PROTEZA OCULO-PALPEBRALA

Scop disimularea evidărilor complete sau lărgite ale orbitei.

Etiologia pierderilor de substanţă este întotdeauna cea chirurgicală.

Aceste tipuri de proteze care înjocuiesc în acelaşi timp

-globul ocular şi ţesuturile moi din jur ca:
-pleoapele,
-partea superioară a obrazului sau a
-rădăcinii nasului,
-respectiv reliefurile osoase, ca arcada sprâncenară,
se diferenţiază de cea oculară care înlocuieşte numai globul ocular atunci când este
enucleat.

Pentru realizarea unei proteze oculo-palpebrale, sculptarea acesteia presupune

cunoaşterea anatomiei topografice a regiunilor care sunt protezate. în acest sens sunt
absolut necesare elementele anatomice ale cavităţii orbitare, care se diferenţiază pentru
globul ocular şi pentru aparatul palpebral.
 AMPRENTAREA

Cavitatea orbitară este examinată cu atenţie, astfel încât, dacă există o comunicare cu
sinusul maxilar sau cu partea superioară a foselor nazale, ea este obturată cu meşe
vaselinate.

Amprenta este înregistrată cu hidrocoloizi, dar, datorită faptului că în general cavitatea este
profundă şi foarte retentivă, pasta de amprentă riscă să se fractureze. Acest fapt poate fi
evitat prin încorporarea unor fire din bumbac. Dacă retentivitatea acestei regiuni este prea
crescută, se poate înregistra separat amprentarea orbitei cu ajutorul unei paste din
elastomeri care, în general, este mai puţin fragilă.

Nu este necesar să înregistrăm amprenta in întregime a feţei, ci este suficient să avem

imaginea etajului mijlociu şi superior. Apoi se toarnă modelul în gips dur, care va servi"
drept model de lucru.
 PREPARAREA MACHETEI
în acest sens se delimitează zonele retentive, având în vedere că zonele
inaccesibile protezei pot ulterior determina prin prelungirile acesteia lezarea
tegumentelor.

Astfel, limitele unei piese protetice vor fi trasate în funcţie de elasticitatea

ţesuturilor, de calitatea pielii şi a ţesutului celular, respectiv de forma
suportului osos.

După trasarea limitelor se umple cu ghips zona retentivă neutilizabilă,

având în vedere că piesa protetică poate pătrunde în interior pe o distanţă
doar de 1 sau 2 cm.

Apoi se trasează limitele viitoarei proteze utilizând toate reliefurile naturale

pentru a desemna zona de joncţiune. în general, rebordul sprâncenar
permite disimularea marginii superioare, iar marginile inferioare externe şi
externe vor fi mascate prin ocularele ramelor de ochelari, atunci când
evidarea orbitei nu presupune o extensie în regiunea nazală sau geniană.
Limitele protezei oculo-palpebrale

A, B - ghips
Pentru construirea machetei se va. trece la utilizarea unei tehnici în doi timpi.

1. într-un prim timp, se realizează un proiect al machetei şi apoi prepararea în pastă de

modelat a machetei, care va fi mai uşor de sculptat. Numai când aceasta este suficient de
precisă şi detaliată se va obţine pe baza ei o machetă secundară din ceară (această metodă,
deşi este mai uşoară, ridică dificultăţi în amplasarea ochiului artificial care aderă la pastă şi
se poate deplasa).

Poziţia şi orientarea sa sunt foarte importante pentru obţinerea rezultatului final şi este de
preferat, după introducerea la locul său, de a construi direct macheta în ceară. Apoi se
aplică o folie de ceară pe zona delimitată de traseul marginilor. Proteza oculară se plasează
pe aceasta blocând-o cu o ceară moale. Poziţia sa trebuie să fie determinată în raport de
globul ocular de partea opusă, această manevră realizându-se numai pe pacient.

