BIOMATERIALE

- SCURT ISTORIC - NOTIUNI INTRODUCTIVE - CLASIFICAREA BIOMATERIALELOR - CLASIFICAREA MATERIALELOR DENTARE

ISTORIC
ANTICHITATE Cele mai vechi proteze apar la: - fenicieni (cunoscuti ca cei mai buni metalurgi) - etrusci - greci - romani Aurul este cel mai vechi material dentar, alaturi de Cu, Ag, St. Medici si chirurgi barbieri se ocupau cu e tractii dentare. !i"utierii realizau restaurari artificiale. #n $truria si %oma (&''-('' #.C.) erau folosite coroane si punti dentare (inele de aur legate de dintii limitanti edentatiilor, iar intre ele alte inele erau sudate avand dinti de le alti oameni sau animale. $ra cunoscuta tehnica sudurii. )ipocrat folosea sarma de aur pentru ligaturarea fracturilor de oase. EVUL MEDIU Sunt cunoscote mai putine progrese in domeniul stiintelor **''-*+'' #nfiintarea universitatilor cu facultati de medicina: , ford, -aris *.'' */0+ -rimele obturatii de aur Ambroise -ar1 foloseste dinti artificiali din os si fildes

+ Sunt folosite cerurile si tiparele pentru diferite turnaturi *&23 *2+0 *2.'4. #ntroducerea portelanului pentru dinti Apare amalgamul de argint Sunt cunoscuti primii producatori de materiale dentare: 5irma S.S.6hite Apare amalgamul de cupru7 -rimele amprente cu gips7 Coroana %ichmond7 Coroana 8ac9et din portelan. *3(& Se descopera rasina acrilica :upa *3'', materialele dentare sunt testate fizic, chimic si mecanic. Se constata ca nu toate au calitati de biomaterial.

A) Materiale dentare propriu-zise ; totalitatea materialelor cu utilizare e clusiva in etapele de laborator pentru obtinerea protezelor dentare (gipsuri, ceruri, mase de ambalat, paste de lustruit). !) !iomateriale dentare ; totalitatea materialelor ce vin in relatie directa cu tesuturile parodontale si formeaza cu acestea legaturi stabile reastaurand functionlitatea lor (materiale pentru obturatii, masele ceramice, implantele).

Biomaterial ; orice produs care nu este un medicament specific si care poate fi utilizat o perioada de timp pentru inlocuirea oricarui tesut sau organ. In stomatologie, produsele care participa la restabilirea functionala a tesuturilor vii, care vin in contact cu ele. Clasificare: *. Biotolerate: oteluri ino idabile, alia"e Co-Cr-Mo, -MMA ; realizeaza osteogeneza la distanta +. Bioinerte: titan, tantal, alumino-ceramica ; realizeaza osteogeneza de contact (. Bioactive: fosfat de calciu, hidro iapatita, ceramica sticloasa ; osteogeneza de legatura: biomaterial < os

Clasificarea materialelor dentare: *. :upa originea materialului minerala: amalgam, gips dentar organica: rasini polimerice (acrilice, polimerice) organo-anorganica: cimenturi =,$, rasini diacrilice, compozite %:C materiale provizorii: relatie de contact scurta (+.-.2h) relatie de contact lunga (&-*' zile)

+. :upa relatia de contact cu tesuturile moi

o temporare: 5$%M#>, CA?#:@% o cu termen mai lung: -aste cu antibiotice, -aste antiseptice o de fi are: cimenturi =,$ materiale de durata (definitive): cimenturi 5,=, C#S materiale speciale ; relatia de contact cu tesuturile parodontale instantanee, pasagera: materiale de amprenta, paste de lustruit (. :estinatia materialului pentru restaurari coronare pentru amprentare pentru modele, machete, tipare pentru obtinerea protezelor (metalice, nemetalice) pentru prelucrarea si lustruirea protezelor pentru fi area provizorie si de durata a protezelor utilizate in cabinetul de stomatologie o in stomatologia preventiva o pentru restaurari coronare o pentru amprentare o pentru machete directe o pentru fi are o pentru lustruit obturatii coronare utilizate in laboratorul de tehnica dentara o pentru modele

.. :omeniul de aplicare

. o pentru machete

o pentru tipare o pentru obtinerea protezelor metaliceAnemetalice o pentru prelucrare si lustruire

MATERIALE PENTRU MODELE

MODELUL ; reproducerea pozitiva a elementelor anatomice ale C.-. B Curnarea modelului este o etapa tehnica fundamentala in obtinerea piesei protetice B #n functie de scopul in care sunt utilizate si de procedeul de obtinere, e ista mai multe tipuri de modele: o model de studiu o model document o model de lucru o model duplicat Cla i!icarea materialelor "entr# mo$ele *) :upa criteriul chimic mat. nemetalice: - gipsuri dentare (cls. ##, ###, #?) - mase de ambalat - mat. compozite: rasini epo idice, poliuretani - cimenturi dentare (val. istorica) - %AS (val. istorica) mat. metalice: - amalgame - alia"e usor fuzibile - alia"e topite si pulverizate (tehnica Metallomat)

/ - alia"e depuse electrogalvanic +) :upa metoda de obtinere a modelului a) prin turnare: - gipsuri, mase de ambalat - materiale compozite b) prin fulare: - cimenturi - amalgame c) prin depunere de metale: - galvanizare - pulverizare

Con$itii im"# e materialelor #tili%ate in con!ectionarea mo$elelor & - fidelitate Dn reproducerea detaliilor morfologice ale cEmpului protetic, - stabilitate volumetricF Gi dimensionalF, - plasticitate, - timp de prizF convenabil, - rezistenHF la rupere Gi presiune, - rezistenHF la abrazie, - posibilitate de corecHie, - stabilitate chimicF, - posibilitate de prelucrare uGoarF, - cost scFzut, - neto ice .

'IPSURI DENTARE
I#-S@J ; principalul material de confectionare a modelelor Pro"rietati& - reproducerea detaliilor (e actitate) - fidelitate (depinde de finetea particulelor) - timp de priza - duritate - rezistenta la abraziune, compresie, tractiune O(tinere& :ihidrat de sulfat de calciu (CaS,. . +)+,) B Calcinare (la anumita temperatura si presiune) B

0 Macinare Se obtine ) *emi*i$rat $e Ca SO+ si ,*emi*i$rat $e CaSO+ $ ista doua procedee de obtinere: a) Ardere umeda - Calcinarea dihidratului de CaS,. la *+'-*('KC ; ) *emi*i$rat $e CaSO+ - Calcinarea la temperaturi mai mari de *('KC cu adaos de substante (solutie de CaCl ('L sau MgCl) ti"#ri mo$i!icate $e ) *emi*i$rat& -i" #ri $#re - Calcinarea la temperaturi mai mari de (''KC cu aditivi (CaCl, MgCl +) ; -i" #ri e.tra$#re b) Ardere uscata / Calcinarea dihidratului la **'-*+'KC apoi la */'-*2'KC 0 , *emi*i$rat $e CaSO+ (intra in compozitia gipsului de amprente si modele) CLASIFICARE A. Clasa #: pentru amprentare Clasa ##: pentru modele (gips alabastru) Clasa ###: gips dur Clasa #?: gips e tradur Clasa ?: gips special B. DUPA ADA Clasa #: impression plaster Clasa ##: model plaster Clasa ###: dental stone Clasa #?: dental stone, high strengh Clasa ?: dental stone, high strengh, high e pansion FORME DE PRE1ENTARE Si tem (icom"onent 2"#l(ere i lic*i$3 . -ulberea este ambalata in pungi, saci, cutii, inchise ermetic, iar lichidul este reprezentat de apa simpla sau apa distilata. Den#miri comerciale: Iipsuri dure M,J:A>, (!aMer) !$I,:@% (!ego) :@%,J#C (:egussa) Iipsuri e tradure

& 5@8#%,CN (IC) M,J:ASC,>$ (!aMer) ?$J-M#O SC,>$ (Nerr) COMPO1ITIE CHIMICA AJA!ASC%@ 3'L ACC$J$%AC,%# :$ -%#=A: >ACl, NCl C,J,%A>C# MAC$%#AJ :$ A:A,S: C%$CA, CAJC !,%AO (scade dilatarea de priza) #M-@%#CAC#

'i" #l al( $e mo$el 2cl . II 3 P hemihidrat de CaS,. cu adaosuri de impuritati de anhidrit si dihidrat 5ace parte din grupa anhidridelor he agonale -articulele sunt filamentoase, aciforme, cu spatii intre ele in care se absoarbe apa in etepa de priza -%,-%#$CAC# - plasticitate - fidelitate - pret de cost redus :$=A?A>CA8$ - structura poroasa - solubilitate crescuta fata de alte materiale - proprietati mecanice slabe - rezistenta mecanica: 3>Amm+ - dilatare de priza: ',+-',.L - timp de priza: /-(' minute - nu se adauga acceleratori de priza ( scad proprietatile mecanice) #>:#CAC## - modele de studiu - modele ale antagonistilor - socluri - modele preliminare

2 - modele pentru reparatii - fi are in articulator 'i" #l $#r 2cla a III 3 Q hemihidrat de CaS,. < /L cimenturi silicatice, impuritati de anhidrit si dihidrat Se obtine din calcinarea dihidratului la *+'-*('KC, in mediu umed la presiunea de &-*' bari -articulele sunt prismatice, "u tapuse (cu spatii mici), granulatie fina -%,-%#$CAC# - foarte buna fidelitate - duritate de *' ori mai mare - dilatare de doua ori mai mica (',*L) - timp de priza: 0-+' min. (absorb mai repede apa) - proprietati mecanice superioare :$=A?A>CA8$ - nu se adauga acceleratori de priza (modifica proprietatile mecanice) #>:#CAC## - modele de lucru - modele ale dintilor antagonisti - socluri de modele cu bonturi mobile 'i" #l e.tra$#r 2cla a IV 3 Q hemihidrat de CaS,. < compensatori de dilatare < coloranti Se obtine prin calcinarea in mediu umed, la temperatura de peste (''KC, cu adaos de aditivi -rezinta particule cu granulatie foarte fina -%,-%#$CAC# - duritate foarte mare: *+'-*/' >Amm+ - dilatare scazuta: ','*L - proprietati mecanice superioare: rezistenta la incovoiere, rupere, abraziune - timp de priza: +'-(' min., functie de tehnica de spatulare, temperatura, raportul -AJ, dimensiunea particulelor - marginile preparatiei sunt intacte - proprietatile sunt atinse la +. ore #>:#CAC##

3 - Modele de mare precizie 'i" #ri "eciale 2cla a V 3 Se obtin din: *. calcinarea succesiva a dihidratului de CaS,. ; fosfat de Ca ce este tratat cu )+S,. +. gipsuri chimice, ce rezulta din produsele secundare ale )+S,.: fosfat brut <)+S,. ; gips sintetic -%,-%#$CAC# - absorbtia apei este mare - puritate ma ima - dilatare ',+-',.L #>:#CAC## - modele pentru lucrari din Co-Cr si >i-Cr, care au un coeficient de contractie ridicat DO1ARE *. $ temporanee, functie de suprafata amprentei, cu dozatoare tip linguri din material plastic7 -roportia -AJ: - gips alb: *''g - A .'-/'cm( J - gips dur: *''g - A (' cm( J - gips e tradur: *''g - A +/ cm( J +. :ozare industriala (predozare) PREPARARE meto$a at#ratiei "ro-re ive& temp. apei ; *2KC7 spatulare in bol, *-+ min., apoi pe masuta vibratorie meto$a mecanica (utilizarea vacuum-mala orului)

TURNAREA MODELELOR DIN 'IPS CaS,. hemihidrat < )+, ; CaS,. dihidrat (CaS,.R +)+,) - Cimpul necesar pentru ca reactia sa fie completa ; C#M- 5#>AJ :$ -%#=A (C5-)

*' - Cimpul necesar pentru inaintarea reactiei ; C#M- #>C$%M$:#A% :$ J@C%@ (C#J) - Cimpul necesar obtinerii pastei si turnarii acesteia ; C#M- :$ J@C%@ (CJ) - Cimpul necesar pastei de gips pentru a atinge un oarecare grad de fermitate in cadrul procesului de priza ; C#M-@J #>#C#AJ :$ -%#=A (C#-) %eglarea timpurilor este data de fabricant in functie de utilizarea data gipsurilor: amprenta, tipar $ : - gipsul de amprenta S +-( min. in gura S .-0 min. C5- gipsul de tipar S timp de priza lent (necesar ambalarii machetei), 2 min. S +'-./ min.C5Acceleratori $e "ri%a: - scad Cp7 N+S,., >aCl In*i(itori $e "ri%a: - cresc Cp7 !ora +L Cimpul de priza depinde si de: raportul -AJ cresterea timpului de mala are cresterea temperaturii apei

#nstrumentar necesar: bol de cauciuc, spatula, masuta vibratorie, vacuum-mala or Se amesteca pulberea cu lichidul, pana la obtinerea unei paste semifluide, care in timp devine vascoasa. %eactia este e oterma. #M-,%CA>C *. -entru raportul apaApulbere se impune dozarea si cantarirea, in lipsa prospectului dat de fabricant Valori& Iips alb: *''g -A .'-/'cm( J Iips dur: *''g -A ('cm( J Iips e tradur: *''g -A +/cm( J +. Spatulare timp de ('-3' secunde (. Amprenta trebuie vibrata (se utilizeaza masuta vibratorie) sau vibrata in vid (vacuum-mala or). @tilizarea vacuum-mala orului are urmatoarele avanta"e: eliminarea aerului7 - omogenizare7 - cresterea duritatii de suprafata

** .. :upa turnare si vibrare amprenta trebuie lasata in pozitia de turnare pana la priza primara a gipsului. -articulele mai grele de ipsos se depun pe suprafata de lucru a modelului, in timp ce apa urca spre suprafata de turnare. Astfel creste rezistenta de suprafata a modelului. :atorita acestui fapt este necesara cofrarea amprentei functionale la proteza totala. Centrifugarea amprentelor dupa turnarea pastei de gips, poate duce la: / cresterea duritatii modelului7 - deformarea amprentelor prin cresterea e pansiunii /. C#- este de (' minute 0. C5- a"unge la +. ore Modelarea machetelor se face numai pe Tmodele vechiU, cand gipsul a atins ma imum de duritate, iar e pansiunea a scazut. &. >u se face izolarea in apa (duce la scaderea duritatii modelului). Sunt folositi solventi organici ; Tizolarea uscataU C,>5$CC#,>A%$A M,:$J$J,% depinde de tipul lucrarii protetice si scopul modelului: Model de studiu A didactic A document Model preliminar Model definitiv pentru -C Model definitiv pentru --AA--S Model de lucru definitiv pentru proteze con"uncte: - cu bonturi fi e7 - cu bonturi mobile. Confectionarea modelelor cere tehnologie si profesionalism. *. Modelele sunt confectionate dupa amprente ale campului protetic, folosind portamprente (linguri universale). +. Amprenta se spala si se dezinfecteaza. (. Se prepara pasta de gips, raportul -AJ fiind dat de fabricant. .. Se foloseste vacuum-mala orul sau amestecul manual. /. Se toarna pasta de gips in amprenta perfect uscata, in portiunile cele mai inalte ale amprentei 0. Se asteapta priza, timp de +'-(' min. &. :aca soclul se confectioneaza din gips obisnuit, inaintea prizei gipsului dur, se fac retntii cu o spatula sau se lasa neregularitati hemisferice la umplerea amprentei

*+ 2. :upa priza gipsului dur, se prepara gipsul obisnuit mai consistent, se aplica pe masa sub forma unei grama"oare, iar amprenta cu gipsul dur, usor umectat, se rastoarna peste gipsul obisnuit, urmarind paralelismul lingurii cu suprafata mesei. 3. Cu spatula se conformeaza periferia amprentei (sau cu conformatoarele de cauciuc). Modelele pot fi: Modele de arcada Modele de hemiarcada

TEHNOLO'IA CONFECTIONARII MODELELOR NEMETALICE Mo$elele e "ot cla i!ica D#"4 te*nolo-ia de realizare: a) tehnologie convenional: - turnare (gipsurile, masele plastice, alia"ele uGor fuzibile), - Dndesare-fulare (cimenturi, amalgame), - galvanizare, pulverizare (metale, alia"e), - ardere (mase ceramice) b) tehnologie neconvenional: - sistemul CAD5 CAM D#"4 $e tina6ia modelului: / model preliminar, anatomic, de studiu, document, - model de lucru, - model duplicat D#"4 mo(ilitatea (ont#rilor - cu bonturi fi e, - cu bonturi mobile @n material i$eal pentru confecHionat modele trebuie sV aibV urmVtoarele caracteri tici& - sV prezinte o fazV de plasticitate, fazF Dn care sunt introduse Dn amprentV,

