Clinica şi terapia p i e r d e r i l o r de s u b s t a n ţ ă m a x i l o - f a c i a l e 2Q.

~»
201 Clinica şi terapia pierderilor de substanţă maxilo-faeinlc

Capitolul 10
PROTEZAREA PIERDERILOR DE
SUBSTANŢĂ ORALĂ

10.1. PIERDERILE DE SUBSTANŢA ALE

MAXILARULUI SUPERIOR
10.1.1. Pierderile mici de substanţă ale bolţii
palatine maxilare
Trebuie stabilită o disctincţie între:
- micile pierderi de substanţă, care sunt r e p r e z e n t a t e prin:
comunicările buco-sinuzale sau b u c o - n a z a l e şi
- pierderile de substanţă întinse care interesează un
s e g m e n t i m p o r t a n t a l bolţii p a l a t i n e , ale c ă r o r c a u z e
fiziologice şi terapeutice sunt diferite.

M i c i l e pierderi de s u b s t a n ţ ă a bolţii palatine.

Ele pot fi localizate la bolta palatină şi a n t r e n e a z ă în acest
caz o c o m u n i c a r e buco-nazală. C a u z e l e pot fi :
* traumatice
- proiectil al unei a r m e de foc;
- lovirea cu un creion, stilou;
- necroza p r o v o c a t ă printr-un dispozitiv de
succiune al protezei;
* infectioase
- osteite banale sau specifice;
- infecţia unui chist radicular dentar;
* chirurgicale - efracţia unui dinte inclus în poziţie
palatină.
D a r aceste perforaţii se găsesc m a i ales pe procesele
alveolare sau în vestibulul superior. Ele sunt deci
 2(M> NORfNA FORNA VASILE OURLUI
consecutive infecţiilor de origine dentară, extracţiilor sau
intervenţiilor făcute pe sinusul maxilar.
Regiunile cele mai frecvent interesate sunt cele situate la
tuberozilate (extracţia molarului de minte inclus poate antrena
o fractură, a p o i n e c r o z a osului) şi regiunea ]>remolară
( d a t o r i t ă a p r o p i e r i i a p e x u l u i a c e s t o r dinii d e planşeul
sinusului).
A n u m i t e c a u z e sunt excepţionale, c u m ar fi necroza
c o n s e c u t i v ă aplicării defectuoase a unui p a n s a m e n t arsenical.
S e m n e l e funcţionale - generate de aceste comunicări, variază
d u p ă l o c a l i z a r e a lor. Ele s u n t m u l t mai m a r c a n t e în
perforaţiile palatine: 1 —vocea este nazonnta iar bolnavul nu
p o a t e sufla, respira, existând o refiuare a lichidelor_ps-nas care
j e n e a z ă considerabil alimentaţia.
P e r f o r a ţ i i l e a l v e o l a r e s u n t mai p u ţ i n j e n a n t e , cele
l o c a l i z a t e în v e s t i b u l sunt a d e s e a foarte bine tolerate,
d e o a r e c e peretele j u g a l protejează şi se o p u n e relluării de aer
şi lichide. "Astfel de leziuni se tratează aproape întotdeauna
printr-un t r a t a m e n t chirurgical. Excepţie fac perforaţiile de
origine sifilitică, care la ora actuală sunt foarte rare.
Indicaţii
Proteza este utilizată:
• fie ca ejement de; obturatjg provizorie aşteptând
p e r i o a d a cea m a i favorabilă intervenţiei;
• fie ca un mijloc de protecţie şi contenţie a lamboului
m u c o s , când acesta va fi deplasat pentru a obtura
comunicarea.