2. în sfârşit, este necesară o ajustare a poziţiei în toate sensurile. Se va ţine cont de

proeminenţa globului, plasându-ne cu privirea deasupra şi în spatele pacientului, ţinând
cont de oblicitatea în sens vertical şi transversal a poziţiei pupilei şi în final direcţia de
privire. Aceasta trebuie să fie în poziţia în care pacientul este aşezat cu capul drept, cu
privirea într-un punct median situat Ia 2 metri în faţa sa şi 20 cm sub orizontală. Se va
măsura cu ajutorul unui oftalmometru distanţa dintre pupilă şi linia mediană a feţei, care
trebuie să fie egală cu Cea de cealaltă parte.
Proeminenţa globului ocular
protetic se apreciază
plasându-ne cu privirea
deasupra şi în spatele
pacientului, comparând-o cu
a globului sănătos
Orientarea globului ocular protetic in
comparape cu ochiul sănătos, privirea fiind
dirijată la un punct situat Ia 2m anterior, 20 cm
sub linia orizontală ce trece prin pupilă.
Plasându-ne în fata pacientului, se identifica daca cei doi globi oculari se situează la acelaşi nivel pe o
linie orizontală.

Globul ocular este realizat de către tehnician sau căutat în colecţie, fiind din sticlă sau răşină acrilică.
Are forma unui capac ovoid şi concav în partea posterioară.
Când s-a determinat poziţia definitivă, se toarnă ceară în jurul său şi se începe sculptarea ansamblului
protezei.
Şanţurile şi sprâncenele trebuie să fie reproduse minuţios.
Deschiderea fantei palpebrale este determinată în raport de cea de partea opusă, iar privirea trebuie
să fie orientată conform aceloraşi norme, ca pentru poziţia globului

Parametrii necesari determinării poziţiei

globului ocular protetic:
- linia bipupilară (B-,B2),
- oblicitatea fantei palpebrale (OP),
- distanţa pupilă - linie mediană (PM)

PM
 Condiţiile care trebuie respectate în protezarea oculopalpebrală
•pleoapa superioară asigură în totalitate toate mişcările de închidere, astfel încât este
necesar de reglat mai întâi poziţia pleoapei inferioare care, practic, nu se schimbă şi
apoi efectuarea reglajului pleoapei superioare;

•este de preferat o deschidere mai redusă decât o deschidere mare a fantei palpebrale;

•reproducerea exactă a unghiului intern este importantă, pentru că aceasta conferă

naturaleţe.

• Dispoziţia mijloacelor de fixare Sistemele de fixare trebuie să se verifice chiar în timpul

preparării machetei şi apoi al sculptării acesteia şi să se finalizeze cu reproducerea cu ajutorul
instrumentelor foarte fine a ridurilor foarte frecvente în această regiune.

•La o verificare finală la pacient se pot ajusta marginile protezei.

•Finisarea protezei Prezenţa globului ocular artificial impune numeroase precautii
 PROTEZA DIN RASINA ACRILICA DURA
Poate fi utilizată având aceleaşi avantaje sau inconveniente ca pentru celelalte proteze.
In acest caz se utilizează 2 tipare identice A şi B.
1. Piesa este introdusă într-o poziţie inversă în partea A a
tiparului (faţa anterioară a protezei este orientată către partea
inferioara a tiparului
2. Proteza oculară se ridică după ce s-a săpat în piesa din ceară
(întotdeauna inversată în tiparul A) un jgheab în formă de
pâlnie, al cărui orificiu inferior corespunde conturului ochiului
artificial (b) Acesta, în prealabil, este umezit cu ulei şi extras cu
precauţie.
3. Partea B' a tiparului este plasată pe partea tiparului A şi
umplută cu gips (c)
4. Ceara este eliminată, iar piesa este amplasată în tiparul
constituit din partea A şi partea B\ După fierberea răşinii. vom
dispune în partea A a tiparului de o piesă goală la nivelul
globului ocular şi în spatele lui.
5. Globul ocular este aplicat la locul propus, iar zona vidată din
spatele lui este umplută cu răşină autopolimerizabilă. După
această etapă, partea A' a tiparului A este repusă pe partea
corespunzătoare pentru a presa la rece răşina
autopolimerizabilă. Astfel se va evita o polimerizare la
temperatură ridicată care ar deteriora ochiul artificial, dar
utilizarea sa nu dăunează esteticii piesei.
 PROTEZA DIN ELASTOMER SILICONIC
AVANTAJE
 polimerizează la rece,
 are o consistenţă elastică,
 iar aplicarea ochiului artificial nu ridică probleme, cu condiţia ca acesta să se menţină în
bune condiţii în timpul vulcanizării.