*( - sV aibV o granulaHie finV care sV le permitV pVtrunderea Dn cele mai mici detalii ale amprentei (e actitate, fidelitate), - sV prezinte stabilitate volumetricV, - sV prezinte rezistenHV mecanicV crescutV la rupere, abraziune Gi presiune, - sV prezinte stabilitate chimicV, - sV se prelucreze uGor, sV poatV fi corectat, - sV se realizeze cu uGurinHV, - sV nu necesite aparaturF Gi instrumentar special, - sV fie ieftine. Mo$el#l mono(loc, c# (ont#ri !i.e. 5ace parte din categoria modelelor cu bonturi fi e confecHionat prin tehnologie convenHionalV. Se poate realiza Dn orice tip de amprentV convenHionalV. Modelul monobloc reprezintV modelul folosit cel mai frecvent pentru arcada antagonistV, pentru modelul duplicat Gi modelul de studiu. Materialul cel mai folosit pentru modelul cu bonturi fi e este gipsul. :upV spVlarea Gi dezinfecHia amprentei, se preparV pasta de gips, respectEnd proporHiile pulbereWlichid indicate de producVtor. Se foloseGte vacuum-mala orul sau amestecul manual. :acV modelul este duplicat, Dn amprentV se toarnV masa de ambalat. Amprenta trebuie sV fie perfect uscatV. -rezenHa apei face ca aceasta sV se retragV Dn zonele cele mai declive ale amprentei (vErfurile cuspidiene), determinEnd, datoritV proporHiei apV-gips o rezistenHV redusV a acestor zone. %educerea, prin friabilitatea crescutV a gipsului, la nivelul vErfurilor cuspidiene, modificV atEt morfologia cEmpului protetic, cEt Gi rapoartele interarcadice. Amprenta se aGeazV pe mVsuHa vibratorie, iar pasta de gips se aplicV Dn porHiunile cele mai Dnalte ale amprentei, Dn acelaGi loc, Dn mod repetat. :acV sunt zone declive, de mici dimensiuni, Dn care pVtrunderea gipsului se face cu dificultate Gi e istV riscul formVrii unor incluziuni de aer, cu a"utorul unei pensule sau a unui instrument bont se poate facilita curgerea omogenF a materialului. CEnd amprenta sa umplut cu gips, se DndepVrteazV de pe mVsuHa vibratorie lVsEndu-se +'-(' minute pentru prizV. :acV modelul nu este Dn totalitate din gips dur Gi soclul se confecHioneazV din gips obiGnuit, atunci Dnainte de priza gipsului dur, se vor face retenHii cu o spatulV sau bisturiu. %etenHiile se pot face si ca neregularitFHi hemisferice Dn faza finalV de umplere a amprentei. CEnd gipsul dur a facut prizV, se preparV gipsul obiGnuit mai consistent. Se aplicV pe masa de lucru sub forma unei grVmV"oare. Se umecteazV amprenta ce conHine gipsul dur, turnat

*. iniHial, dupV care se preseazV peste gipsul obiGnuit urmVrind paralelismul suprafeHei lingurii cu suprafaHa blatului mesei. Cu spatula sau inde ul se conformeazV periferia amprentei. :upV demulare (scoaterea modelului din amprenta), marginile modelului pot fi aran"ate prin soclare. -refigurarea marginilor conformatoare din cauciuc. turnat iniHial. Modelul monobloc cu bonturi fi e are avantajul pVstrVrii nemodificate, Dn permanenHV, a poziHiei bonturilor, poziHie ce reproduce raporturile spaHiale ale dinHilor stElpi. -osibilele modificVri ale viitoarei piese protetice sunt legate de modificVri ale machetei Dn faza de mobilizare de pe model, Dn vederea ambalVrii. Xn dorinHa anulVrii acestor posibile modificVri ale machetei s-a recurs la folosirea modelului duplicat. Modelul duplicat este o copie identicV a modelului de lucru, confecHionatV din masV de ambalat specificV metalului din care se va confecHiona structura metalicV a RPF. Macheta componentei metalice a RPF rVmEne fi V pe modelul duplicat, DmpreunV cu care se ambaleazV pentru a fi turnatV. Dezavantajul modelului monobloc cu bonturi fi e este imposibilitatea accesului Dn faza de modelare a machetei elementelor de agregare, pe feHele pro imale Gi Dn mod special Dn zona cervicalV a acestor suprafeHe. Mo$el#l c# (ont#ri mo(ili%a(ile. Se realizeazV diferit Dn funcHie de tipul de amprentV Gi tipul de bont mobil realizat. Xn amprenta luat cu material termoplastic !n inel de cupru "i supramprent din gips obiGnuit, realizarea bonturilor mobilizabile se poate face din: gips dur Moldano, cimenturi silicat, rVGini acrilice autopolimerizabile, amalgam, cupru sau argint pe cale galvanicV. Cehnica de realizare a bonturilor mobilizabile este urmFtoarea: se elibereazV inelul din supraamprentV, prin fracturarea gipsului. :intr-o folie de hErtie ceratV sau de cearV calibratV, latV de *' mm, se realizeazV un conformator, care acoperV e tremitarea bizotatV a inelului depVGind-o cu /-0mm. Conformatorul se lipeGte pe faHa e ternV a amprentei (a inelului de cupru). -e o placuHV de sticlV se preparV o cantitate redusV de gips dur Moldano, de consistenHV smEntEnoasV. #nelul fiind Dnclinat, se pune cu vVrful unei spatule o cantitate micV din pasta de gips Dn interiorul conformatorului, avEnd gri"F ca deschiderea sV nu fie Dn Dntregime obturatV. Iipsul va curge datoritV vibraHiilor fVcute de o pensV sau o pilV, prin modelului se poate face Gi cu a"utorul unor Xn aceste conformatoare se depune pasta de gips dupV

umplerea amprentei. -este conformatorul cu pastV se aplicV amprenta cu gipsul de model

*/ frecarea acesteia de marginea ocluzalF a inelului. ,peraHia se repetV pEnV la umplerea completV a inelului Gi a coformatorului. :acV bontul mobil va avea Gi un pin metalic, acesta se va introduce Dn pasta de gips dur, Dnainte de priza gipsului (poziHia poate fi verticalV, dacV inelul are stabilitate pe faHa lui ocluzalF sau orizontalV, cEnd pinul va fi poziHionat cu a"utorul unei mici bile dintr-un material plastic: moldina, optosil). CEnd bontul mobil este Dn Dntregime din gips (fVrV pin metalic), cofra"ul va depVGi inelul de cupru cu dimensiunea doritV a fi lungimea bontului. :upV priza gipsului, se DndepVrteazV cofra"ul Gi bontului i se dF o formV conicV, prin Glefuire cu o pilV sau tFiere cu o spatulV. !ontului confecHionat Dn Dntregime din Moldano, i se face spre vestibular (corespunzFtor lipiturii inelului) o suprafaHV planV, avEnd o treaptV aproape de e tremitatea liberV. SuprafaHa netedV Gi forma conicV a bontului vor favoriza mobilizarea bontului Dn model. $ste bine (ca mVsurV suplimentarV) ca bontul din gips sV fie izolat, pentru a nu risca, Dn timpul mobilizVrii, spargerea bontului GiAsau a modelului. !ontul mobil se poziHioneazV Dn supraamprentV, imobilizarea sa putEnd fi realizatV uneori printr-o picVturV de cearV de lipit pusV spre spaHiul edentat. :acV supraamprenta este din gips, cooptarea fragmentelor se face prin lipire cu ceara specialV de lipit, pe faHa e ternV a supraamprentei. :elimitarea marginilor supraamprentei de gips, de modelul din gips, se face prin acoperirea acestora (marginilor) cu un strat subHire de cearV coloratV. -entru a uGura gVsirea e tremitVHii bontului mobil, aceasta este acoperitV cu o micV bilV din cearV coloratV. Xnaintea turnVrii modelului, supramprenta cooptatV, conHinEnd bontul mobilizabil, cu bila de cearV Gi avEnd marginile acoperite cu cearV, se va Hine /-*' minute Dn apV, pentru izolare. Curnarea modelului se face din gips obiGnuit. :acV amprenta este segmentarV, se va realiza o prelungire distalV, din pasta de gips, necesarV realizVrii cheii de poziHionare Dn ocluzie a modelului dinHilor antagoniGti. Aceasta cheie de poziHionare Dn ocluzie, constV Dn realizarea unui GanH Dn formV de TCU sau de TYU, GanH ce va determina, pe modelul antagonist, apariHia unor proeminenHe de aceeaGi formV Gi cu care se poate cupla perfect Dntr-o unicV poziHie spaHialV. Xn urma demulVrii, prin DndepVrtarea supraamprentei din material elastic sau prin distrugerea celei din gips, rezultV modelul cu bonturi mobile. -rezenHa cerii din vErful bontului ne a"utV sV reperVm bontul mobil. :upV DndepVrtarea bilei de cearV, avEnd fi at pe vErful bontului mobil un instrument neascuHit, prin lovituri uGoare cu un ciocan de corn, se DncearcV mobilizarea bontului. !ontul mobil, avEnd ocluzal amprenta cu inelul de cupru, se pune /-*' minute la izolare Dn apV. -rin DncFlzirea la flacFrF a inelului, materialul

*0 termoplastic devine moale, permiHEnd DndepVrtarea amprentei de pe bontul mobil. $ventualele urme de stentz, de pe bont, se DndepVrteazV prin aplicVri succesive ale unei bucVHi de stentz plastifiate Dn contact cu bontul. Sunt contraindicate instrumente ascuHite, care prin radiere pot DndepVrta nu numai urmele de stentz, ci Gi o parte din gipsul bontului, subdimensionEndu-l. Modelul cu bonturi mobile realizat !n amprent din siliconi. :upV spVlarea Gi dezinfecHia amprentei, se aleg pinurile-doZel. [tifturile (pinurile) sunt bare de aspect cilindro-conic avEnd la e tremitatea mai groasV un cap prevVzut cu retenHii. Capul poate avea o prelungire cilindricV, foarte finF, care prin Dnfigere, Dn materialul elastic al amprentei, sV permitV poziHionarea lui. XmbunVtVHirea stabilitVHii pinului Dn amprentV se poate face prin trecerea vestibulo-oralV, prin marginea amprentei, a unui ac, tangenHial cu pinul. Acul Gi pinul se vor solidariza la zona de contact, cu ceara de lipit. -inurile se pot solidariza printr-o bandV de cearV, dispusV Dn lungul aradei. Ceara va permite Gi reperarea bonturilor Dn scopul mobilizVrii lor. Sunt pinuri, care la e tremitatea lor efilatV se continuV cu o ti"V ascuHitV de apro imativ / cm. AceastV prelungire a pinului se Dnfige Dn marginea amprentei, dupV care, prin curbare, capul cu retenHii al pinului se poziHioneazV la nivelul amprentei ce corespunde bontului. @nele pinuri metalice au teaca din plastic, pentru a DmbunVtVHi contactul model-pin Gi a facilita mobilizarea cu uGurinHV a acestuia. Cele mai bune, dar Gi cel mai scumpe, sunt pinurile duble, cu teaca metalicV. -rezenHa tecii metalice asigurV o adaptare perfectV a pinului mobilizabil la model, prezenHa celor doua braHe anihilEnd posibilele tendinHe de rotaHie. Cu a"utorul unor benzi metalice (tip matrice), fi ate Dn materialul de amprentV, se face delimitarea viitoarelor bonturi mobilizabile de restul modelului. !enzile au o direcHie vestibulo-oralV, fiind convergente spre ocluzal (divergente spre baza viitorului model) pentru a permite mobilizarea bonturilor pe care le delimiteazV. Cu pasta de gips dur se umple amprenta, depVGind marginea cervicalV a preparaHiei. CEt timp pasta de gips este plasticV, Dn zona amprentei, corespunzVtoare edentaHiei, precum Gi a dinHilor vecini, se plaseazV Gaibe metalice retentive introduse pe "umVtatea lor. :upV priza gipsului dur, suprafaHa acestuia se izoleazF Gi se toarnV din gips obiGnuit baza modelului.

*& !enzile metalice interpro imale Gi izolarea suprafeHei gipsului dur permit mobilizarea bonturilor. -rezenHa Gaibelor metalice asigurV o legVtura stabilV a bazei modelului de gipsul dur turnat iniHial. 5olosind un creion cu minV moale se marcheazV limita cervicalV a preparaHiei. Cu o frezV mare de acrilat se face un GanH circular, sub delimitarea cervicalV, realizat iniHial cu creionul. Sunt create condiHiile tehnice de abordare a ialV Gi transversalV a marginii cervicale a machetei componentei metalice a restaurarii protetice fi e (RPF). Modelul cu bonturi mobilizabile realizate prin tehnica 7PINDE89. Xn tehnologia clasicV, pinurile se fi au Dn amprentV, dupV care se turna modelul din gips dur. -rocedeul de realizare a modelului cu bonturi mobilizabile prin tehnica pinde pinurile Dn modelul arcadei, dupV priza gipsului. :upV spVlarea Gi dezinfectarea amprentei se toarnV gips e tradur Dn porHiunea amprentei, corespunzVtoare arcadei dentare, depVGind cu cEHiva milimetri marginea cervicalV a dinHilor. Se scoate modelul din amprentF (demularea amprentei) Gi se realizeazV prin Glefuire o bazV perfect netedV a acestuia (a modelului). Cu un creion se fac semne, pe marginea modelului, ale viitoarelor linii de secHiune. Modelul este pus cu baza pe stativul maGinii de gVurit a cFrui deplasare verticalV de fora" a fost reglatV Dn concordanHV cu tipul pinului folosit. Spotul luminos proiectat pe faHa ocluzalV va corespunde locului unde, la nivelul bazei, se va realiza orificiul de fi are a pinurilor. Canalele astfel forate sunt perpendiculare pe baza modelului Gi paralele Dntre ele. -ulberea rezultatV Dn urma forVrii este DndepVrtatV cu o perie finV. -inurile sunt fi ate Dn canale cu rVGini epo idice. :upV fi are pe pinuri se pun tecile de plastic sau de metal. Sunt de preferat pinurile duble cu teci metalice.-ot fi fi ate Gi cEte douV pinuri la un segment de arcadV, pentru a evita rotaHia. Xn acelaGi scop, pe suprafaHa bazei modelului se pot face cu o frezV sfericV mici cavitVHi de ghida". $ tremitVHile libere ale pinurilor sunt unite Dn lungul arcadei cu o bandV de cearV, care va uGura reperarea lor, Dn vederea mobilizVrii. Se izoleazV baza modelului Gi se toarnV soclul folosind un conformator, care se umple cu pasta de gips, Dn care se introduc pinurile. :upV priza soclului se DndepVrteazV conformatorul Gi se secHioneazV modelul arcadei, conform marca"elor iniHiale fVcute cu creionul. !onturile mobile suferV aceeaGi pregVtire a zonei cervicale, prin marca"ul limitei preparaHiei cu un creion moale Gi frezarea, subiacentV acestei demarcaHii, a unui GanH larg, cu a"utorul unei freze de acrilat. fi eazV

*2 Modelul cu bonturi mobilizabile realizate prin tehnica 1EISER. $ste caracterizat de prezenHa unui soclu din PMMA, rigid, capabil de a neutraliza variaHiile volumetrice ale gipsului dur din care se realizeazV modelul de lucru. -inurile metalice (avEnd o suprafaHV planV care DmpiedicV rotaHia Dn a ) sunt poziHionate Dn placa de -MMA, Dn lVcaGuri special forate Dn acest scop. -oziHia lVcaGului se realizeazV cu a"utorul aparatului =$#S$% *, care urmVrind amprenta, stabileGte cu precizie poziHia pinului (uneori se pun douV pinuri cu rol de neutralizare a rotaHiei Dn a a bontului mobil). -asta de gips dur (gips e tradur sau rVGinV epo idicV) se toarnV Dn amprentF, dupV care se rVstoarnV soclul din PMMA cu pinurile Dn "os, DnglobEndu-le Dn pasta modelului DncV neDntVritV. :upV prizV, se desprinde modelul cu tot cu pinuri, din soclu. Se secHioneazV modelul, realizEndu-se bonturi mobile, care apoi sunt repoziHionate Dn soclu. Modelul cu bonturi mobile realizat prin tehnica :IEFER. Curnarea succesivV a arcadei Gi soclului modelelor Dn tehnicile clasice are ca efect apariHia modificVrilor volumetrice (e pansiunea gipsului). :IEFER Gi-a propus controlul Gi anularea acestor modificVri de e pansiune a gipsului prin utilizarea unei plVci prefabricate din plastic alb, rigid, Dn care sV se fi eze pinurile Dnaintea turnVrii din gips dur a modelului. :IEFER preia tehnica preconizatV de =$#S$%, o DmbunVtVHeGte Gi obHine o tehnicV de mare precizie Dn obHinerea modelelor cu bonturi mobile. Amprenta luatV cu siliconi este spalatV Gi dezinfectatV, dupV care i se reduc marginile Gi se marcheazV linia mediosagitalV. Cu a"utorul unui chit special, amprenta se poziHioneazV pe un conformator metalic, prevVzut cu lVcaGuri de ghida" pentru plFcile din plastic, care se vor folosi ulterior. , placV transparentV de transfer, avEnd formV specificV pentru ma ilar Gi respectiv pentru mandibulV, prinsV Dn lVcaGurile de ghida" ale conformatorului metalic, a"utV la definitivarea poziHiei amprentei. -lanul mediosagital se marcheazV Gi pe placa transparentV de transfer, el trebuind sV coincidV cu marca"ul aceluiaGi plan de pe amprentV. Se scoate placa transparentV din conformatorul metalic Gi se definitiveazV Dndiguirea amprentei cu chitul special destinat acestei operaHii. -e cEt posibil, vor fi evitate configuraHiile retentive ce ar putea rezulta din Dndiguirea cu materialul chitos. Xn concordanHV cu dinHii stElpi, se vor marca pe marginea e ternV a chitului de Dndiguire, viitoarele linii de secHiune ale modelului. -laca transparentV se poziHioneazV deasupra amprentei prin fi area TurechilorU distale cu care este prevVzutV, Dn lVcaGurile conformatorului metalic, pe care a fost fi atV amprenta. Xn placa transparentV sunt

