concava, iar fosa arti-
cuI ara este de [arm a c on v ex a. r n r a port eu fu n cti a, ~i di nti i later ali
au supr atete ocJuzaJe mari,
L a roz ato ar e, structur a articulatiei p erm ite dep l asarile m aridibu-
lei In p l an sagit a I dator ita form ei ci I indrice a can dili lor articu I ar isi -
tua] i In pi a n s ag i't a'] , i r i cisivi islot bi ne dezvoltati ili ascutiti.
L a om m andibula executa diferite m iscari: to p lan vertical, trans-
versa I, sagita I 9 i m iscar im i xte, A ceast a se d ator este p ar l icul ar ita ti-
lor de structur a a ar ticulatiei care contine elem ents din toate articu-
laliile descrise m at sus. Schirnbar ile de Iunctie au dus si la m odificar i
de structur a a dintilor. Daca la unele specii de mamifere dintii inca
t~i pastreaz a 0 form a om ogenica (hom odentia) si In decursul vietii
se schirnba permanent (po!ifiodontia), atunci l a m a m if er el e ce stau pe
o treapU i ruai superioar a p e scar a dezvolt ar ii, ca si la am , dinjii s-au
dilerentiat dupa form a (heterodonfiaj si num ar ul de schim b, el f iind
r
lirnitat Ia doua ori (difiodontia). Se consider a c a r olul princip al la

diferenjierea dintilor dupa form a (incisivi, canini, premolar}, malad)
l-a [ucat schirnbul de Iunctie determ inat de car acter ul alirnentelor.
Evol uti a ontogenetica a sisternul ui storn atognat cup rinde nerioa-
da de vi a tE i intr a uterina si extra uterine, care stnt descr ise fn cam p ar-
tirnentele corespunz atoare ale anatom iei, em briologiei, fiziologiei om u-
lui. N oi urrneaz.a doar sa m entionarn c a ontogerii a acestui sistern par-
curge 0 p erioada cornplexa de; dezvoltare si diferentiere. In p erioada
p oslnatala deosebirn dous etap e: 1) de m ortogeneza, p ina la vlrst a de
1 6 ani 9 i 2) de m od el are, de la 1 6 ani p lna 1 a s lt rs it ul vietii,
M odelarea Individuals de slr uctur a si form a ale cornp orientelor sis·
ternului stom atognat are lac sub influenta Iunctiilor p rop rii ~i a ce-

lor gener ale. D in Iunctiile p rop rii lac p arte: rnasticatia, fona ti a , Iiz io -
nornia - ,? i Iunct!a de autornentiner e.
M asticatia este cea m ai irnp ortanta Iunctie ce influenteaz a form a-
re a intr egul ui sistern stom atognat. D urata rnasticatiei este aproxima-
tiv de 2 are z iln ic.
Ponatia, fiind cea rnai Iunctie, constitute si car ac-

teristica cea m al esentiala recenta
a om ului. O rnul totodata
vorbeste in m ediu tirnp de
8-10 o re z iln ic.
Fi zi onorni a este m an ifesta Hi de tegumentele Ietei care p rin trasa-
turtle sale Ii d a p osib ilitate om ul ui s a - - , ; , i exp r im e disp ozijla, dor inta,
starea de lndiierenta rel ativa etc., si este l Iel un rnijloc de com uni-
care Intr e oam eni. -
Functia de auiomentinere, care este caracteristica pentru orice Of-
gan sau tesut, include 3 componente: autoconservare, autostirnulare
si autoregl are. Prin autoconservare se subinteleg acele aspecte de
structur a ~i Iunctii al e componentelor sistemului stomatognat care
asigur a p revenlrea alectiunilor ce p ot p r ovoca tulbur ar i [unction al e
ale intr egului sistem . A id includern si notiunea de autocur atire a ca-
vitatii bucale p rin in te rr ne diu l salivei, T errnenul autostim ulare p reve-
de acele asnecte de str uctur a si [unctie care gener eaz a actiunea sti-
m ulilo r de tn tretin ere. consolidate $i p erfection are a com p onenteior
si sternul u i stom atogn at (functi a rnuscul ar a , presi unea rnasttcato-
de etc.},
Notiunea de autor eg lare include acel rnecanisrn biologic care de-
clanseaz a m odificar ile m orfologice conform Iunctiei ~i invers.
A fara de Iunctlile enum erate sisternul stom atognat p articip a si
18 realiz area altor Iunctii cum ar fi: resp ir atia, deglutitia etc.
Gasindu-se in strinsa legatur a functionala, ele men tele sistern ulu i
storn '1 togmd perm anent sint su p use m odifi cari'lor de virsta si celor
provocate de in f l uenta d ifer itil or f actor! endogeni si exozen i. sau ;J
p roceselor p a tologice, care d uc 1a ap ariti a lezi unilor sau chi ar 1a p i er-
derea unor elem ente (organe). Prin urm are, p entru m edicul p r actici-
(1 n sint a bsol ut necesare cunosti ntele din camp artimentul anatorniei
f uncti on al e, a ltf e l el n u va fi In st are sa interp reteze cored sch irnb ari-
le m orfologice si Iunctionale ale sisternului stom atogriat Iap t ce se
rasfrtn ge negativ asu p r a Iniccm ir ii unui p i a n de tr at a ment a decv at.
1.1. Morfologia functionala a maxilarelor
M andibula (m axilarul inferior). E ste urricul os nep ereche si rno-

hilizabil al scheletului m axiloiaci al care se dezvolta din doua segrnen-
te egale si simetrice, ce se consolideaza catr e sfirsitu! pr irnului sau
Incep utul anului doi de viata, form tnd sirniisul m andihulei.
M andibula esie com p usa din corp , situat in p lan or izont al ~i doua
r amuri ascendente fiecare terminindu-se cu doua apoiize: anlerioar a
sau cor onoida (processus coronoideus) si p oster ioar a sau condil ar a
(processus corulularis], care conti n ua in co l ul $1 ep ifiz a condil ul ui
m andibul ar $i uneste rnand ibul a ell c r an i ul. Intr e ap ofiza a nterioar a
10

a b
Fig, 1. N IU ~ehi ell inser tie m a n d ib u l a - ar supralata

a: pe e xte r na; b=«
pe supra] ala Interns. 1 - ternpor a 1; 2 - maseter; 3 - p terl goidianul ex-
tern; 4 - p ter.igoidianul intern
si apofiz a poster ioar a se g aseste incizur a m andibulei. R egiunea supe-

rioar a a corp ului m an dibu le i este p rezentata de a p oliz a a Iveol ar 3 .
R am urile ascendente Iorm eaz.a cu corpul un unghi, care III deeursul
vie[ii p erm anent
13 5 -140° se schim
la adulti rnicsorba.indu-se
D ad trlaep tat
cop ii atinge
el este 105obtuz
-110°, ~i pegal
e cind cu
Ja batr ini, m ai ales in caz de ederitatii p arji ale sau totale, el din
nou devine obt uz aU ngfnd 130°. A ceste sch irnbar i a II lac d atorita
m odilicarilor de lunctie, care due la resorbtia tesutului OS05 di n
zona unghiul ui gonion, cl t si la restructurar ea osului integral. Stu-
dille de str uctur a an atornica a rnandibulei ne dau dovada ca ea se
giise~te sub influenta function ala a rnu sch ilor m ob iliz abili, care in "
sera p e ea. P recum p e sup r afata externs, a$a si p e sup r alata in"
terna observam m ai m ulte neregul ar iiati: tuberozitatea m aseterica
(tuberositas masseterica], tuberozita tea p terigioi d a (tuberositas
pterygoidea etc.) a p a r ute datorita activita ti i m uscul are (fig. 1) .
M andi bu I a este f armata din tes ut 050S dens (SD bstan t a com p acta
S8 U c or ti c a L \ ' i ) , care este p rezentat de do Uf ! P la c i c e se u n esc i tim pc
rnarginea ei inlerioar a. Intre aceste placi se gase$te substanta sp on-
gioasa. G rosirnea p H \C ilor cornp acte difer a 'in d ep en de nts de gradul
d e fo rt a p e care 1 1 s up orta m an elibu la in timpul iunctiei. C er cetarilc
electuate de W alkholf, K atz, B uslghin au ar atat ('3 tr abeculii substan-
lei sp ongioase T n diIerite 10CUfi au dilerits g r o si rn e si slot ar anj ate
intr-o anurnita ordine ~i dir e ct ie , in de p en de nt de incor darile care ap ar
in [e su tu l 0505 dator ita m ar irnii ~i directiei forjei m usculare l a actul
de m asticatie. A eeste directii de ar anj am ent al tr abeculilor au cap at at
denum irea de linii s a u tr a vee de forta ,~isint destinate p entru sup or-
tares :;;i n eu tr a li za re a fortei rnast.catosre. L iniile de forta p rezints nu
altceva decit st ilp i de rez istenjii care im p reuna eu p lacile osoase corn-
p acte ti atri bu ie m and i u lei rezislen t a cuven i t a : , L oea liz area, den sil a-
te a -, ? i dir ectiile acestor Iinii sa u tr avec sin 1 fn r a p ort cu tensi unile di 1 1
tesutul I) ar
0505 p rovocate de Ior
urm stoarele linii (tr a vee) de tafortii:
m uscul a : ~i directiile
rnarginale, care ei.
se fmDpart
eosebim 'in
doua grup e, in drep tino II"s e anteri op osteri or sp re cond il ii a rl.i cu l a 1 '1
11

Fig. 2_ Schema tr aiectorf lor de forla Fig. 3 . T rrungruul B onw ill

la niveiu! mandibu!ei dupa Slcher
unde se incruci seaz a; 2) b az il are; 3) transversale; 4) anter ioar e:

5) posterioare: 6) ca pul ans; 7) fad ia Ie (fig. 2).
B onw il I, Y n a. 189 9 , studi id structur 3 ana tornica a m andibulei
a constatat ca dad vorn uni condilii articulari intre ei, iar de
la centrele lor li vom uni cu p unctul dintre inClS!VI! centr al i la
nivelul p ar tilor incisivale p rin linii drepte, obtinern un triunghi eehi-
lateral cu latur a de 10 em (fig. 3 ). A cest triungi a p r im it denum irea
de triunghiuI lui BonwiIJ ~i cu toate c_llcercetar ile ulterioare au dove-
dit ca la unele p ersoane incisivii ocup a 0 p ozitie anter ioar a sau pes-
ter ioar a f a t a de vir Iul triunghiului, acest terrnen se foloseste in {era-
pia protetica. .
M axila (m axilaru l superior). Maxila este un os p ereche compus
din corp ~i 4 apofize: frontala ( pr oc es su s fr on ta li s) , malar a processus
zigomaticus], alveolar a (processus aloeolaris], p alatinala (processus
pa la tinus] . Maxil ami superior este imobi'l unit cu oasele cr ani ui ui,
Corpul lui contine un sinus pneumatic (sinus maxilaris Highmori).
iar baza 0 constituietes utuI s poogios incl us 10 tre doua pI aci sub]i ri
de tesut osos compact. Pe maxila nueste inser at nici un muschi mobi-
lizabil, toti rnuschii situati p e sup r atata ei sint m irnici. D in ace asla
cauz a 9 1 morfologia ei· se deosebeste de cea a m andibulei, p r actic fj,
in d Hpsita de rugozitati p ronuntate. T otodata rnaxila se gase9te su h
inlluenta Iortei care reiese de la rriandibula. Din aceasta cauz a str uc -
tur a el, ca 9 i a m andibulei este subor donata legilor biom ecanice. C on-
form acestor legi tr abeculii tesutului spongios se grupeaz.a si au un
ar anj ament care ii d a posibilitate maxilei s a se opuna fortei iunctlo-
nale respective. In sectoarele unde pres! unea function al a este mare,
tr abeculii se ingroasa, Iormind sttlpi de rezistenta, care servesc Ia
tr ansrntsia acestei presiuni asupra oaselor craniului, astfel neutr a-
ltzrnd-o (fig. 4) .
D eosebi m urrnator ii stil p i de rez istenta: I) n a zofront ali, care in -
cep Ia nivelul arcului baz al 8 1 r eg iu nii in cisiv ilo r , ;;i caninilor ir ecind
in p eretii naz 3 I i l at er 3 1 i, in drep ttnd u-se sp re osul frontal. Stllpii na -
zolrontali descom p un lorjele care reies de Ia dintii front ali; 2) zigc-
rnatici sat! malad, care incep 1a nivelul apofizei procesului alveolar
corespunz.ator dintilor later ali trecrnd In osul zigornatic. A cesti stllpt
12

descornpun pr esiunea m asticatorie

transm itind-o la oasele cr aniului;
3) pterigop alatini, care slnt pre-
zent at i p rin tuber ozi H ili,le rnaxila-
r e (tuber maxilae) si apoiiz el e
plerigoidiene (processus pferygoi-
deus) tr an s [er ind I fe l presi unea
masti catoare din regi unea dint i-
lor later ali spr e baz a cr aniului:
4) palatini, p rezentati p rin apo-
Iizele palatinaJe (processus pala-
linus) c are c onso lid ea z s ambele
segm ents later ale ale ar cadelor Fig. 4. Stflpii de rezistenta la rna-
dentare neutr alizind presiunea xila duna Sicher
rnasticatorie in pJ an tr ansversa 1 .
B enninghoff, sistem atizind sfilpii de rezisterita l a nivelul palat~-
lu i du r, ii grupeaza in: a) linii de fOiia orizontale transversale, b) JI-
nii de foria orizont ale p os.terio-anterioare. A ceste tr avee osoase colec-
teaza ~i neutr ali zea za Iortele m asticatoare din zonele arcadei dent a-
0 i
re si opun
A p ofizele prezistenta
alatinale, necesara
consolidindu-ser t elor eude l arnelele
tr actiune or irnuscular
zontale a.ale
o su lu i p ala tin aJ , Iorrneaz a palatul dur. L ocul consolidar ii apofizelo:
palatinate - sutur a p alatina m edi ana (suiura palatine mediana] poa-
te avea un grad de p r oem inar e diferit. D eseori p e aceasta sutur a se
evidentiaz a un val osos, num it tor usul p el atin (torus palatinus], care
poate ave a form a var iata: rotunjit, alungit, p r onunt at rnai m ult sau
rnai putin, ocupind zona anterio ar a, posterroar a sau fiind situat de-a
lungul boltii palatine. A dincim ea si form a palatului dur dep ind de un
sir de Iactor ie xte r ior i. A s a, de exem p lu, pierderea dintilor firesc duce
la atrof a ap ofizei al veol are datorita car ei a bolta p al ati na cap iHil un
car acter m ai p i at. P articul ar ita tile bolti ipal ati ne (form a, adincim ea),
ca ~i prezenta torusului palatlnal, au 0 im portanta deosebita la sta-
bilirea chir
ventie tratamurgieal
entului a p reu p r oteze (in
eventiva dentare m obile.
lat ur area torus UuJ
rieor
ui)
i fara
tr at am inter-
0 entul
p rotetic nu-si atinge scopul.
Apofizele aloeolare. E xistents ap ofizeior alveolare dep inde de dez-
voltarea, eru p ~ia si functi a diritilor. Ita de ce in decursul vieti i forme
$i dim ensiunile ap ofizelor alveolare perm anent se schimba, Functia
dintilor influenteaza schim bul de substante, creind conditii favorabile
de existenta a ap ofizelor.
A pofizele alveol are sint im pihtite in alveole separate, care la r in-
dul lor sint sep arate de sept uri inter alveolate (septa interalueoloria],
ia r ~ a d in Jii m u ltira dic ula ri . < ; > i d e se ptu ri in te rra dic ula re (se pta in te r-
rodicutaris). A lveoJele joaca un roI im portant la fix area dintilor , de
aceea in caz de resor btie a lor dintii cad, iar In caz de p ier der e a din-
[ilor, independent
veolare. de vir sta, inevitabil are loc resorbtia ap ofizei al-
13

