172 Clinica şi terapia pierderilor de substanţa maxilo-faciale
1
Ideal este să se utilizeze o p a s t ă care v u l c a n i z e a z ă lent şi
permite a d ă u g a r e a u n o r pături succesive.
7.3.3. îngrijirea protezei oculare
P r o t e z a trebuie să fie m e n ţ i n u t ă într-o perfectă stare de
curăţenie, evitând infecţiile cavităţii.
Pacientul trebuie să o î n d e p ă r t e z e în fiecare zi şi să o
spele în a p ă cu săpun, apoi să o clătească cu apă pură sau cu
ser fiziologic.
P e n t r u a o insera în cavitate, se introduce din interior în
afară, de j o s în sus, d u p ă ridicarea pleoapei superioare, apoi
c o b o r â r e a celei inferioare.
Se pot folosi m işcă ri de rotaţie şi de lateralitate care să
ajute i n t r o d u c e r e a protezei.
P e n t r u a creşte m o b i l i t a t e a protezei, se încearcă utilizarea
i m p l a n t u r i l o r m e t a l i c e m a g n e t i c e solidarizate la muşchii
motorii ai ochiului şi la proteză, dar această tehnică este mai
puţin u z u a l ă şi nu pare a oferi o m a i b u n ă adaptare a protezei
la planul profund al cavităţii.
P r o t e z e l e din acrilat trebuie să fie verificate periodic,
p e n t r u a fi retuşate şi adaptate d u p ă necesitate.
Clinica şi terapia p i e r d e r i l o r de s u b s t a n ţ ă m a x i l o - f a c i a l e 17.
Capitolul 8
PROTEZAREA PIERDERII DE SUBSTANŢA A UNEI
REGIUNI
PROTEZELE OCULO - PALPEBRALE
Etape clinico-tehnologice de realizare a protezelor
oculo-palpebrale
Ele au ca scop disimularea evidărilor c o m p l e t e sau lărgite
ale orbitei.
Etiologia pierderilor de substanţă este î n t o t d e a u n a cea
chirurgicală.
Aceste tipuri de proteze care înjocuieşc în acelaşi t i m p
globul şi ţesuturile m o i d i n j u r ca: pj^ojrpe, p a r t e a superioară
a obrazului sau a rădăcinii naşului, respectiv reliefurile
osoase, ca arcada sprâncenară, se diferenţiază de cea oculară
care î n l o c u i e ş t e n u m a i g l o b u l o c u l a r a t u n c i c â n d e s t e
enucleat.
Pentru realizarea vinei proteze faciale, s c u l p t a r e a acesteia
presupune c unoaşt erea anatomiei topografice a regiunilor care
sunt protezate. în acest sens sunt absolut n e c e s a r e e l e m e n t e l e
anatomice ale cavităţii orbitare, care se diferenţiază pentru
globul ocular şi pentru aparatul palpebral.
GV
 171 NOR1NA FORNA VAS 1 LE li U R L UI Clinica şi terapia pierderilor de s u b s t a n ţ ă m a x i l o - f a c i a l e 175

8.1. Amprentarea 8.2. Prepararea machetei

Cavitatea orbitară este e x a m i n a t ă cu atenţie, astfel încât, în acest sens se-rgrjerează zonele retentive, având în
dacă există o c o m u n i c a r e cu sinusul maxilar sau cu partea vedere că zonele inaccesibile protezei p o t ulterior determina
s u p e r i o a r ă a foselor n a z a l e , ea este o b t u r a t ă cu meşe prin p r e l u n g i r i l e a c e s t e i a l e z a r e a t e g u m e n t e l o r . Astfel,
vaselinate.
limitele u n e i piese protetice vor fi trasate în funcţie de
A m p r e n t a este înregistrată cu hidrocoloizi, dar, datorită elasticitatea ţesuturilor, de calitatea pielii şi a ţesutului celular,
faptului că în general cavitatea este profundă şi foarte respectiv de forma suportului osos.
retentivă, p a s t a de a m p r e n t ă riscă să se fractureze. Acest fapt D u p ă trasarea limitelor s e ^ m i j p l e x i L ^ i p ş z o n a retentivă
poate fi evitat p r i n î n c o r p o r a r e a unor fire din b u m b a c . Dacă neutilizabilă, a v â n d î n v e d e r e c ă p i e s a p r o t e t i c ă p o a t e
retentivitatea acestei regiuni este prea crescută, se poate pătrunde în interior pe o distanţă doar de 1 sau 2 c m .
înregistra separat a m p r e n t a r e a orbitei cu ajutorul unei paste
din elastomeri care, în general, este mai puţin fragilă.
Nu este necesar să înregistrăm a m p r e n t a in întregime a
B
feţei, ci este suficient să a v e m imaginea etajului mijlociu şi
superior. A p o i se t o a r n ă m o d e l u l în gips dur, care va servi"
drept model de lucru.