*3 poziHionate cEte douV pinuri (lungi, de transfer) pentru fiecare viitor segment al modelului. , placV rigidV din plastic, acoperitV de o folie subHire, autocolantV, uGor perforabilV, se aGeazV Dn conformatorul metalic cu a"utorul TurechilorU distale de ghida" deasupra plVcii transparente Dn care s-au fi at pinurile metalice de transfer. -oziHia Dn oglindV a celor douV plVci permite transferul poziHiei pinurilor de pe placa transparentV, pe placa rigidF, prin perforaHiile foliei autocolante. -erforaHiile fVcute Dn folia autocolantV de pinurile metalice de transfer sunt lVrgite cu un instrument metalic asemVnVtor unui burghiu. Se aplicV pinurile metalice scurte (de lucru), capul retentiv al acestora fiind orientat cVtre amprentV. -oziHionarea pinurilor poate fi realizatV Gi cu a"utorul unui aparat care poziHioneazV amprenta Gi placa rigidV Dntr-o poziHie simetricV. Ja capVtul unei ti"e metalice se aflV un instrument de reper care se deplaseazV deasupra amprentei marcEnd viitoarea poziHie a pinului. CelVlalt cap al ti"ei perforeazV placa albV, rigidV, din plastic, Dn poziHie identicV cu cea din amprentV. -inurile sunt poziHionate Dn placa rigidV, cEte douV pentru fiecare segment mobilizabil al modelului. $galitatea DnVlHimii pinurilor se realizeazV prin introducerea plVcii rigide, avEnd fi ate pinurile Dntr-un conformator metalic de egalizare. Materialul din care se toarnV modelul este pregatit la vacuum mala or. Se umple cu gri"V Dntreaga amprentV, uneori folosind o pensulV finV, pentru omogenizarea pastei Gi eliminarea eventualelor incluzii de aer. @n strat subHire din pasta de gips dur se pune pe placa rigidV de plastic, corespunzVtor zonei coronare a pinurilor, prevVzute cu retenHii. Amprenta fiind umplutV cu gips dur, peste ea se aplicV placa rigidV din plastic, fi atV prin urechile de ghida" Dn conformatorul metalic pe care se aflF amprenta. Capetele retentive ale pinurilor pVtrund Dn gipsul din amprentV, iar gipsul de pe placa rigidV, din plastic face corp comun cu cel din amprentV. :upV priza gipsului, se DndepVrteazV surplusurile marginale ale modelului. Se demuleazV amprenta. Scoaterea modelului (desprinderea modelului de placa rigidV prin culisarea pinurilor de lucru) este posibilV prin aplicarea plVcii rigide de plastic, pe un conformator metalic special Gi lovirea acesteia, Dntro poziHie centralV, cu ciocanul. -inurile scurte (de lucru) depVGesc cu *-+ mm grosimea plFcii rigide din plastic. -rin lovirea plFcii albe, rigide, cu ciocanul, pinurile sunt Dmpinse concomitent Dn sus, dislocEnd modelul (cu pinuri) din plFcuHa rigidV. Modelul se secHioneazV conform marca"ului iniHial stabilit. -rin Glefuire cu o frezV mare de acrilat este pregVtit fiecare din segmentele mobilizabile ale modelului. CurVHit prin peria", fiecare segment se reaGazV pe plVcuHa rigidV din plastic.

+' Modelul dinHilor antagoniGti se realizeazF tot din gips dur Gi DmpreunV cu modelul cu bonturi mobilizabile, realizat prin tehnica :IEFER, se monteazV Dn articulator cu a"utorul unor plVcuHe special destinate acestei operaHii. Modelul cu bonturi mobilizabile realizate prin tehnica TRA;. Modelul cu bonturi mobile, Dn amprente din materiale elastice, se poate realiza Gi f r utilizarea pinurilor metalice. Aceasta tehnologie poartV denumirea de sistemul #$%& Gi constV Dn utilizarea unui conformator transparent, realizat din material plastic rigid. 5aHa internV a conformatorului are corespunzVtor arcadei (la e terior) o multitudine de proeminenHe lamelare, care vor lVsa impresiuni identice, negative pe model, constituind elementul de poziHionare. :upV spVlarea Gi dezinfecHia amprentei se preparV la vacuum mala or gipsul dur sau e tradur pentru model. :in gipsul preparat se umple amprenta Gi conformatorul Dn acelaGi timp, dupV care amprenta se rVstoarnV Gi se aplicV peste conformator. Cele douV componente (materialul din amprenta Gi materialul din conformator) fac corp comun odatV cu priza gipsului. Se demuleazV amprenta Gi se dezinserV modelul din conformator. Modelul astfel obHinut, avEnd o multitudine de nervuri, se secHioneazV Dn funcHie de componentele viitoarei RPF. %efacerea integritVHii modelului este posibilV prin poziHionarea nervurilor modelului Dn conformatorul Dn care s-a turnat, poziHia fiind unicV. Modelul cu bonturi mobilizabile realizate prin tehnica %CC'-#$%C( -orneGte asemVnator sistemului C%AY de la e istenHa unui conformator din polimetilmetacrilat transparent, masiv Gi rezistent, avEnd zimHi interiori Gi e teriori Gi un magnet circular situat central. Acestui conformator i se ataGeazV o placuHV de bazV, avEnd acelaGi contur cu cel al conformatorului, confecHionatV dintr-un plastic alb Gi care prezintV douV feHe: - o suprafaHV cu nervuri Dntrerupte, cu rol de etanGare a conformatorului Dn timpul turnVrii modelului. Contribuie DmpreunV cu zimHii conformatorului la poziHionarea fragmentelor Dn care s-a secHionat modelul7 - o suprafaHV cu nervuri proeminente, ce corespund centrului conformatorului Gi care se utilizeazV la e"ectarea (desprinderea ) modelului din conformator. :in e tremitatea distalV a plVcii dinHate pornesc, douV braHe confecHionate tot din material plastic, articulate Dn balama, sub formV de "gheab, cu rol de blocare a fragmentelor Dn care a fost secHionat modelul.

+* Amprenta se spalV Gi se dezinfecteazV. Conformatorul este cuplat cu plFcuHa bazei, avEnd Dn sus nervurile pentru retenHii, iar braHele fiind Dn poziHia Dnchis. Xn zona distalV, bilateral pe conformator, se fac semne ce vor a"uta poziHionarea amprentei. -e lingurV, distal, se fac semne ce vor corespunde celor de pe conformator. Se preparV gipsul dur la vacuum mala or, se umple amprenta Gi concomitent conformatorul. Amprenta se Dntoarce, avEnd gri"V sV nu curgV gipsul Gi se aplicV peste gipsul din conformator. Surplusul de material de la periferia amprentei se DndepVrteazV Dnainte de prizV. CEnd gipsul s-a DntVrit, plVcuHa albV folositV la Dnchiderea conformatorului se Dntoarce Gi dupV deschiderea Gi DndepVrtarea braHelor articulate, se preseazV pentru a se scoate modelul din conformator. Se secHioneazV modelul Dn funcHie de conceperea viitoarei RPF. !onturile mobile sunt prelucrate, dupV marcarea limitei cervicale, cu un creion cu mina moale, prin Glefuire, sub aceastF delimitare, cu o frezV de acrilat. @rmele de pulbere sunt DndepVrtate cu o periuHV de pe segmentele modelului. 5ragmentele se aGeazV Dn conformator, ghidate de nervurile prezente pe interiorul Gi e teriorul bazei modelului. MiGcarea fragmentelor Dn conformator este blocatV cu a"utorul braHelor articulate care se Dnchid. -entru montarea Dn articulator se aplicV plVcuHa verde, menHinVtorul de spaHiu, o altV componentV a sistemului ACCU/TRAC. Mai ieftin Gi mai uGor de utilizat decEt sistemele cu pinuri metalice, sistemul ACCU/TRAC are totuGi o duratV redusV de folosinHV, apro imativ / ori. -relungirile lamelare e terne Gi interne se rotun"esc prin frecVrile repetate de gipsul dur al modelului. TEHNOLO'IA CONFECTIONARII MODELELOR METALICE Mo$ele reali%ate $in metal "rin $e"#nere -alvanic4 . Se pot realiza din cupru argint sau nichel. #ndicaHiile sunt reprezentate de modele pentru incrustaHii, restaurVri protetice unidentare, RPF de hemiarcadV (cu predilecHie Dn tehnologia metalo-ceramicV). !aia galvanicV este alcVtuitV dintr-un recipient din sticlV sau material plastic (inert din punct de vedere al conductibilitVHii electrice), Dn care este pusV soluHia electroliticF: - aci$4, Dn cazul depunerii de cupru (sulfat de cupru -Cu S,., acid sulfuric -)+S,., apV distilatV), / alcalin4, Dn cazul argintului (cianurV de argint, sare alcalinV de >a sau N, apV). SoluHia Dnchide circuitul alimentat de o sursV de curent continuu. Amprenta dupF spVlare Gi dezinfectare, se pregVteGte pentru a fi bunV conducVtoare de electricitate, prin pensulare cu pulbere de grafit sau aplicarea unui galvano-spraM.

++ =onele metalice (inelul de cupru, lingura metalicV) sunt acoperite cu cearV Dn scopul evitarii depunerilor metalice la acest nivel. Ja polul negativ (catod) se fi eazV amprenta, iar la polul pozitiv (anod) se fi eazV o placV metalicV (Cu, Ag sau >i), din a cVrui sare s-a realizat soluHia electroliticV. Ja alimentarea circuitului cu curent continuu, ionii metalici din soluHia electroliticV se depun pe suprafeHele amprentei, aceGti ioni fiind DnlocuiHi de alHii care provin din placa metalicV fi atV la anod. Curentul de micV intensitate iniHial, favorizeazV depunerea uniformV a unui strat de apro imativ *mm. Se mVreGte apoi intensitatea curentului, Dn scopul realizarii unor suprafeHe rugoase, de care sV adere cu uGurinHV gipsul dur, care va completa realizarea definitivV a modelului. $ actitatea e ecuHiei Gi duritatea de suprafaHV mare, fac din modelul metalic, realizat pe cale galvanicV, cel mai bun model de lucru Dn tehnologia RPF. Mo$ele reali%ate $in metal< "rin $e"#nerea alia=elor #>or !#%i(ile< "rin "#lveri%are / i tem#l METALLOMAT. Alia"ele uGor fuzibile, cu interval de topire Dntre *(2-('' grade Celsius, sunt compuse din bismut, zinc, argint Gi plumb. Alia"ul cel mai cunoscut Dn practica stomatologicV romEneascV este melotul, alia" folosit Dn tehnologia de realizare a coroanelor GtanHate. %ealizarea modelelor din metal prin i tem#l METALLOMAT constV Dn topirea alia"ului uGor fuzibil Gi pulverizarea acestuia cu pistolul aparatului Dn amprenta aflatV Dntrun compartiment special, Dnchis, al aparatului. Accesul Dn compartiment este posibil prin douV orificii prevVzute cu mVnuGi de protecHie, iar urmVrirea se face printr-un vizor. Stratul de metal Dn grosime de *mm se realizeazV Dn cEteva minute. @rmeazV completarea cu gips dur. -entru i tem#l METALLOMAT de obHinere a modelelor se pot folosi amprente luate cu materiale elastice din grupa hidrocoloizilor ireversibili Gi toatF gama elastomerilor. N# e vor "#tea !olo i amprentele luate cu materiale termoplastice (chiar Gi cele la care materialul termoplastic rigid constituie suportul materialelor elastice \ amprentele rigidelastice). Modele de lucru cu bonturi mobilizabile i cape de transfer ( ApariHia RPF pe implanturi a necesitat o Gi mai mare precizie a tehnicilor de amprentare, ducEnd la apariHia capelor Gi bonturilor de transfer pentru realizarea suprastructurilor protetice pe implanturi. Capele de transfer pot fi asimilate cu inelele de cupru, rolul lor fiind cel al unor amprentFri de fineHe care sV poatV fi controlate Gi apoi reunite printr-o supraamprentare. Capele de transfer pot fi din metal sau polimeri, Dn ambele situaGii ele avEnd o deschidere

+( incizalV (respectiv ocluzalV) prin care sV poatV refula materialul de amprentare. Mai prezintV Gi numeroase retenHii pe suprafaHa lor e ternV, care sV le imobilizeze Dn materialul supraamprentei.

TEHNOLO'IA NECONVENTIONALA @tilizeaza metoda computerizata CA:ACAM.

RASINILE ACRILICE SIMPLE 2RAS3

#SC,%#C Au aparut in stomatologie la inceputul sec. OO (*3(&). *2.( - A fost descoperit acidul metacrilic *2&( - CasparM si Collens reusesc sa obtina primele mase plastice acrilice *3+. - Sinteza primelor mase plastice acrilice *3(/ - Acrilatele sunt utilizate in tehnica dentara 5,%M$ :$ -%$=$>CA%$ Acrilate polimerizate industrial in forme finite: - dinti artificiali, fatete acrilice, coroane provizorii prefabricate Acrilate polimerizate industrial in forme prefinite: - placi termoplastice pentru confectionarea bazelor protezelor si a placilor ortodontice Acrilate polimerizate in cabinet si laborator: - sistem bicomponent (acrilate auto si temopolimerizabile) *. Jichid ; monomer (metacrilat de metil) +. -ulbere ; polimer (polimetacrilat de metil)

+. -%,:@S$ C,M$%C#AJ$ S@-$%-,>C (S-,5A) -AJA?#C (N@J=$%) -AJA:,> (N@J=$%) C,M-,=#C#$ C)#M#CA -ulberea ; "olimer 2"olimetacrilat $e metil3 5ormata din particule de forma sferica Contine: / initiator "ero.i$ic 2"ero.i$ $e (en%oil3< ?<@A / #( tante inerte& talc< -elatina / "la ti!iant 2!talat $e (#til3 / coloranti minerali 2 ar#ri $e ca$mi#< !ier3 i or-anici Jichidul ; monomer 2metacrilat $e metil3 Contine: / antio.i$ant 2*i$roc*inona ?<??BA 0 in*i(itor $e "olimeri%are3 / activator 2N< N C $imetil/"/tol#i$ina3 D la %AS autopolimerizabile $ ista si S#SC$M M,>,C,M-,>$>C ] pasta de polimetacrilat de metil in stare prepolimerizata ] are o perioada de conservare redusa :,=A%$ W -%$-A%A%$ Sistemul bicomponent ] dozare e temporanee -<J ((A* volume7 +A* greutate) Sistemul monocomponent ] pasta predozata #>:#CAC## *. Confectionarea bazelor protezelor mobilizabile si mobile +. ,btinerea dintilor artificiali in tehnologia protezelor mobilizabile si mobile (. %epararea si optimizarea protezelor mobile si mobilizabile .. Confectionarea protezelor provizorii /. -lacarea componentei metalice a protezelor dentare mi te

#)*+ICI D) I+#$,D'C)$) % $%-I+I.,$ %C$I.IC) I+ #I/%$ /,.IM)$I0%$)%

+/ *. -repararea pastei. ((A* volum7 +A* greutate Stadiul de pasta se atinge in momentul in care amestecul nu se mai lipeste de peretii recipientului +. #ntroducerea pastei in tipar $liminarea cerii (cu apa fierbinte sau aburi sub presiune, timp de / minute) #zolarea tiparului @tilizarea foilor de polietilena (pentru evitarea aderarii pastei de tipar) #ntroducerea pastei si presarea lenta (*/ \ (' min. la presa manuala sau hidraulica la + \ ( atm.) $liminarea e cesului de pasta 5i area cuvetei in ring metalic -olimerizare in mediu umed (+ ^ h, la *''KC) -olimerizare rapida: 0/KC in 0' min. *''KC in 0' min. -olimerizare lenta 0/KC in 0' min.7 se mentine la aceasta temperatura timp de 2 \ .2 ore Avanta"e: - difuzarea completa a monomerului in polimer. - monomer rezidual cat mai putin - structura fara porozitati .. %acirea ] Jenta, ideal o noapte ] !rusca, in apa rece poate duce la fracturi in structura acrilatului (diferente intre coeficientul de contractie al gipsului si al rasinii acrilice) /. :ezambalare, -relucrare, Justruire Se face cu ma im de atentie evitand e cesul de caldura care ar putea genera o depolimerizare a materialului. 0. #mersia in apa -roteza finita se mentine cel putin +. h in apa ( de preferinta distilata) pt. a favoriza stabilizarea volumetrica a -MMA \ului in urma absorbtiei de apa. PMMA AUTOPOLIMERI1ABIL Sistem bicomponent: pulbere ; polimer (-MMA) si lichid ; monomer (MMA).