1.2. A rtlculatia tem p orom andibul ara
A rticula]i a tem p orom andibul ara (A .T .M .) este p ara, unests m an-

dibula ell 05u1 tem p oral si face p arte din articulatiile com p licate. De
mentionat di condilii articular! ai m andibulei dup a dim ensiuni sin!
m ai m id si nu coresp und dimensiunilor fosei art icu l ar e, aceasta neco-
resp urrdere, Ins a, este Iichidata de men iscul arti cu I ar. Meniscul arti-
cular are Iunctia unei pieseinterrnediare cu rolul de a p une in con-
cordanta luncticn ala doua sup r afete de m arirne ~i form a diferite.
D atorita acestor p articularita]i anatom ice 1n artrcula]ie au Joe rniscari
cornp lexe fo toate cele tr ei dirnensiuni ale sp atiului ce a servit ca ba-
za la deter m inar ea ei ca a articulatie com binate. A rticulatia tem p oro-
m andibular a p rez inta un lant cinem atic, deoarece miscar ile au loc
can cornitent to am bele articul atii (din sting a .;;1 dreap ta). P rin urrna-
re, in liecare arti cul ati e p ot avea lac m iscari in diferite directii, Sf.
considers c a co rn plex itatea stru ctu r ii 9 1 a functiei articul atiei tem po·
romandibulare in mare masur a este deter minata de car acter ul divers
al alirnentelor. In dependents de consistenta alim entelor rnandibula
e n ev oita s a efectueze diferite rniscar i (in p lan sagital, vertical, ori-
z ontal si com binate) necesare [a farim ijarea si m asticatia ali-
mentelor.
Arti cu I atia tern p orom and ibu l ara este cam p us a din urrnatoar el e
clem ente de baza: condilii articular i, Iosa articular a, tuberculul arti-
cular, discul articular (m eniscul), cap sula articular a si Iig am entelc
articulare (fig. 5 ).
E p iflzele condili ane ale m and ibulei, A ceste form ati uni asernana-
toare cu doua cilindr e elipsoidice sirrt situate ln p lan transversal, jar
supralata lor anterosup erioar a este tap etata cu cartilaj articular. D i-
m en si u nile lor sint deter m in ate de p arficul ar ita tile constitution ale,
in d ivi d u a I e, de vlrsta 9 i p erm anent se gasesc s ub inil uenta m odel a-
toare a f actoril or "function al i. P e" 1 a -
ta antertoara a condilului l a nivelul
colului se gaseste foseta pterigoida
7
2* I pecar e se inser a muschiul pterigoi di-
an extern. P ortiunea sup er ioar a ls
adulti are In Iungime un diarnetru d!~
18-21 rnrn, iar transversal - 8-
9 mm. In rap ort cu car aclerul sup ra-
Ietei s u p er ioar e deosebirn doua form e
tip ice de ep ifize articulate: 1) fngusta
in p lan sagltal $i alungita tn p lan
tr ansver sa 1; 2) strivita de sus in j os
Fig .. 5 . Articulajia temp or om an- in asa m od ca diarnetrul transversal
dibu larii: I - condil L li articular
rna rid ibu lar: 2 - !os a ar t icu larh,
nu-l dep aseste cu m ult p e eel sagital.
3 - discul articular: 4 - tubercu- In conditii norrnale, la adul]l,
lui arflcular, 5 - cap sula arlicu- cind sint pr ezenti eel p utin dintii Jate-
lara; B - Iisura articul arii su-
perioara: 7 - Iisu ra artlcu lara i- rali p e arnbele m
Ier ioarti; 8 - rnuschiul p terigoi- ticulari ocupa in axilare,
Iosa condilii a ar-0
articular
d ia n extern 8 1a p oz itie c a num ai p orjiunea ante-
14

rioar a a lor ar liculeaz.a CLl tuber culul articular. D ator ita acestei p ar-
lieu! arita [i presiunile rn a st i catorii n u se tr ansm it asupr a boltei r 0-
sei articulate, p rezentata de 0 p Ji:icuta osoasa subtir e, care sep ar a
articu ia lia de cavit atea cr an iul ui, da r asu P I' a oaselor cr an i ul ui.
P ierderea d i n tilor iter a Ii sa u al te sta ri p a tol ogice (a b r azi unea p a -
tologica a tesuturilor POZ1-

tiei condililor articulari. dureEi se
ale dep
dintilor
l aseaz etc.) due I a9 i schim
a sup erior distalbarea
p r ovocind
d es eo ri d ure r ica urm are a p resiunii ce 0 exercita asup ra acestor tesu-
turi ~i asup ra regiunii unde trece Iasciculul neurovascular.
fosa articulara. Fosa articulata este situ ata p e osul tem p oral ~i
ar e 0 form a elip soidica. A nterior ea m argineste cu tuberculuI articu-
lar, distal cu scizur a G lasser, interior cu ap ofiz a osului slenoid al,
exterior cu ap ofiza p oster ioar a a osului zigom atic, iar sup erior m argi-
neste eu 0 p lacuta osoasa subjire, care Iorrneaz a bolta ei ~i sep ara ca-
vitatea articul ar a de cutia cr ani ana. Adincirnea fosei articul are v a ri a-
z a individual ~i dep inde de Ina ltim ea tubercului articular cafe are in
mediu6-7 m m . C avitatea ei este de 2-3 ori m ai m are decit condi-
luI articular al m andibulei, ceea ce asig ur a 0 am p lituda m are de m is-
cari in diferite directii, B olta cavitatii articul are are 0 cap tuseala de
cartil aj in regiunea scizurii G lasser, care acop er a si sup r alata tuber-
culului articular. Iniiltim ea ocluziei arcadeJor dentare nu permit-
condililor articul ar i ai m andibulei sa p atr unda adinc In fosa articula-
r,<l,iar p ozitia lor l a baz a p a ntei tuberculului articular asigur a trans-
m iterea p resiunii m inirne tn zona boltei iosei articul are.
T uberculul articular. T uber culul articular p rez inta p ereteie ante
rior al fosei articulare. Se deosebeste de celel aite elem ente ale arti
cul atiei p rin diverse form e. Pe p anta lui p oster icar a, care are 0 tncli-
nate in jos si anterior, eg ala In m ediu eu 3 3 °, aluneca ep ifizeJe condi-
liene articulare ale m andibulei.
T uber cul ul articular este bine p ronuntat num ai l a om . ;;i se p r e -
supune c a l a ap ar itia lui au jucat un r ol im p ortant p articular itatile
Iunctionale ale articulatiei tem p orom andibulare, determ inate de con-
sistenta p roduselor alim ent are, cit -'iiischirnbar ile in ocluz ia dentar a,
~iin sp ecial ap aritia acop eririi arcadei dentare inferioare de cea sup e-
rioar a, La cop ii tuber culul ar.ticul ar este slab dezvoltat, iar la rnaturi
bine p ronuntat. C u p ierderea dintilor acest elem ent al articul ati ei tern
p orom andibul are trep tat se sup une atrofiei. E ste dovedit ca fOflTI<.1
acestei lor rnatiuni intr-o anurnita rnasur a dep inde de varietatea de oc-
luzie, Se consider a ca exista trei form e ale tuberculului articular
1~latii, m ijlociu p r onunt at a, abr up ta (fig, 6). G radul de p ronuntare LJ
le i e ste in dep endents de Iactor ul functional.
, Se con?ider.a ,c8 la Iolcsir ea alim entelor asp re p redom ina dep l asa
ril e rn an d ib u le i in p lan transversal, ceea ce nu p errnite 0 dezvoltarc
p ronuntata a acestei forrnatiuni, p e cind folosirea alim entelor, care nu
cere ap licarea unei forte rnar iin tirnp ul m asticatiei, duce la creare.i
unei form e abrup te a tuberculului.
D iscul articular (m eniscul). M eniscul p rezin tii 0 f or m a tiu ne CLl
o structur a fibroelastica, care fiind situat tntr e ep ifiz ele condiliene ar-
15

r
R-~\\
a o
Fig_ 6. Forrnele tubercululuiarticuJ ar: a - pla-
U !; b - m ed iu p ro nu nta ta; c- abrupta
ticul are ale m andi bulei ~i [os a articul ar a cap ata 0 forma d e le ntil a bi -
coricava. D atorita acestui fenam en m eniscul are cea m al mica grosi·
m e In partea central a. De ruarginea lu i inser a c ap su la articulara. Dis-
cui articular subirnp arte cavitatea articular a In doua eta]e: anterior-
superior .;;i inferior-p osterior. D e disc .;;i cap sula inser a p ortiunea su-
p erioara a m uschiului p terigoidian extern, ceea ce li p er m ite s a se de-
pl aseze impr euna ell epifizele condiliene ale m andibulei. M eniscul nu
numai l ichideaz a dezacordul dintre dirnensiunile f os ei a rtic ula re ~i
apofizele
si unilor ruast icator ii. darsi joaca un r o1 i m po rt an t
condiliene, In am ortizarea p re-
Capsula articulara. Capsula articulata; Iiind alcatuita din tesut
conjunctiv, este in concrescenta eu marginea diseului pe toata intin-
derea lui. Ea are dim ensiuni r elativ rnari si este extensibila, ceea ce
p errnite dep lasar: consider ab ile ep ifizelor 'condiliene ale rnandibulei,
in sp ecia I in p l an sagital.
L igam entele. L igam entele se impart In doua grupe: intr acapsu-
Iar e ~i extr aeap sulare. Prim a grl.l!p a este pr ezent ata de doua p erechi
de ligamente: I) disco-temper ala, care Iixeaz.a discul de osu! tempo-
ral, si 2) disco-m andibulara, care Iixeaz a discul de m andibula.
G rup a a douaeste prezentata de lig arnentele later ale, pter igoman-
d ib uJ a re , slenornan dibul are ~i stilornandib ul are.
rea Rmolul
iscar: functional
lor de I a t a] ligamentelor
er alit intr acapsulare
ate a condililor articul ari consta
10 fosa inarticul
lirnita-a-
fa , ir rol ul 1igam entelor extr aca p sul are con sU i in lirnitar ea m iscari-
lo r mandibulei in genere.
1.3 . M u-,?chii sistem ului stom atognat

~i torta rnusculara
Nlu~chii sisternului stomatognat, dupa funcjii!e lo r de b az a, se sis-

tem atizeaza in doua grup e: m usch i m obil izatori ai m an dibulei si
m uschi m im ici sau orofaciali.
M u~chii rnobilizatori al m andibulei. A ceasta grup a de m uschi
p erm ite m andibulei diverse m iscari, p artici p ind I a actu I de m astica-
tie" deglutitie, vorbire etc. In rap ort ell functiile lor de baz a, con"
ditional, rnuschii m obilizatori se Im p art in trei grup e: ridicator i,
coboritor i , propulsor i.
16

M u sch ii rid icaio ri ai rna n d ibul ei slot p rezent.a ti de trei perech i

de rnusch i: tem p or al ul, m aseterul si p ter igoidianul intern.
M u~ ehiul tem p oral tncep e eu 0 insertie l arg a In form a de evantai
pe osul tem p or al si se insereaza pe ap ofiz a coronoida a m andibulei.
D upa directi a librelor rn usc ula re , rn usc hiu l tem poral se irnp arte
10 trei f ascicul e: anterior, m ij loci u si p osterior. L a contr actia f as ·
ciculului anterior are loc nurn ai ridicarea m andibulei, la contr actia
Iasciculul ui m ij lociu - ridicarea si retrop ulsia, iar la contr actia fas-
cicul ul ui p osterior n um ai r etrop ulsi a m and ibulei.
P rin urrriar e, contr actia m uschiului in ansam blu depl aseaza m an-
dibula in sus :;;i inap ot. C oordonarea contr actiei globale este influen-
taU i de tipul act ului de m asticatie. L a predorninarea m iscarilor m an-
dibulare In plan orizontal p revaleaz a Iunctia Iasciculelor anterior "i
rnijlociu. L a pr evalar ea m iscarilor verticale ale m andibulei, de exern-
p lu, In caz de oel u zie adinca, predom ina Iuncti a f ascicul ul ui p oster i-
Of. Dad Iurrctia acestui rnuschi pr edom ina asup r a celorl alti, se for-
m e a z . a ster eoti p u l de rriastica tie toea tor, ceea ce d uce 1a absenta abr a-
ziei fiziologiee a dintilor.
M uschiul m aseter are inserji a Iixa pe arcada zigom atica :;;i rnobi-
H i pe f ala exterria
C onform a Z one!
dir ectiei angulare
Iibr elor m usculara m eandibulei.
el are doua fascicule: sup er-
ficial, cu d ir e c]i a ob I le a a Iibr elor, si p rofund ~ cu d irecti a Iibr elor
II I p I an vert lea l.
C ontr acti a bil ater al i" i a 1 1 1 uschi ul ui m aseter dep l aseaz a m an d i bul a
in sus $i pujin inainte. L a 0 contr actie unilater ala m andibula est~
If asa In sus si dep I as ata In dir ecti a III uschi ul ui contr acta t. L a oam en iI
c are p re fe r a alim entele de consisterita d ur a , dator ita necesita ti i unei
forte rnuscul are m al m are la actul de rnasticatie, muschiul rnaseter
capilla 0 dezvoltare bine p ron un tata.
P redom inarea functionala a rnuschiul ui m aseter duce la form area
s!ereoti pul ui de m asticatie m ixt sau Ir ecator, n u rnit si tip de m astica-
tie r n aseteric, in cazul caruia se tnregistreaz a 0 abr azi une fiziologi-
di. a d in til or ,
M u~ ehiul p terigoidian intern are p unctul fix de inserjie in foseta
apofizei pterigoidiene si eel m obil pe f ata inter ria a zonei angul are a
rnandibulei. L a contr actia bil ater ala m uschiul p terigoidian intern, ca
9 1 m u s ch iu l rnaseter, r idica m andibul a in sus si p ujin a dep laseaz a
inainte. L a 0 contr actie unil ater ala m andibul a este deplasat a 10 sus,
inainle si inauntr u, In sens opus dir ectiei de contr actare a rnuschiului.
A nalizind actiunea m uschilor m aseteri si pterigoidieni, se poate
conch ide cil. tntr-o anum ita m asur a acesti m uschi contribute Ia m en-
tlner ea unghiului m andibular intr-o p ozitie echilibr ata, M .u$chiul p te-
rigoidian intern, avind aceeasi iunctie ca si rnuschiul m aseter, se dez-
volta :;;i p a rtici pa I a Ior m area stereoti p ul ui de m as tica tie rnixta sa u
frecator.
MU$chii coboritori. M u~chii cobor itor i ai m andibul ei prezinta 0 ca -
racteristlca m orfofu rictiona 1a sped ala avind am bele insertii m obile:
una p e m and ibu I a 9 i alta p e os ul h ioid. J 11 r aport de Iunctie, fiecare
insertie poate deveoi un p unct fix. Daca acest p unct este osul hioid,
2 Ccmanda 93

mandibula se d ep l a se az a in jos ~i
gura se deschide, iar dad acest
p unct este m andibula, osul hioid se
depl aseaza in sus, iniluentlnd ac-
tul de deglutitie.
M U;i'chH coborltori ai m andibu-
lei sint nurniti si muschi su pr ah io -
idieni, Iorrnind totod ata planseul
bucal. Aceasta grupa 0 alcatuiesc
trei p erechi de rnuschi: geniohioidi-
enii, m tlohioidienii et Iasciculele
anter ioar e ale m uschi u Iui d ig as-
tric. M u~chii geniohioidieni In
m andibul a inser a p e eele dous
apofize geniene, rnuschii milohi-
Fig. 7, M L 1~ ch ii r no bl li z. at or i: a - oidieni - p e liniile oblice inter-
rnuschiul temporal; b - muschiul ne , i r f asciculele a nteri oar e ale
rnaseter: c- rnuschiul pter igoidi an
lateral muschiului digastric - pe iosela
dig astr ica a mandibulei. In r a-
p ort de lunette, p r in contr acti a coboritor ilor se realiz eaz.a a deschi-
dere m ai mica sau m ai mare a gurii. Dist an]a dintre marginile in -
cizale ale dintilor frontali la 0 deschidere a gur ii l a m axim um este
in m ediu cgala cu 5 C111.
Alatun cu Iunctia de coborire a rnandibulei m uschii m ilohioidieni
si digastrici m ai au si Iunctii auxiliar e. M u~chii m ilohioidieni la 0
contr actie unil ater a I . < i depl aseaz a m andibul a in dir ec]i a op usa contr ac·
tiei atunci cind rnuschiul digastric 0 dep l aseaz a in aceeasi directie 0
alta Iunctie auxiliar a a acestor rnuschi este p articip area lor la m is-
carea de retr op ulsie a rnandibulei.
Muschii propulsori. Aceasta singur a pereche de rnuschi este pre-
zentata de m uschiul p ter igoidian extern. Functia p r incip ala a acestui
muschi este p rop ulsia rnandibulei in p lan sagit al si transversal. D up a
cu
altim ms·a mentionat,
uschi, insa ei au l a un
asemenea
rol secund miscari mandibulate
ar. M uschiul participaextern;;i
p ter igoidian
este cornpus din doua f ascicuie: superior - cu fibre muscular e or ien-
tate orizontal, si inferior - cu fibre m uscul are orientate oblic.
Fasciculul sup erior are p unctul fix de insertie p e arip a m are a
osulu i sfeno id . ; > i eel m obil - p e p ortiunea anterioar a a m eniscului ar-
ticul ar. F ascieul ul inferior inser a p e p unctul fix de p e f ata externa
a arip ii m ari a ap ofizei p terigoide, avtnd insertia rnobila p e foseta
condilului articular al m andibulei (fig. 7). L a 0 contr actie bil ater a-
la ~i simetr ic a muschiul pterigoidian extern efectueaza p rop ulsia
m andibulei, iar la 0 contr actie unilater ala dep l aseaza m andibula 11'1·
ter al In sens opus rnuschiului contr actat. Dupa er uptia dintilor, pe
p arcursul dezvoltarii ocluziei, m uschiul pterigoidian extern p artici-
'p a activ I a m odel area form ei tuber cui ul ui articul ar, ce ar cor esp un-
de unui act de masticatie am p lu. In rap ort de stereotipul de rnasti-
catfe~i form a tuberculul ui articul ar p redom ina acti unea un ui sa u a
18

altui f asci cuI. L a un s tereot ip de rna sti c a ti e toea tor, do d f orrri a t u -

berculului articulareste abrup ts, predomins Iunctia Iascicul ului in-
fe rio r. C ind stereotipul de rnasticatie, este lr ecator, tuberculul arti-
cular avind 0 form a. m ai putin abrupts, p redornina Iunctia f ascicu-
l ul ui s up e ri or .
M u ~c hii . m i m ic i. Muschi: m im ici sau muschii orofaciali jo aca
un ro! im p ortant In realiz a re a d if er ite lo r Iunctii al e sisternului stoma-
l og n at : f iz io n om i e, Ionatie, masticatie, respiratie etc_ Din muschii oro-
laciali, care nem ijlocit p articip a l indep linir ea Iunctiilor de b az a
ale sistem ul ui stom atogn at, f ac p arte m uschii p er ibucali situati in
etajele m ijlociu si inferior ale letei, In centr ul acestui grup de m uschi
este sltuat m uschiul orbicular al huzelor, care este campus din doua
[ascicule: S up erior si inferior ce se intersecteaza I n iv el u l co rn isu ri-
lor. C ar acteristic p entru ceilalti m uschi p eribucali este p rezenta unei
insertii fixe p e rnaxilare si a unei insertii m obile l a niveluJ cornisuri-
lor buca!e sau a buzelor, im p letindu-se In m uschiul orbicular al bu-
zelor cu 0 inser tie p e f ata p rofunda a pielii sa u mucoasei. Intersectia
Iasciculelor rnuschiului orbicular al buzelor Im p r euna cu Insertia la
acest nivel a altor m uschi p eribucali form eaz a de 0 parte si alta a
gurii nod uli comisur al i.
Functia de baz a a acestor m uschi este de a deschide ~i inchide orr-
iiciul bucal. L a fel ei p artici p al a real iz ar ea a ltor functi i9 i a unei rni-
rnici v ar i ate.
M u.;;chii orof aciali ai etajului rnijlociu al fetei eu 0 m ser]ie fixa p e
maxila sint: patr atul buzei super ioare, zigomatic, canin si in cisiv su -
p erior. .
M u ;; ch ii z ig om a tic i si eel incisiv superior, inser indu-se in nod ulii
comisurali ai rnuschi ul ui orb icu J ar a I buz elor, p articip a I a rid ic ar ea
cornisurilor buzelor , creind 0 mimics a Ietei ca r acter istica p entru
huna dispozitie, starea psihica de satisfactie sa u chi ar veselie.
M u~chii orof aci ali ai etaj u1 ui inferior al Ietei, care au insertie fixa
p e maudibul a, sint: triunghhrl arul buzei inler ioar e, patr atul buzei in-
ferioare, incisiv infer iorei m entonier.
Mu~chii triungh iul asi ai buzei inferioare si in cisiv in fe rio r, lrnple-
tindu-se in nodul cornisur al al m uschiului orbicular al buzelor, p arti-
cipa la dep lasarea com isurilor In jos, Iorrnind un asp ect m im ic al
fetei care exprirna 0 stare p sihica neg ativa, indispozitie, tristete,
Acti unile rnuschilor or of aciali stnt uti! i z ate In efectuarea exerci-
tiller de m iogim nastica, ca m etoda de prolil axie sl tratam ent a dife-
rilelor anomalii dentomaxil ar e I a copii, iar in pr otetica dent ar a - I il
m odel a rea m arginilor am p rentelor, neces are 1a confection area coree-
ta : a versantelor vestibulare a protezelor mobilizabile ce contr ibuie la
fixarea .;;i stabiliz area lor uti! f t_
Forta musculara ~j presiunea mastlcatoare, Pentru a p utea de-
terrnina starea functionala a m uschilor este necesar de a cunoaste
iorta p e care ei 0 dezvolta la 0 c on tr a ctie rriaximala ; ; i in conditii
Iunctionale determ inate ea norm a, de exem p l u, 1a realiz area actul ui
de rnasticatie. R eiesind din aceste considerente, deosebirn forta abso-
luta a m u sc hi lo r si p r e si un ea masticatoare,
2* 19