TEHNICA
1. Se realizează o duplicare a globului ocular cu ajutorul unei amprente din elastomer,
astfel încât se confecţionează dintr-o răşină incoloră armată cu o tijă metalică sau dintr-o
răşină implantată pe pupilă, perpendiculară pe planul irisului. Această machetă a
protezei oculare este inserată în piesa din ceară, în locul de origine. Pentru aceasta, se
îndepărtează ceara în partea posterioară şi se îndepărtează ochiul artificial. După
înlocuire, zona vidată este reconstituită din ceară.
2. Ansamblul este inversat în tiparul care poale să fie din gips sau din răşină.
3. Elastomerul preparat este injectat în tipar şi vulcanizat.
4. Proteza finală se demulează, rămânându-ne să înlocuim duplicatul cu proteza oculară
veritabilă.
 PROTEZA DIN POLICLORURA DE VINIL SI LATEX

Constituie materiale mai puţin folosite pentru realizarea protezelor oculo-palpebrale,

datorită grosimii acestora şi faptului că se pot mai bine adapta la realizarea pieselor
goale în interior sau subţiri.

PROTEZA DIN POLIURETAN

permite realizarea unor rezultate mult mai estetice
Machiajul

Trebuie să se realizeze minuţios; genele şi sprâncenele vor fi preparate şi implantate

conform tehnicii descrise anterior.

Mijloacele de fixare

1. MONTAREA EPITEZEI LA RAMELE OCHELARILOR.

Astfel sunt necesare două puncte de fixare: pentru primul se poate utiliza un fir de oţel
disimulat în spatele ocularului şi llxat prin răşină, iar cealaltă extremitate se pierde în
marginea superioară a protezei; pentru al doilea punct se uneşte prelungirea nazală a
protezei cu puntea ramelor.
Este preferabil de a face apel la un sistem amovibil ce permite pacientului desolidarizarea
protezei de ramele de ochelari. Se utilizează pentru aceasta un tub pătrat care este fixat pe
faţa internă a hlubei, cu lungimea de 1,5 cm, care poate fi înşurubat sau colat la răşină. în
acest tub se va angaja o tijă pătrată calibrată care este solidarizată de proteză. Extremitatea
sa anterioară este fixată în regiunea supero externă fiind complet disimulată. Acoperişul
nazal nu este fixat la rama de ochelari, prezentând o prelungire pe în care se va sprijini
puntea ochelarilor.
2. RETENTIA PRIN INTERMEDIUL IMPLANTELOR
 ETAPE CLINICO-TEHNOLOGICE
DE REALIZARE A PROTEZELOR
MAXILO-FACIALE

ETAPELE REALIZARII UNEI PROTEZE OCULO-PALPEBRALE

Caz clinic 1
Aspecte tehnologice de elaborare a
protezei
Realizarea machiajelor
Proteza maxilo-faciala finala
Caz clinic 2
 Proeminenţa globului ocular protetic se
apreciază plasându-ne cu privirea deasupra şi în
spatele pacientului, comparând-o cu a globului
sănătos

Parametrii necesari
determinării poziţiei
globului ocular protetic:
linia bipupilară (B-,B2),
oblicitatea fantei
palpebrale (OP), distanţa
pupilă - linie mediană
Orientarea globului ocular protetic in (PM)
comparatiee cu ochiul sănătos, privirea fiind
dirijată la un punct situat Ia 2m anterior, 20 cm
sub linia orizontală ce trece prin pupilă.
ETAPELE REALIZARII UNEI PROTEZE OCULARE
ETAPE CLINICO-TEHNOLOGICE DE REALIZARE
A PROTEZELOR MAXILO-FACIALE
ETAPE CLINICO-TEHNOLOGICE DE REALIZARE
A PROTEZELOR MAXILO-FACIALE
Proteza oculara finala
ETAPELE REALIZARII UNEI PROTEZE OCULO-PALPEBRALE

Caz clinic 3
Proteza oculo-palpebrala
 ETAPE CLINICO-TEHNOLOGICE DE
REALIZARE A PROTEZELOR MAXILO-
FACIALE iNTRORALE
 Proteza obturator- etape clinice si
tehnologice

PIERDERILE DE SUBSTANTA ALE MAXILARULUI SUPERIOR

1. Pierderile mici de 2. Pierderile mari de

substanta ale boltii substanta ale etajului
palatine maxilare- mijlociu al fetei
- Comunicari buco-sinusale, Cauze
- Traumatice
buco-nazale
- Infectioase
- Chirurgicale
 Proteza obturator- etape clinice si
tehnologice

Dizabilitatile (complicatiile) asociate.