Amprentele intra ora le
Materiale
Materialele n e c e s a r e p e n t r u a m p r e n t a r e sunt aceleaşi care
Clinica şi terapia p i e r d e r i l o r ele s u b s t a n ţ ă m a x î l o - f a c i a l e 2Q7
sunt utilizate p e n t r u a p a r a t e l e g n a t o p r o t e t i c e parţial
amovibile. Pentru a înregistra a m p r e n t a unei pierderi de
substanţă i n t r a o r a l ă , u t i l i z ă m de p r e f e r i n ţ ă a l i n a t e l e , Mş&iW*
deoarece ele pătrund cu uşurinţă în recesusuri şi zonele
retentive. Când acestea sunt foarte p r o n u n ţ a t e , pasta riscă să
se fractureze în timpul îndepărtării. P e n t r u a evita acest
inconvenient, se obturează regiunile retentive cu puţină pastă
malaxată cu fragmente de tifon. A c e s t e fragmente constituie o
armătură care conferă o mai m a r e rezistenţă a m p r e n t e i . D a r în
aceste cazuri, alginatul trebuie preparat cu apă r e c e pentru a
întârzia priza şi de pentru a dispune de t i m p u l necesar
efectuării acestei operaţii înaintea amplasării portamprentei.
Dacă vrem ca pasta să nu p ă t r u n d ă în a n u m i t e orificii ( t r o m p a
lui Eustache, c o m u n i c a r e a sinusală), le o b t u r ă m cu o m e ş ă
mică, vaselinată. D a c ă pasta se fracturează în t i m p u l retragerii
amprentei, fragmentele pot fi repuse şi fixate cu u n u l sau mai
multe ace tranfixiante. £c^ajnprenieJe.,j.unt rar utilizate ca
atare. Se utilizează de preferinţă m o d e l e din material plastic
sau aluminiu, uşor deformabile, pe care le p u t e m ajusta după
n e c e s i t a t e . Totuşi, c o n f e c ţ i o n a r e a u n e i p o r t a m p r e n t e
individuale este aproape î n t o t d e a u n a indispensabilă. Răşinile RaV«\t l
termoplastice permit construcţia lor foarte rapidă. Ele sunt
preferabile plăcilor de bază din gutapercă, d e o a r e c e sunt mai
rezistente şi este posibil solidarizarea lor în cavitatea orală
printr-o răşină autopolimerizabilă. Acest p r o c e d e u reprezintă
o necesitate atunci când trebuie înregistrată o a m p r e n t ă în mai
mulţi timpi. în situaţia unei cavităţi foarte largi, prezentând I
prelungiri divergente, nu este î n t o t d e a u n a posibil de a I
introduce dintr-o dată întreaga cantitate de pastă necesară.
Portamprenta se realizează în d o u ă părţi iar a m p r e n t a este I
înregistrată în doi timpi. Ea va fi retrasă d u p ă solidarizarea
2Wi NORI NA FORNA VASILE BURLUI
sau confecţionarea unei chei care reuneşte cele două jumătăţi,
(fig. 69)
Fig. 69
Mulajul nuci cavităţi complexe cu două portampivnte solidarizate cu wifr-agmcnt de gifm
Supraamprenta
F o a r t e a d e s e a este necesar de a înregistra amprenta
funcţională a u n o r z o n e de m u c o a s ă cu scopul unei perfecte
e t a n ş e i z ă r î . D a c ă e s t e v o r b a de o r e g i u n e hnobJIă
(fibromucoasă, orificiul unor c o m u n i c ă r i cu pereţii osoşi), se
utilizează o pastă de a m p r e n t ă clasică (compoziţie de bază =
oxid de z i n c ^ - e u g e n o l ) . Dacă, din contră, legătura unde
trebuie să se facă etanşeizarea este j n o b i l ă (joncţiunea unei
plăci sau a unui obturator cu buza, vălul sau planşeul), se
utilizează o pastă cu priză foarte lentă. Ea nu-şi va relua
duritatea iniţială decât în câteva ore7~ceea ce permite o
înregistrare a tuturor mişcărilor din fonaţie sau degluliţie,
realizând o a m p r e n t ă funcţională dinamică.