(. -olimerizarea

+0 5,%M$ :$ -%$=$>CA%$: -ulbere livrata in flacoane de material plastic, prevazute cu dozator tip lingurita7 Jichid livrat in sticlute prevazute cu picurator pt. dozare7 :@%AC%YJ S-$C#AJ \ S-,5A :@%AC%YJ %,S$ \ N@JC=$% -AJA?#C \ N@JC=$% :@%AC%,J \ S-,5A C,M-,=#C#$: -ulbere (-MMA): -articule sub forma sferica #nitiator de polimerizare: pero id de benzoil ',/ \ +L. Substante inerte: talc, gelatina ( impiedica coalescenta particulelor sferice in timpul depozitarii materialului) -lastifianti: ftalat de butil 2L (diminuarea coeziunii intermoleculare) Coloranti organici si minerali #nhibitor de polimerizare: hidrochinona ',''0 L, pirogalol ',''( \ ',* L, rezorcina, acid benzoic Activator de polimerizare: amina tertiara (>,> dimetil p-toluidina) \ faciliteaza polimerizarea liniara a rasinii la rece, autopolimerizarea, prin ruperea legaturilor stabilite cu inhibitorii de polimerizare Caracteristicile lichidului: #ncolor ?olatil #nflamabil Ireutate specifica ',3/' 5ierbe la *'',( KC $fect necrotic asupra terminatiilor nervoase Cendinta de polimerizare spontana la lumina si caldura (se adauga un inhibitor de polimerizare \ antio idant) $fect iritativ asupra tesuturilor moi M$CA>#SM :$ -%#=A Jichidul (MMA):

$ emple:

+& -riza se instaleaza in urma reactiei de autopolimerizare, reactie e oterma. %eactia este inhibata de saliva si o igen si activata de caldura. :,=A%$ :ozarea pulbere A lichid se face in raport * A *7 + A *7 ( A * (cel mai utilizat). -%$-A%A%$ #n godeuri de material plastic sau sticla. Se amesteca prin spatulare, rezultand o pasta, care trece prin urmatoarele stadii: *. aspect nisipos (zahar umed) +. pasta aderenta (se trage in fire) (. pasta neaderenta, modelabila, favorabila utilizarii -asta are un coeficient de contractie mare, de /L si efect alergic. #>:#CAC## *. confectionarea portamprentei individuale +. confectionarea bazei sablonului de ocluzie (. confectionarea bazei viitoarei proteze (tehnica abandonata) #n mod curent se utilizeaza pt. .. incrustatii /. reconstituiri corono- radiculare

RASINI POLIURETANICE C TERMOBARO/POLIMERI1ABILE :$>@M#%# C,M$%C#AJ$: S% \ #?,CA-AJA8$C SC)@C= M#C%,!AS$ CA%ACC$%#SC#C#: Sunt rasini poliuretanice Se introduc in cuvete prin in"ectie -olimerizarea are loc in +' min. -olimerizatorul tip reactor ; micromat Avanta=e& -roteze foarte e acte (grad de succiune ma im) :ispar contractiile necontrolate ale metodelor clasice

+2 %ezistenta mecanica superioara7 structura fara porozitati Coeficient de monomer rezidual minim (* \ ',2 L)

CERURI DENTARE
Cer#rile $entare ; amestec comple de ceruri naturale si sintetice, gume, grasimi, rasini, obtinut prin topire \ racire. CJAS#5#CA%$: a) :upa domeniul de utilizare (tehnica dentara), sunt: Ceara de modela" Ceara pentru inregistrarea relatiei interma ilare Ceara pentru machete: #. Ceara pentru inlaM: moale, medie (iarna), dura (vara)7 ##. ###. #?. ?. b) :upa consistenta: C,M-,=#C#$: Cerurile dentare sunt amestecuri de ceruri naturale (parafina, ceara de albine, ceara de balena, ceresina), ceara sintetica, rasini naturale, uleiuri, grasimi, gume si coloranti. Cer#rile nat#rale Ceara moale Ceara de consistenta medie (iarna) Ceara dura (vara) Ceara pentru coroane si punti7 Ceara pentru schelete7 Ceara pentru tehnica metalo-ceramica7 Alte ceruri: ceara pentru lipit, ceara pentru cofrare, ceara pentru amprenta corectiva

+3 a. Ceara de albine ; principalul constituent al cerurilor dentare. Culoare galben \ bruna initial, alba sub actiunea ultravioletelor. #nterval de topire 0( \ &' KC. Mareste plasticitatea amestecului. b. Ceara de balena: e trasa din sinusurilor casalotilor7 culoare alba, inodora, moale. #nterval de topire .' \ /' KC. Are rolul de a mari plasticitatea si a scadea punctul de topire. c. Janolina \ produs de secretie al glandelor sebacee ale ovinelor. Se e trage din apele reziduale topire coborat. d. Ceara S)$JJAC: este un produs de secretie al insectelor Jaccifer Jacca, de culoare rosie maron, cu interval de topire (0 \ ./ KC. Se adauga in compozitia cerurilor pt. scaderea intervalului de topire. e. Cerurile vegetale: Ceara Carnauba ; produs de secretie al frunzelor de palmier, culoare gri \ verzuie, dura si casanta. #ntervalul de topire 2. \ 3* KC. #nfluenteaza duritatea si intervalul de topire al amestecului. Ceara Candelilla ; produs vegetal secretat de tulpina unor plante decorative. #nterval de topire 02 \ &/ KC. #nfluenteaza duritatea si intervalul de topire a amestecului. Cer#rile minerale a. -arafina-se obtine din fractiunile de distilare a titeiului. Chimic, este un amestec de hidrocarburi saturate. Are interval de topire intre .' \ &* KC. Se adauga pt. a mari duritatea si intervalul de topire b. ,zocherita \ ceara minerala rigida, casanta, culoare galbena. -unct de topire 0/ KC c. Ceresina \ forma sintetizata de ozocherita. #nterval de topire intre &' \ 2' KC. Se adauga pt. a ridica intervalul de topire a amestecului final. Cer#rile intetice: a. Ceara polietenica \ interval de topire *'' \ **/ KC. -roprietati asemanatoare parafinei b. Ceara polio ietenica \ interval de topire (& \ 0( KC de la spalarea lanei. Are culoare galben \ maronie si miros neplacut. #nterval de topire (0 \ ./ KC. #n amestec confera plasticitate si interval de

(' Ra inile nat#rale: Colofoniu, copal, sacaz. Se adauga amestecului pt. cresterea duritatii si aderentei. '#mele C sunt substante adezive, care se intaresc in prezenta aerului. Iuma arabica si guma tragacant sunt gume naturale, ce intra in compozitia cerurilor dentare, dar si a pulberilor si pastelor adezive pt. mentinerea protezelor mobile 'ra imile \ combinatii ale acizilor grasi cu glicolul, numite si gliceride. Seul de vita este cel mai utilizat in compozitia cerurilor dentare. -unct de topire coborat (.( KC), stare solida, luciosa, unsuroasa. Confera amestecului cerii, capacitatea de a fi lustruita. C$%@%#J$ -$>C%@ M,:$JA%$ E. Ceara "entr# mac*eta "rote%elor "artiale i totale - se prezinta sub forma de placi rectangulare calibrate, de culoare roz, avand dimensiunea de *2A2cm, cu o grosime de *,+mm7 *./mm7 si *,&mm - se prezinta in doua consistente: moale (pentru iarna) tare (pentru vara) - este indicata pentru: - confectionarea machetei bazei protezelor acrilice partiale si totale7 - confectionarea bordurilor de ocluzie7 - indiguirea si cofrarea amprentelor functionale. F. Ceara "entr# mac*eta coroanelor i cor"#rilor $e "#nte - se prezinta sub forma de: a) placi rectangulare: *&,/A2cm, cu grosimi de ',+/mm, ',('mm, ',.'mm7 b) placi calibrate, de culoare verde, ',(-',0mm7 c) suprafete ocluzale, cape7 d) ti"e de ceara verde, pentru macheta canalelor de turnare Caracteristici: - sa nu se modifice dimensional in conditiile de lucru7 - sa nu se deformeze la compresiune7 - sa arda fara reziduu, pentru a fi eliminate complet din tipar7 - se prezinte un grad de aderenta, pentru a se mentine pe model - sa fie usor adaptabile dupa plastifiere G. Ceara "entr# mac*eta "rote%elor "artiale *eletate - se prezinta sub forma unor profile diferite, specifice elementelor componente ale protezelor partiale scheletate: brate de crosete, crosete circulare, conectori principali (bare, placute), sei cu sisteme de retentii. - au o buna aderenta de model si prezinta o duritate inferioara maselor plastice. - se livreaza in culori diferite: roz, verde, albastru

(* +. Ceara $e inlaH - se livreaza in doua consistnte: a) ceara tip # (pentru machetarea directa)7 b) ceara tip ## (pentru machetarea indirecta). @. Alte cer#ri $entare Ceara de cofrare Ceara pentru bordurile de ocluzie Ceara de aditie

/$,C)D)) '0'%.) D) M,D).%1 I+ C)%$% *. -entru protezele fi e %educerea succesiva a unui bloc de ceara -icurarea progresiva a cerii si reducerea prin razuire a e cesului %acirea gradata a cerii prin scufundarea bontului mobil in baia de ceara Modela"ul aditiv @tilizarea machetelor prefabricate Adaptarea foliei calibrate de ceara

+. -entru proteze mobile si mobilizabile Asamblarea profilurilor de ceara prefabricate, direct pe modelul duplicat Confectionarea valurilor de ocluzie pentru sabloanele de ocluzie Modelarea bazei protezelor acrilice 5i area dintilor artificiali

#)*+IC% %DI#I)I C' C)%$% - Se utilizeaza modele de arcada (hemiarcada) cu bonturi mobile - Crusa de instrumente ; trusa de modela" aditiv, alcatuita din cinci instrumente: #nstrumentele * si +, asemanatoare sondelor dentare, sunt instrumente de aditie, pot fi introduse in flacara. #nstrumentele (, . si / sunt instrumente de reducere (substractive), active la ambele capete, nu se introduc in flacara

(+ #ehnica de lucru: 2( -e traseaza cu creioane colorate ariile de contact pro3imale, liniile crestelor marginale, curbele cuspizilor activi de ghidaj, curbele fosetelor, zonele de contact pentru cuspizii de sprijin 4( Modelarea elementelor morfologice (ceara se picura sub forma de conuri, ce vor fi unitecu ceara picurata 5( 6inisarea 7 )tapa in care conurile sunt unite cu crestele marginale, finalizandu-se si structurile accesorii (creste, santuri)

MATERIALE DE AMPRENTA
Am"renta 0 reproducerea negativa a tuturor detaliilor C.-., pe baza careia se confectioneaza modelul in laboratorul de tehnica dentara. Conditii tehnice: , portamprenta @n material de amprenta cu proprietati corespunzatoare , metoda de amprentare corespunzatoare situatiei clinice E. Portam"renta ; suport rigid confectionat din materiale rezistente mecanic, in care se aplica materialul de amprenta ; sunt utilizate pentru inserarea A dezinserarea amprentelor pe si de pe model CJAS#5#CA%$: a) :upa suprafata de contact cu C totale (cuprind o arcada) ; linguri ma ilare partiale (acopera un segment de arcada) unidentare (amprenteaza un dinte ; inele de Cu, Al) speciale (*. bima ilare sau de hemiarcada7 +. cu sisteme de racire)

b) :upa materialul din care sunt confectionate

(( metalice nemetalice: mat. termoplastice, %AS, %C, poliesteri, copoliesteri, rasini policarbonate c) :upa gradul de fidelitate Standard Standard individualizata #ndividuale

Materiale $e am"renta CJAS#5#CA%$: :upa tipul de plasticitate :upa consistenta materialului in momentul dezinsertiei amprentei :upa caracterul rev.Airev. al materialului

Clasificarea dupa Po-iolli& *. %#I#:$ +. S$M#%#I#:$ (. $JASC#C$ Clasificarea dupa Ieremia *. timp de plasticitate redus si consistenta rigida (gips, rasini acrilice) +. timp de plasticitate redus si consistenta semirigida (mase termoplastice: Stentz, Nerr) (. timp de plasticitate redus si consistenta elastica (hidrocoloizi rev., hidrocoloizi irev., cauciucuri polisulfurice, cauciucuri siliconice) .. timp de plasticitate prelungit (mat. bucoplastice, polimeri rezilienti) Clasificarea dupa Brat# *. %igide si Semirigide irev. (gips, rasini acrilice, paste =,$) +. %igide reversibile (bucoplastice, Stentz, gutaperca, ceruri) (. $lastice rev. (hidrocoloizi rev.)

(. .. $lastice irev. (a) alginate7 b) elastomeri de sinteza: polisulfuri, siliconi de aditie si condensare, polieteri) *.%#I#:$ S# S$M#%#I#:$ #%$?. 'IPSUL DENTAR Contin: 3'L alabastru (hemihidrat de CaS,., obtinut prin metoda arderii uscate, cu adaosuri de anhidrit si dihidrat. *'L : - acceleratori de priza (N+S,., >aCl) inhibitori de priza (bicarbonat de >a, N, citrat de >a) coloranti substante aromatizante bora *L, reduce dilatarea de priza Sistemul predozat ; met. industriala -%$-A%A%$: - metoda saturatiei progresive - metoda mecanica (manual */s, mecanic (vid) ('s #>:#CAC##: '_ amprenta necompresiva a C- edentat total *_ tehnica de supraamprentare pentru amprenta cu inel de cupru si masa termoplastica +_ tehnica clasica de obtinere a puntilor din elemente separate A?A>CA8$ A :$=A?A>CA8$ (_ plasticitate, fidelitate e celente ._ preparare usoara /_ cost redus 0_ manipulare dificila &_ se indeparteaza prin fracturare - cooptare dificila PASTELE DE O8ID DE 1INC EU'ENOL Se prezinta in tuburi ce contin + paste: 2_ pasta alba (=n,)7 contine: =n,, lanolina, apa 3_ pasta bruna (maro)7 contine: eugenol, colofoniu :,=A%$: #ndicatiile fabricantului

:,=A%$: *''g pulbere A /' ml lichid ; dozare e temporanee

(/ + parti pasta alba A * parte pasta bruna -%$-A%A%$: Spatulare cu spatula metalica pe hartie cerata #>:#CAC##: *'_ **_ *+_ *(_ amprenta functionala la edentatul total rebazarea indirecta la proteza totala inregistrarea relatiei de intercuspidare ma ima cimentarea provizorie a lucrarilor protetice

+. MAC$%#AJ$ %#I#:$ S# S$M#%#I#:$ #%$?$%S#!#J$ MASELE TERMOPLASTICE tip # ; pentru amprentare tip ## ; pentru portamprente Se prezinta sub forma de: - placi, SC$>C= - batoane N$%% - conuri C,M-,=#C#$ *._ */_ *0_ *&_ Amestec de rasini termoplastice naturale (copal sau 9ami .'L) si rasini -lastifianti: acid stearic, acid palmitic Materiale inerte: talc, carbonat de calciu Coloranti: rosu, gri, verde, negru temoplastice sintetice (derivate din acidul cumaric)

-%$-A%A%$ Se realizeaza prin plastifiere: - sub actiunea flacarii ( in special batoanele Nerr) - in baie de apa (plastifiere in apa calda la &' KC Cemperatura ideala de aplicare in cavitatea bucala este de .' \ ./ KC. Se recomanda vaselinarea degetelor utilizatorului pt. a evita arsurile provocate de aderenta materialului cald pe tegumente. #>:#CAC## - amprenta cu inel de cupru - adaptarea portamprentei individuale