Fig. 40
L/mitele unei proteze oculo - palpebrale (A, B - gips)

Apoi se trasează limitele viitoarei proteze utilizând toate

reliefurile naturale pentru a d e s e m n a z o n a de j o n c ţ i u n e .
în general, rţ;bordul ş p r â n c e n a r p e r m i t e d i s i m u l a r e a
marginii superioare, iar marginile inferioare e x t e r n e şi externe
vor fi m a s c a t e prin ocularele r a m e l o r de ochelari, atunci când
evidarea orbitei nu presupune o extensie în regiunea nazală
sau geniană.
170 NORINA FOR NA VASILE BURLUI Clinica şi terapia pierderilor de s u b s t a n ţ ă m a x i l o - f a c i a l e 177

în interior se p r e v e d e un acoperiş care să încalece

rădăcina nasului servind la fixare, fiind acoperită de puntea
ramei de ochelari.
Pentru construirea machetei se va. trece la utilizarea unei
tehnici în doi timpi.
-i/într-un p r i m timp, se realizează un proiect al machetei şi
apoi p r e p a r a r e a în pastă de m o d e l a t a machetei, care va ti mai
uşor de sculptat. N u m a i când aceasta este suficient de precisă
şi detaliată se va obţine pe baza ei o m a c h e t ă secundară din
ceară^
î n t o t d e a u n a , această m e t o d ă , deşi este mai uşoară, ridică
dificultăţi în a m p l a s a r e a ochiului artificial care aderă la pastă
şi se p o a t e deplasa. Poziţia şi orientarea sa sunt foarte
i m p o r t a n t e p e n t r u o b ţ i n e r e a rezultatului final şi este de
preferat, d u p ă i n t r o d u c e r e a la locul său, de a construi direct
m a c h e t a în ceară. Fig. 41
A p o i se aplică o folie de ceară pe zona delimitată de Proeminenţa globului ocular protetic se apreciază plasându-ne cu privirea
traseul marginilor. P r o t e z a oculară se plasează pe aceasta deasupra şi în spatele pacientului, comparând-o cu a globului sănătos