Forta absol uta a rI1usch i ul ui est",

Iorta dezvoit at a de el in timpu! con"
tr actiei m axim a le. Pentr u prirn a d fl·
til Weber In conditii fiziologice 1 1 de -
terrnin at c a I ern? de sect i u n€ tr a ns-
versala a m uschiuiui dezvolta a lorta
eg al a ell aproximativ 10kg. Luind in
consider a tie ca secti linea tr a nsver sa I a
a m uschilor ridicator i (m . ternpora-
lis, m. masseter, rn. pterygoideus
medialis) este egala ell 39~40 ern",
Ior ta absolute a lor va fi de 390·- fig. 8. G n atcdinam ornetrul B leck
400 kg.
D esi aceste calcule sint baz ate p e date Iiziolog ice, ele sint condi-
tiona Ie, deoarece Ia actul de rnasticatie nu avern nevoie de 0 as a for-
p i. colos al a .;;i af ar a de aceast a l a adul de masticatie par ticip a nu nu-
m ai muschii ridicator i, da r .;;i alte grup e de muschi.
A u fast [acute incercar i de a determ ina Iorta absoluta a rnuschi-
lo r r idicator i ai mandibulei atirnind greutati de rriandibula, obtinlndu-
se date intr e 25~ 100 kg, ceea ce de asernenea 11 u coresp unde rea I itri·
Ili, deoar ece 1a asa p roba p ar t icip a ~i a\ ti m uschi. I nsa p r actic p e
noi ne intereseaz.a IlU Ior ta absoluta a rnuschilor r idicator i , dar aces
furta care este dezvolt ata de ei in tirnp ul actului de m asticatie, A ceas-
ta forta va exercita 0 anum ita p resiune asup ra dintilor care va de-
p inde de num er osi l actor i, in sp ecial de car acterul alirnentelor.
Pr esiunea m asticatoar e este acea lorta a m uschilor r idicatori, care
se r ealizeaz a p e un sector al arcadelor dent are in tim p uI actului de
rnasticatie. Pentru deter m i nar ea r e zistentei p a r odontul ui 1a p res! unea
m asticatoare B leck a construit un ap ar at sp ecial ~ gnatodinam om et-
r ul, care p r ez.inta doua br arise unite cu 0 sp ir al a si un ind icator, care
deterrnina m arirnea fortei d ezvol tate as up r a sp ir alei, in k g. D up a ce
virfurile br anselor slnt instal ate p e sup r a faj a ocl uz a 1 a intr e doi din]i,
se p arcul
rea rop uneui pdee cadran
a strtngeu I inmdicatorul
axim arcadele
ui (fig. dentare,
8). ur m ar ind d ep l a sa -
A naliz in d d atele obtin ute, B leck a aj u ns I a cone! uzi a, ca el e nu in-
d le a Ior]a m uscular a m axim a, dar Iirnita p osibilita ti I or periodonti L 1-
lui, care este Inzestr at cu 0 retea de nervi sensibili si l a ap ar itia dure-
rii dezvoltarea fortei ap licate inceteaza. A ceasta p oz itie a iost rea-
Iirm ata m ai tirz.iu p rin folosirea substantelor analgezice, rap t ce d u o
cea la m arirea consider abila a pr esiunii m asticatoare ap licate.
D iscip olii lui B leck au m odificat gnatodinam om etrul m ecanic (H a-
b er , T is se mb au m ), iar R ubinov, Perz askevici au construit griatodina-
m ornetrul electronic. Investig atiile fa.cute In acest dorneniu au dat
dovada de 0 m are var iet ate a indicilor. deoarece rezistenta p eriodon-
tiului la for ta ap licata dep inde de nurnerosi factori cum ar fi: starea
p arodontului, m aladiile suier ite in tr ecut si cele concom itente, star ea
gener ala, p sihica, tip uJ de ocluzie, vir st a, tirnp ul m asur ar ii (diminea-
t a, ziua, sear a) etc. D atele cele m ai frecvent utiliz.ate, care car acteri-
20

rsset»: I
Indicii m edii ai rezistentei p arodontului dupli Haber
Dt n ti:
Se xul Total
2 3 4 5 6 8
\
Mascul j n 25 23 36 40 40 72 68 48 1408
Femlnin 18 15 22 26 26 46 45 36 936
zeaza relativ rezistenta p arodontului l a [or t a aplicata, sint cele ob-

[inute de H aber (tab. 1).
Din tabelul prezentat reiese ca ln diferite sectoare ale a rca de lor
dentare presi unea a p i ica ta esle diferita si aceasta e si natural reiesi or!
di n p articul ar itatile lunctionale ale dintilor, din biom ecanica m an
dibulei.
P rin ur m are, p resiunea dezvoltata car acter-iz.eaza nu lor ta m useu-
lara realiz at a l a actul de rriasticatie, da r i susir ilc Iunctionale al e pa-
rodontului. R eie~ind din aceast a, presiunea suport ata de dinti este so
c.olita drept reper pen tr u cal' acter istica function a 1a a p arodootul ui.
lnsa p ractic noi avern nevoie de date care ne-ar car acter iz a m arirnea
lor lei consum ate Ia f arlrn ita rea d i leri tel or prod use ali m en tare.
A ceste da te, f i i nd com par ate cu m a r im ea f or tel or de r ezerva a le p a-
rodontului a unui grup de din]i sau a arcadei dentare, vor fi folo-
site I a lntocmirea pi an ul U I de t rat arnent p rotei c ech ilibr at f u nc ]i o rra 1 .
Forta necesar a pentr u H \rim itarea alirnentelor se deterrnina prin
fogodina m am etrie. E xp eri en~ele lU I B J eck, ca re a constru it f agod ina-
m om etrul sim p Ill, p r ezentat d in do ua p laci m et al ice egal e cu su pr a-
lata ocl u zala a prim ul ul m ol ar si u n ite cu un arc si un ca dr a n, a L 1
ar ata! ea in d ep endents de d ur iLa te a p rod uselor a 11ment ar e este ne-
voie de 0 forta eg ala cu 12-16 kg.
l\a,lon!arov, repetirid experientele lui B leck ~ i foJosind din am o-
m eirul, a a] u ns I a cone! uz ia ea marirnea r or tei necesar e pen lru Hid-
m itarea alim entelor depinde nu nurnai de duritatea lor, dar si de rna-
rimea budtii, de grupul de dinti (incisivi, premol ar i, molar i) antre
nati in actul de m asticatie, de acjiunea salivei etc. E I a constat at c a
la farim itarea p roduselor alirnentare obisnuite (piine, carne iiarta,
legume etc) este nevoie de a r o r ta de 18-20 kg. Aceast a f o r ta scade
brusc I a acti unea sa Iivei sa u a 1ich id u l u i.
Fortele de rezerva ale p arodontului. B azrndu-ne pe pricipiul bio-
logic de structur a bilater ala a organism ului urnan, rind un organ pe-
r ec he p oa te indeplini Iunct!a or g anului pierdut, se poate de p r esupus
ca ~i in ca z de lipsa a unui dinte Iuncji a lui 0 ia asupr a sa dintele
vecin A ceste schirnbar ide functie d uc la m obilizarea Ior telor adaug a-
toare. Insusirea p arodontuJui de a se adapta l a Iorjele permanent
schirnbatoar e decl anseaz.a Iortele de reserve. A ceasta p a rticul aritatc
dep inde de stares p a r odon tul ui, de r aportul d intr e p artea coronar a ~i
c ea r ad ic ula r a a d intel ui, de sup r af ata r adicul ar a , de virsta etc. Pri 1 1
urrnare, r eiesind din gradu! de intensitate a Iorjei m uscular e, Iorjei
21

'de rezistenta a p arodontul ui si fortei de rnasticatie, p utern conchide

c a in conditii fiziologice norm a-Ie se utilizeaza num ai 5 0% din fort1
totala a parodontului, p e oind ceal alta p arte se gaseste. In rezerva,
F ortele de rezerva ale p arodontului p ot fi antrenate, de exernp lu, prin
f 01 osir ea p erm a n en t a ' a p roduselor- a li m en t- a re d ure. Sap a t uri I e at heo-
logice au dovedit cii str arnosii ncstri, care se alirnentau eu p r o duse
naturale -dufe, .aveau gi-un-p arodont m ai p uternic. -O rnul contem p o-
ran, ..folosind p rod use alim ent are supuse unei p r elu cr ari culinare p er-
Iectionate, nu disp une de un sistem stornatognat p uternic, bine antre
nat. In scop ul dezvoltarii unui sistern stom atognat arm onizat m orfo-
logic ~i functional si a declansar ii Iorjelor de rezerva se recornandi
folosirea produselor alimentare dure.
1.4. Morfologia functionala

a dintilor ~i a arcade lor dentare
P rocesul de dezvoltar e' a dintilor, structura anatornica si histolo-
gica a lor sint detaliat descr is e in rnanualele de specialitale, iar noi
vom exp une

protetica acele
dentar car punct
a din acteristici, .car e functional.
de vedere au 0 im p ortanta deosebita in
L a o m deosebirn doua dentatii, care se succed: dentatia tem p era-
ra sau de lap te :;;i dentatia p erm anents sau definitive. In arnbele den-
tatii dinjii slot irnplanati in apofizele alveolar e ale maxil a r e lo r to anu-
m fta or d ine, rez ultind cele doua arcade dentar e: sup er ioar a , ;;i inle-
r io ar a.
Dentatia ternpor ar a este pr ezentata cu 20 de dinti: 8 incisivi (4su·
periori - ,? i 4 inferiori), 4 canini (2 superiori si 2 inferiori), 8 rnolari
(4 superiori 9 1 4 inferiori).
D entatia p erm anents sa u deiinitiva include 28~32 dinti: 8 inci-
sivi (4 superior! ~i 4 inferiori), 4 canini (2 super iori si 2 inferiori),
8 premolari (4 sup erior! si 4 inferiori), 8~12 molari (4-6 superiori
.;;i 4-6 inferiori).
Sapatur ile arheologice ne dovedesc ca dentati a perm anenta est!
in ccntinuar e sup usa unor modiiicar ide form a, dim ensiune si num sr
A . ; ; a, de exem p !u, str am osii nostri aveau 44~42 dinti, O mul contern-
p or an - 32-28 dinti, T ot m ai des se observa Jip sa nu num ai a m e-
Iar ilor de m inte, da r .;;i a incisivilor laterali sup erior isi a unui p re-
molar.
1.4.1. Modo 10g ia lu nctlonala a d inti! 0 r
M orfologia Iunctionala a dintilor p oate fi analiz ata p rivind dinjii

in tot alitate, p e grup uri si individual. Im p ortanta acestor cunostinte
reiese din fap tul c3 p e parcursul vietii diferite leziuni odontale coro
nare rnodi iica rnorfologi a f u nc ]i a na l a norma I a provodod deseori tul
bur ar i Iunctionale in diferite verigi .;;i chiar a intregului sistern stom a-
tognat.
restaur arAesemprotetica,
enea rnodificari
ceea ce emsteorfofunctionale
p osibil doar necesita interventii
cunoscind
j,~
profund rna-
teri a in ca uza. '
22

f Caractere morjojunctionale gene-

rale ale diniilor. Fiecar e dinte este al-
catuit din coroana si una sau m al rnul-
te r ad aci n i. Corea na este acoperi ta el l
smal], iar r adacina C'Ll un str at de ce-
m ent. L ocul de trccere a coroanei in

radacina se nurneste coletul anatom ic
al dinte l ui D eosebim coroane ana to-
midi si clinics. Cor o a n a anatomies es -
te nurnit segrnentul dintel ui acoperit
de small C oroana clinics este parlea
Fig. 9 . C orcarra a n atom ica ~i extr aalveol ara a dintelui, ca regula ea
clinics B dintelui: I - srnaltul: coincide Cll eea anatom ica. R ap ortul
2 - ccletul anatom ic; 3 - ni-
med iu d intre 1 unglrnea corea nei ~i
velul gingiei, 4 - rildacina;
5 - corcana a n atorntca: 6- radilcina, in condijii fiziologice, este
coro 1 1 na cl i nita de 1: 2, ceea c.e d a posi bilitaie C O l dinlele
s a fie consider at conform legllor fizidi
drept 0 pirgllie de graduJ lntii ell punctul de ro t atie in regiunea co -
letului, Aceasta li asigur a di ntel ui 0 bu n a st ab i 1itate ~i rez istenta
1 £1I or te le m a st ie at oa re . In deeursul vietii coroana anatom ies este
sup usa a b r azi un i i si deci ina Itirnea ei se m ic so rea z a inl l uentin d p o-
zitiv asu pr a stabilitajii dintelui.
In alte cazur i din cauz a p roceselor de atr ofie a ap ofizeJor alveola-
re se dezveleste un sector al r adacinii $i deci in iH tim ea e oro an ei clini-
c e c re st e (fig. 9 ), f apt c e i nf lu en te az a negativ asup r a slabilitatii din-
telui, deoareee crests br atul de aplicar e a lortei masticator ii $i se mic-
soreaza b r a tu l de r ez.istenta, sector ul intr aalveol ar.
U n alt ca r acter general11 constituie r aportul dintre supr af ata r adi-
cular a a dintilor si supr alaj a co r oriara. Pentru a opune a rezistenta
uecesar a Iorjelor m ast icato ar e, s u p r af ata r ad ieul ar a a dintil or este
m ai m are decit cea cor oriar a $ i acest r ap ort creste sp re d ist al.
Car acter istic pentru toti din]i i este si f aptul c a s u pr afejele verti-
cale sint conv exe asigurind protectla gingiei, deoarece aceste conve-
x iU iji d ir ijeaz a alunecarea alirnentelor deasup r a gingiei, totod ata
electuind un usor masaj stimulind astfel m etabolism ul In tesuturile
p ar od on t a le .
Prin convexita tile p roxim a Ie dintii realizeaz a lntre ei puncte, iar
la avansarea virstei - supr alete de contact. Rolul biologic ~i func-
tiona! al acestor caractere este protectia p apilei inter dentar e $i dis-
pindirea presiunilor asupr a dintil or vecini, ~ichi ar a in tregii area de
dentate, stimullnd asttel p r ocesele de metabolism si in tesuturile din-
tiler ce nu Iuncjione az a. Dad vorn tr asa 0 linie irnprejur ul cor oanei
unind convexitatfle m axirne de p e toate sup r afetele verticale, obtinern
o c ir cu m f er inta Iestonata care a p rirnit denum irea de ecuator anato-
m ic al dintel ui. Ni ve l ul ec u ator ul u i vari az a de I a dinte 1a dink de !a
indivi d I a individ. Pe supr a fetele vestibul are el este situat Ia unir ea
lreim ii eervieale eu tr eim ea rnedie, p e sup r aletele orale - in t r e irn ea
m edie, iar pe cele pr oxirnale - in zona punctelor sau a supr afetelor
de contact.
23