Se datoreaza imposibilitatii separarii complete a nazo-faringelui de

oro-faringe

1. Fonatia: inchiderea incompleta velo-faringiana face ca aerul sa

iasa prin nas in timpul vorbirii – vorbire nazonata, greu
inteligibila. Mai dificil de corectat decat defectul dobandit

2. Masticatia: refluarea lichidelor si alimentelor pe nas. La aceasta

se adauga si lipsa unitatilor msticatorii.
 Proteza obturator- etape clinice si
tehnologice

OBTURATORUL

Imediat (in timpul interventiei Tranzitoriu (intre Permanent

chirurgicale sau la 6-10 zile interventii (dupa 3-4 luni de la
postchirurgie) chirurgicale)- chirurgie)
Proteza obturator- etape clinice si
tehnologice
Proteza obturator- etape clinice si tehnologice

Caz clinic
 PROTEZA IN CAZUL DESPICATURILOR VELO-PALATINE

Ce sunt despicăturile labiale (cheiloschisis) și despicăturile palatinale

(palatoschisis)?

Despicăturile labiale și cele ale palatului sunt diformități congenitale

cauzate de o dezvoltare anormală a fătului în perioada sarcinii.
Incidența este de 1 la 600-800 de nașteri.
Despicăturile labiale și palatinale pot avea loc unilateral sau bilateral.
Ele se tratează cu succes imediat după naștere.
Ele sunt malformații caracterizate prin întreruperea continuității faciale
sub forma unor dehiscențe ce despart structuri faciale care în timpul
dezvoltării embrionare au fost independente.
PROTEZA IN CAZUL DESPICATURILOR VELO-
PALATINE

INCIDENTA DESPICATURILOR LABIO-PALATINALE

Frecvența formelor clinice  este - 20-

30% pentru despicăturile unilaterale
labiale,
- 35-55% despicături labiale și
palatinale,
- 30-40% despicături de palat.
PROTEZA IN CAZUL DESPICATURILOR VELO-
PALATINE

Procesul de formare a despicaturilor velo-palatine

- Apar intre ziua 35-60 a dezvoltarii fetale

Elementele partii anterioare ale Elementele partii posterioare

cavitatii bucale ale cavitatii bucale

- Buza superioara
- Bolta palatina
- Vestibulul
- Valul palatin
- Procesele alveolare

Deriva din palatul primar Deriva din palatul secundar

PROTEZA IN CAZUL DESPICATURILOR VELO-
PALATINE

CLASIFICAREA LUI VEAU

1. Diviziunile simple ale valului- Fanta

este limitata la tesuturile moi ale valului
palatin
- total – de la lueta pina la
marginea posterioara a palatului dur
- partial – fanta intereseaza 1/3 sau
2/3 din inaltimea valului palatin
- divizarea doar a luetei
PROTEZA IN CAZUL DESPICATURILOR VELO-
PALATINE

CLASIFICAREA LUI VEAU

2. Diviziunile valului si ale boltii

Fanta care intereseaza valul se prelungeste

partial sau in totalitatea boltii , pina la
regiunea retroincisiva (limita dintre palatul
primar si palatul secundar este marcata prin
canalul palatin anterior)
PROTEZA IN CAZUL DESPICATURILOR VELO-
PALATINE

CLASIFICAREA LUI VEAU

3. Diviziunile valului si ale boltii asociate

cu o fanta labio-alveolara

Fanta intereseaza buza si procesele

alveolare (buza de iepure) care trece intre
masivul incisiv si canin,
PROTEZA IN CAZUL DESPICATURILOR VELO-
PALATINE
CLASIFICAREA LUI VEAU

4. Diviziunile asociate unei fante labio-

alveolare bilaterale totale

Fanta palatina se imparte in spatele

masivului incisiv in 2 ramuri care traverseaza
arcada dentara intre incisivii laterali si
caninii de fiecare parte, apoi buza,
determininad aspectul de buza de iepure
bilaterala totala.
Fanta ia astfel forma forma de Y , ale carui
ramuri delimiteaza un masiv osos purtind 4
incisivi – tubercul median
 PROTEZA IN CAZUL DESPICATURILOR VELO-
PALATINE