(0 - amprenta rigid \ elastica MATERIALE BUCOPLASTICE Se prezinta sub forma de batoane sau pastile. Se livreaza in tuburi sau recipiente metalice, ce permit plastifierea sub actiunea flacarii. :enumiri comerciale: A:)$S$AJ (rosu, verde)7 :$>C#-JASC7 %$S#>,-JASC (produsul romanesc). C,M-,=#C#$: a) Ceruri b) %asini naturale sau sintetice c) Masa de umplutura -%$-A%A%$: plastifiere la .' \ 0' KC #>:#CAC##: Amprentarea in edentatia partiala si totala Material de corectie a marginilor amprentelor luate cu materiale rigide

CEARA (ca material de amprenta) ?ezi cerurile` #>:#CAC##: Amprentarea canalelor radiculare Amprentarea cavitatilor pt. incrustatii

(. MAC$%#AJ$ $JASC#C$ %$?$%S#!#J$ HIDROCOLOI1II REVERSIBILI Materialul se prezinta sub forma de gel, fiind ambalat in tuburi metalice, seringi, batoane. :enumiri comerciale: I$J,5,%M (:egussa)7 :@-J#NAC (:entaurum) C,M-,=#C#$ C)#M#CA: Agar \ agar (coloid organic hidrofil)7 temp. de gelificare (' \ /' KC7 temp. de lichefiere &* \ *'' KC Apa Sulfat de potasiu !ora

(& Masa de umplutura -igmenti si aromatizanti

:,=A%$: e temporanee #>:#CAC##: Amprentarea campului protetic edentat partial Amprenta duplicatoare Amprentarea preparatiilor coronare

.. MAC$%#AJ$ $JASC#C$ #%$?$%S#!#J$ HIDROCOLOI1II IREVERSIBILI 0 Alginate (alginat de sodiu si potasiu), coloranti, aromatizanti CJAS#5#CA%$: a) :upa tipul de gelificare: Cu gelificare rapida Cu gelificare normala Clasa A: amprente pt. proteze unidentare Clasa !: amprente de hemiarcada sau arcada Clasa C: obtinerea modelelor de studiu si a portamprentelor individuale

b) :upa scopul utilizarii:

5,%MA :$ -%$=$>CA%$: pulbere ambalata in recipiente plastice sau metalice cu sisteme de inchidere ermetica pungi de plastic sau din folie metalica linguri pt. dozarea pulberii7 cilindri din material plastic pt. dozarea cantitatii de apa

:enumiri comerciale: Y-$$>,S$-CAJI#>, AJI#>,-JASC, )#:%,I@M :,=A%$: dupa indicatiile fabricantului -%$-A%A%$: bol de cauciuc, spatula de amestec Se amesteca pulberea cu apa, spatulandu-se pe peretii vasului. %ezulta o pasta vascoasa ce nu se desprinde de lingura. #>:#CAC##: amprentare dinti antagonisti amprente preliminare amprente pt. modele de studiu amprente pt. modele de lucru in ortodontie

(2

MATERIALE ELASTICE ELASTOMERICE *. ELASTOMERII POLISULFURICI Se prezinta sub forma de pasta ambalata in doua tuburi: a -asta baza de culoare alba a -asta accelerator de culoare bruna :,=A%$: e temporanee -%$-A%A%$: se efectueaza prin amestecul celor doua cantitati de pasta, cu a"utorul spatulei, pana la obtinerea unei consistente omogene #>:#CAC##: - amprentarea edentatiilor partiale si totale amprente in tehnologia coroanelor si puntilor +. ELASTOMEII SILICONICI a Siliconi de condensare (substanta de baza ; polidimetilsilo an) a) Sistem bicomponent: pasta-pasta, pasta-lichid Se comercializeaza in ( variante: i. Siliconi cu vascozitate crescuta ii. Siliconi cu vascozitate medie iii. Siliconi cu vascozitate redusa b) ?arianta moderna: sisteme predozate (automi ing sMstem) Cele doua paste sunt ambulate in cartuse predozate aplicate intr-o seringa dotata cu un pistol, in care cele doua componente sunt mi ate a Siliconi de aditie (polivinilsilo an) a) Sistem bicomponent: pasta<lichid7 pasta<pasta7 chit<chit b) Sistem modern ; bautomi ing sMstemb #>:#CAC##: a Amprenta functionala a C- edentat partial sau total a Amprentarea campurilor protetice pentru protezarea fi a POLIETERII

(3 5,%MA :$ -%$=$>CA%$: pasta baza < pasta catalizator, ambalate in tuburi metalice Se prezinta in ( consistente: vascoasa, medie, fluida C,M-,=#C#$ C)#M#CA: - pasta baza contine polieter nesaturat :,=A%$: Se dozeaza lungimi egale de pasta baza si pasta catalizator -%$-A%A%$: Cele doua cantitati de pasta e primate pe hartia cerata sau placuta de sticla, se amesteca prin spatulare energica pana la omogenizarea culorii. #>:#CAC##: a #dentice cu ale elastomerilor polisulfurice si siliconici

:intre amprentele convenHionale (chimico- manuale) vom descrie: - amprenta cu inel (tub) de cupru Gi material termoplastic, - amprenta cu inel (tub) de cupru Gi material siliconic, - amprenta cu materiale elastice (hidrocoloizi ireversibili, hidrocoloizi reversibili elastomeri de sintezV, elastomeri siliconici), - amprenta prin tehnica dublului amestec, - amprenta de corectare, spVlare, - amprenta rigid-elasticV. Am"renta c# ma 4 termo"la tic4 In inel 2t#(< cilin$r#3 $e c#"r#. Amprenta cu masV termoplasticV Dn inel de cupru, foarte rVspEnditV Dn trecut, Gi-a redus mult utilizarea dupF apariHia elastomerilor. Atuurile acestei metode de amprentare derivV din faptul cV inelul de cupru poate fi riguros controlat, Dn ceea ce priveGte adaptarea a ialV Gi transversalF pe dintele Glefuit. #nelul de cupru nu necesitV o pregVtire prealabilV a sulcusului gingival, fiind el DnsuGi un mi"loc de lVrgire temporarV, mecanicV a GanHului gingival. $l realizeazV o ghidare a masei termoplastice Gi permite DnregistrVri subgingivale ale structurilor dentare pentru fiecare dinte Dn parte. Amprenta DnsVGi este o metodV de controlare a modului de preparare a bontului. #nelul de cupru se realizeazV din tablV de ',*2-',+'mm avEnd duritate medie. :imensiunile inelului se aleg sau se confecHioneazV folosind mVsurarea perimetrului bontului cu a"utorul unei sErme moi de perimetrie, groasV de ',+- ',(mm. JVrgirea inelului Dn cursul adaptVrii se face cu un cleGte -esso. Conturul marginii cervicale se realizeazF prin rVscroire cu o foarfecF cu fFlci curbe. Aplicarea pe dinte se face numai dupV bizotarea, cu o pilV sau o piatrV, a margini cervicale rVscroite.

.' Adaptarea a ialV este apreciatV prin dispariHia subgingivalV a bizoului sau cu a"utorul unui creion de contur. Se verificV dacV inelul este prea lung sau prea scurt. Adaptarea transversalV se controleazV prin Dncercarea introducerii unui ac Miller, care normal, trebuie sV se opreascV Dn bont, nu trebuie sF a"ungF la gingie. Se verificV dacV inelul este prea larg sau prea Dngust. :acV este larg, marginea cervicalV a materialului de amprentV va fi groasV DncepEnd cu marginea inelului. #nelul Dngust aratV un contact intim (fVrV masV de amprentare) Dntre bont Gi faHa internV a inelului de cupru. :upV verificarea adaptVrii inelului pe bont, acesta se umple cu material termoplastic dinspre marginea cervicalV. Jipitura inelului de cupru fiind orientatV vestibular, se aplicV pe bont prin obstruarea parHialV a e tremitVHii ocluzale, astfel DncEt sV se dea posibiliatea surplusului de material de amprentV sV iasV din inel. Scoaterea amprentei de pe bont se face cu a"utorul unui cleGte crampon. CragEnd-o Dn a ul dintelui, dupV ce falca DncVlzitV a cleGtelui se aplicV vestibular, acesta lasV Dn materialul termoplastic o impresiune, care alVturi de lipitura inelului, a"utV la repoziHionarea amprentei Dn supraamprentF. :acV amprenta se ia Dn ocluzie, atunci amprenta (inelul) se va scurta la +mm deasupra suprafeHei ocluzale. -entru amprentarea celorlalte elemente ale cEmpului protetic (dinte vecin, creastV edentatV, dinte omolog), se va lua, cu gips sau silicon, o supraamprentV. :inHii antagoniGti se amprenteazV cu alginat, Dntr-o lingurV standard, iar relaHia de ocluzie se DnregistreazV Dn RC cearV de ocluzie, pastV 1OE sau a unui material siliconic fluid . Am"renta c# inel 2t#( 3 $e c#"r# >i material iliconic :upV adaptarea a ialV Gi transversalV, pe bont, a inelului de cupru, acesta este pensulat pe interior cu un adeziv specific, care sV permitV perfecta legFturF Dntre silicon Gi inel. @mplut cu silicon, inelul este aplicat pe bont, realizEndu-se amprentarea. Am"renta c# materiale al-inice 2*i$rocoloi%i irever i(ili3 Amprentarea Dncepe prin alegerea unei linguri metalice standard, prevVzutV cu multiple perforaHii necesare retenHiei Dn portamprentV a materialului alginic neaderent. $ste bine ca lingura sV fie probatV Gi din simplul motiv al obiGnuirii pacientului cu manevra de amprentare. Se va Dncepe cu arcada mandibularV. $ventualele tulburVri ale respiraHiei, produse de amprentarea ma ilarV, duc la o stare de neliniGte a pacientului. -repararea alginatului se face Dntr-un bol curat de cauciuc (eventualele impuritVHi de pe

.* pereHii bolului pot constitui centri de precipitare a materialului). Amestecul de pulbere cu apV se face prin dozare, cu recipiente oferite de producVtor. -roporHia pulbere-apV, temperatura apei Gi timpul de spatulare influenHeazV durata timpului de prizV. -entru omogenizarea pulberii, Dnainte de folosire este bine sV scuturVm cutia DmpiedicEnd sedimentarea particulelor, Dn funcHie de greutatea lor specificV. -e durata pregVtirii materialului de amprentV, pacientul va Hine apV Dn gurV creEnd astfel un mediu bucal suprasaturat cu apV. Ja poziHionarea lingurii cu materialul de amprentV pe cEmpul protetic, se va folosi ca reper poziHia centralV, Dn plan median a mEnerului lingurii. Contactul materialului de amprentF se va realiza iniHial Dn zona distalV a arcadei obligEnd surplusul sV se deplaseze spre Dnainte, ieGind din cavitatea bucalV. Cimpul de prizV depinde de tipul alginatului (tip *, cu gelificare rapidV sau tip ll, normalV). Amprenta se Hine DncV douV minute pe cEmpul protetic dupV prizV, pentru optimizarea proprietVHilor fizice ale materialului. Scoaterea amprentei de pe cEmpul protetic (retentiv) se face printr-o acHiune concomitentV de tracHiune asupra mEnerului Gi a marginilor amprentei, de DndepVrtare a pVrHilor moi, pentru pVtrunderea aerului. ,rbicularii fiind rela aHi, pacientul va Dmpinge amprenta cu limba spre Dn afarV. $e%in!ectate c#& *i"oclorit $e Amprentele alginice vor fi obligatoriu o$i# EA< FA< @<F@A In imer ie a# "raH< E@/G?

min#teJ io$o!ori In imer ie a# "raH "Kn4 la G? $e min#teJ -l#taral$e*i$4 FA< @A In imer ie a# "raH< E?/G? min#teJ are c#aternar4 $e amoni# 2e!ect antiviral ne ati !4c4tor3 In imer ie< G? $e min#te. Modelul se va turna imediat dupV amprentare evitEndu-se modificVrile volumetrice datorate pierderii de apV. -ierderea apei este posibilV chiar Gi Dntr-un mediu suprasaturat de apV ( Hinerea amprentei Dn apV), printr-un proces activ numit 7 inere%4 T. :in acelaGi motiv, al absorbHiei apei (din model), amprentele alginice se vor DndepVrta imediat ce materialul din care s-a turnat modelul (gipsul) a fVcut prizV. JVsatV dupV prizF pe modelului. Am"renta c# *i$rocoloi%i rever i(ili #ndicaHiile hidrocoloizilor reversibili sunt pentru: amprentarea cavitVHilor pregVtite pentru inlaM-uri Gi onlaM-uri, preparaHii coronare, Dn special a preparaHiilor cu prag, preparaHii corono-radiculare, duplicarea modelelor. model, amprenta cu material alginic va duce la apariHia unei suprafeHe TprVfoaseU. -ulberea se DndepVrteazV cu uGurinHV Gi are ca rezultat o subdimensionare a

.+ Xnaintea amprentVrii, cEmpul protetic necesitV o lVrgire apreciabilV a GanHurilor gingivale, pentru a putea pVtrunde materialul Dn sulcusul gingival. -entru ca hidrocoloizii reversibili sV fie folosiHi ca materiale de amprentV, sunt indispensabile lingurile prevVzute cu circuit de rVcire, care se vor conecta la instalaHia de rVcire a unitului. Materialul de amprentV va trece succesiv prin bVile de lichefiere, de depozitare Gi de aducere la temperatura de lucru, bVi termostatate, cu cost foarte ridicat. -ortamprenta se Hine pe cEmpul protetic *' minute cu sistemul de rVcire pornit. Cu o miGcare rapidV Dn a ul dinHilor, amprenta se DndepVrteazV de pe cEmpul protetic. Se $e%in!ectea%4 c#& -l#tara$e*i$4 alcalin4 FA< imer ie G?/B? min#teJ clor#rL $e (en%alconi#m< "raH "Kn4 la B? min#teJ io$o!ori imer ie >i "raH "Kn4 la G? min#teJ *i"oclorit $e Na EA In imer ie E@/G? min#te. Am"renta c# ela tomeri "oli #l!i$ici :upV alegerea lingurii, prin proba Dn cavitatea bucalV, se pregVteGte cEmpul protetic, care se va deretentiviza cu cearV Dn zonele interpro imale. Sunt eliminate urmele de apV de pe cEmpul protetic Gi urmele de sEnge GiAsau secre Hii de la nivelul GanHului gingival. Materialul vEscos se preparV Gi se pune Dn lingurV, iar materialul fluid se aplicV cu o seringV la nivelul fundului de sac gingival, dupV scoaterea Gnurului de dilatare. Jingura cu materialul vEscos se aplicF pe cEmp, peste materialul fluid. Amprentarea dureazF *'-*+ minute. Se spalV amprenta Gi se $e%in!ectea%4 c# *i"oclorit $e Na EA< "rin imer ie< E@/B? min#te7 -l#taral$e*i$4 FA In imer ie sau "raH E@/B? min#te7 o.i-en activ 2Peara/Sa!e3 imer ie E? min#te sau "raH G/@ min#teJ io$o!ori "raH E@/B? min#te. Am"renta c# materiale iliconice Siliconii de condensare sau adiHie sunt indicaHi pentru Dntreaga gamF de amprente: cEmpuri protetice pentru incrustaHii, coroane parHiale, coroane de acoperire Gi substituHie, fapt dovedit de numVrul mare (apro imativ (/' de produse) Dn continuV creGtere. Chiturile siliconice, prin vEscozitatea lor mare sunt indicate acolo unde presiunea ridicatV din timpul amprentVrii nu implicV riscul deformVrii structurilor cEmpului protetic: amprente de orientare, amprente ale antagoniGtilor. Sunt mai ieftine Gi pot constitui portamprenta pentru siliconii fluizi, de ma imV precizie, capabili sV pVtrundV Dn cele mai fine detalii ale cEmpului protetic.