C om un p entr u toti dintii este e a fie eare ar e 0 p ortiune activa care

direct p a rticip a la actul de m asticatie. Sup r af'ata activa a dintilor di n
a prop ierea lin iei m ediane este orizon tal red u s a , p e cind cea vertica-
1 i J . este intinsa, ir sp re distal - invers.
A lt car acter m orfoiunction al genera! al dintilor consta in p articu-
laritatea rap ortului dintre p ortiunea coronar a m e diana, care este m ai
volum ino asa, $1 p ortiunea dist ala, care este m al red lisa. Totodata
aceasta p ortiune este si p utin m al irialta fiind lnclinata distal, con-
form axul ui r a d ieul ar. A sa p a rti cul arit ate s- a dezvoltat sub inn uen-
ta Iunctiei de a concentr a si rep artiza p resiune a m asticatoare p e axul
longitudinal a t dintelui.
Coletul dintilor prezinta 0 circum lerinta iestonala care cor esp un-
de ell fest on ul gingiva I si este convexa p e su p r a fetele vestibuloor ale
$i concava sp re ap ex p e sup r aietele p roxim ale.
Caracterele generate ale diniilor pe grupuri. Dintii, In raport de
p a rti c ul a rita til e morfofuncti on ale si irn pI ant a rea in area d el e denta-
re, se impart in doua gru pu ri: Iron tali :;;i laterali.
D in gru p ul dintilor fron tali f ac p arte incisivii si canini i. L a rind
cu alte sem ne com une p entru acest grup de dinji este nu num ai Iunc-
tia de ineisie (incisivii) si sftsier e (caninii) a alirnentelor, dar form a
st conturul asernanator a Ie sup r a fetetor vestibul are. D in acest pund
de vedere deosebim 4 form e ale aces t ui contur, care coresp unde cu ova-
Iu I Ietei indivi d ul ui si an um e: p a tr ata, drep tunghi ular a, oval a , tri u n -
ghiul ar a ,
D i n gru p u l d intilor I ater ali f ac p arte p rem ol ar ii ~i m ol arii. C ar ac
teristic din p unct de vedere m or iofunction al penttu acest grup de
dinti este nu nurn ai furrctia de zdrobire (p rem olarii) si farim itare (rno
I a rii) a alimentelor, da r '<; ;1ace ea c a supr ajetele ocl uz ale In sens vesti-
buloor al au un contur m ai redus decit contur ul ecuatorului dintelui
respectiv, ceea ce asigur a p rotectia p a rodontului m arginal 10 tirnpul
actul ui de m asticatie. T otodata, p e p a r c ulsul viejii m orfologia prima
ra a supr alejelor ocluz ale este sup usa rnodificartlor individuale prin
abr az i a cusp izilor in r a p ort de U p ul de ocluz.ie, Iap t ce im p une prob
Ierne de restaur are p rotetica.
F orm a eoroanei dep inde de lunctia de baz a p e care 0 indeplines-
te dintele. Incisivii care .1ndep linesc Iunctia de a L ilia alim entele au
cor oana turtita com p ar ata cu 0 dalta, caninii cafe p a rticip a I a sn~je·
rea alimentelor au 0 coroana a care! m argine liber a are form a unui
virf de sulita. P rem olarii, p articip ind L a zdrobirea bolului alim ental',
au un volurn co r on ar m ai m are decit al dinlilor fronta1i, i r molarii
I n d ep l inind tunc]! a de m a e i 1 1 a r e a u eel rna i m are vol urn coron ar $i un
nurnar m are de cusp izi (tntre 4-5 ), p rezenl ind p e sup r aiata ocluza-
1<1m ai rnulte santuri intereusp idiene ..
D intii se deosebesc intre ei si dup a alte sernne, care au 0 deosebi-
til im p ortanta In p r otetica den tar 3 I m odel a rea form ei an atornice si
1 a redarea asp ectul ui Iizionom ic a I p rotezelor dent are: d irecti a fada·
ci nii, un gh iuri le coroanelor din tiler front al i, curb a rea s 1 1 p r a fete! ve·
stibul are, m arim ea cor oanei, nurnarul de cusprrzi, marimea ;;i situa-
rea lor p e sup r a iata ocluz al a a dintilor l ater al i. D up a aceste sem ne
24

dintii se deosebese intre ei ~i se deterrnina car ui m axilar fi ap ar tine

~i de p e care hem iar cad a: din stinga sat! din dreap t a.
Sem nu! radicular se car acter izeaza nu numai prin numar ul de di-
dacini, care se refer a nurnai la dintii l ater ali, dar si prin gr adul de
lnclina]ie a lor, ca regula, in directia dist ala. U nghiurile m arginilor
incisive sau
ascutit ale drep
dintilor
t, p e lrdod
ont.alieeldedista
asernenea unaer a:e obtuz.
J totdea dif unghiul Excep
m edi]ie al este
fa c :
num ai incisivii centr ali inferiori, la care am bele unghiuri slot drep -
te o Pentr u sup ra f ata vestibu 1ar ii i este ca r acieristic ca ea prezinta un
plan convex. Dad vo m tr as a 0 linie verticala im aginar a (co nv en ti-
onal a) p e aceasta sup ra rata, ca e a sa treaca p rin eel rna I' convex
p unct, ne vom convinge c a aceasta Iinie sep ara sup r afata in doua
[osete: d istal a, care ar e 0 eonvexit ate re d usa !? i este a p roa p e p I a n a
~i m ai m are decit eea m ediana, care este m ai m ica ;; i m ai abr up ta.
D im ensiunile cor oanelor constitute un alt cr ileriu care consta in
aceea di incisivii ceritr ali sup erior i slnt ee i m ai m asivi, cei later al i
sup erior! m a i m ari decit incisivi i in f er io ri, iar i ei sivii 1ater alii nfer i-
ori slot rn a im ari decit cei centr ali.
Nurnarul de cusp izi la premolar] este egal cu doi, p e cind la m ol ar i:
3-5 ~i au
tornice.
0
inaltime si 0
asez are corespunzator partlcul ar ilatilor an a-
1.4.2. Morfologia iunctlonala

It arcadelor dentate
Dintii, fiind im pl antati in apofizele alveolare, forrneaz a arcadele

dentare. Arcada dent ad s uper ioar a 1a oel uz i a ortogn ata ar e 0 forma
semleliptlca, iar I a m andibula - hip erbolica (fig . .I 0). D ator ita aces-
lu i fe n om en ar cada dentar a super ioar a 0 acoper a p e eea inierioar a In
a~a mod ca cuspizii vestibul ar i ai d in tilo r late ra l: super io r isa-l a~o-
pere p e cei inferior! om ogeni, iar cei lingual! ai arcade! dentate In-
ierioare sa-i aeop ere p e om ogenii arcadei sup erioare. In caz de ano-
m alii sau d eforrnatii p ot fi lntilnite d if er ite forme ale arcadelor den-
tare (<<V », «D», «M », lira tr apezoida) ..
Arcadele dentate prezinta nu 0 surna de dinti, dar un sistem de or
gane strins legate m orfologic 5 1 functional. Ele sep ar a cavit atea or a-
l a in doua p arti: ea vi tatea vestibul ar a cup rinsa iotre s u pr af ata ves-
tibul ad a area delor dent are, buze si obr aj i, ~i cavit atea or al a cu -
prinsa intre Iata orala a arcadelor dentare ~i istrnul bucofaringian.
Fig. 10. Forrnele arcadclor dent are: [I - scrnieliph ca: b - htperboltca
25

Unitatea de sistem a arcadelor denture

este asigur ata de p unctele (sup rafetele ) de
contact lnterdent ar e, de a p ofiz.a 031veol ar a
~i de p ar odont, La stabil it atea dintiior si a
arcadelor derrtare 103 Iel un rol im p ortant ll
Fig. fl. Punctele de con-
tact i te rd en tare si d i- au p articul aritatile de p oz itie a dintilor in
persarea presiu ni lor ad u- m axil are si n umar ul de r a dacini. Cor oanele
zale dintflor de p e rnaxila au 0 inclinatie vesti-
bular a, iar r adacinile - or a la, p e clnd 1 0 3
rnandibula invers - coroanele dintilor au 0 inclinatie or ala, iar
r a daci ni Ie - vestibul ar a. D im ensiun ile area delor dent are au 0 va -
r iabilitate indiv iduala ~i ca de ohicei dimensiunile apofizelor alveo-
I are coreleaz a cu volumul coroanelor dintilor care sint implantaf
in asa m od e a asigur a la nivelul ietelor p roxim ale contade intre
co r oane 103 nivelul treirnii oc1uzale. Pe p arcursul viejii, datorita rno-
bi I ita tii fizi 0 1 ogiee a dintilor in al veole, punctele de contact se su-
p un a br a zi unii ~I se ira nsforrna in sup ra fete de contact. D a tor ita
aces lui Ienornen dim ensi unile a rcadelor dent are se m icsoreaz a p ina
la 1 ern, Insa intre dinti nu ap ar sp atii. Pastr area contactelor inter-
dentale se Iarnureste p rin tendinta de m igrare m edians a dintilor
dater ita p roceseIor de restructur ar e a tesutului osos alveolar: Spa-
tiul interdental, care are 0 form a tr iunghiular a, Iorrneaz a nisa p a-
pilei gingiva Ie. Cont actele i ter denta le jcaca un rol im portant Ia
di spersarea - ? i rep art iz a r e a p resi un i lo r f unction a Ie ~ i asupr a d inti-
lor vecini, p reintirn p inind su p r asol icitarea Iunctiona J a a din til or a n-
it e n a ti in Iunctie (fig. J 1). A f ara de acea sta, conta del e inter dents-
Ie servesc drep t obstacol p enlru p rodusele alirnentare care ar trau-
m a si ar lez a p ap ilele inter dentale.
U n i ta te a fun ctional a a area del or dentare este 1a fel determ inate
atit de apofizeIe alveolare, cit si de ligam entele inter dentare ale p a-
rodcntului m arginal. A ceste H gam ente stnt situate deasup ra sep turi-
lor alveol ar e inser indu-se de cernentul unui dinte ~i trecind Ia cela-
1031. Datorit a acestor I ig am ente dep lasarea un ui dinte mezi al sa u
distal p rovoaca si dep l asarea dintilor vecini.
Afar a de arcadel e dentare deosebirn arcade 031eolare si b az ale.
Linia conventional a tr asata p e virful a pofizei alveol are se n u rneste
a rc ad a alv eolara, ja r cea tr asata p e virfurile r adacinilor - ba z ala.
Intre dirnensiunile arcadelor dent are, alveoiare si b az ale exists 0 le -
gitate care reiese din p arttcularitatile de structur a ale m axil ar ilor. L a
maxila ardaca dentar a este m ai m are declt cea alveol ar a, iar cea 031-
veol ar a mai mare declt cea b az.ala. In cazul rriandibulei avem un co-
rap ort invers: arcada dentar a este m al m ica.
Aceasta legitate in caz de edentatie totala se rrianilesta p r intr-o
atrofie a rnaxilei de l a perifer ie sp re centru, ceea ce trep tat duce Ta
micsorar ea ei, iar l rnandibula invers - m ai accentuat procesele de
atrofie au loc p e sup r a t ata interns ce tn contin uare imagineaz.a mari
re a mandibulei, In asa mod intre m axilare se creeaza un r ap ort ne~
favor a b i l , fa pt ce urrneaz a a fi I ua t in consider a tie J a confection are.
p r otezelor dentare rnobide.

t .5. Ariile ocluzale, curbele

ocluzale ~i planul de ocluz ie
'Ariile ocluzale, D eosebim arie ocluz ala a arcadei dentare sup e-

rioare ~i a celei inferioare, care sint form ate din succesiunea supra-
fetelor ocluzale ale Iiecarui dinte in p arte. D ad am hasur a ariile oc-
luz ale ale arcadei dentare sup erioare, ne-arn convinge c a ea in regiu-
ne a Irontala prez inta 0 linie egaHi cu latim ea p artii incisivale a din-
[ilor frontali, .l ar gindu-se trep tat p osterior, atingtnd cele rnai m ari di-
mensiuni in regiunea p rim ului m olar, Spre deosebir e de m axila, aria
ocluz al a a rnand ibul ei ,datorita p ar ticul arita Iilo r anatomice al e din-
tiler, estetnca m ai midi in re giu ne a dinjilor Iront al i si cea m ai m are
la lel la nivelul p r irnului m olar. Daca in zona frontal a aria ocluz ala
este arcata ~i ingusta, conform destinatiei iunctionale a acestor
dinti, ap oi in zonele l ater ale are un relief ca r acteristic datorita pre-
zenjei cusp izilor p e f at a ocl uzaH l. a dintilor later ali a d a ptati I a fad-
mitarea .'?i m acin area alirnentelor. In dep endents de car acter u! oel u-
ziei ariile ocluzale p at avea diferit p r ofilsi dim ensiuni, A 9 a, de exem -
pill, in cazul ocluz ie i deschise, in dependents de gradul de p ronun-
tare a p atologiei, aria ocluzala va f intrerupta din cauz a lipsei con-
tactului ocluz.al a unui grup de dinti, In caz de ocluz.ie inver sa, date-
rita r ap ortului sp ecific al dintilor lrontali, aria ocluzaia inferroara
se va p roiecta p e su p r af at a vestibul ara a din tiler frontaJi super iori.
A riile ocluzale p ot fj tntrerup te de di aslem e, hem e, Ieziuni core-
nar e, edentatii p arji ale, E le l a fel p ot avea diferite dirnensiunl in r a-
p ort cu d irnensi unile arcadelor dentar e, p ot fi na lur a Ie, artifici a Ie,
rnixte, iar la edentatia totala - absente.
Curbele de oc1uzie .. Studi ind am p las area dintilor In arcadele
dentate, user ne convingem ca supr ajetele lor ocluzale nu se gasesc
la acelasi nivel nici in p lan or izontal, nici in p lan sagital. A ceasta se
lam ure~te p r in aceea c a coroanele dintilor infer iori in zonele latera-
Ie ill plan or izontal sint ioc1inate oral, i r a celor super iori - vesti-
bular, p e cind in plan sagital cor oanele dintilor inferiori Slot situate
in convergen la, iar anla gon i ~ ti i lor se gasesc 10tr-0 pozijionar e de di-
vergenta.
Curba de ocluzie sagitala Spee. D aca vorn trasa a linie conventio-
nala p e aria ocluz al a a m andibulei care va trece in zona dintilor late-
r ali tangential virfurilor cusp izilor vestibulari sa u p rin fisura cen-
fraU a sup r aietei ocluz ale a fiecar ui din te, observant c a ea p rezin ta
o curba concave cu p rofunzim ea m axim a la nivelul p rim ului m olar.
L a m axila aceasta curbur a este cor esp unz.ator convexa. Se soco a-
te di centrul acestei curb uri este situat l a 3 ern 'p osterior de crista G al-
li . Curb a de ocluzle sagital a a fast descrisa p entru p rim a data de sa
vanlul Spee ; ; i a p r irnit denum ir ea curba de ocluz ie sagitala Sp ee. E l
socotea c a centr ul acestei curburi se gaseste in orbits si daca vorn
prelungi aceasta curba, ea va trece l a m arginea anter ioar a a condilu
lui articular al m andibulei (fig. 12),

Bonwill, studiind profunzimea

curbei de ocluz ie sagitala Spee, a
a j u ns Ia coricl uz.i a di ea dep inde
de gr adul de supr aacoper ire Iron-
tala. C u cit gradul de sup r aacope
radlnca
ire esteestem aisi mcurba
are, cu de autocluz.ierna;
s agitala Spee, Dupa Boowill d ato-
r ia curbei de oC '1uzie sagit ale
Spee, tn caz de depl asar e a m andi-
bulei in sens anterior, lntre area-
dele dent a re 'iii i lre din ti i a nt a-
Fig. 12. C urba de ocluzie sagilalii Spee gon isti se creeaz a cel p u tin trei
p untie de contact, situ ate 1 : 0 ior-
r n a de triunghi: un contact In zona dintilor frontali :;;i cite unul 10
zonele later ale. A cest fenom en a p rim it derurm ir ea de contactul a
tr ei nuncte dupa Bonwill (fig. 13 a).
A utorul can sider a c3 form area a cestui corita et se dator este cur-
bei de ocluzie sagitale Spee si a m ai nurnit-o curbs de com pens are,
deoarece la dep lasardentea arem andibulei
lu i intre arcadele se pastreaza anterior in zonele
eel putin in doualater ale contac-
p uncte,
C er cetar ile ullerioare au dovedit insa ci1 in asernenea cazuri h
zcnele later al e deseor i ap ar e un spatiu de inocluz ie cornpleta, nurnit
lenom en 1.11C risthensen-s a gi t. a I. P r i n ur m are, aceas ta curba n u p oate
Ii consider ata de compensare (fig. 13b). T otodata crear ea acestei
curbe I a constr uirea area del or den tare ar tifici a Ie este neces ar a pen"
lr u a si gur area st abi liz ar i] protez elor mobil e.
Curba de ocluzie iransuersata Monson- Willson. Privind supr aia-
ta ocluz al a a a rc ad elo r dentate in p lan oriz ontal, usor ne convingem
c a In zonele l ater ale ea este lncl in at a. A ceasta se datoreste Inchlinarii
in acest sens a cor oanelor di ntilor l ater ali mandibular ispre oral si
inc! ina ri i vestibul are a cor oanelor dinti Ior m axil a r i Pr in urrriare,
<
c usp i z .ii Iiecar u i d inte later al stnt situ~ti in plan tr ansver sa I 1a d iie-
rit ni vel. T r asind l inii im aginare care unesc cusp izii dintilor omogeni
de p e herniarcada dentar a din sting a si dreapt a, cap atarn curb a de
ocl uz ie tr a nsvers al a descr is a de M onson ~ i W i I I son (fig. 14).
A ceste curbe la fel au p r im it denurnir ea de cur be de cornp ensar e,
consider indu-se ca datorita lor se pastreaz a contadul dintre cuspizf
coroanelor di n ti ] or later ali 1a dep 1asar ea m an d ibulei in sens tr ansver-
sal. Insa la depl asarea de l ater alitate a rnandibulei p e p artea activa
a
b
Fig.
a m an 13.
dib uleContacte!e
t: interrlenlarede trei
contactul
a- tn miscarea de propulsie
puncte intre arcadele
deritar e dupa Bonwi [I: IJ - Ienornenul Crlsthensen - sagilal
28