MALFORMATII ASOCIATE

FANTELE FANTELE
UNILATERALE BILATERALE

Marele fragment atras de buza si Tuberculul median este basculat spre

impins de limba se etaleaza in afara anterior prin presiunea limbii

Fragmentul se poate indeparta sau Tuberozitatile se deplaseaza –

apropia de linia mediana sub efectul
presiunii limbii
Nu necesita protezari, se vor corecta
chirurgical
afectand ocluzia molara la adult prin
cresterea diametrului transversal al
arcadei.
Bolta este ogivala
PROTEZA IN CAZUL DESPICATURILOR VELO-
PALATINE

OBTURATOARELE VELO-PALATINE

Primul obturator a fost realizar de marele chirurg francez al secolului VI

Ambroise Paré 1510-1590.
 PROTEZA IN CAZUL DESPICATURILOR VELO-
PALATINE

OBTURATOARELE VELO-PALATINE

Conectorul principal Placa palatina

Elementele ce alcatuiesc obturatoarele velo-palatine

Elemente de mentinere
Piesa obturatoare Sei cu dinti artificiali
sprijin si stabilizare
PROTEZA IN CAZUL DESPICATURILOR VELO-
PALATINE

OBTURATOARELE VELO-PALATINE

Clasa I – val despicat tonic

Obturatoarele realizate din elastomeri permit reluarea functionalitatii

Se pot utiliza obturatoarele dinamice – clapeta obturatoare Suersen
PROTEZA IN CAZUL DESPICATURILOR VELO-
PALATINE
OBTURATOARELE VELO-PALATINE

Clasa II- a – valuri scurte, retractile

Obturatorul este plasat intre fata postero-superioara a valului posterior si

faringe
PROTEZA IN CAZUL DESPICATURILOR VELO-
PALATINE

OBTURATOARELE VELO-PALATINE

Clasa III- a – val inert

Portiunea obturatoare remontata in cavum la nivelul choanelor asigura

obstructia completa a orificiului posterior al conductului nazal
PROTEZA IN CAZUL DESPICATURILOR VELO-
PALATINE

OBTURATOARELE VELO-PALATINE LA PACIENTUL

DENTAT
PROTEZA IN CAZUL DESPICATURILOR VELO-
PALATINE

OBTURATOARELE VELO-PALATINE LA PACIENTUL

EDENTAT
 PROTEZA IN CAZUL DESPICATURILOR VELO-
PALATINE

OBTURATOARELE VELO-PALATINE LA PACIENTUL

DENTAT

1. OBTURATOARELE DINAMICE

Contractia m. valului palatin Relaxarea m. valului palatin

Principiul de functionare este bazat pe utilizarea contracturii musculare

 PROTEZA IN CAZUL DESPICATURILOR VELO-
PALATINE

OBTURATOARELE VELO-PALATINE LA PACIENTUL

DENTAT

OBTURATORUL SUERSEN

Se utilizeaza obturatorul SUERSEN in cazul valului palatin despicat

PROTEZA IN CAZUL DESPICATURILOR VELO-
PALATINE

OBTURATOARELE VELO-PALATINE LA PACIENTUL

DENTAT

AMPRENTA PRELIMINARA SI FUNCTIONALA

PROTEZA IN CAZUL DESPICATURILOR VELO-
PALATINE
OBTURATOARELE VELO-PALATINE LA PACIENTUL
DENTAT

AMPRENTA PRELIMINARA SI FUNCTIONALA

 2. OBTURATOARELE STATICE

OBTURATORUL FROSCHEL si SCHALIT

INDICATIE : - la pacientii fara contractie compensatorie a muschilor valului palatin

ALCATUIRE : - placa palatina

- portiunea obturatoare urca la nivelul nazofaringelui si obtureaza parte
posterioara a foselor nazale, la nivelul choanelor

DEZAVANTAJE : - proximitatea orificiului trompei lui Eustachie – sursa de infectii a urechii medii
- pozitia orificiului este dificil de determinat
- dificultatea inregistrarii amprentei