: )
•'• r
Clinica ş i terapia p i e r d e r i l o r d e s u b s t a n ţ ă m a x i l o faciale gp»
Este iluzoriu de a obţine a c e a s t ă a m p r e n t ă dintr-o dată şi
este a p r o a p e î n t o t d e a u n a necesar de a o m o d e l a p r i n aplicări
succesive de pastă, la m a i m u l t e zile, p e n t r u a înregistra toate
contracţiile m u s c u l a r e . Se pot utiliza d o u ă m a t e r i a l e :
• pastele t e r m o p l a s t i c e ;
• elastomerii cu priză lentă.
P r i m e l e sunt c o m p u ş i pe bază de gutta s a u răşină ce se
poate ramoli la flacără sau bain-marie. Se î n t ă r e s c în 5 sau 6
ore.
Cele din a doua categorie coagulează mai rapid,
conservând p e r m a n e n t o oarecare elasticitate.
Tratarea modelelor.
Amprentele pierderilor de s u b s t a n ţ ă j n t r a o r a l ă sunt uşor
deformabile datorită masei importante de hidrocoloid
nesusţinut. De aceea, t u r n a r e a m o d e l e l o r în gips dur trebuie să
se facă în doi timpi. Se începe prin a c o p e r i r e a a m p r e n t e i cu un
strat subţire de gips aplicat cu p e n s o n u l .
C â n d acesta a făcut priză, stratul este acoperit apoi cu
unul mai gros şi mai rezistent.
Soclul nu va fi turnat decât atunci când acest ultim strat
va fi suficient de dur pentru a nu se deforma.
10.1.1.1. P r o t e z e l e o b t u r a t o a r e a l e micilor pierderi de
substanţă
Dacă organele o d o n t o - p a r o d o n t a l e sunt integre şi oferă
elemente de retenţie suficiente, realizarea unei astfel de
proteze nu prezintă dificultăţi. în majoritatea cazurilor, se re­
alizează o placă palatină care a c o p e r ă p i e r d e r e a de substanţă.
Amprenta se înregistrează în alginat, d u p ă ce am umplut
fundul perforaţiei cu o m e ş ă vaselinată. A m p r e n t a este turnată
în gips dur. Pe m o d e l , se trasează cu creionul limitele cavităţii
care trebuie obturată. F u n d u l cavităţii este u m p l u t cu gips
210 NORINA FORNA VASILE BURLU1
p â n ă la această limită. P l a c a palatină este apoi construită pe
acest m o d e l . Ea poate fi realizată din răşină şi trebuie să
acopere întreaga boltă palatină; dacă proteza trebuie purtată
un a n u m i t t i m p , este preferabil de a construi o proteză
scheletizată care va degaja regiunile sănătoase. Construcţia
scheletului şi a croşetele este clasică. Pentru pierderea de
substanţă, scheletul m e t a l i c va p r e z e n t a un grilaj de retenţie.
Se verifică în cavitatea orală şi se înregistrează relaţiile
m a n d i b u l o - c r a n i e n e . Apoi este transferat pe m o d e l şi ceara se
t o a r n ă în toate z o n e l e care trebuiesc obturate 1 . Proteza este
apoi purtată de p a c i e n t şi retuşată în etapele cunoscute.
E f i c a c i t a t e a o b t u r a t o r u l u i e s t e c o n t r o l a t ă , solfcitându-i
pacientului de a lua câteva înghiţituri de apă, cu capul aplecat
în faţă. D a c ă un defect de etanşeitate apare, ulterior se poate
efectua o r e b a z a r e a z o n e i de obturaţie, p r o c e d â n d în aceeaşi
manieră.
în cazul edentaţiei totale tehnica este diferită, deoarece
stabilitatea nu va p u t e a fi obţinută decât graţie unei amprente
periferice etanşe. Se p o a t e utiliza m e t o d a "butonului de
cjgaja" modificată de P o n r o y şi P s a u m e :
- Pe m o d e l u l î n . g i p s , realizat d u p ă această amprentă, se
prepară:
1) o p o r t a m p r e n t ă individuală perforată;
2) o piesă din ceară roz, care se adaptează exact la
perforaţie pe c a r e o penetrează 1 m m , de la linia indicatoare.