.( Jingurile standard (din ca metal) sau individuale (din raGini diacrilice trebuie sV fie rigide,

fotopolimerizabile) folosite

suport al siliconilor chitoGi,

nedeformabile prevVzute cu multiple orificii de retenHie. Jipsa aderenHei de lingurV a siliconilor este DnlocuitV prin rVsfrEngerea materialului de amprentare peste marginile lingurii Gi 8nituirea T acestuia dupF trecerea prin perforaHiile lingurii. -entru lingurile din RDC sau din PMMA DmbunVtVHirea aderenHei siliconului la lingurV, se poate face prin creearea de microasperitVHi cu freza sau hErtia de sticlV (germ.: Ilaspapier), pe faHa mucozalV a acesteia (portamprentei) sau folosind lacuri speciale adezive. $ste astfel neutralizatV tendinHa de contracHie a siliconului imediat dupF prizV. Xn cazul folosirii materialului siliconic chitos ca portamprentV pentru siliconul fluid, (amprentarea Dn doi timpi, bifazicV sau amprenta de corectare-spFlare) este obligatorie realizarea de Tcanale $e $ecom"re ieU, prin care sV refuleze surplusul de silicon fluid. AbsenHa canalelor de refulare face ca Dn materialul elastic chitos sV se acumuleze presiunile dezvoltate de siliconul fluid, necompresibil, Dn timpul amprentVrii. Ja DndepFrtarea amprentei de pe cEmpul protetic, tensiunile acumulate devin manifeste, ducEnd la subdimensionarea amprentei Gi implicit a modelului. :ispariHia tensiunilor datorate siliconului lichid, folosit pentru TcorectareaT sau 7 "LlareaT amprentei iniHiale, luate cu silicon chitos, se poate realiza prin tehnica de amprentare a T$#(l#l#i ame tec Intr/#n in-#r tim"7 . Xn acest tip de amprentare, Dn lingurV se introduce siliconul vEscos, care se va aplica pe cEmpul protetic, unde, cu seringa, s-a depus Dn prealabil siliconul fluid. 5olosirea numai a materialului siliconic fluid de amprentare este posibilV Dn condiHii economicoase, dacV se confecHioneazV linguri individuale din RDC sau din PMMA, cu distanHatori ocluzali, care sV asigure o grosime uniformV de +-. mm a materialului de amprentare. Se pot confecHiona linguri individuale Gi prin termoformare, cu aparatul ErMo!orm utilizEnd ca materiale: ER:OPLAST R Gi O, ER:OFLE8, U1F. Am"renta ri-i$/ela tic4 $ste o tehnicV indirectV de amprentare, care o lungV perioadV de timp a fost folositV sub forma amprentei segmentare Dn ocluzie (Dntr-un singur timp). Materialul rigid este reprezentat de stentz (material termoplastic), cu care se realizeazV o amprentV preliminarV a cEmpului protetic. Amprenta din stentz constituie suportul rigid (portamprenta) pentru materialul elastic siliconic. 5i area siliconului fluid pe structura

.. rigidV a stentzului se face strict mecanic, prin impresiunile lVsate de o bucatV de tifon interpusV Dntre segmentul amprentat Gi materialul termoplastic, Dn momentul amprentFrii. XndepVrtarea tifonului trebuie fVcutV cEnd stentzul este rigid, pentru a nu-l deforma Gi pentru ca reHeaua de impresiuni sV rVmEnV cEt mai retentivV. -ortamprenta rigidV, din stentz, se probeazV Dn cavitatea bucalV pentru a i se verifica adaptarea pe cEmpul protetic Gi corectitudinea rapoartelor ocluzale interdentare. Stabilitatea siliconului Dn reHeaua de canalicule lVsate de tifon Dn stentz este condiHionatV de corectitudinea uscVrii acesteia. Irosimea neuniformV a stratului de silicon, desprinderea relativ uGoarF a acestuia (siliconului) de materialul termoplastic, frecventele DnVlHVri ocluzale sunt numai cEteva din cauzele renunHVrii la acest tip de amprentV. Am"renta c# materiale !oto"olimeri%a(ile >ecesitV un material fotopolimerizabil de consistenHV fluidV, care se aplicV cu seringa Dn "urul dinHilor preparaHi Gi Dn GanHul subgingival. Cu a"utorul unei linguri transparente, se aplicV peste materialul fluid, un material chitos, ambele materiale polimerizEndu-se sub acHiunea unei lumini vizibile cu lungimea de undV, Dn "ur de .2' nm timp de ( minute. :uritatea materialului obligV la deretentivizarea dinHilor adiacenHi preparaHiei. >umeroasele inconveniente au dus la abandonarea metodei. __ Control#l am"rentei. ScoasV din cavitatea bucalV, amprenta trebuie spVlatV, uscatV, dupV care se e amineazV de cVtre medic Dnainte de a fi trimisV laboratorului. Se controleazV atEt integritatea amprentei, cEt Gi corecta reproducere, Dn cele mai mici detalii a cEmpului protetic, detalii pe care medicul le cunoaGte atEt din e aminarea, cEt mai ales din pregVtirea cEmpului protetic. , atenHie deosebitV se va acorda stabilitVHii materialului Dn lingurV Gi legVturii dintre diferitele materiale componente ale amprentelor. ?or fi respectate cu stricteHe metodele de dezinfecHie pentru fiecare tip de material de amprentare. Modelul se va realiza din materialul compatibil cu amprenta Gi la intervalul de timp optim, pentru a evita modificFrile volumetrice. Am"rentele neconven6ionale Au ca principalV caracteristicV renunHarea la materialele clasice de amprentare, care prin calitVHile lor plastice erau capabile sV Dnregistreze cele mai fine detalii ale cEmpului protetic.

./ %mprentarea mecanic sau mecano-electronic se realizeazV printr-o copiere

mecanicV sau electronicV a reliefului cEmpului protetic. Copia este transmisV unui calculator, ce comandV Gi controleazV un sistem de frezare, prin care se realizeazV direct copia pozitivV a cEmpului protetic Gi anume modelul. %mprentarea opto-electronic . Xn forma ei actualV face parte integrantV din sistemul CAM5CAD (Computer Aided Manufacturing AComputer Aided Design). Cele trei metode optice de culegere a informaHiilor sunt: !oto-rametria (stereoviziunea), *olo-ra!ia (interferenHa Dntre undele care se reflectF de pe suprafaHa unui corp Gi cele de referinHV) Gi efectul de moara= (obHinerea unei structuri macroscopice prin suprapunerea a douV structuri microscopice neutre: inter!erometrie). Consecutiv amprentei optice, calculatorul memoreazV poziHia fiecVrui punct de pe suprafaHa cEmpului protetic, fiind astfel capabil sV reproducV imaginea acestuia. :atele stocate pot fi transmise unui model de frezare, capabil astfel de a configura modelul.

MATERIALE PENTRU TIPARE

C#-A%@J ; piesa intermediara cavitara, utilizata in tehnologia protezelor dentare, avand caracteristici de forma si volum identice cu cele ale machetei. MASA :$ AM!AJAC ; comple de substante, care prezinta o faza plastica si dobandeste rigiditate si rezistenta la temperatura ridicata, in urma reactiei de priza. CJAS#5#CA%$: :upa scopul utilizarii - pentru proteze acrilice - pentru proteze metalice (alia"e nobile: Au, Ag--d7 alia"e ino idabile: >i-Cr-Mo7 baza titan7 5e->i-Cr) :upa criteriul chimic - pe baza de sulfati - pe baza de fosfati - pe baza de silicati

.0

*. MASE DE AMBALAT PE BA1A DE SULFATI 5,%MA :$ -%$=$>CA%$: Sistem bicomponent -ulbere cu granulatie diferita Jichid (apa sau lichid special)

-%,:@S$ C,M$%C#AJ$ a) -t. proteze acrilice: gipsuri clasa ## si clasa ### b) -t. proteze metalice: Alia"e Au, -latina, Ag--d: 8$J$>C,, $O-A:$>CA, IJ,%#A-S-$C#AJ c) -t. proteze ce urmeaza a fi lipite: )#I)-)$AC, S-$$:-$ C,M-,=#C#$ C)#M#CA a Componenta refractara: substanta de baza Si,+, care se prezinta in patru forme alotropice: cuart amorf, cuart cristalin, tridimit, cristobalit a a Agent de legatura (liant): gips dur (Q hemihidrat sau forme combinate Q < P) Adaosuri: - agenti de modificare: >aCl, NCl, acid boric (rol in reglarea fenomenelor fizice de contractiedilatare) - agenti reducatori: pulberi de Cu (rol in creearea unui mediu antio idant) - coloranti :,=A%$A-%$-A%A%$ Amestec de pulbere si lichid (apa distilata sau lichid special), dupa proportiile fabricantului. a) -reparare mecanica (mala are mecanica la vacuum-mala or b) Spatulare manuala #>:#CAC## Confectionarea tiparelor pentru proteze acrilice

.& Confectionarea tiparelor lucrarilor metalice baza Au Solidarizarea lucrarilor metalice ce necesita lipire cu loturi Cehnologia modelului duplicat

C$)>#CA :$ J@C%@ *. Alegerea masei de ambalat functie de: a Cipul lucrarii protetice a Metoda de ambalare (e : folosirea vacuum-mala orului necesita timp de priza prelungit) a Alia"ul turnat +. %espectarea proportiei pulbere-lichid (. Conservarea maselor de ambalat in recipiente inchise ermetic (sunt higroscopice ; absorb apa) .. Anterior prepararii se indica agitarea cutiei pentru reomogenizarea particulelor /. Se vor utiliza vacuum-mala orul sauAsi masuta vibratorie $CA-$: o o o o :ozareApreparare Ambalarea machetei prin metode specifice -riza $vacuarea machetei din ambala": - topirea si spalarea cerii pentru protezele acrilice - topirea si arderea cerii pentru protezele metalice Am(alarea "rote%elor acrilice a) Prote%e !i.e& coroane< "#nti %mbalarea orizontala a se aplica gips dur in interiorul machetei a se introduce macheta in pasta de gips dur, cu fata orala in "os, in prima "umatate a conformatorului a se asteapta priza gipsului

.2 a se izoleaza suprafata de gips a se fi eaza a doua "umatate a conformatorului si se toarna gips dur %mbalarea verticala a se aplica pasta de gips dur in interiorul machetei a se introduce macheta vertical, cu marginea incizala in "os, pana la nivelul marginii cervicale, in pasta de gips din prima "umatate a conformatorului. a se izoleaza suprafata de gips dupa priza acestuia a se asambleaza a doua "umatate a conformatorului si se toarna pasta de gips b) Prote%a acrilice mo(ile 2"rote%e "artiale i totale3 %mbalarea directa (cu val) a Modelul cu macheta se aplica in pasta de gips din prima "umatate a conformatorului7 a Se obtine bvalulb prin aplicarea gipsului pe fetele vestibulare si ocluzale ale dintilor7 a Se asteapta priza gipsului7 a Se izoleaza suprafata de gips a Se asambleaza cea de a doua "umatate a conformatorului si se toarna pasta de gips. %mbalarea indirecta (fara val) a Modelul se introduce in pasta de gips din prima "umatate a conformatorului, pana la nivelul marginilor machetei7 a Se asambleaza a doua "umatate a conformatorului si se umple cu pasta de gips. %mbalarea mi3ta a Combinarea celor doua metode (valAfara val)7 de obicei valul se obtine pentru dintii frontali. %mbalare prin injectie a Metoda industriala a >ecesita conformatoare speciale prevazute cu rezervor si canale de in"ectare a rasinii. Am(alarea "rote%elor metalice 2coroane< "#nti< "rote%e c*eletate3

.3 a) %mbalarea intr-un timp a pregatirea machetei pentru ambalare a pregatirea conformatorului a aplicarea machetei in interiorul conformatorului a prepararea masei de ambalat la vacuum-mala or a turnarea masei de ambalat prin vibrare mecanica a priza masei de ambalat (.'-0' secunde) b) %mbalarea in doi timpi a Acelasi tip de masa de ambalat a ,btinerea unui nucleu din masa de ambalat (cca / mm grosime), prin pensulare, ce contine macheta si canalul de turnare (C*) a Se toarna masa de ambalat in restul conformatorului (C+). #n prealabil nucleul a fost izolat in apa pentru a-l compatibiliza cu masa de ambalat fluida. c) %mbalarea in vid a :otarea cu aparate speciale pentru obtinerea vidului7 a Mase de ambalat specifice cu o anumita fluiditate (tip ?a9umit) a Av: ambalarea simultana a mai multor piese, precizie, micsorarea pierderilor de alia" d) %mbalarea machetei componentei metalice la proteza scheletata a Ambalarea machetei impreuna cu modelul duplicat pentru a evita deformarea cerii a Se utilizeaza mase de ambalat pe baza de sulfati, silicati sau pe baza de Mg,, Al+,(, =r, pentru alia"ele de titan +. MASE DE AMBALAT PE BA1A DE FOSFATI 5,%MA :$ -%$=$>CA%$: Sistem bicomponent7 pulbere cu granulatie fina < lichid special (solutie coloidala de Si,+). -%,:@S$ C,M$%C#AJ$: S#J#NA> (Spofa) :$I@?$SC (:egussa)

/' 6#%,-J@S (!ego) C,M-,=#C#$ C)#M#CA *. Componenta refractara: cristobalit, cuart +. Agent de legatura (liant): fosfat de amoniu, Mg,, =n, (. Material de adaos: o izi de Cr, =n, coloranti -entru alia"ele nobile, baza Au, masele de ambalat fosfatice au in compozitie carbon7 se contraindica adaosul de carbon in masele de ambalat utilizate pentru turnarea alia"elor Ag--d si nenobile, deoarece la temperaturi mai mari de */''KC, carbonul se combina cu alia"ul fluid. :,=A%$A-%$-A%A%$ :upa indicatiile fabricantului, de preferinta la vacuum-mala or #>:#CAC## Confectionarea tiparelor pentru proteze fi e: !aza Ag--d >i-Cr7 Co-Cr-Mo7 5e->i-Cr Alia"e utilizate in tehnologia metalo-ceramica

-%,-%#$CAC# :ilatare de priza +,*-(,+L %ezistenta crescuta la socul termic Cimpul de priza influentat de temperatura mediului

Cehnica de lucru este asemanatoare celei prezentate la masele de ambalat pe baza de sulfati. A?A>CA8$: -lasticitate A fidelitate e celente :ilatarea totala (de priza<higroscopica<termica) compenseaza coeficientul de contractie al alia"ului %ezistenta mecanica mare (la socul mecano-termic, tK; *'''-*(/'K) :upa priza porozitatea este scazuta :$=A?A>CA8$

/* >u sunt utilizate pentru obtinerea tiparelor in care se vor turna alia"e cu punct de topirec*(/'KC Se contraindica supradozarea pulberiiStipare friabile care se fisureaza cu usurinta (.MASE DE AMBALAT PE BA1A DE SILICATI 5,%MA :$ -%$=$>CA%$: Sistem bicomponent, pulbere<lichid (apa, lichid special) - -ulberea este livrata in ambala"e de hartie - Jichidul special este ambalat in doua flacoane diferite, unul continand o solutie coloidala de Si,+ diluata corespunzator, iar celalalt o solutie acida )Cl. -%,:@S$ C,M$%C#AJ$: S6$:#C$%M, >,!#J#@M C,M-,=#C#$ C)#M#CA *. Componenta refractara: cristobalit, cuart +. Agent de legatura liant) (. Material de adaos: saruri de Cu, Ci, coloranti :,=A%$A-%$-A%A%$ #>:#CAC##: Confectionarea tiparelor infrastructurii metalice a protezelor scheletate realizate din Co-Cr-Mo si >i-Cr-Mo. Cehnologia modelului duplicat Se respecta indicatiile fabricantului #nitial se prepara lichidul prin amestecul cantitatilor indicate din fiecare flacon Se adauga pulberea si se toarna in tipar utilizand masuta vibratorie Cimp de priza (' minute

C$)>#CA :$ J@C%@ Aceeasi ca pentru masele de ambalat pe baza de sulfati si fosfati %ecomandari suplimentare:

/+ Anterior prepararii se vor doza si prepara cele doua lichide in proportia data de fabricant Se vor doza pulberea si lichidul (*''gA('-.'ml)

A?A>CA8$: -lasticitateAfidelitate asemanatoare maselor fosfatice :ilatare termica ; *,&-+,*L, compensand coeficientul de contractie %ezistenta mecanica crescuta la socul termic (*.('-*//'KC) $ actitateSturnaturi de precizie #n etapa initiala rezistenta mecanica este mica7 dupa calcinare, proprietatile au valori ma ime Atentie in manipularea lichidului7 se conserva in frigider #ncorect conditionate termic sunt e puse fisurilor ALTE TIPURI DE MASE DE AMBALAT *. MASE DE AMBALAT SPECIALE 2"entr# re ta#rari inte-ral ceramice3 #ndicate in tehnologia sistemelor integral ceramice pentru confectionarea modelelor duplicat pe care urmeaza sa fie arsa-sinterizata direct masa ceramica sau confectionarea tiparelor in care se va turna vitroceramica (:#C,% SYSC$M). -%,:@S C,M$%C#AJ: >$,!%#JJAC (ambalat in flacoane de 3'g) -%,-%#$CAC#: Mase de ambalat cu granulatie fina -lasticitateAfidelitate e celente %ezistenta mecano-termica f. buna la temperaturi ridicate de ardere sau turnare a masei ceramice +. MASE DE AMBALAT MA'NE1ICE (pe baza de Citan) $lement component principal, Mg,, cu rol de liant si masa refractara. -entru alia"ele baza titan se contraindica masele de ambalat fosfatice sau silicatice, deoarece Ci in stare topita se combina rapid cu siliciul din aceste mase de ambalat. Mai contin: - o id de aluminiu7 - o id de zirconiu7 - o id de titan.