I
s e s ta b il es c punde de contact, iar p e I
partea de b al a ns deseori ap are un sp a-
ti u de inocl uzie 1ater aHi (fen om en ul Cri-
sthensen - Iater a I). D eci ~ icur bele de
ocl uz ie tr ansvers al e n u pot li consi der a- ~
te are,
m dintati de In ccrnpensar
dreptla curbe ccridijii e.de Prin
normur-
a
nici curbele ocluz ale sagitale, nici celc
transversale nu p ot fi considerate drep t
c urb e d e co mp en sa te .
R ollil de cornp ensare a acestor cur-
be se rnanifesta la crearea arcadelor Fig. 14. Curba de ocluzie trans-
dentare artifici ale, deoarece In asa m od versnlf
1 8 m iscar i!e rnandibuiare de p rop ulsie
~i 1a te r a l i I ate tntre area dele dent are se p astr eaz a con I actul in ter-
dentar eel p u Iin in trei punde, ce asi gur a 0 fj xare sta biH i a p ro-
te ze lo r m o bile .
Planul de ocluzle. Dad t r a sa m 0 lillie conventionala care ar
uni cusp izii vestibulari ai p r im jlor p rem olari inler ior i cu cei disl ali
vestibul
III trece arp eimai arginea
ultirnilor incisiva
m ol ari, a obtinern
incisivilor un centr
p lan, al care in zona
i superior i, p rfronta-
i rn in d
denum irca de p lan de ocluzie. D cci d aca aria ocluz ala estc un p lan
real, ap oi p l a nul de ocl uz i e este un p lan im aginal" (fig. 15 ). D ator i-
til curbarii arcadelor dent are in p lan sagital si transversal Iiecar e
dinle se afla rata de p l a nul de ocluzie tntr-un anum it r a p ort. A :;;a, d e
exern p ili, I a inchi derea arcadelor dentare in eel uz i cen tr ica, dintii 1a"
ter al i superior! intretaie acest plan, ia r cei inferiari nu-l ating. I'll
zona ir o ntala a arcadelor dent are incisivii centrali si caninii sup er l-
ori ating p lanal de ocluzie, iar cei inferiori i1 intretaie.
Prin urm are, acest p lan de ocluz ie este alcatuit din tr ei segm en-
te: unul frontal ;;i doua later ale, S-a constat at ca segm entul frontal
este curbat si p ar alel ell Iinia bipupil ar a, ir cele later ale - ClI
p lanul orizontal C am p er, care trece de la sp ina naz ala anter ioara
~i p tna la centruJ conductelor auditive externe. M igrarile dentare
po t m odifica r ap ortul dintilor dep l asa]i rata de acest p lan, dereglind
rei ieiul ariilor ael uz ale.
Fig. 15. Pl anul de ocluzie
Fig. /6. SChCIl13 parodontului In scctiu-

ne : 1- gingia:
donliul; 2- alveol
4 - lig amentul a;
circular 3 - al p erdin-
io-
telui
29

Din cele expuse reiese ca la p acientii cu edentatii totale pl anul de

ocluzie este necesar de a fi determinat pentru a servi la mont area din-
tilor artiiiciali, din care cauza a prirnit denurnir ea 9i de plan pr otetic,
1.6. Structura ~i funclii Ie parodontului

Notiunea parodont include cornplexul de tesuturi care inconjoar a
dintele: gingia, ligamentul circular al dintelui, periodontiul 9i tesutul
osos alveolar. Unii autor iinclud in aceasta notiune si cementul din-
telui. Acest complex de tesuturi are 0 pr ovenienta unica genetics ~i
S0 a n a in rel atii de reciprocitate alcatuind trnpr euna cu dintele 0 uni-
tate u nica fu nc tio n ala (fig_ 16). -
Gingia. Gingi a es te alca tuita din pa pilele interdentare, margi-
nea liber a si porjiunea consclidata cu tesutul 050S. Partea marginala
a gingiei in conditii fiziologice cuprinde dintele ca 0 rnanseta apro-
ximativ CLl 1,5 m rn rn ai sus de coletul dentar, formInd sulcusul (san-
tul ) dento-gingival, care are 0 adincime de aproximativ 0,85 mm (Or-
ban). Sulcusul dentogingival este captusit de un str at de epiteliu cu 0
gr osime de 0,2-0,5 mm pina l a eoletul dintelui iorrnind 0 bar ier a de
pr otectie a sp atiului periodontal.
Periodontiul. Prezinta un complex de tesuturi conjunctie cu-
prinse in sp atiul dentoalveolar, care este limitat de r adacina dintelui
9i peretii alveolei, jar la nivelul coletului este lnchis de fibrele orizon-
tale ale ligamentului circular. S p atiul dentoalveolar are 0 largime va -
r iabila in diierite segmente ale radacinii: in zona orificiului alveolei
el este egal cu 0,25-0,27 rnrn, la tr eirnea coletului - 0,17-0,19 rnrn,
in zona mijlocie - 0,08-0,14 mm, i.ar in zona apicala - 0,16-
-0,19 mm. Deci eea mai ingusta zona este situata la mijlocul r ada-
cin ii d ato rita p articul ar itatilor de mobilitate fiziologidi a dintelui,
Pe parcursul vietii sp atiul periodontal permanent se restr ucturea
za In r aport cu Iunctia dintelui datorita proceselor de resorbtie si apo-
zit!e ale tesutului osos al alveolei. Procesele de apozitie ale [esutului
050S survin din partea distala a peretilor alveolei, iar cele de resorb-
tie din p ar tea rnediana, prin ce si se explica tendinta de migrare it
dintilor in directia medians.
Per iodontiul, prezentind un tesut conjunctiv, contine ligamente al-
veolodentare, vase, nervisi lich id interstitial.
Ligamentele alveolodentare se impart tn doua grupe dupa orien-
tarea lor functionala: grupu! fasciculelor de fibre eu orientare obli-
c a formate din fibre colagene care fixeaz a si suspenda dintele in al-
veola, numite si fibrele lui Sharpy. Fiind inser ate de peretele alveolei
st cernentul radicular, ele sint usor ondulate. In zona coletului este
situat al doilea grup de fibre orientate In plan orizontal care leaga
dintele de alveola, de gingie (ligamentele dentogingivale) si de din-
tii veeini), ligamentele dentodentare sau tr ansseptale (deoarece ele
tree peste marginile alveolei si se inser a pe cementul din zona coletu-
lui dintilor vecini. A cest grup de fascicule Iorrneaza ligamentul cir-
cular dental unind dintii din arcada dentar a intr-un 'sistern - l an]
30

L ig arnentele alveolodentare oblice cu a orient are a f asciculelor

dinsp re alveola sp re cem ent, afar a de rolu! de susp end are a dintelui,
amortizeaz a Iorjele de presiune p e care le suporta dintele in Iunc
[iune.
Gru p u l f asciculelor ap icale au 0 d irect ie ap roap e verticala, fi ind
disp use r a diar de l a p eretele alveolei l a ap ex.
'[esutul conjunctiv contine clem ente celul are de trei tip uri: cern en -
toblaste, Iibroblaste 9 i osteobl aste,
P eriodonti ul indep lineste m ai m ulte Iunc]i i di n tre care cele m al
im p ortante din p unet de vedere al p roteticei dentare sint: de arnorti-
zare, de reglar e a p r esiunii m astieatoare si tr olica.
F unctia de am ortiz are ccnsta in neutr aliz area p resiunii care se ras-
p indeste asup ra dintelui In Iunctiune 9 i r ep artiz area ei uniiorm a asu"
p r a p eretilor alveol ar i. D ator ita susp end arii dintel ui eu aj u torul Ias-
ciculelor oblice, ultim ele im p iedica infundarea in alveola a dintelui
din cauz a rezistentei lor rn ar i l a intindere Iiind astfel un factor de
p r o teetie al p eri odontiul ui.
U n rol im p ortant in am ortizarea p resiunii 11 joaca si Iichidul in-
terstitial
lui. ca si reteaua
G asindu-se intr-un sp de atiu
vase inchis,
sangvine si Iim fatice
ele creeaz a c on ditiale
i apseericdontiu-
rn an at oa -
re cu p resu! hidraul ic si exercita lorta de p resiune uniform p e toata
sup r a f ata p er etilor sp ati ul III al v eolodentar, in d iferent de dir ecti a p re-
siunii. D eci clnd Iorta m asticatoare se exercita in directie verticals
dator ita intinderii iasciculelor alveolodentare oblice ~i golirii vase-
lor sangvine, dintele se iniunda foarte p utin in sens vertical arnor ti-
lind p resiunea ap licata. A celeasi m ecanism e de neutraliz are a Iorte-
lor observant si cind asup ra dintelui se exercita 0 p resiune de direc-
tie oblica sa u alte dir ectii. D up a incetarea p resi uni i v asele san gv in e
se urnp 1u, iar Iibrele de colagen se contr acta, creind conditii di n tel ui
sa ocup e p oz itia initi ala. M arim ea Iorjei este dirij ata de ap ar atul de
r ecep tie al p eriod anti ul ui, Se consi der a c a a lternarea p r esi unii m as.
ticatoar e serveste drep t m ecanism de stirnul are a p r oceselor trofice
a le p a ro d on tu lu i.
1.7. Ocluz ia
T errnen ul ocl uzie p rovine din J a tineste de la cuvintul « occl usia» ,

ceea ce inseam na a contact a, a inchide. Prin urm are, p rin acest ter-
m e n s ub ln te le ge rn 0 r el a tie de contact static dintr e arcadele dentate
in diIerent de r ap ortul m aridi bulocr ani an. L a rind CL l ace asta situ atie
in tirnp ul Iunctiei m andib ul a re eiectuats p rin inter m edi ul m usch ilo r
m obilizatori se vor crea v ari ate r ap oarte m a ndib ulocr aniene, ctnd
areada dent ara inf er ioar a va contacts cu cea sup erioar a realizind deci
ocl uzia. A cest cant act inter dentar actu alrnente este a p reci at ca oc! u -
zi e dinarnica, R eie~ ind din aceste doua interp retari, concep ti a contem -
p or ana determ ina ocl uzi a ca un r ap ort de contact static sa u dinam ic
dintre arcadele dentare indiferent de relatiile dintre ele,
31

R ap oaretele inter dentar e de ocl uz ie sint m ultiple $i dep ind de rIO·

\atiile mandibulocraniene. Totodata ele sint limitate de particularita-
tile de str uctur a ~i f uncti e al e articu Iatiei ternporoma n d ibul are. D in
p unet de ved ere p r a eli c deosebi m 5 v ar iante d C ! rei a ti i ocluz a I e: cen-
lrh:a (sta tica}, anteri oar a , p oster ioar a, later al ii di n drea p ta si Iate-
r a I a d in sting a, care p r ezinta v a r ieta ti a l e oel LIZ
iei d in a rn ic e.
1.7.1. Relatii de cciuzre
I n r apoartele m andi b ul oc r an i en e este necesar de a deosebi doua

corel al i i f undament ale: ret a \i a centrica :;; pozi ti a de ocl uz ie centrica
( ce ntr a la }, R elatia centr ica p r ezinte un r a p o rt m andibulocr anian in
cadrul caruia mandibula se inst ale az a fapi de maxila in asa m od c a
condil i articul ar i a i m an d ibulei oeup a in Iosele articul ar e 0 pozi t i -c
de r elr uzi e nefor] a ta [ a t a de baz a p antei tuber cul ul ui arti cu I ar, in d i
ferent de prezen ta sa 1 1 absents tota I i ; ; a dintilor. Aceasta rel ajie rn a n
dibulocr ani ana, H ind eehilibr ata de toate com p onentele sisternului
sto ma to gna t 1 1 1 cele tr ei p Ian uri (s a gital, transversal, verti cal), ere-
eaz a un r aport interrnaxilar care asigur a 0 dim ensiune verticala op ti-
a aar ete, ajr eullatia
murrn u i inferior a fetei nurnita
centr ica a rriandibulei
si dimensiune
fata
fiziologidi.
de baz a cr aniului - , ? i maxi-
Pr in
Ia : este p ozitia din care lncep si se linalizeaz a miscari!e m andibul are

la r e aliz a re a Iunctiilor principale ale sisternului stom atognat. R elati a
centr ica are 0 deosebita im por tanta in p rotetica dentar a se rv ind C::J
m ij 1oc de determ in are a poz i ti ei de oc1uzie centr ica a m andi bulei in
resta ur a r ile p ro te tic e ale. arcadelor dent are.
Ocluzia ceniricii. Daca r el ati a centrica se reier a num ai la r ap or-
tul dintr e m andibula si rnaxila, indiferent de starea arcadelor dent a-
re, p az ilia de oel uz ie centrica este 0 p ozitie de contact m ulti p I u inter·
dentar m axim dintre arc adele dent are ce r a r e or icoincide cu intercu-
spidarea maxima. Pentru r e aliz .a r e a acestui contact mandibula se de -
p l aseaz a din p ozi ti a de r el a jie centr ica anterior, m i scind in aceasta
d ir e cti e condilii articular icu O ,1~ 1,5 m m p oz.itionlndu-i l a baz a pan-
tei tubercul ilor art icul ar i. A sH e! de p oz ijion are a m andibul ei f ata de
rnaxila este m a ni fest aL a prin conlr a ct a re a bil ater ala, un i f or rn a si si-
m etr ica a m usch ilor r i d icato r i, ee totodata cr eeaza eond itil favor a hi -
Ie pentru efeetuarea actului de degluti]ie. Pr in urrnare, p eritru ocluz ia
centr ic a stnt car a ct er i st ic e p atru sernne: dentar, articular, m uscular :;-i
fa ri ngogJ a n d Ll Iar. D eci ocluzi a cen tri c a , fi ind s t atica, poate f d ef i n i-
U i ea un r ap ort dintr e arcadele dent are in p lan sagital, transversal si
vertical, cind rnandibula ocup a 0 p oz .itie c en tric a f a t a de baza cr aniu-
1ui ~i maxi! a . A ceasta asi gur a pozitionarea anterioara a can d il ilor ar-
ticul ari in fosele articul are, 1a baz a p a ntei tuber cul ilor arti cul ar i $i
un contact m axim inter dentar, m ani lestat de contr acti a bil ater al a ,
uniiorrna - , ? i sim etr ica a m uschilor r idicator i ce coincide cu rniscarea
de deg lutitie.
i
A ceste deter
deoarece sem ne p ot fi lora p rirnplica
m inarea e ci ate "in c 1 inarea
utiliz le a cudif eranu m iternetode
ilelor d icultat),
supli
ment are (tom ogr a fia articul atiei tem p orom andibul are, electrorniogr a"
32

l ia rn us ch il or etc.): Prin urrnare, p r a ct ic avern nevoie de sernne care ar

putea fi user depistate in tirnp ul exarnenului clinic l a n iv elu l arcade-
lor dentate. A ceste sernne sin t v a ri ate In dep enederita de r apoartele
dintre area d ele dent are. .'
Pentr u r ap oartele Iiz iolcgice dintr e area dele dentare sint com une
urm din]i
doi atoareleantagonisti,
sernne de afar adee centrica:
ocluzi 1) Iiecar inferiori
incisivii centrali e d inte contacteaza cu
- , ? i ultirnii rno-
lari superiori, care au numai cite, un dinte antagonist; 2) linia medi ..
ana a Ietei se gaseste intr-un p lan cu !linia interincisivala dintre incisi-
vi i centr al i superior! ; ; i cei inferior:i; 3) pr irnul m olar superior contac-
teaza ell p rirnul ~i al doilea m olariinferiori 1n asa m od ca p e p rim ul
il acop er a ap r oxirnativ ell 2/3, p e al doilea cu 1/2, i r cuspf d ul r ne zio -
vestibular este situat in Iisur a dintr ecuspizii meziovestibulari ;>i cent-
rovestibulari ai prirnului molar inferior; 4) arcada dentar a superioa-
f a este rnai m are si 0 acop er a p e cea infercar a. A lte sernne ale oc1u-
ziei centrice sint p articulare In dep eridenta de varietatea de rap ort din-
tre arcadele dent are. ·Tn caz de r ap ort p atologic dintr e arcadele den-
tare lipsesc unul sau m ai m u1te din semnele indicate si sint depista-
te diverse r apoarte de contact inter dentar, sau absenta lui in anumi-
te segm ente anterloara.
Ocluzia ale ar cadelorOcluzia
dentare.anter ioar a se car a cte r i ze az a pr in pro-
pulsia rnan dibulei si contactul inter dentar a1 dintilor frontali. In a~:J
pozi]ie a mandibulei uneori p oate lip si contactul dintre dinti. in zone-
Ie iater aie ale arcadelor dentare. Prin urm are, intercusp idarea m axim a
a a rc ad sl or dentare va lip si, condilii articul ari ai m andibulei vor fi
deplasa]i anterior si se vo r situa undeva p e p anta tuber culului articu-
l a r , iar m usch ii mobilizatori nu se vor gasi lntr-o stare de contr actie
m axim a si echilibr ata.
Ocluz'ia p oste rio ara . A ce asta varictate de ocluzie aparc in c az de
dep lasare a mandibulei In di r ectia p osterioara, Iap t p osibil nurnai
d ato rits ap licar ii unei forte, de exernp lu, in rnom entul deterrninarii
ocluziei centr ice cind rnedicul ap asa p e rnentonier in directie d is t a la .
M andibula Iiind deplasata distal, arcada dentar a inferioara va con-
taeta cu cea sup er ioara nurnai in zonele l ater ale, iar condilii articulari
vor ocupa in iosele articular e 0 poz i ti e d is ta li z ata.
O cIu zia la te rala , OcIuzia later ala poate Ii din stlng a sau di n
dreap ta, in dependents de direetia deplasarii mandibulei. L a 0 l ater o-
propulsie rnandibul ar a 1 8 stinga, in aceasta zona a arcadelor denta-
re , contactul dintre dinti dep inde de gradul dep lasarfi, p e cind di n
partes dreapta el va lipsi sau se va crea in citeva puncte- si invers.
Totodata se va observa 0 asimetr ie a liniei dintr e incisivii centr ali su-
p eriori 9 i eei inferiori, Iar condiJii articular! vor avea diler ita p oz iti-
in Iosels articular e in dependents de directia dep l asarii m andibulei,
1.7.2. Relatii de postura
In stare de rep aus, d atorita unei rel ax ar i rnuscul ar e echilibr ate si