B u t o n u l de ceară sau din pastă K e r r este amplasat în locul
perforaţiei.
P o r t a m p r e n t ă este u m p l u t ă cu pastă eugenol-oxid de zinc
sau cu hidrocoloid ireversibil ce se introduce în cavitatea
orală, verificând ca butonul să nu fie deplasat. Când priza
pastei este t e r m i n a t ă , se retrage cu precauţie portamprentă din
cavitatea orală şi se ridică butonul de pe această amprentă.
Clinica şi terapia pierderilor de s u b s t a n ţ ă - m a x i l o - f a c i a l e 211
Se poate înregistra apoi o a m p r e n t ă funcţională clasică, la
fel ca şi cea pentru aparatele gnatoprotetice obişnuite.
Obturatorul fiind retras din a m p r e n t ă , este mult mai
uşoară efectuarea a n u m e r o a s e încercări pe care le solicită
realizarea acestei a m p r e n t e funcţionale. C â n d aceasta este
finalizată, se r e p u n e la locul său pe p o r t a m p r e n t ă butonul din
ceară. Se reacoperă cu pastă de e u g e n o l - o x i d de zinc şi se
înregistrează a m p r e n t a în cavitatea orală.
A n s a m b l u l este apoi retras şi se t o a r n ă în gips dur
(fig. 70). Se realizează un m o d e l pe care se confecţionează o
proteză totală, după tehnica clasică, în c a r e p i e s a obturatoare
va fi în continuitatea plăcii palatine. D a t o r i t ă acestei m e t o d e
se obţine în general o b u n ă stabilitate a protezei, dacă
perforaţia 'se găseşte pe procesul alveolar, pe tuberozitate sau
în vestibul. D a c ă pierderea de substanţă interesează bolta
palatină, aderenţa este mai puţin, b u n ă d e o a r e c e fibromucoasa
este subţire în a c e a s t ă r e g i u n e şi e t a n ş e i t a t e a p o a t e fi
imposibil de obţinut în j u r u l p e r f o r a ţ i e i . în acest caz, se p o a t e
ameliora considerabil c o m p o r t a r e a - protezei r e a l i z â n d un
o b t u r a t o r independent, înregistrând a m p r e n t a şi turnând
modelul în gips dur, după m e t o d a clasică. Pe m o d e l u l în gips,
se construieşte m a i întâi un m i c obturator din e l a s t o m e r de
silicon, apoi pentru c o n f e c ţ i o n a r e a a c e s t u i obturator, se
prepară pe m o d e l , o m a c h e t ă din ceară, perfect adaptată la
pierderea de substanţă. Limitele coleretei sunt trasate cu
creionul la 6 mm în j u r u l pierderii de substanţă.' Proteza
completă este construită pe acest m o d e l echipat cu obturatorul
său şi realizată într-o m a n i e r ă clasică din răşină acrilică.
 NORFNA FORNA VASILE BURLUl
NOR1NA FORNA VASI LE BURLUI
212
10.1.1.2. P r o t e z a d e p r o t e c ţ i e pentru î n c h i d e r e a micilor
perforaţii
C o m u n i c ă r i l e b u c o - n a z a l e sau b u c o - s i n u s a l e pot, în
majoritatea cazurilor, să fie î n c h i s e p r i n t r - o i n t e r v e n ţ i e
plastică. Principiul tuturor autoplastiilor este de a o b t u r a breşa
prin 2 planuri m u c o s a l e .
Planul sinusal sau nazal este constituit în m o d obişnuit
dintr-o coleretă m u c o a s ă d e c u p a t ă î n p l a n u l orificiului,
învaginată în acesta şi suturată în p u n g ă . P l a n u l bucal este
constituit dintr-un l a m b o u pediculat d e c u p a t la distanţă şi
transpus peste pierderea de substanţă. El p o a t e fi prelevat de
pe m u c o a s a palatină a o b r a z u l u i sau, cel m a i adesea, din bolta
palatină. Trebuie protejat de m i c r o t r a u m a t i s m e l e din t i m p u l
alimentaţiei şi mai ales trebuie bine m e n ţ i n u t . în acest scop,
se construieşte o placă palatină s i m p l ă care va fi p u s ă în pozi­
ţie ia sfârşitul intervenţiei. Se înregistrează a m p r e n t a în
alginat, se toarnă m o d e l u l şi pe m o d e l se trasează cu creionul
limitele viitorului lambou.