:$=A?A>CA8$:

/( -%,:@S$ C,M$%C#AJ$: C#CA?$SC C$)>#CA :$ @C#J#=A%$ Masele de ambalat se conserva in cutii metalice sau material plastic ermetic inchise Anterior amestecului, pulbereAlichid, se recomanda agitarea pulberii pentru omogenizarea particulelor Se respecta proportia -AJ, timpul de spatulare Se recomanda folosirea vacuum-mala orului.

/.

ALANE METALICE IN STOMATOLO'IE

ALIAN ; 5aza solida (lichida) omogena, compusa din doua sau mai multe metale. ALIANE DENTARE ; 5aza solida (lichida) omogena, compusa din doua sau mai multe metale, ce au o utilizare larga in tehnologia protezelor dentare. Sunt indicate in: *. ,btinerea - protezelor unidentare - protezelor pluridentare +. Cehnologia bazei protezelor (partiale, totale) (. Cerapia ortodontica .. ,btinerea implanturilor CJAS#5#CA%$A AJ#A8$J,% $ ista doua criterii de clasificare: #. >umarul elementlor de aliere ##. Miscibilitatea atomilor in stare solida Astfel e ista: - alia"e a caror atomi (apartinand celor doua metale) se amesteca neordonat intr-o retea spatiala obisnuita, rezultand o structura perfect omogena7 metalele sunt solubile unul in celalalt, in stare solida, rezultand solutii solide. - metalele ce compun alia"ul, formand solutii solide, nu sunt complet solubile unul in celalalt in toate proportiile, ci numai in anumite procente - alia"ul este compus din doua sau mai multe faze solide distincte - alia"e care nu sunt solutii solide, metalele de aliere se separa, iar alia"ul are proprietatile celor doua metale, compunandu-se ca un simplu metal. $ : Mg=n. CJAS#5#CA%$A #> SC,MAC,J,I#$

// $ ista o multitudine de alia"e cu compozitie si indicatii diferite, fapt ce determina mai multe criterii de clasificare. Cel mai utilizat criteriu este cel in functie de prezenta sau absenta metalului nobil in compozitie: *) alia"e nobile7 +) alia"e nenobile.

TIPURI DE ALIANE *) AJ#A8$ $@C$CC#C$ ; alia"e a caror elemente componente (metale de aliere) prezinta o solubilitate lichidiana, dar este incompleta in stare solida (e : Ag-Cu). ; alia"e fragile, datorita prezentei fazelor insolubile. ; proprietatile mecanice ale alia"ului sunt superioare fata de cele ale constituentilor (metalele de aliere) ; nu mai sunt utilizate ca alia"e dentare de precizie ; alia"ul Ag-Cu este specific amalgamelor cu continut crescut de Cu. +) AJ#A8$ -$%#C$CC#C$ ; solubilitatea solida, limitata a doua metale se poate transforma intr-o stare peritectica ; nu sunt uzuale in stomatologie cu e ceptia alia"ului Ag-Sn (intra in compozitia amalgamelor conventionale). () AJ#A8@J Au-Cu, Au--t, -d-Cu ; alia"e binare .) AJ#A8$ C$%>A%$: Au-Ag-Cu (ma"oritatea alia"elor de aur) METODE DE EVALUARE A MATERIALELOR METALICE *. Analiza microscopica ; metalografie. -ermite punerea in evidenta a detaliilor mai fine de structura, utilizand microscopul optic sau electronic, ca si o serie de tehnici speciale: Microscopia in lumina polarizata Microscopia in contrast de faza Microscopia interferentiala Microscopia in lumina @.?. Microscopia la temperaturi inalte Microscopia prin emisie

/0 +. Metalografia cu raze O Microradiografia Autoradiografia

PROPRIETATILE MECANICE ALE ALIANELOR DENTARE Materialele dentare trebuie sa se opuna fortelor la care sunt solicitate in cursul proceselor de fabricatie si in masticatie. -Marimea fortei ->atura solicitarii -#ntinderea -%ezistenta -%igiditatea -5rictiunea -Iradul de uzura E. Fortele ocl#%ale (aplicate asupra dintilor si resturilor dentare) 5ortele ma ime ; +''-(/''> Scad din regiunea molarilor spre cea a incisivilor, variind intre .'' si 2''>. Studiile arata ca fortele de masticatie de la nivelul M*, la pacientii cu proteza fi a, reprezinta .'L din cele e ercitate de indivizii cu dentitie naturala. #n cazul protezelor partiale sau totale, acestea e ercita doar */L din forta aplicata de dentitia naturala. F. Solicitarea ; cand o forta actioneaza asupra unui corp inzand sa-l deformeze, se dezvolta o rezistenta impotriva solicitarii aplicate. %eactia interna este egala ca intensitate si de sens opus fortei e terne, fiind numita solicitare (SC%$SS). S,J#C#CA%$A ; 5,%CA (>)AS@-%A5ACA (m() 5recvent solicitarea se e prima in megapascal (Mpa) *Mpa ; *'0 -a Cipuri de solicitari: - solicitarea la intindere (tensiunea) - solicitarea la compresiune ;;;;;;; A"uta la stabilirea proprietatilor materialului

/& G. Limitele $e "ro"ortionalitate i ela ticitate Jimita de proportionalitate ; cea mai mare valoare a solicitarii pe care o poate suporta materialul fara a devia de la proportionalitatea dintre solicitare si alungire. -ana la aceasta limita in structura materialului nu se realizeaza deformari permanente. Cand solicitarea inceteaza, corpul revine la dimensiunile initiale. #n aceste limite materialul se va deforma elastic sau reversibil. Aplicarea unei solicitari mai mari, duce la deformari permanente (ireversibile). +. Re%i tenta la r#"ere prin tractiune ; solicitarea ma ima pe care materialul o poate suporta inainte de a se rupe prin compresiune ; solicitarea ma ima suportabila la compresiune @. Forta $e !ract#rare ; solicitarea la care un material se fractureaza B. Mo$#l#l $e ela ticitate 2mo$#l#l l#i ;o#n-3 0E M$ ; SC%$SS A #>C#>:$%$ M$ se masoara in Mpa. Calitatile elastice ale unui material ; reprezinta proprietatea fundamentala O. D#ctilitatea i Malea(ilitatea :uctilitatea ; proprietatea materialului de a putea fi tras in fire sub actiunea unei forte de intindere Maleabilitatea ; proprietatea materialului de a fi prelucrat prin ciocanire sau laminare in foi sau placi subtiri fara a se fractura. :uctilitate c Au, Ag, -t, 5e, > Maleabilitate c Au, Ag, Al, Cu, St P. Re%i tenta ; rezistenta materialului la deformarea permanenta Q. D#ritatea ; rezistenta materialului la fractura7 indica cantitatea de energie necesara fracturarii. $nergia necesara pentru fracturare reprezinta duritatea de fracturare. Alte proprietati: Tor i#nea< Forta $e o(o eala< Incovoierea "ermanenta< Calirea< Coro%i#nea ; metalele sunt supuse reactiilor chimice in contact cu elementele nemetalice din mediul incon"urator, producand compusi chimici. Acesti produsi sunt cunoscuti ca produsi de coroziune si pot sa accelereze, sa intarzie sau sa nu aiba influenta asupra deteriorarii in continuare a suprafetei metalului. $

/2

CLASIFICAREA ALIANELOR
Cel mai utilizat criteriu de clasificare este cel in functie de prezenta sau absenta metalului nobil in compozitie. :upa acest criteriu alia"ele dentare se clasifica in: alia"e nobile alia"e nenobile

ALIANELE NOBILE Clasificare functie de procentul de Au si elementele predominante de aliere: Ag, -d *. alia"e nobile cu continut ridicat de Au (c0'L) +. alia"e nobile cu continut scazut de Au (d0'L) (. alia"e pe baza de Ag si -d cu sau fara Cu .. alia"e pe baza de -d cu sau fara Cu Clasificare functie de duritatea alia"ului nobil #. Alia"e nobile moi (cu 2(L Au) ##. Alia"e nobile medii (cu &2L Au) ###. Alia"e dure (&'L Au) #?. Alia"e nobile e tradure (&/L Au) ?. Alia"e nobile pentru metalo-ceramica: dure si e tradure ?#. Alia"e nobile pentru baza protezelor scheletate ALIANE NENOBILE :in aceasta grupa fac parte alia"ele alternative pe baza de 5e, >i-Cr, Co-Cr-Mo, titan. Au aparut ca o alternativa la alia"ele nobile care au devenit foarte scumpe si limitate ca resurse.

/3 FORMA DE PRE1ENTARE *) CA!JA JAM#>ACA +) SA%MA () -ASC#J$ sau !J,C@%# pentru turnare (au grosimi, diametre si forme diferite)

ALIANELE NOBILE DE AUR C,M-,=#C#A S# %,J@J AJ#A8$J,% >,!#J$ :$ A@% A# p.t.;*'0(K. Pt Ir platinei. P$ - se combina usor cu Au si cu metalele din grupa -t: poate inlocui -t, influenteaza culoarea, p.t. si densitatea alia"ului7 inhiba coroziunea argintului in mediul bucal7 la temperaturi c /''KC se combina cu sulful si compusii de sulf. A- maleabil, ductil, component de baza al alia"elor de Au7 influenteaza culoarea alia"elor de aur, creste rezistenta la rupere, incovoiere, alungire7 chimic este sensibil, se combina usor cu S, Cl, -, in momentul topirii cu o igenul7 este prote"at in amestec de platina si paladiu. C# 1n5St - fle ibil, ductil, maleabil, confera duritate, scade p.t.7 in stare lichida - metale ce intra in compozitiaalia"elor nobile pentru metalo-ceramica7 (topita) absoarbe cu usurinta o igenul, iar in mediu umed formeaza hidro id de Cu. formeaza la zona de interfata o izi metalici de aderenta pentru masa ceramica7 scad duritatea si p.t.7 sunt prezente in compozitia loturilor si alia"elor Ag--d. E.em"le $e !orm#le com"o%itionale Ti"A Au: &3-3+L Ag: (-*+L Cu: +-.,/L Ti" B Au: &/-&2L Ag: *+-*.,/L Cu: &-*'L - influenteaza duritatea, p.t., rezistenta la coroziune7 este inerta chimic si / ca si celelalte metale din subgrupa platinei au proprietati asemanatoare modifica culoarea alia"ului. - galben, rezistenta crescuta la coroziune, moale, densitatec *3,(gAcm(,

0' -d: '-',*L -t: '-',/L =n: '-',/L -d: *-.L -t: '-*L

Eval#area alia=elor $e a#r CARATUL ; semnifica numai continutul in aur al alia"ului si este egal cu a +.-a parte din greutatea totala a aurului pur. Aurul pur prezinta carata"ul ma im din greutatea totala si se noteaza cu +.N. SISTEMUL PROCENTUAL TITLUL ; sistem de evaluare al alia"ului ; numarul de parti aur la *''' parti alia". A# "#r +. ++ +' *2 *0 *'' 3*0 2(,( &/ 00,& INDICATII Alia"ele de aur pot fi utilizate pentru toate tipurile de proteze dentare: - Alia"ele de aur cls.# si ## (TinlaM goldU), pentru incrustatii7 - Alia"ele de aur cls.### si #? (mai dure) pentru coroane partiale(A., punti dentare, mai rar proteze scheletate - Alia"ele de aur cls.?,pentru tehnologia metalo-ceramica. PROPRIETATI *. au un interval de topire cuprins intre 2&/-*'&'KC +. topirea se face utilizand flacara o igaz (amestec de gaz natural si aer) (. sunt utilizate mase de ambalat pe baza de sulfati si silicati7 >@ mase de ambalat pe baza de sulfati (alia"ele pot fi contaminate cu sulf). ALIANELE NOBILE PENTRU TEHNOLO'IA METALO/CERAMICA A#/Pt/P$ 32L metale nobile Titl# (e) *''' 3*0 2(( &/' 000

0* - Au &2-2&L, -t .,/-**L, -d *,(-2L - mai contin Ag, Sn, #n - rezistenta crescuta la coroziune - e celenta biocompatibilitate - turnaturi de mare precizie - pot fi prelucrate si lustruite cu usurinta - densitate crescuta, rezulta proteze grele. A#/P$/A- alternativa la alia"ele cu continut crescut de metal nobil - Au (2-30L, -d *0-./L, Ag 2,/-*2L, Sn, #n - cape rigide nedeformabile - rezistenta la coroziune - turnaturi de precizie A#/P$ alternativa ideala7 elimina modificarile de culoare determinate de Ag7 coeficient mare de dilatare termica - Au /*,/-/( L, -d (/-.' L - proprietati mecanice superioare alia"elor Au--t--d - turnaturi e acte - favorizeaza adeziunea maselor ceramice - coeficientul de dilatare termica este incompatibil cu cel al unor mase ceramice P$/A- Ag +2-(& L, -d /(-0' L, Sn, #n, =n - proprietati mecanice bune - rezistenta la coroziune - nu sunt deformabile - sunt compatibile numai cu anumite mase ceramice (Ag poate migra in masa ceramica) - pret de cost scazut - topirea se face in creuzete ceramice, nu in cele de grafit sau carbon - turnarea se face in mase de ambalat fosfatice P$/C# - -d &(-2' L, Cu /-*( L, Sn, #n, Au

0+ - Cu poate genera in alte alia"e un strat gros de o izi, ceea ce poate duce la scaderea valorii legaturii metalo-ceramice, fapt ce influenteaza negativ culoarea maselor ceramice - proprietati fizico-chimice bune - se toarna si se prelucreaza usor - sunt compatibile cu orice tip de masa ceramica - topirea nu se realizeaza in creuzete de grafit ( -d este contaminat)

ALIANE BA1A AR'INT/PALADIU (-d ; +'-('L7 Ag ; 0'-&'L) ; alternativa la alia"ele de aur7 ; proprietati asemanatoare alia"elor de aur7 ; pret de cost scazut7 ; culoare alb-gri ; forma de prezentare: banda laminata, cuburi, placute, lot (bandaAsarma) P$ / face parte din grupa platinei - vascos, curge cu dificultate - prote"eaza impotriva sulfului si hidrogenului sulfurat - p.t. ; *//.KC A- influenteaza culoarea, p.t., densitatea si fluiditatea alia"ului - confera proprietati mecanice corespunzatoare turnarii coroanelor si puntilor dentare - chimic este instabil in cavitatea bucala, se combina cu sulful rezultand sulfura de argint A# Pt - in procent de /-*'L sau deloc - creste fluiditatea, rez. la coroziune si maleabilitatea - *-+L - creste rezistenta la rupere si coroziune - confera o structura cristalina omogena C#51n - '-*'L

0( - modifica p.t. si proprietatile mecanice ALIANELE INO8IDABILE BA1A Ni/Cr i Co/Cr Alia=ele (a%a Ni/Cr *. Alia=e Fe/Ni/Cr cla ice 2EP5P) - 5e &+L, >i *2L, Cr 2L - cunoscute sub denumirea de alia"e tip 6ipla Cr Mo / confera rezistenta la coroziune - creste rezistenta la coroziune - rezista la atacul acid - isi mentine luciul in mediul bucal - coeficient crescut de contractie dupa turnare, necompensat de masele de ambalat clasice - nu au lot7 se utilizeaza lot de Ag sau punct de sudura - restul proprietatilor sunt asemanatoare cu cele ale alia"elor >i-Cr moderne +. Alia=e Ni/Cr mo$erne - contin >i 0'-&' L, Cr */-+'L < Mo, Al, Mn, Si Ni Cr - modifica proprietatile mecanice, scade duritatea, creste maleabilitatea - rezistenta buna la coroziune - influenteaza rezistenta alia"ului la o idare, coroziune si temperaturi ridicate - creste proprietatile mecanice - o idul de crom format la suprafata are efect anticorziv, dar si de adeziune a maselor ceramice Co Mo - influenteaza proprietatile alia"ului - creste fluiditatea alia"ului -creste rezistenta la coroziune - formator de o izi PROPRIETATI a :uritate crescuta a -roprietati mecanice intre Au si Co-Cr

0. a -.t. ; *+0' \ *(0' KC a Mase de ambalat fosfatice a %ezistenta la coroziune a Conductibilitate termica inferioara aurului a Alia"e vascoase, necesita utilizarea aparatelor tip Castomat a :ensitate inferioara aurului a Coeficient de contractie intre +,( \ (,. L a !iocompatibilitate Sunt recomandate mase de ambalat silico-fosfatice.