sub inlluenta gr avitatii, m andibula se dep laseaz a in jos op rirrdu-se la
o anumita distants f a ta de m axil a . A sernenea r el a x are m uscul ar ii est-
3 Co ma ndn 93
33

consi der a ta dr ep t 0 reI axare reI ati v a , deoarece m usch ii i~i P astr eazs
tonusul functional necesar p entru m entiner ea rnandibulei in aceasta
p ozitie, A cest fenom en de p oz.ijionar e a rnandibulei a fost ap r eci a t ell
p oz itia de rep aus fiziologic r el a tiv sau de p ostur a a m andibulei. In
asa r el atii m andibulocr aniene lntre arcadele dentare exista un spa]iu
de inocluzie num it sp atiul de inocluzie fiziologic care este individual
~i vari az a de la 1-6 mm, jar In medi u constitute 2-3 rnrn. Prin ur
m are, p rin r el atia de p ostur a subtntelegern starea de schilibru dinlre
m usc hii rid ica to ri si eoborH ori ai rriandibulei dod ei se gasesc intr-o
stare de r el axare Iiziologica rel ativa, care se evidentiaza l a nivelul
arcadelor dentare p rintr-un sp atiu de inocluzie individualiz at, e g a l
in m ediu ell 2-3 mrn.
V . B urlui (19 89 ) deterrnina aceasta p ozitionare a m andibulei ca
«.. sum a r ap oartelor m andibulocr aniene at u nci, clnd rriandibula se
ail a In p ozitie p ostur ala fap de cr a niu sub efectul echilibr ului tonic
al m uscul aturii m andueatoare antigr aviiic» . D aca relatia de posture,
Ii ind individu aliz ata, este consider at a drept 0 pozi tie constants a
rnandibulei, care du p a T hom son s e s ta bile ste in mediu I a trei Iuni
d up a nastere, atunci spatiul intero cl u z a1 fiziologie p e p areursu! vie,
tila i este sup us d i le r itor m od ificar i. I n unele caz ur i, ca , de exernplu,

prezenta abr aziei dentare patologice, forma decornpensata, spati-
ul interocl uz al fizl ologie creste, i r I a in terven [ii e protetice inco
r ecte p oate fi m icsorat.
D in p unct de vedere fiziologic relatia de p ostur a este consider ata
fav or a b il a am p entru m uschii m ob iliz atori ai si sternul ui stom atognat,
cft si p eritru p arodontul dintilor. In p rim u! caz, rnuschii dup a r eali-
z area uriei Iunctii p rin ccntr actie tree intr-o st are de rep a us r elativ,
resta bil ind u-si for te l e, lila 1 d oile a caz, d a to r ia cr ea r ii sp ati ul ui in-
terocluz al p ar odontul nu suporta permanent pr esiuni mari, care ar Ii
p entru el daunatoare. D eci as a p ozitionare a m andibulei p oate fi CO[1'
s i del' a ta dr ep t un m eea nism b iologi c d e p r otectie a p a r odontului.
In af ar a de sp atiul de inocluzie fiziologie m ai exista sp atiu libel'
pentru f unctia foneti c a a si stem ul ui stem atogriat, care este individu-
al ca si sp atiul de inocluzie fiziologic si marimea lui va varia in fa"
p ort de caracter ul ioriatiei. M axim al el se va manifesta la p ro nu nta -
rea vocalei [a], iar m inim al -Ia p ronuntarea consoanei [5 ]), N u exi-
sU i vreo independents a mar irnii acestui sp ajiu de varietatea de [3-
p oarte norm ale dintr e arcadele d ent are (ocl uzie}, insa p e p arcursul
vietii el p oate fi supus diferitelor modificar i, b a chi ar ~i p e par cur-
sul zilei, in dependents de starea sisternului nervos.
Conform conceptlei moderne rel ati a m andibulocr ani ana de p o s t u -
ra este r ealiz ata de elernente p asive si active ale sisternului stom a,
tognat.
. E lem entele p a sive sint p rezentate de actiunea sp ecifics a com ple-
xului m uschi-tendon, articul at!e ternp orom andibulara si a presiunii
negative din cavitatea bucala ce ap ar e l a dep lasarea m andibulei in
jos, Pr irnele doua clemente In starea de r ep aus fiziologk relativ ~i
ec h il ibr a t, d a to ritil p articul aritatjl o r d estru ctu r a , p oseds insusir i el i!'
stice ca 9 i or ice corp f izic eu asa car acteristici. A ceste insusiri se m ao
34

ni f esta p rin contr <lear area greuta tii maodibulei ';;1 pozi tionarea ei in
anurnite relatii cr aniene. L a amplificar ea acestui fenom en participa
~i p resiunea neg ativa din cavit atea bucala, care ap are l a dep l asarea in
jos a rnandibulei Im p reuna cu Iirnba dod buzele i~i p astr eaz a contac-
t ul, ia r tntre fata dorsals a lim bii si bolt a p al atina ap are un sp a ti u cu
vid (spatiul Deriders}.

Acliunea fizica a acestor elernente pasive este completata ~i asigu-
rata ~i de elem ente active p rezentate de tonalitatea com p lexului m us-
cular al fntreguiui sistern stom atognat ~i,in p rim ul rind, a m u sc hilo r
m obilizatori si a regiunii p eri articulare. Pr in urrriar e, sub iniluenta
motorie a S 1 sternul ui de inerva tie, multitudinea fibrelor m useu] are a
fie ca ru i rn us ch i p e rind, In r ap ort de nurnar u l m o to ne ur on il or , p arti-
cipa I a r ea liz ar ea tonusul ui m uscul ar . Acest fen o men fizio lo gic, cind
unele grup e de fibre rnuscul are slot active p rin p astr area ton us u l ui,
ia r allele sint In stare de reI axar e, excl ud e obose al a si totodata asi-
gura lntr egii m ase rnuscular e un p erm anent tonus. In acel asi tim p
relatia de p ostur a va fi asigur ata de tonusul m uscular num ai la a
relaxare echilibr ata a tuturor rnusch ilor sistern ul u i storn atognat.
L a 0 tntinder e a m uschilor ce dep aseste lungim ea Iiziologica a fib-
relor m uscuiar e, reflector si in m od br usc cr e ste tonusul m uscular ~tlt
til statica, cit si in din amica. Acest fenomen, cunoscut ca reflex mio-
latic, fi ind p rovocat p r in ap l icarea d iferitelor disp ozitive (ap ar a te 0[-
todontice, gutiere, p roteze dentare) care m ajoreaz a dim ensiunea ver-
ticala de ocluzie, este utilizat la necesitatea r estructur arli Iunctiei
rnusculare. Pe p arcurs, d atorita intinderii fibrelor m usculare, tonu-
sui m uscular ridicat trep t at va scadea asigurind In final 0 m ajor are
a lu ng im ii fizio io gice a m u schi I or9 i reali z area noi I or rela tii mao-
d ib u lo c r a n ie n e.
La deterrninarea rel atiei de postur a se r ecomanda p acientului sa
Sf relaxeze lasind ca m andibul a, sub influenta gr avitatii, sa ocup e p o-
z it ia n ec es ar a r a t a de rnaxila. A 9 a p oz itionare a rnandibulei poate fi
condi [ionata ,;;i p rj n ap licarea testelor f unctionale. Pentru aceasta
W ild a pr op us testul Ionetic prin pronuntarea cuvintelor ce ccntin Io-
nema «a», Silver m ann - «5», R obinson - [f] (m am a, casa, scare,
s us, fo n) , sau numar atoarea de la 60 la 70. S-a const atat ca I a ap li-
carea aeestor teste Ionetiee se asigur a 0 pozitionare a m andibulei in
relatie de postur a. Asa relatii rnandibulocr aniene p ot Ii dobindite 9i
p rin utiliz area testului functions 1 al actului de degl utitie. P acientul ui
i se p ro pu ne s a efectueze actul de deglutitie d up a ce m andi b ul a re-
flector ocupa p ozitia de postur a, cind spatiu d e in oclu zie in mediu
este egal cu 2-3 rnrn.
Insa p r actic verifiearea p recise a valorii sp ati ului de inocl uzie in
r elatiile m andibulare de p ostur a individuals se efectueaz a p rin rna-
surari, C ea m ai sim p l a m etoda este deterrninar ea dim ensiunii verti-
cale de p ostur a si a dim ensiunii vertieale de ocluz ie centrica. Pentru
aceasta initi al, ell un creion eh im ic, p e treim eainferioar a a fetei In
z on a p ro le cta r i i liniei m edi ane se noteaz a doua p uncte: unul subna-
zal, iar altul p e p roerninenta m enlonului. Prop unindu-i p a cientului sa
3* 3 .5

se r e l axeze .'iii ap licind unul d in testele fu nc tio ria le c ar a cteristice pen-

tru sp atiul m inim de vorbir e, p oz itionarn m andibula in r elatie de p o-
stur a, Masmind cu 0 r ig l a, cornp as sau alt dispozitiv distanta dintre
punctele notate, apr eciem dim ensiunea verticals de postur a. D up a
aceasta i se p rop une p aci entului sa inchida gu r a In oel uzi a centrica
~i 1a fel deterrninam dim ensiunea vertical a in asa p ozijionare a man-
dibulei, Dilerenta dintr e aceste doua dirnensiuni constituie m arirnea
sp atiului de inociuzie in relajiile m andibul ar e de p ostur a , care se m al
nurneste ?i sp ajiu! inter ocluz al,
1.7.3. R_apoarte dintre arcadele

dentate norrna le ~i patologice
R aport ul dintr e area dele dent are in ocluzi a centr ica (s a u obi snui
H i) se nurneste tip de oc1uzie inter deritar a. T oate tipur ile de ocluzi-
in terdentar a, desi au p a rticul a rita tile indivi d1 1 ale, cond it! on a 1 se im part
in doua gru puri: fiz io log ic e si p atologice.
D in cele fizioiogice (norm ale) I ac parte acele r apoarte de ocluzie
dintre arcadele dentar e care asignr3 la m axim um realizarea iunctiilor
principale ale sisternului stornatognat - ,? i asp ectul liz ionom ic. D in ra-
p oartel e de eel 11Z i e fa c p arte: oel uz ia o rtogn ata, drea pta (cap-l a-ca p),
prognaUa fiziologid (p rotr uz.ie iiz.iologica bim axil ar a, sau ocluzia
hiprognata ) , ocluz i a opistognata (r etr uz ie fiziologica bim axil ar a )
(fig. 17). Raportul ocluz a l dintre arcadele dentare care maniresta de -
regliiri de Iunctii ale sistem ului stornatognat si fizionom ice duce la
instal area ocluziilor patologice (anorm ale). D in ele fae parte: p rcg-
natia (ocluzia dist ala ), p rogenia (ocluzia m ez ial a sau inver sa), 0-
cluz ia adi nca, deschisa, incrucisata (fig. 18).
c
Fig. 17. Ttpurile de ocluz ie Iizjologica: a - ocluzie ortognata, b --
ocluzie cap-Ia-cap; c- ocluzie bipr ogriata; d - ccluzte oplstognata
d e
Fig. 18. Tipurile de vocluzie patologica: a-prognatie; b-progenie; c-oclu·
zie dcschisa: d - ocluzje adinca; e - ocluzie mcructsats
36

O c1uzia ortognata. D eterm inlnd rap oarteJe dintre arcadele den-

tare ca 0 rel atie statics in ocluz ia centr icji, t r e bu ie s a ne conducem
de toate sernnele car acter istice p entru aceste rel atii interrnaxilare. T ot-
odaUi Ia aprecierea unor semne tn conditii clinice, cum ar fi : poz.itia
corrdililor a r licul ar i aim an d ibul ei in ca vif.atea a rticul ar a , s larea de
contr actie bilater ala uniforrna si sirnetr ica a muschilor mobiliz.atori
car acteri sti ce pentr u ocl L1Z!.1 centri ca, m edicu I in H I neste d ificulta ti '? i
chiar im p osi bi lib tea de a ex am i na aceste r epere f a r a a folosi a par a-
te ~i m etod e sp eci a Ie. D e aceea in cond i ti id e cl in ic a m ed ic u I tre bu ie
sa se conduca de sernne, care usor p ot fi depist ate. D in aceste sern ne
Iac p arte sem nele anatom ice ale ocluziel dintre arcadele dent are In
totalitate, sau a unor segm ents in p arte, care user p ot fi observate in
limp ul ex a m en u! ui rnedi ca I. T 11 C azul oel uzi ei centrice trebu ie s a fi-:
supus ex a m en u Iui r a portu I d intre arcadel e dent are In pl a n ve rtic al,
transversa I ~i s a gil a 1 . Astrel se constata sernnel e an atom ice ca I' acte-
ristice pentru ar cadele dent are in intregirne, peritru dintii din ZOI1/
frontalil ~i pentru dintf din zonele l ater ale,
a) Sem nele de ocluz ie centr ic a ca r a cle r is tic e pentru toti dintii.
Propunind p acienlulul sa inchtda c av it a le a bucala, in ocluz ia centri-
a pJ i carea d if eriteJ or probe determ j n am car a cter ul co n tactul u i
c a prin Iiecare
dintre d i nte, P entru ocl uzi a ortogna Ii'!, c a ;;1 p entru eel el a H e
tip uri de ocluz ii fi z i 0 1 ogice, este car acteri stic r a p ort ul cine! fiecare
dinte este in contact el l d oi d inti antagonisti - ce! p ri nci p al si eel
secundar (sup Ii mentar ) .
F iecare dinte din arcada dentar a sup er ioar a vine .in contact cu
omogenul din arcada dent ar a in lerioar a $i sup lim entar cu ee l situat
d is ta 1 , ir iiecar e d inte din a read a dent ar a in ferioar a vine in contac;
cu eel om ogen de p e arcada dent ar a sup er ioar a ;;i sup lim en tar cu eel
situat rriedi an. E xcep tie f'ac nurn ai incisivii centr a li inferior i si m ol a-
rii de m inte de p e m axil a, care contacteaz a nurnai ell dintele antago-
n is t o m og en .
b) Sernnele de ocluzie earaderistiee pentru dintii Irontali. L a exa-
a
m e n u l d in ti] o r d in zona fr o nta 1 se va observa ca Iini a medi ana a f etei
coincide eu linia dintre incisivii centr ali ai rriaxilei si m andibulei. A sa
siluatie creeaz a un ansarnhlu fiz ionornic sirnetr ic. A l doilea cr i ter iu im -
p ortant este c a dintii front ali sup eriori aeoper a f ata vestibul ar a a din-
Iller inferiori p ina l a 0 treim e din dim ensiunile lor vertieale, ceea ce
se egaleaz a ell 2-3 m ill. D ator ita acestui fa p t reI a ti a interdentar a
data sau tip ul de oc1uzie a m ai prim it denum irea de sup r aocluzie
(suer aacop erire) norm als. T n as a p ozitie partile i ncisiva Ie a Ie inti-
sivilor infer iori vin In contact cu tuberculii p alatinali ai dintilor
lron ta ll superiori.
c) Sernnele de ocluzie centrica car acteristice p entru dintii l aterali
tn p lan sagital. L a exam enul dintilor din zonele later ale in sens sa
gital observant 0 m ani fest are de angren are di n tre cusplzii vesti b ul ari
ai dintilor sup erior i sl cuspizii vestibulari ai dintilor infer iori in a~A
m o d incit iiecar e cusp id al dintilor sup erior! se incadr eaz a intre doi
cusp izi inferiori creind astlel o intercusp idar e m axim a in acest p lan.
C a rep er A ngle a prop us r ap ortul tn acest sens dinlr e prim ii m olari.
37