10.1.2. Pierderile mari de substanţă ale

etajului mijlociu al feţei

Fig. 70 Ele diferă c o m p l e t de p r e c e d e n t e l e : p r i n etiologie, prin

consecinţele funcţionale, prin m e t o d e l e lor de t r a t a m e n t . Prin
Pentru poziţionarea ei, trebuie plasat mai întâi
mari pierderi de substanţe se înţeleg acelea care o c u p ă mai
o b t u r a t o r u l , apoi p l a c a palatină. Aceste 2 e l e m e n t e sunt
mult de 1 din suprafaţa palatului şi a p r o c e s e l o r alveolare.
i n d e p e n d e n t e , ele efectuează între ele un efect de vid, datorită
Aceste vaste pierderi ~ăe s u b s t a n ţ a sunt d e t e r m i n a t e de
spaţiului virtual conservat prin foiţa de cositor.
exereza t u m o r i l o r maligne, dezvoltate în m a x i l a r e (tumorile
T r e b u i e t o t o d a t ă evitat ca aceste obturatoare suple în sili­
de infrastructural, tumorile din sinus (tumorile de
coni t să e x e r c i t e o p r e s i u n e pe marginile perforaţiei. Sub
in_ezosUjj.clură) al căror t r a t a m e n t obligă la rezecţii ce cuprind
efectul presiunii, d i m e n s i u n i l e orificiului vor creşte rapid, iar etmoidul. orbita, regiunea z i g o m a t o - m a l a r ă . Pierderile de
p r o t e z a va fi g r e u suportată şi va deveni rapid instabilă. substanţă se însoţesc î n t o t d e a u n a de tulburări funcţionale
211 C l i n i c a ş i terapia p i e r d e r i l o r d e s u b s t a n ţ ă maxiIo-faciaIe NORINAFORNA VAS1LE BtlRLUI __J*J1
foarte i m p o r t a n t e . R a p o r t u r i l e a n a t o m i c e ale pierderii de • obturatorul secundar este deja o p r o t e z ă mai
substanţă variază în funcţie de sediul şi de importanţa sa. laborioasă, care asigură masticaţia şi obturat ia p â n ă
I n d i c ă m u n e l e regiuni care trebuiesc conservate în timpul la cicatrizarea c o m p l e t ă a ţesuturilor.
rezecţiei tipice a maxilarului, • obturatorul definitiv trebuie să asigure confortul
A c e s t e indicaţii n u sunt valabile decât î n m ă s u r ă t o a r e pacientului şi să stabilească o morfologie
ele sunt c o m p a t i b i l e cu î n t i n d e r e a tumorii: satisfăcătoare: . .
• pe linia m e d i a n ă este c â t e o d a t ă posibil de a păstra
10.1.2.1 . P r o t e z a obturatoare imediată
r e b o r d u l bolţii p a l a t i n e , foarte util pentru menţinerea
Pot fi utilizate d o u ă tipuri de o b t u r a t o a r e :
obturatorului.
• primul se adresează subiecţilor dentaţi şi trebuie
• în spate, m a r g i n e a s u p e r i o a r ă a vălului dezinserat
preparat înaintea intervenţiei;
f o r m e a z ă în c â t e v a săptămâni un c o r d o n fibros care
• al doilea este necesar la edentaţiile totale şi va fi
constituie un e x c e l e n t p u n c t de sprijin. în afară,
construit e x t e m p o r a n e u .
tuberozitatea constituie de a s e m e n e a un punct de
Proteza imediată la subiectul d e n t a t se p r e p a r ă î n a i n t e a
retenţie.