ALIANE INO8IDABILE BA1A Co/Cr - Co 0' L, Cr +/-(' L - p.t. ridicat - duritate ridicata - prelucrare dificila - denumiri comerciale: %emanium, 6isil, 6ironium Cr Co Ni Mo Fe< C#< Be Si< Be< Al Alia"ele pot fi: - inalt fuzibile ( p.t. c *('' KC) - "os fuzibile ( p.t. f *('' KC) #ndicatii practice: nu sunt folosite creuzete din carbon si mase de ambalat ce contin carbon, deoarece conduc la fragilitatea alia"ului. PROPRIETATI - densitate mai mica decat aurul - confera rezistenta la coroziune si duritate - creste rezistenta mecanica si duritatea - creste ductilitatea ( alia"ul se poate prelucra) - scade rezistenta si p.t. - creste duritatea - cresc duritatea - scad temperatura de topire

0/ - duritate crescuta7 este dificil de prelucrat si lustruit - contractie ridicata a alia"ului - p.t. ; *('' KC - mase de ambalat baze fosfati si etil silicati ALIANE BA1A TITAN - rezistenta mecanica e celenta - rezistenta crescuta la coroziune - cea mai buna biocompatibilitate - cel mai cunoscut alia": CiAl0?. ; alia" bifazic Al ; stabilizator7 ?anadiu ; stabilizator de faza - alte tipuri de alia"e: CiAl.Mn., CiAlMn - la temperatura camerei alia"ul este bifazic (Q < P), la 3&/ KC alia"ul se prezinta in faza unica - p.t. ; *&'' KC - se poate alia cu Cu si -d, p.t. a"ungand la *(/' KC AVANTANE - e celenta rezistenta la coroziune - biocompatibilitate absoluta - conductibilitate termica mai mica de *( ori decat a aurului - transparenta la % (radiografie) - neutralitate galvanica (gust neutru) DE1AVANTANE - procesul de topire-turnare: prin inductie cu plasma termica in mediu prote"at - mase de ambalat specifice baza Mg,, o id de zirconiu, Mg, < Al+,( cu lianti fosfatici

DEFECTE DE TURNARE PLUSURI Perle& - nedegresarea machetei - insuficienta vibrare la turnarea masei de ambalat - nerespectarea raportului pulbereAlichid

00 Lame - tipar incalzit brusc - lipsa canalelor de evacuare a gazelor - numar insuficient de canale de evaciare a gazelor - pulberea masei de ambalat nu s-a omogenizat prin amestec LIPSURI - retea de canale de turnare incorect conceputa - macheta foarte subtire - tipar insuficient incalzit - cantitate insuficienta de alia" - centrifugare insuficienta ca timp si intensitate - obstruari ale tiparului cu fragmente din masa de ambalat PORII - dimensionarea insuficienta sau lipsa rezervorului de alia" fluid - centrifugarea insuficienta - centrarea necorespunzatoare a machetei in masa de ambalat - supraincalzirea alia"ului si o idarea unei cantitati de alia" Cantitatea de alia" pentru o lucrare protetica fi a se calculeaza dupa formula: 'mac*eta R i tem $e ti=e R S alia= DEFECTE DE TURNARE PENTRU ALIANELE DE AUR *. :imensionarea incorecta a ti"elor si pozitionrea lor incorecta in tipar +. @tilizarea unei cantitati insuficiente de metal (. Cemperatura de topire prea "oasa .. :istanta mare intre creuzet si tipar /. -reincalzirea insuficienta a alia"ului Aceste defecte duc la aparitia porilor, rugozitati de suprafata, plusuri. DEFECTE DE TURNARE PENTRU ALIANELE A-/P$ *. -lasarea necorespunzatoare a ti"elor in conformator +. :imensionarea incorecta a ti"elor (. Mase de ambalat cu instabilitate fata de topitura care curge in tipar .. Irosimea insuficienta a peretilor piesei turnate /. Contaminarea cu materiale straine

0& 0. 5racturarea pieselor turnate (temperatura de turnare insuficienta) Aceste defecte duc la aparitia porilor, rugozitati de suprafata, plusuri. DEFECTE DE TURNARE PENTRU ALIANELE INO8IDABILE *. Cemperatura insuficienta si inglobarea de o izi duc la fracturarea pieselor turnate CONDITII DE TURNARE PENTRU ALIANELE BA1A TITAN *. Ci"e de turnare cu diametrul mai mare +. -resiune de turnare ridicata (. Cemperatura tiparului cat mai inalta .. Mase de ambalat speciale care sa reziste tmperaturilor inalte, socului de turnare >erespectarea acestor conditii duc la turnaturi incomplete, porozitati, rugozitati de suprafata, imprecizii dimensionale.

RASINILE DIACRILICE COMPO1ITE

$laborarea %:C este legata de numele a doi cercetatori: dr. Castang, care a sintetizat in *3(0 un tip de rasina epo idica pentru confectionarea dintilor artificiali si chimistul !oZen, care intre *3/&-*30+ elaboreaza primul monomer pe baza caruia s-au sintetizat numeroase tipuri de %:C. 5,%MA :$ -%$=$>CA%$ Sistem bicomponent pasta-pasta: pasta baza si pasta catlizator. -%,:@S$ C,M$%C#AJ$ *. Cermo-baro-polimerizare: S% #S,S#C--$ (#?,CJA%) +. 5otopolimerizare: :$>CAC,J,% (N@JC=$%) (. 5otopolimerizare sub vacuum: ?#S#,gI$M ($S-$) .. Cermobaropolimerizare si fotopolimerizare: S% #S,S#C > (#?,CJA%) POLISTICLE ART'LASS C IVOCLAR BELL'LASS C :ULT1ER ESTHENIA C CURARA; C,M-,=#C#$ C)#M#CA

02 Coate compozitele dentare sunt un sistem bifazic constand dintr-un amestec de rasina (componenta organica) si umplutura anorganica cu agenti de cuplare (silani). :in punct de vedere chimic, structura rasinilor diacrilice compozite utilizate in scop protetic nu difera compozitional de cele utilizate in cabinet. :,=A%$A-%$-A%A%$ Seringile de material compozit contin materialul predozat corespunzator nuantei coloristice dorite. #>:#CAC## a placa"ul componentelor metalice a protezelor metalo-polimerice7 a obtinerea inlaM-urilor, onlaM-urilor si a coroanelor integral polimerice7 a confectionarea puntilor provizorii7 a repararea unor fatete ceramice deteriorate7 a confectionarea lingurilor individuale in protezarea mobila si mobilizabila7 a dinti artificiali in tehnologia protezelor partiale mobilizabile si a protezelor totale7 -JACA%$A C,M-,>$>C$J,% M$CAJ#C$ C@ S%-#S,S#C-$CA-$ :$ J@C%@: *. Conditionarea suprafetei componentei metalice, ce este prevazuta cu retentii perlate, prin sablare cu alumina7 +. -repararea pastelor pentru smalt, dentina, colet in functie de culorile indicate de catre medic (. Aplicarea succesiva a diferitelor tipuri de paste: a modelele din ghips dur se izoleaza cu S$-A%AC#>I-5J@#: a se aplica stratul de opahuer, dupa care se depune masa dentinara a se prepolimerizeaza sau se poate depune in aceeasi etapa si masa pentru zona cervicala a se pensuleaza suprafata masei dentinare si cervicale cu fluid, dupa care se polimerizeaza timp de ( minute intr-o baie de apa la *'' iC si 0 bari in aparatul #?,CJA%-#?,MAC a se prelucreaza suprafata placat asigurandu-se spatiul necesar pentru smalt a se spala sub "et de apa sau aburi sau se curata intr-o baie cu ultrasunete, dupa care se pensuleaza din nou cu S%-#S,S#C-5J@#:

03 a in final se depune stratul pentru zona incizala si smalt, definitivandu-se morfologia coroanei a dupa pensularea cu S%-#S,S#C-5J@#: se realizeaza polimerizarea finala timp de 0 minute in baie de apa la *+'iC si 0 bari .. #n final se realizeaza prelucrarea cu freze diamantate sau din carbid-tungsten, la *2''' turatiiAmin., iar lustruirea se face cu gume si prafuri $ ista posibilitatea confectionarii protezelor mi te cu a"utorul !atetelor !a(ricate, procedeul fiind mult mai simplu (firma Ivoclar), iar efectel fizionomice deosebite. $tapele de lucru pana la aplicarea stratului de dentina inclusiv sunt identice cu cele descrise anterior. Alegerea culorii este facuta de medic in cabinet cu a"utorul fatetelor si nu a cheii de culori. 5atetele se adapteaza si se prelucreaza pe fetele interne pana devin rugoase. Se depune masa dentinara si pe fata interna a fateti, indepartandu-se e cesul. Se pensuleaza cu 5luid zonele de trecer, dupa care se polimerizeaza in #vomat la *+'iC si 0 bari, timp de 0 minute in baie de apa. RECOMANDARI PRACTICE *. conservarea pastelor in curs de utilizare se face la temperatura ambientala7 +. 5luidul #sosit trebuie pastrat la frigider (+-2iC). $ste posibila formarea de cristale de fluid, dar ele vor disparea la temperatura ambientala7 (. dupa utilizarea componentelor se indica inchiderea etansa a flacoanelor respective, pentru evitarea degradarii chimice a produsului.

&'

MASELE CERAMICE 2PORTELANUL DENTAR3

Substantele ceramice sunt alcatuite din componente metalice si nemetalice (o izi, nitriti, silicati). #ntroducerea ceramicii in stomatologie se datoreaza in primul rand calitatilor estetice deosebite precum si faptului ca este un material inert foarte bine tolerat de tesuturi. :esi in literatura de specialitate nu este incetatenita o terminologie unica, unii autori folosesc termenul de ceramica dentara, iar altii pe cel de portelan dentar. AVANTANE a cromatica ideala7 a stabilitate coloristica in timp7 a transluciditate a biocompatibilitate a conductibilitate termica redusa a rezistenta chimica a rezistenta mecanica la rupere si incovoiere7 a densitate de suprafata si luciu DE1AVANTANE a rezistenta scazuta la tractiune7 a prelucrari ulterioare dificile, suprafetele prlucrate devenind rugoase7 a posibilitatea aparitiei unor fisuri interne si e terne care conduc la fractura.

FORMA DE PRE1ENTARE pulberi sinterizabile (masele ceramice de plac")7

&* lingouri prefabricate in tehnologia de prelucrare la cald \ alumino-ceramica si ceramica sticloasa7 lingouri prefabricate in tehnologiile substractive cu prelucrare mecanica la rece (CelaM, Cerec).

TEHNOLO'II *. Ceramica arsa pe folie +. Ceramica de miez (. Ceramica sticloasa .. Metalo-ceramica /. Ceramica mi ta 0. Ceramica armata &. Cehnici galvanice 2. Ceramica prelucrabila mecanic

PRODUS C6#>-5,#J )#-C$%AM, #>-C$%AM :#C,%, $M-%$SS ?#CA,M$IA 6#JJ#jS IJASS ?#CA:@%-AJ-)A, ,-C$C A@%, IAJ?A C%,6> :#C,% MIC

COMPO1ITIE CHIMICA Ceramica ; silicat cu structura comple a. Componentele principale sunt reprezentate de: feldspat, cuart, caolin. Spre deosebire de ceramica industriala si de cea artizanala, care au o structura chimica predominant caolinica, ceramica dentara are ca principal component, !el$ "at#l. Alaturi de acesti componenti de baza, ceramica dentara mai contine o gama variata de ingrediente care contribuie la obtinerea unor proprietati fizico-chimice: culoare, transluciditate, rezistenta, insolubilitate.

CERAMICA CLASICA Componente de baza: *. Fel$ "at ; produs natural de origine minerala7 aluminosilicat anhidru (fuziune inalta a unor sisteme o idice: Si,+, Al+,(, Ca,, >a+, si fluoruri).

&+ +. C#art (Si,+)\ se gaseste in granit sub toate formele: cristale bine constituite, in rocile eriptive sau sedimentare, precum si sub forma de nisip de cuart. (. Caolin \ material argilos ce contine un aluminosilicat hidratat. Caolinul provine cel mai frecvent din granit. #mpreuna cu apa formeaza o masa plastica ce se poate modela. Suspensia de argila cu apa mentine forma reconstituirii in cuptor in timpul arderii. Ja temperaturii inalte fuzioneaza putand reactiona cu alte componente ceramice. -rin scaderea continutului in caolin al maselor ceramice dentare si cresterea continutului de feldspat, s-a individualizat ceramica dentara de portelanul industrial si de sticla. .. Al#mina AlFOG se prepara din alumina trihidrata prin calcinare. /. Fon$anti reprezentati de fosfati si carbonati de potasiu, carbonat de sodiu, carbonat de calciu. 0. Pi-menti \ o izi de 5e, Co, Cr, Ag, >i, #r, Au, St, Ci, Mg. &. Lianti or-anici \ amidon, glucoza 2. O.i%i \ Ca,, N+,, >a+,, scad temperatura de inmuier a sticlei 3. Car(#ri- SiC este utilizata ca element abraziv.

CERAMICA MODERNA Ceramica moderna, tipica pentru arderea in vacuum, are o compozitie diferita fata de ceramica arsa in atmosfera, prin prezenta o izilor de aluminiu, siliciu, magneziu, litiu, fosfor, pentru asigurarea fluorescentei sau pentru opacifiere. Atat la realizarea sistemelor integral ceramice, cat si la placarea componentelor metalice cu mase ceramice sinterizabile, aplicarea acestora se face sub forma unei paste, obtinuta din amestecul pulberii ceramice cu lichidul de modela" livrat de fabricant. #>SC%@M$>CA% a pensule de grosimi diferite din par de animal ("der, bursuc) a spatule vibratorii a suporturi refractare a instrument de amestec a forfecuta a pensa -ean a sugativa sau servetele

&( a pensa cu varfuri subtiri a micromotor de tehnica dentara a freze diamantate a cuptor de sinterizare ETAPELE DE ARDERE/SINTERI1ARE *. :upa prelucrare si sablare, piesa este curatita cu vapori fierbinti de apa distilata sub presiune +. Curatire si degresare (. Arderea pentru o izii de aderenta (3/'iC, *' minute in prezenta aerului' .. Arderea opacului ( 3/'iC in conditii de vacuum) /. Arderea masei de dentina-smalt. Modelarea se face in e ces +/L in toate sensurile, datorita contractiei din timpul arderii (&/'-30'iC, in vacuum, timp de *-+ minute) 0. Ilazurarea (dupa proba clinica)

SISTEMELE INTE'RAL CERAMICE

Cuprind sisteme aditive si sisteme substractive *. SISTEME ADITIVE (cuprind toate tehnicile care permit modelarea restaurarilor pornind de la un volum initial mai mic' a sisteme prin depuneri de straturi succesive, pe un suport (nucleu ceramic, model refractar' a sisteme concepute pentru tehnice de turnare (umplerea unui tipar cu masa ceramica topita) \ sistemul Dicor. a sisteme concepute pentru tehnica arderii prin infiltrare \ sistemul #n-ceram. In Ceram Al#mina (nucleu din o id de aluminiu) In Ceram S"inell (nucleu din o id de aluminiu si magneziu) In Ceram 1irconia (nucleu din o id de zirconiu) a sisteme realizate prin presare (in"ectarea masei ceramice)- IPS Em"re

&. +. SISTEME SUBSTRACTIVE (cuprind tehnicile de frezare computerizata CA:ACAM. Amprenta clasica (chimico-manuala) este inlocuita cu una moderna opto-electronica. #nformatiile sunt transmise unui computer care prelucreaza datele si creeaza design-ul viitoarei restaurari. Computerul diri"eaza instalatia de frezare care va strun"i intr-un bloc de ceramica restaurarea.

&/

BIBLIO'RAFIE *. DUMITRU DAVID< ADA EPISTATU< IRINA DONCIU / %$SCA@%A%# -%,C$C#C$ +. VASILE 5#O$ -J@%#:$>CA%$-C@%S IRINA DONCIU -$>C%@ \ C,J$I#@J :$ C$)>#CA :$>CA%A (A%?#> -%$SS7 !@C@%$SC# +''() DONCIU< -%,C$=A -A%C#AJA M,!#J#=A!#JA-C@%S :$ -%,-$:$@C#CA SC,MAC,J,I#CA ($:#C@%A :#:ACC#CA S# -$:AI,I#CA, !@C@%$SC# +''*) (. VASILE DONCIU< DUMITRU DAVID< ION PATRASCU \ C$)>,J,I#A -%,C$=$# -A%C#AJ$ M,!#J#=A!#J$-C@%S -$>C%@ C,J$I##J$ :$ C$)>#CA :$>CA%A ($:#C@%A :#:ACC#CA S# -$:AI,I#CA, !@C@%$SC# *330) .. VASILE DONCIU< DUMITRU DAVID< ION PATRASCU \ C$)>,J,I#A -%,C$=$# C,CAJ$-C@%S -$>C%@ C,J$I##J$ :$ C$)>#CA :$>CA%A ($:#C@%A :#:ACC#CA S# -$:AI,I#CA, !@C@%$SC# *33/) /. ION PATRASCU \ MAC$%#AJ$ :$>CA%$ ($:#C@%A ),%A>:A -%$SS, !@C@%$SC# +''+)