b l o c â n d - o cu o c e a r ă m o a l e . P o z i ţ i a sa t r e b u i e să fie
d e t e r m i n a t ă în raport de globul ocular de partea opusă,
această m a n e v r ă realizându-se n u m a i pe pacient. în sfârşit,
este n e c e s a r ă o ajustare a poziţiei în toate sensurile.
Se va ţine cont de p r o e m i n e n ţ a globului, plasându-ne cu 20
cm.
privirea d e a s u p r a şi în spatele pacientului, ţinând cont de
oblicitatea în s.ens vertical şi transversal a poziţiei pupilei şi în
final direcţia de privire. A c e a s t a trebuie să fie în poziţia în
care pacientul este aşezat cu capul drept, cu privirea într-un
p u n c t m e d i a n situat Ia 2 metri în faţa sa şi 20 cm sub Fig. 42
orizontală. Orientarea globului ocular protetic in comparape cu ochiul sănătos, privirea fiind
dirijată la un punct situat Ia2m anterior, 20 cm sub linia orizontală ce trece prin
Se va m ă s u r a cu ajutorul unui oftalmometru distanţa pupilă.
dintre pupilă şi linia m e d i a n ă a feţei, care trebuie să fie egală
cu Cea de cealaltă parte.
 17» NORINA FORNA VASILE BURLUI
Plasândjubne în fata p a c i e n t u l u i , s ^ e d f i c ă j J a c ă cei doi
globi oculari se situează la acelaşi nivel pe o linie orizontală.
Globul ocular este realizat de către tehnician sau căutat în
colecţie, fiind din sticlă sau răşină acrilică. Are forma unui
c a p a c o v o i d şi c o n c a v în p a r t e a posterioară. C â n d s-a
determinat poziţia definitivă, se toarnă ceară în jurul său şi se
începe sculptarea ansamblului protezei.
Şanţurile şi s p r â n c e n e l e trebuie să fie reproduse minuţios.
Deschiderea fantei palpebrale este determinată în raport
de cea de partea opusă, iar privirea trebuie să fie orientată
conform aceloraşi n o r m e , ca pentru poziţia globului.
1
I PWifM
r—t—n
Fig. 43
Parametrii necesari determinării poziţiei globului ocular protetic:
linia bipupilară (B-,B2), oblicitatea fantei palpebrale (OP),
distanţa pupilă - linie mediană (PM)
E s t e dificil î n t o t d e a u n a de reglat corect gradul de
deschidere. Astfel, trebuie făcute multiple încercări, adăugând
sau îndepărtând o a n u m i t ă cantitate din ceară.
Clinica şi terapia p i e r d e r i l o r ttc suLtstanip m a x i i ^ j a g i a i c _
Condiţiile care trebuie respectate în protezarea oculo-
palpebraîă ţin cont de următoarele aspecte:
f X ~ pleoapa superioară asigură în totalitate toate mişcările
de închidere, astfel încât este necesar de reglat mai întâi
poziţia pleoapei inferioare care, practic, nu se s c h i m b ă şi apoi
efectuarea reglajului pleoapei superioare;
S i e s t e de preferat o deschidere mai r e d u s ă decât o
deschidere mare a fantei palpebrale;
Qi reproducerea exactă a unghiului intern este importantă,
pentru că aceasta conferă naturaleţe.
Dispoziţia mijloacelor de fixare
Sistemele de fixare trebuie să se verifice chiar în timpul
preparării m a c h e t e i şi apoi al sculptării acesteia şi să se
finalizeze cu reproducerea cu ajutorul i n s t r u m e n t e l o r foarte
fine a ridurilor foarte frecvente în această regiune.
La o verificare finală la pacient se pot ajusta marginile
protezei.
Finisarea protezei
Prezenţa globului ocular artificial impune numeroase
precauţii.
UH> NORINA FORNA VASILE BURLUI NORINA FORNA VASILE OURLUI |»|

vom dispune în partea A a tiparului de o piesă goală la nivelul

8.3. Proteza din răşină acrilică dură globului ocular şi în spatele lui.
Poate fi utilizată având aceleaşi avantaje sau 5. Globul ocular este aplicat la locul p r o p u s , iar zona
inconveniente ca pentru celelalte proteze. vidată din spatele lui este umplută cu răşină
în acest caz se utilizează 2 tipare identice A şi B. autopolimerizabilă. D u p ă această etapă, p a r t e a A' a tiparului
1. Piesa este introdusă într-o poziţie inversă în partea A a A este repusă pe partea c o r e s p u n z ă t o a r e p e n t r u a p r e s a la rece
tiparului (faţa anterioară a protezei este orientată către fundul răşina autopolimerizabilă. Astfel se va evita o p o l i m e r i z a r e la
tiparului - fig. 44 a). temperatură ridicată care ar deteriora ochiul artificial, dar
utilizarea sa nu d ă u n e a z ă esteticii piesei.