intervenţiei, liste formată dintr-o rjlaca nalatină destinată să
• în sus şi în afară, nişa z i g o m a t o - m a l a r ă poate
suporte un (ibţiirator^din silicon care va fi plasat în cavitatea
constitui o z o n ă rezistentă care se o p u n e înfundării
poskyperatorie. Se înregistrează o a m p r e n t ă în alginat şi se
protezei.
toarnă modelul. Pe model se realizează o p l a c ă palatină din
M a i j o s , î n t r - o r e g i u n e c e c o r e s p u n d e fundului
ceară la început, transformată la sfârşit în răşină acrilică inco­
vestibulului, se găseşte a d e s e a o bridă fibroasă corespunzând
loră, ajustată la coletul dinţilor restanţi. De partea rezecţiei,
dezinserţiei fibromucoasei tuberozităţii şi care poate să ajute
placa trece d e a s u p r a dinţilor secţionaţi, p â n ă în fundul
la retenţie, d a c ă obturatorul trece d e a s u p r a ei. Spre anterior,
vestibulului. Croşetele trebuie să asigure o b u n ă stabilitate.
adesea este posibil să se c o n s e r v e un punct de sprijin deasupra
Iile se plasează î n t o t d e a u n a pe dintele cel mai apropiat
buzei superioare, în recesusul ţesuturilor fibroase care cores­
pierderii de substanţă (în rezecţiile tipice de m a x i l a r acest
p u n d e dezinserţiei fibromucoasei anterioare. Pentru a asigura
dinte este un incisiv central, d e o a r e c e linia de rezecţie trece
cele mai b u n e condiţii de reabilitare şi confort, protezarea
prin linia m e d i a n ă ) .
unei pierderi mari de substanţă se efectuează în trei etape:
I'e placa terminată şi finisată se va fixa un dispozitiv de
• obturatorul imediat pus în loc în timpul intervenţiei
retenţie destinat să fixeze o p e l o t ă plastică, care va ocupa
asigură o b u n ă protecţie şi o a n u m i t ă etanşeitate în
cavitatea operatorie. P u n e r e a în loc se efectuează la sfârşitul
t i m p u l u r m ă t o a r e l o r intervenţii imediate. El va fi
intervenţiei chirurgicale, în m o d u l următor: zonele cele mai
purtat 2 - 3 s ă p t ă m â n i ;
anfractuoase ale rezecţiei sunt u m p l u t e cu c â t e v a fragmente
de ţesătură vaselinată.
211» C l i n i c a şi t e r a p i a p i e r d e r i l o r de s u b s t a n ţ ă m a x i l o - f a c i a l e
NORINA FORNA VASILE BURLUI 21?
O m a s ă de e l a s t o m e r (silicon), sterilizată în prealabil la
autoclav, este p r e p a r a t ă în funcţie de volumul cavităţii.
Trebuie ales un material a v â n d consistenţa unei paste. Această
m a s ă a m e s t e c a t ă cu d o z a a d e c v a t ă de catalizator este presată
la m a x i m u m în p i e r d e r e a de substanţă, p â n ă când ea va ajunge
la nivelul bolţii palatine. Placa din răşină este astfel
poziţionată încât e l e m e n t e l e de retenţie p e n e t r e a z ă în pastă.
C â n d pasta a făcut priză, a n s a m b l u l placă-obturator este
retras, spălat cu ser fiziologic şi retuşat. Obturatorul este apoi
acoperit cu un strat cu c o n ţ i n u t de antibiotice şi r e p u s în loc,
înaintea închiderii planurilor superficiale. Se lasă în poziţie
cel p u ţ i n o s ă p t ă m â n ă pentru a p e r m i t e o epitelizare mai
r a p i d ă a cavităţii, p e n t r u s u p r i m a r e a durerilor p r o v o c a t e prin cearc?
aplicarea şi î n d e p ă r t a r e a lui şi pentru ameliorarea fonaţiei şi
alimentaţiei.