afirrnind c a In conditii norm ale cusp idul m ez ioveslibul ar al prirnu-

lui m olar sup erior este situat intr ecuspiz.ii meziovsi centrovestibular
a1 p rirnulul m olar inferior. A cest r a p ort a m ai fost num it r ap ort n e -
utru sau cheia ocluziei ~i a fast p rop us de autor drep t criteriu 10 cla-
sificarea anom aliilor de ocluzie, In sitrsit, distalizarea dintilor sup e-
riori m aniiestata de volum ul m ai m are a1 incisivilor sup eriori decit 81
celor inferiori d u ce la aceea, c a su p r a !etele dista Ie al e ultimilor dinti
de p e rriaxila ~i m andibula se gasesc in acel asi p lan.
d) Sernnele de ocluzie centr ica car acteristice p entru dinjii late.
r ali In p lan transversal. E x arninind rap ortul inter dentar in aceste zo.
ne a le a rc ad elo r dent ar e in p la n tr an sv er sa l, observarn ca pentru acest
ti p de oel uzie este caracteristic ra p ortul, cind eus p iz iivestibul ari a i din-
til o r su pe rio r i ii acop er a p e cusp izii om ogenilor de p e m andibula, obli-
gind -ca cusp izii vestibular! ai dinjilor later ali inferiori s a contacteze
eu santul intercusp idian m eziodistal al areadei dentare sup ericare.
I n as a p ozi tie cusp izi i lingu ali ai d intilor later al i inferiori ii acoper i
p e cusp izii dinjilor antagonisti sup eriori, care sint situa]i In santul in -
tercusp idian m ez.iodistal al arcadei dentate inferioare. A sa intercus-
p idare a arcadelor dentare se m al l am ur este si p rin Iap tul c a arcade
dentar a superioar a este mai m are dedt cea infer ioar a dator ita fneli-
nihil coroanelor din tiler sup eriori sp re vestib ular , ir a celor inferi-
ori sp r e or a 1 . A stfel de angrenare intercusp idiana p er m ite cr e.area
u nu i con tact maximal intre sup r aietele ocluz.ale ale dintilor.
O cluzi a dreapta (cap -Ia-cap ). Acest tip de ocluzie se deosebes-
te de cea ortognata nurnai p rin contactul dintre dintii din zona Iron-
tala dup a tip ul cap -l a-cap , adica un r ap ort ocluz al de m ar gina incisi-
va la I a m argine incisiv a I a . A ~ a r ap ort dintr e arcadele dentare are 0
fr e cventa m ult m al midi dedt ocIuzia ortognata (p ina 1.1 20% din p o-
p ul atie ). In cazur il e cind dinti i front ali inferiori n u slot acop eriti. d.c
cei sup eriori, m iscar ile rriandibular e nu sint blocate .;;i ea are p osibi-
Iitate f a r a obstacole s a se dep laseze In sens sagital ~i transversal.
A s a dep l asari in tim p ul actului de rnasticatie creeaz a un stereotip de
rrrasticatie Irecator, care duce Is. 0 abr aziune r a p ida a cusp izilor din-
[ilor l ater ali mai evidenta decit 1 2 1 ocluz ia ortognata.
Ocluzia blprognata (protruzia Iiziologica him axil 3 ra sau prog-
nati a Iiz iolog ica}. A cest tip de ocluzie Iiziologica este insotita de ace-
leasi sem ne m orfologice (anatornice) , Ia nivelul arcadelor dentate ca
~i o clu zia o rto gn ata, ell d ile r en ta di la ocluz ia bipr ognata avem 0 in ·
c1inare vestlbul ara a dintilor im p reuna cu ap ofizele alveol are atit a
celor de p e m axil a, cit :;;i a celor de p e rnandibula (p rotruzie birnaxi-
l ar a}. A sa r ap ort dintre arcadele dent are m ai fr e cvent .se intilneste Ia
popoarele din Africa.
O cluzla op istog nara (retnJZie fiz iologica bim axi lar a ), L a exa-
m en ul area delor dent are, in ocl u zi a ceritr ica, observam acel asi ra-
port si aceleasi sernne ca ~i 1,1 o cluz.i a ortognata cu diferenf a di din-
P i din zona frontaia 1,,1 arnbele m axilare, tm preuna ell ap ofizele al-
veolare, au 0 inclinare usoar a 111 direcjie or ala. A -,?a var ietate de ra-
p ort dintre areadele dentare esto consider ata ca norm als si se intil-
neste m ult m ai r ar decit cele p recedente. '
,3 8

O cluziile patologice .. P rezentind urn r aport de angrenare anorm a-

ta dintre arcadele dentar e, aceste deregI ar i p atologice all m ai fost
denurnite anom alii de ocluzie s au disgnatii. P r in urm are, ~i te r m e nu l
anornalie, prin care tntelegern 0 abatere de l a norm a, ca si disgnatie,
delineate 0 abatere m or Iologica de r a p ort dintre arcadele dentare.
0
delorPrognati
de nt a rea p(ocl
entruuzi acest
a distala).
ti p de Sern nelee seancaatom
oel uz.i r a c teice Ia za ivelu
ri z ea p ri n tr1 -oarea-
d i-
scordants de r aport dintre arcadele dent are in plan sagital. In prirnul
rind, avem 0 dereglare a raportului dintr e p rim ii rnolari ai maxilei
si mandibulei. Dator ita poz itiei distale a prim ul ui m ol ar inferior. cu -
spidul meziovestibular a l p ri rn ul ui m olar sup erior nu este situ at in-
tre c us piz ii m ez io- $i centr ovestibul ar ai primului m olar inferior, dar
esle denlasat anterior, deci prim ul m olar inferior va fi dep lasat distal
ee l putln cu un cusp id. Prin urmare, ca regula, cuspidul rneziovestibu-
lar al p r irn ului m olar sup er ior este situ at in tre cuspi d ul vestibul a r a I
prernolarul ui doi $i cuspidul meziovestibul ar al p rim ulu i mol ar infe-
rior, adica cheia ocluz iei este dereg lata. Asa stare creeaz a irnpresia
de protruz ie a m axil ei si desi gur c a d uceI a deregl ar i de r aport si in
zona dintilor frontali. eel m ai frecvent lntilnite sint doua tipuri de r a-
port al dintilor fr ontali: 1) protruzia frontalilor sup er
maxi I ar ul ui in d irecti a a nter icar a $ 1 ingustarea in pi a iori,
n t r aalungirea
n sv e rs al ,
datorita carui f apt intre dintii frontali apareun spatiu de inocluzic
in p la n s ag ita I, f a1pt ce d uce 1a e xt ru zi a dintilor fronta Ii in feriori $i de -
nivelarea planului de ocluzie; 2) retruz ia frontalilor super io r i.si, C,1
regul a, prezenta contactul ui di ntre s upr afetel e pal ati n ale a le di n tiler
Irontali super io r i eu supr afetele vestib ul are ale celor inferiori - ~ i QT8.-
dul divers de acoperire a dintilor inferiori de catre cei sup er ior i. Prin
urrn are, prognati a poate asoci a ~ i eu alte anom ali i de oel uzie (oel u-
zie adinca, deschisa etc.).
Progenia [o c luz ia m eziala ). Ex arnerrul clinic ne da p osibilitate
s a observarn la nivelul arcadelor dentare sernne inverse ocluziei dis-
tale. P en tru acea sta p atologie este car acter ishea depl asarea anted-
oara a m andibulei ~i ca rezultat instal area unui r aport ocluzal inver-
sat ell absenta sa u prezenta unui sp atiu de inocluz ie in plan sagit al,
in zona dintllor frontali si m ezializarea rap oartelor ocluz ale in zone-
le later ale, Cuspiz ii m eziovestibulari ai prim ilor mol ari super io r i vo r
Ii situ ati dista 1 deeuspizi i m ez io- ~ i centrovestibul ar i a i p r im il or m ol a ri
inleriori. G r adul de pronuntare a acestor deregl a r iva fi in r ap o r t de
gradul dep lasarii m andibulei In sens anterior. A sa raport de ocluz ie
a primit denum irea de progenie adevar ata.
r n caz de 0 angren are i nversa a d inti Ior front a Ii. el l D astr a rea r a-
portului norm al dintre pr imii mol ar i superiori 9i eei inler ior i, vo m
avea 0 p rogenie falsa.
A cest tip de o c l u z ie 1 < 1 I e l poate fi asociat ell a l t e v ar ictati de oclu-
zi i p atologice.
Ocluz ia deschisa, Aceas ta p a tologie a r a portu J Ll i oc Iu za 1 din Ire
arcadele dent are se maniiesta p r i ntr-o abatere de la raportul unui
grup de dinti antagonist! in plan vertical si se car acter izeazs p rin p re-
zenta unui spatiu m al m are sau m al rnic de inoclusie vertical 11.Gr adul
39

de intindere a sp atiului de inocluz ie care p oate cup rinde nu num a

dintii Irontali, dar si unii dintre dintii later ali, pastrtndu-se contactui
in unele cazuri doar Intre ultirnele perechi de antagonisti, ne indici
gravitatea anom aliei. M arim ea spattului d e in oc lu zie in plan veru-
cal care p oate a] unge p in a Ia 9-10 m m 9 1 m ai m ult de asem enea de-
nota gradul de gravitate

Ie poateevidentia un r ap aortacestei
norm alanom alii. E xam enul zonelor latera-
dintre primii rnolar i, sau div erse
dereglari. P rin urm are, aceasta patologie, se p oate asocia si eu alte
anornalii de .ocl uzie (p rognati a, p r ogenl a etc.).
Ocluzia adinca. L a exam enul clinic se observa 0 supr aocluzie
irontala accentuata, care dup a gradul de p ronuntar e p oate f i coris ide -
rata ca 0 su p r a oe l uzie adinca sa u tots I a . Dad d inti! frontali superi-
or i ii acoper a p e cei inieriori rnai m ult de 0 tr eim e din dirnensiunile
lor verticale, iar rnarginile lor incisivale vin in con tact cu tub erculii in ·
ei sivilor sup eriori, es t e vorb a de 0 sup r aoc! uz i e a dines care n u estc
socotita ca patologie, fnsa este acea stare, dnd usor poa te trece in . p a -
tologie. D aca dintii frontali sup eriori ii acop er a p e cei inler iori m a l
m ult de 1/3siJupina laIinia coletului, iar marginile incisivale a le
frontalilor inier iori aluneca p e l1nga tuberculii dintilor superiori
fron tali, instalin d u-se In zona coletul ui sa u p e rnucoasa pa 1atului
d ur , avern 0 s up r a oe l u z.ie total a . A ceasta form a ce duce Ia tr a urna-
tiz area Irecventa a m ucoasei gingivale p r o voaca dezvolt area proce-
selor inn am atoare ale m ucoasei. E xa m en ul zonelor 1ater a Ie a le ur-
cadelor dentare va scoa te 1a ivea 1.3 sa u un r a port norm a J di n lre p ri
m ii m ol ari, sau diferite dereg lsr i. Prin urrnare, ,;;i aceasta ocluzie
patologica poale s a asociezc eu alte anom alii de ocluzie (p r o gn a -
tia etc.).
O cluzia incrscis ata. Pentru aceasta a n 0 1 1 1 a Iie de ocluzie esle
caracteristic 0 deregl ar e a ra p ortul ui d inlr e arcadel e dentare in p l a n
t r a n sv e rs a I. In zonele later ale observarn angr enar i inverse un i- sau
bilater ale, In dep endents de gradul acestei dereglari si de tabloul eli
rue, vor fi observate diferite angrenar i inverse, chiar dod cuspizii
or ali ai dintilor l ater ali inferiori se gasesc in afara cusp izrlor vestibu-
J ar isuperiori. In Cl 9Cl tip de ocluz e p ot Ii observate
i angrenar i inver-
se '< ;> n1 zona unor dinti din zona Irontala cu dep lasarca liniei m edia-
ne dintre incisivii centrali sup eriori :;;1cel inferiori.
1.8. B lom ecan ita rnaudibulei
Biornecanica este stiinta care stud i'a z.a m is car il e ornului :;;i a · an i'
rnalelor din p u nct de vedere al legilor m ecanice. L uind in considera-
tie c a m a ndib ul a esle un organ m obil si p a rtici p a activ 1a rea liz ares
iunctiilor de baz a ale sisternului stcm a to gn at (rnasticatie, Ionajie,
d e g l u ti tie etc.), stu d i er e a m isca ri lor ei p rezi rita un inter es n u nurnar
teor etic, dar : ; ; i p r adic. St u d i ere a IIIi$caril or m andibuiei In conditii dt
norma ne d a posibilit at e sa acurnularn cunostinte privind car acterul
acestor rniscar! in dep end en I-a de d i rcc]i e. C unoscind Iegila tile ce stall
ia baza m iscar ilor rnandibulei, noi ie vom p utea diierentia p e cele
anormaJe, s a studiern intluenta lor asup r a articulatiei tem p or ornand!
b ul are, rnusch iIor, p a r odontul ui din tilor etc. U I teri or aceste cunostin-
40

(e p ot fi p use la b az a constr uir ii ap arateior ce imita rniscar ile m andi-

bulei (sirnul atoare) cum ar fi oel uzor ul si articu I a tor ul, care slot de
neinlocui t I a e f ectuarea I ucr arilor p r otetice.
L a realiz area di ler itelor f unctii sub ac]i unea m uschilor rnobi liz a .
tori, rnandibul a va solicita depl asari In diverse dir ectii, in dependents
de iunctie. E . C osta in r ap ort de cele doua r el a tii fundam entale m an-
dibulocr aniene, de rep aus fiziologic rel ativ (p ostur a) si de ocluz ie,
grup eaz a miscarile rnandibul are tn doua categorii: 1) miscar i care
lncep -, ? i revin in pozitia de ocluzie centr iea, car acter istice p entr u
f azele actul u i de m a shea tie; 2) m iscari care incep ;;i revi n In p o-
zitia de repaus fi z io l ogic rei a tiv (post ur a), ca r acter istice pentru alle
funetii (Ionatta ;;1 a.).
Mi~cari1e mandibulei ce incep din ocluzia centrica au loe in tr ei
directii conform celor trei plan u r i: vertical, sagital, tr ansvers a 1 9i in
10 sensur i: 1) coborire :;;i r idicare; 2) pr opulsie si r evenir e; 3) retr u-
zit': 9 i r even ir e; 4) miscar e I ater a Hi sp r e drea p ta 9i reven ire; 5) mi 9C3"
F e Iater alasp re 'stinga si revcnire.
L a m iscarile ce tncep din p ozitia m andibulei de re pa us liz .iolo glc
rela tiv s e mal ad auga rniscarea de r idicare $1 revenire in poz.iti a ini-
jfalit '
Insa luind in consider atie p a r ticu l ar itatile de str uctura al e arti-
culatiei temporom and ibul are, ar cadelor dentare -, ? i Ii g arnentelor extr a-
capsulsre, rniscarile mandibulare nu nurnai di stnt limitate, dar lac
im posibil :;;[.r e aliz area m iscar ilor p ure in or ice directie. A ceast a ca si
c ar ac te r u l f unctiilor sistern u lui stam atogriat obliga m an di b ul anum a:
la real iz area mlscar ilor complexe sau combinate in cele m a i m u ltip le
v ari an te (prop ulsie si coborire, prop u Isle, cobor ir e 9i 1ater a l itate etc.) .
D up a E . C osta, toate m iscar ile rnandibul ar e p ot fi grup ate in:
1) m iscari ell sau Uhi'i contact inter dent ar : 2 ) I un ct io ri al e, care pot [i
stereoti p ice si vol un tare; 3 ) sirnetrice sa u a sim etric e 4) red use, extr e-
me sau fort ate.
Mi,~carile cu contact inter den tar p ot fi v ar i ate, in de p e nd en pi de
caracter ul rap oartelor dintre m andibul a - ,? i m axi I il, p recurn si am p li-
tuda miscarilor. Mi:;;drile mandibulei f i'ir 8 c on ta ct interdentar l a Ie l
Slot multi pIe in r aport de lunette $1 se n u rnesc p ozit i i sa u rei a ti i li-
here ale m andibulei f a t a de m axila.
Pentr u miscar ile fun citon ale ste reo tip ic e este ca r acteristica ampli-
tudinea lor redusa in r a port de p a rticul arita tile Iunctionale i0 d ivid u a "
ie. ce 5- au cr e at p e p arcursul vieti 1 . Mi.;;carile vo l untar e I a rei p ot f i
reduse, ins,a in deperrdenta de necesitatea Iunctiona I < ' i p ot depasi C Ll
rnult p e c ele ste re otip ic e. Dad m is carile v olu nta re sint efectuate fara
efort $i rru le depasesc pe cele iunctiona Ie, ele sint caracter iz ate ca mis-
did extreme, pe cind efectuar ea miscar ilor voluntar e ce necesita 0 lor-
til. m uscul ar a deosebits stnt socotite ca m i scar] fort ate.
in r aport cu linia m edi ana a Ietei m iscar ile m and ibu lei pot fi si -
metrice $i asim etrice, T eate miscatile m andibulare In p lan vertical $i
sagital fi:ira deviere de l a linia m edians a Ietei stnt socotite m iscarl
sim etrice, p e clnd cele cu deviere de la aceste planuri, ca s i cele
de later a I itate, sin! misca ri asirnetrice.
41