Fig. 44
Aplicarea In tipar a unei proteze oculo-palpehrale din răşină acrilică dură
R - răşină autopolimerizabilă

2. P r o t e z a o c u l a r ă se ridică după ce s-a săpat în piesa din

ceară ( î n t o t d e a u n a inversată în tiparul A) un j g h e a b în formă
de pâlnie, al cărui orificiu inferior c o r e s p u n d e conturului
ochiului artificial (fig. ^4 b). Acesta, în prealabil, este umezit
cu ulei şi extras cu precauţie.
3. P a r t e a B' a tiparului este plasată pe partea tiparului A
şi u m p l u t ă cu gips (fig. 44 c).
4. C e a r a este eliminată, iar piesa este amplasată în tiparul
constituit din partea A şi partea B\ D u p ă fierberea răşinii.
Ufc> C l i n i c a şi t e r a p i a p i e r d e r i l o r dc s u b s t a n ţ ă m a x i l o - f a c i a l e NORINA FORNA VASILE BURLUI 13 CC

8.4. Proteza din elastomer siliconic
Acest material este de m a r e importanţă pentru astfel de
proteze, d e o a r e c e p o l i m e r i z e a z ă la rece, are o consistenţă
elastică, iar aplicarea ochiului artificial nu ridică probleme, cu
condiţia ca acesta să se m e n ţ i n ă în b u n e condiţii în timpul
vulcanizării.
Se poate utiliza tehnica u r m ă t o a r e :
1. Se realizează o duplicare a globului ocular cu ajutorul
unei a m p r e n t e din elastomer, astfel încât se confecţionează
dintr-o răşină incoloră a r m a t ă cu o tijă metalică sau dintr-o
răşină i m p l a n t a t ă pe pupilă, p e r p e n d i c u l a r ă pe planul irisului.
Această m a c h e t ă a protezei oculare este inserată în piesa
din ceară, în locul de origine. Pentru aceasta, se îndepărtează
ceara în partea posterioară şi se îndepărtează ochiul artificial.
D u p ă înlocuire, z o n a vidată este reconstituită din ceară.
2. A n s a m b l u l este inversat în tiparul care poale să fie din
gips sau din răşină.
3. E l a s t o m e r u l preparat este injectat în tipar şi vulcanizat.
4. P r o t e z a finală se d e m u l e a z ă , r ă m â n â n d u - n e să
î n l o c u i m duplicatul cu proteza oculară veritabilă.
8.5. Proteza din clorură de polivinil şi latex
Constituie materiale mai puţin folosite pentru realizarea
protezelor oculo-palpebrale, datorită grosimii acestora şi
faptului că se pot mai b i n e adapta la realizarea pieselor goale
în interior sau subţiri.
Poliuretanii permit realizarea unor rezultate mult mai
estetice.
Machiajul
Trebuie să se realizeze m i n u ţ i o s ; genele şi sprâncenele
vor fi preparate şi i m p l a n t a t e conform tehnicii descrise
anterior.
Mijloacele de fixare
Montarea acestor epiteze face apel la ramele de ochelari.
Astfel sunt necesare două p u n c t e de fixare: pentru primul
.l^se poate utiliza un fir de oţel disimulat în spatele ocularului şi
llxat prin răşină, iar cealaltă extremitate se pierde în marginea
s u p e r i o a r ă a protezei; pentru al doilea p u n c t se uneşte
prelungirea nazală a p r o t e z e i cu p u n t e a r a m e l o r . E s t e
preferabil de a face apel la un sistem amovibil ce permite
pacientului desolidarizarea protezei de ramele de ochelari. Se
utilizează pentru aceasta un tub pătrat care este fixat pe faţa
internă a hlubei, cu lungimea de 1,5 cm, care poate fi
înşurubat sau colat la răşină. în acest tub se va angaja o tijă
pătrată c a l i b r a t ă care este s o l i d a r i z a t ă de proteză.
Extremitatea sa anterioară este fixată în r e g i u n e a supero -
externă fiind complet disimulată. Acoperişul nazal nu este
fixat la r a m a de ochelari, p r e z e n t â n d un gât în care se va
sprijini puntea ochelarilor.