I nsa privind m and ibul a ca 0 p frgi e de gr ad ul 11 I cu p unctul J~

sp rijin in articul atia ternpor om andibul ar a m iscarile ei tipice pot Ii
gru P a te in: I) rni scar i de rot a tie In j urul axu 1ui tr ansversa I care tre-
ee p rin eei doi condili articular! ai m andibulei; 2) m iscar i d e p rop ul-
si e ; 3) m iscari de r otati e in j urul axul ui tr a nsversal a condi 1ilo r a r t i -
cul ari, ee se combine cu 0 miscar e de propulsie.
D in m ultitudinea rniscar ilor m andibulare ceJe m ai irnportante SIll!
m iscarile efectuate In tirnp ul act ului de masticatie, cind arcadele den-
tare Y in In contact. A m p litudinea acestor m iscar i este inlluentata de
ar ticula ti a tem porom andibul ar a , arcadele dent a re si de car acterul
al imentel or.
Pr in ur m are, m an dibul a electueaza rniscar i in trei d irectii: verh-
C3 (deseh ider e, in ch idere),
Iii s agitala (prop ulsie si revenire), tr ans-
versala (depJasare later ala) ~ spre dreap ta sau stlng a, de revenire
si m ixte. Teate rniscar ile pot incepe sau din p ozitia de rep aus lizio-
logi c rei ativ (p ost ur a), saudi n p oz.iti a de oel uzi e centr ica. T n depen
denja de dir ectia m iscarii vorn aves ,~j dife rite d ep la sar i a le c on dili-
lor atriculari ai m andibulei In cavitatile articul ar e, iar clnd p unctul
de
si dmif iersea
ite re schirnbar
a 111 n d ib ul ei va Ii pdirram
oz iti aica.de oel uzie punetul
centr ica,de vorn avea
i in ocluzia Dad rniscare
este star ea de rep a us r el at i sa u d ad m axi 1arel e sint edentate total,
el e slnt d irij ate cle articul a ti a tem p orom andi bu 1ar a si de a par atul re o
ceptor muscular. Ia caz di rniscar i le m a nd ib ula re all punctul de ple-
care p oz ijia de ad uz ie centrica (prezerita arcadelor dentare), el e sint
d ir i j ate de su p r a Ietele ocluz ale ale di n tilor, pe cind articul a ti a tem po-
rom a ndibul ar a j oaca un rol p a siv. M ultit udinea 111i~ cari Ior m andib ul a·
r e poate fi studi at a p rin m etode sped ale,] a baza carer a sta ev i den-
tierea depl a sari i punctul ui inter i c i s iv al situat tntre inci sivii centr ali
inter iori.
Mi.<;:ca.rile mandibulare In plan sagltal, 1n aceasta rniscare de
propulsie, care are punclul de plecare oeluzia centr ica in tipur ile de
ocl uz ie cu sup ra acoper ire front a la, m andi b ul a n u p oate sa se dep lase-
ze anterior din cauz a supr aacop er lr ii dintllor inferiori de eei superi-
ori. D e aeeea m arginile incisivale ale dintilor frontali inferiori alune-
ca pe supr atetel ep a I attnale ale di n tilor an tagonisti pina 1a c on ta ct ul
de cap -Is-cap . A ceasta distants p arcursa de incisivii frontali inferior;
a pri.m it den umirea de iraiectorie incisiuii.
Lung imea acestei tr aiector ii va varia in Iunc-
ti e de gr adul de s upr a acop erir e frontal a ~i de
poz i]l ai ncisi vil or superior; in areada denla-
r a (fi g . 19). D a ca vom p r e l un gi a ceasts tr a-
rector ie, tr asind a Ii n le im a gi n ar a piria ]a in·
/
tr etaierea ei cu pl anul de ocluzie, se va form a
un unghi care a prim it denum irea de unghiu;
Fig. 19. Di ve rsi l ale a tra-
traiectoriei incisioe sagiiale si este eg al in
iccloriei de conducerc mediu cu 40°. In aceasta pozitie, la
inclsivala dup il lungim e
(a, b) nivel ul dintilor l ater all p ot avea loc
42

doua var iante de relatii inter dent a-

re : 1) pastr area contactul ui inter-
dent ar general, sau num ai dintr e
ultimii molari, ir intre ceil altl
ap arrnd un sp atiu de inoc1uzie; 2 ')
Fig. 20. Unghiul traieclor iei !ip sa tot al a a contactul ui inter den-
s2gib le articu lare tar din zonele later ale si a pari ti a
sp atiu 1 ui de inocl uzie creind u-se
astlel un r ap ort din tre arcadele dentare neechili brat. Im aginea m is-
c a r L i de prop u Isle ; > 1 de revenire a m and i b u J ei sub form a de d iagr am 3
in v el um pentru prim a data a fost studiata d e P osse lt.
D ep lasar ea m andibulei ill p lan sagital se dator este contr acjiei bi-
l at er ale Ii rn us chilo r p te rig oid ie ni exter ni, care inser a la nivelul C011-
d il il or art icu lar isi al cap sule! articulare. Dist anta p e care 0 vor par-
cLirge eond iiii a rtieul ari a I unecind p e p anta tubercul ilor articul ad, i n-
dividual va varia in dep endenta de gr adul de pr opulsie a m andibu-
lei ~i va atinge Plna 1a = 1 em , iar Ia realizarea actului de masticatie
ea va fi eg ala nurnai cu 2-3 rnrn, D ad! se va tr as a 0 linie in prelun-
girea acestei tr a i ectori ipina I a in lr etaierea cu pl anul de oc l uzie, se va
dipata un unghi, 'care in m ediu este ega! cu 33 (fig. 20). 0
D istants p e care au .p arcurs-o condilii articular] a p rim it denum irea

de iraiectorie articularii sagitala, iar unghiul format-unghiul ira-
ie cto rie i a rtic ula re s ag ita le . V a lor iIe unghiur ilor tf a iector iilo r inci-
sive si articul are sagitale stnt determ inate de gradul de inclinare
B p antei tuberculllor articul ari, a dintilor Ir o ntali superioti si supra-
acoperir li celor infer io r i. M i-,?carile de revenire a m andibulei in PIJ-
z1lia incip ienta au loc datorita coritr actiei m uschilor coboritori ~i a
laseiculelor p osterioare ale rnuschilor ternp or ali. L a rniscarea m an-
dibulei de r eveni re con dilii articul a ri $1 incisivi inferi ori 8 1 uneca p e
aceleasi sup r afe]e in p oz itia de oe1 uzie centr ica a m an di b ulei,
Mi~carile mandibulare in plan vertical. Mi.;;carile m andibulei in
p i an vertical coresp und gr adul ui de deschi d ere si Inch idere a cavita-
tii bucale, R olul p rincip alde depl
Ia realiz.area acestor m iscari varevine m uschi-
lor coboritor i, G radul asare in aceasta directie [j variat: de
la m inim um , care se ca r actertzeaza prin ap ar i]i a unui s pati u de inc-
cluzie dintre a r ca dele dentare 1 a p ron unt area conscanei «S » ~i pfna
la valoarea m axim a eg ala CLl 5 cm $i m al m ult. Cinematica mandi-
bulei in acest sens se poate urrn ar i d upa di agra m a lui P osselt, care
oglindeste dinarnica rriandibulei nu num ai in sens sagital, dar ~;i
in sens vertical (fig. 21).
L a deschider e, in etajul sup erior al art iculaliei tem p or om andibu-
lare, au loe miscari de p ropulsie, iar in eel inferior - de sarnier a
(balam a). L a revenire au loe rniscari inverse si m andibul a poate r e-
veni p e aceeasi tr aiector ie sau p e tr aiector ia « b» (v. fig. 21). L a p rim a
m i:;;care de coborfre avem 0 rotajie p ura a condililor articul ari, iar
punctul interincisival ne va descrie tr aiector ia I. L a 0 deschider e m ai
am p U l se vor decl ansa si rniscar ide prop ulsie p rin care condilii arti-
cular! im p reuna cu m eniscul se vor plasa p e p anta tubercul arului ar ti-
43

F (g. 21. D ia g r a m a Passel! 'a tr aiectoriei m i ~ c i lr il o l

rna n d ibu lo i in p I an sagi la I si vertica i descri se d e
punctul interincisival [dupa Iu. Chira): POC-po·
z it ie de ocluzie centrica: P P - p ozitie cap-Is-cap
(propulsie) ; PM - pozitie de propulsic extrema; R-
R p ozijie de retruzie: I - tr alectoria de coborrre p rin
5i m pi 8 r ctar e a COil d ili lor ar ti cu I ar i; l I - tr aiecto
I ria desert S8 de p u nctu lin ler incisiva 1 in 11 1 iscarea
verticals de deschidere maxima; h - tr aseu de in·
c hid cre ha bitu ala
c ui a r, ir punctul inter inci sival ne va descrie

tr aiectori a I. Pri n urm are, m and ib u l a se c o -
boar a in tirnpul deschider ii gurii ~i r evine
di n 110U in ocluzia centr ica nu p rin descrie-
re a unui sem icerc, ci a unei curbe in trepte
(terasate), din cauza schim ber ii perrnanen-
le a r azei de descr ie r e .
M i ~d i.r ile m a nd ib ula re in p lan transversal. M i~carile de lateral!
late ale m andibulei, ca si cele de p rop ulsie se car acter izeaz.a pr i n t r - o
corrrbi n are a Iniscar ii de cobortr e 1a contr acti a unil ater a l a 1 1 muschi
lor pter igoidieni exter ni si c ob or ito r i. D in p arteaunde a avut loc con-
tr acti a musch ilor, dator it a I a t er a !ita tii m a nd ib u le i, lntre d inti i late
r ali se creeaza un contact intercuspidian om ogen: cuspiz ii vestibular:
ai dintllor superiori Y in in ocluzie eu cusp iz ii vestibul ari ai d i n t i l o r
inferiori, jar cei p alatinali ai dintilor superior! ·cu cei linguaJi aidinli-
lor infer ior i. A ceasta parte a pr irnit denum irea de hem iarcada denta-
f a act iva, in articul ati a ternp orom andlbular a r esp ectiva condilul art!
eu I ar se roteste In j ur ul axei vertica Ie, insa este posibi I a :;;i 0 d ep ! a sa -
rr, neinsernnat a. In asa poz.itie Intre dintii hem iarcadelor op use S~
p oate crea un cent act intercuspid ian neom ogen: cusp i z ii p a l a ti na li
ai dintilor sup eriori Yin in ocluzie cu cei vestibular! ai dintilor inle-
r io r i, Aceasta p arte a p rim it denum irea de hem iar cada p asiva sau de
b ai a nsa (fig. 22). T n articul atia ternp orom andibular a resp ectiva COil'
dilul articular se depl aseaza In a inte, In jos tnauntru, punctul de
plecare incipient Iiind din poz itia corespunz atoare ocluziei centrice,
C ondilul articular se abate din traiectoria sagltala in m ijlociu eu
15°-17°, iar unghiul form at intr e aceste doua linii im aginare a p ri-
m it den um irea de unghi ul tra iectoriei arti cui are tr ansvers ale, sau
unghiul B ennett, dup a num ele auto-
r ul ui care I" a descris, ir calea pe
care 0 p a rcurge corrdi lui articul ar _.
tr a iectori a articul ar a tr ansversali
(fig. 23 A ).
In m iscar ile de later alit ate, care
au loc la actul de m asticatie, dintil
i nlerior i a Item a tiv se dep l aseaz a spre
dre a p ta ~ i sp re stinga, descriind cur-
Fig. 22 H erni arcada actlvd
be care se tntretaie sub diferite un-
(A ) ~i hemi arcarla de b a lans ghiuri. C it m ai dep arte se gase~~e
(E): V-vestibular: P-p2.
latinal; L - lingual d intele de condil ul articul ar , cu at1:
44

m ai obtuz este unghiul. In zona

incisivilor acest unghi atinge
100-110" si poarta denumirea de
unghiul iraiectoriei incisive trans--
versale (fig. 23 B).
Exp unerea p rincip ii lor bi om ec a-
nice de miscar e a m andibulei in
tr ei direcjii a fast fa'cuta din p unct
de vedere metodologic, in r ealit a-
te insa m iscar ile m andibulei slot
faa r te cam p licate, d eoarece ele
sint cornpuse dintr-o com biuar e du
m iscari variate, In diverse dir ectii
Fig. 23. Nl.i~diri Ie d e . lateral itate
a le m and ib tl.!e i· A -I.II1 gh iu l Ben-
'0 import anta p r actica are ell.
nett; B - unghlul traiectoriei in- noaster ea p r i cipi ilo r b io rn ec an ic 2
cisiv ale transvcr sa!e ale m iscar ilor m andibul ar e in tim-
pul rriasticatiei, deo arece legitati-
le rniscarilor ei 1 3 r ealiz ar ea acestei Iurictii vo r Ii p use [a baza trata-
m e n t u l u i p r otet i c ; ; i aeon [ectionar ii protez.elor dent are. L a rriasti ca tic
mandfbula lndeplineste un ciciu de rniscari care de catre G ysi all
I os t l m pa rt it e in 4 faze. Fi e car e r a z a incep c din p oz itia area delor
dentare 1 " 1 1 oc l uz ia centrica denum iia laz a «0». Prim a fa1.)] corcspun·
de rniscar ii de deschidere a gurU ~i de propul-
sie a rnandibulei. Faz a a doua coresp unde
m i;;carii de later alitate. F az a a trei a cores-
a p unde m iscar ii de inchidere a cavitalii bu-
c a Ie cind pe h em i area d a acti vase prod uce un
con tact om ogen di n tre cusp i z i, iar p e hem iar -
cada de bal ans (p asiva) - un contact neo-
m ogen. F az a a patr a coresp unde rniscar ii de
al unecare, ci n d a read a den tar a a Iuneca pe
cea su p erioar a reveriind in pozi ti a p unct ul u i
de p lecare - ocluzia cenlr ica, savir sind ast-
Fig. 24_ Patru faze ale rniscar ii de m astlcajte dupa

J Gysi: 0 - ccluz ia centr ica; I - deschiderea cavi la -
p i bucale ~i p r o p u ls ia rnandibulei; 2 - rniscare de
l ater alitate; 3 - contact intereusp idian om ogen pe
herniarcada dcntar a activa si neomogen p e herniar-
cada de balans; 4 - alu necarea in p ozitia ini!ialii
\ '
/3~~ :~\'
Fig. 25 . Schem a
Gysi: 0 - ocluzie centrics:
miscar iior
~i p ro pu lsi a ruandibulei;
circulare
I - deschiderea
de rnasticatie
2 - rniscara de Iater alitate:

dupa
cavttajil bucale
3-
contact Intercusp idian om ogen pe herniarcada dentara acti-
, vii si neom ogen pe hem iarcada de balans si alunecarea
~ rnandihulei In poaitia initialii (0)
45

fel un ciclu de miscari (fig .. 24;- 25). De mentionat c a dad pe hemi-

arcada activa totdeauna avem un contact ornogen intre cuspizii
dintilor r espectivi, apoi pe hemiarcada de balans poate aparea si - un
spatiu de inocluz ie. Aceste varietati de raport interdentare de pe he-
miarcada de balans depind de gradul de supr aacoperire frontala ;;1
de pronuntare
Willson). a curbelor ocluz ale transversale (curba Monson si

Dokumen - Tips - 1morfologia Functional A A Sistemului Stomatognat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dokumen - Tips - 1morfologia Functional A A Sistemului Stomatognat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Notiunea sisiem siomaiognat include un ansam blu de org ane 91

nateIn dep lanu!

lirnitat Ia doua ori (difiodontia). Se consider a c a r olul princip al la

Ponatia, fiind cea rnai Iunctie, constitute si car ac-

1.1. Morfologia functionala a maxilarelor

M andibula (m axilarul inferior). E ste urricul os nep ereche si rno-

Fig, 1. N IU ~ehi ell inser tie m a n d ib u l a - ar supralata

si apofiz a poster ioar a se g aseste incizur a m andibulei. R egiunea supe-

Fig. 2_ Schema tr aiectorf lor de forla Fig. 3 . T rrungruul B onw ill

unde se incruci seaz a; 2) b az il are; 3) transversale; 4) anter ioar e:

descornpun pr esiunea m asticatorie

1.2. A rtlculatia tem p orom andibul ara

A rticula]i a tem p orom andibul ara (A .T .M .) este p ara, unests m an-

tologica a tesuturilor POZ1-

1.3 . M u-,?chii sistem ului stom atognat

Nlu~chii sisternului stomatognat, dupa funcjii!e lo r de b az a, se sis-

M u sch ii rid icaio ri ai rna n d ibul ei slot p rezent.a ti de trei perech i

altui f asci cuI. L a un s tereot ip de rna sti c a ti e toea tor, do d f orrri a t u -

Forta absol uta a rI1usch i ul ui est",

zeaza relativ rezistenta p arodontului l a [or t a aplicata, sint cele ob-

'de rezistenta a p arodontul ui si fortei de rnasticatie, p utern conchide

1.4. Morfologia functionala

vom exp une

1.4.1. Modo 10g ia lu nctlonala a d inti! 0 r

M orfologia Iunctionala a dintilor p oate fi analiz ata p rivind dinjii

f Caractere morjojunctionale gene-

m ent. L ocul de trccere a coroanei in

C om un p entr u toti dintii este e a fie eare ar e 0 p ortiune activa care

dintii se deosebese intre ei ~i se deterrnina car ui m axilar fi ap ar tine

1.4.2. Morfologia iunctlonala

Dintii, fiind im pl antati in apofizele alveolare, forrneaz a arcadele

Fig. 10. Forrnele arcadclor dent are: [I - scrnieliph ca: b - htperboltca

Unitatea de sistem a arcadelor denture

t .5. Ariile ocluzale, curbele

'Ariile ocluzale, D eosebim arie ocluz ala a arcadei dentare sup e-

Bonwill, studiind profunzimea

Fig. 15. Pl anul de ocluzie

Fig. /6. SChCIl13 parodontului In scctiu-

Din cele expuse reiese ca la p acientii cu edentatii totale pl anul de

1.6. Structura ~i funclii Ie parodontului

L ig arnentele alveolodentare oblice cu a orient are a f asciculelor

T errnen ul ocl uzie p rovine din J a tineste de la cuvintul « occl usia» ,

R ap oaretele inter dentar e de ocl uz ie sint m ultiple $i dep ind de rIO·

I n r apoartele m andi b ul oc r an i en e este necesar de a deosebi doua

Ia : este p ozitia din care lncep si se linalizeaz a miscari!e m andibul are

l ia rn us ch il or etc.): Prin urrnare, p r a ct ic avern nevoie de sernne care ar

1.7.2. Relatii de postura

In stare de rep aus, d atorita unei rel ax ar i rnuscul ar e echilibr ate si

tila i este sup us d i le r itor m od ificar i. I n unele caz ur i, ca , de exernplu,

vid (spatiul Deriders}.

se r e l axeze .'iii ap licind unul d in testele fu nc tio ria le c ar a cteristice pen-

1.7.3. R_apoarte dintre arcadele

O c1uzia ortognata. D eterm inlnd rap oarteJe dintre arcadele den-

afirrnind c a In conditii norm ale cusp idul m ez ioveslibul ar al prirnu-

O cluziile patologice .. P rezentind urn r aport de angrenare anorm a-

de intindere a sp atiului de inocluz ie care p oate cup rinde nu num a

nota gradul de gravitate

(e p ot fi p use la b az a constr uir ii ap arateior ce imita rniscar ile m andi-

I nsa privind m and ibul a ca 0 p frgi e de gr ad ul 11 I cu p unctul J~

doua var iante de relatii inter dent a-

D istants p e care au .p arcurs-o condilii articular] a p rim it denum irea

F (g. 21. D ia g r a m a Passel! 'a tr aiectoriei m i ~ c i lr il o l

c ui a r, ir punctul inter inci sival ne va descrie