Fig. 71
P r o t e z a i m e d i a t ă la subiectul e d e n t a t
La sfârşitul intervenţiei, c â n d rezecţia este finalizată, se 10.1.2.2. Proteza obturatoare s e c u n d a r ă
înregistrează o a m p r e n t ă în alginat sau în hidrocoloid. Se Ea este construită între a 10-a şi a 20-a zi de la intervenţie
t o a r n ă imediat m o d e l u l . P i e r d e r e a de substanţă este comblată şi trebuie să răspundă mai m u l t o r exigenţe:
cu c e a r ă p â n ă în 2/3 din p r o f u n z i m e . • trebuie executată rapid;
Pasta siliconată se p r e p a r ă imediat, apoi se aplică în • forma obturatorului trebuie să p o a t ă fi modificată în
interiorul cavităţii etalându-se pe toată suprafaţa acesteia, funcţie de cicatrizare;
penetrând în zonele retentive şi conservând o grosime • trebuie satisfăcută etanşeitatea şi confortul
constantă. C â n d v u l c a n i z a r e a î n c e p e , se a c o p e r ă ansamblul cu pacientului, p e n t r u ca ea să p o a t ă fi p u r t a t ă t i m p de
un t a m p o n de vată u m e d , exercitând c o m p r e s i u n e cu cele 2 3 luni.
mâini (fig. 71). Se procedează în felul u r m ă t o r :
D u p ă priză, p l a c a este retrasă şi marginile sale sunt
- o primă amprentă se înregistrează cu alginat. Se toarnă
decupate cu foarfecele, pentru a fi ajustate la fundul modelul pe care se realizează o p o r t a m p r e n t ă individuală. O Ş
(
vestibulului şi la m a r g i n e a posterioară a palatului dur. Ea ansă vestibulară se aplică în fundul pierderii de substanţă l
trebuie să aibă o g r o s i m e m e d i e de 3-4 m m . Proteza poate fi pentru a evita fuziunea pastei. A m p r e n t a se înregistrează ^T'"
astfel aplicată înainte de trezirea bolnavului. având în v e d e r e şi î n c ă r c a r e a p o r t a m p r e n t e i în z o n a
 21» Clinica şi t e r a p i a p i e r d e r i l o r de s u b s t a n ţ ă m a x i l o - t a c i a l e NORI NA FORNA VASILE BURLUI 21!»

obturatorului. A c e a s t a se t o a r n ă în gips dur. Amplasarea ca aparat de înlocuire până când se va finaliza aparatul defini­
croşeţelojr^este d e t e r m i n a t ă cu ajutorul paralelizorului. Acesta tiv. E t a n ş e i t a t e a se verifică p e r m a n e n t de la î n c e p u t ,
trebuie utilizat în m a n i e r a în care axa de inserţie a protezei să săptămânal, şi se c o r e c t e a z ă prin adăugiri de pastă plastică, ce
fie aceeaşi cu a obturatorului c a r e va p ă t r u n d e în pierderea de trebuie sâ prezinte u r m ă t o a r e l e calităţi:
substanţă. - aderenţă;
F u n d u l acesteia este u m p l u t cu gips p â n ă la 10 sau 15 mm - bună toleranţă a ţesuturilor;
de margini. M o d e l u l este gata pentru prepararea protezei le - plasticitate;
respectă u r m ă t o r i i timpi: - rezistenţă.
L v<t, Se p r e p a r ă o placă palatină în ceară, însoţită de croşete şi
10.1.2.3. ŞiQt&zaxjiMuratQar^efinitiAă,.
de o p r e l u n g i r e c a r e p e n e t r e a z ă în pierderea de substanţă.
Aceasta se va executa la 3 l u n i _ d u p ă rezecţie. Un
A n s a m b l u l este verificat în cavitatea orală şi, dacă este
obturator construit prea d e v r e m e , ar deveni rapid neeficace şi
nevoie, obturatorul se ajustează.
va trebui să fie readaptat, ceea ce este î n t o t d e a u n a preferabil
C â n d această p r o b ă este finalizată, placa din ceară se
să se evite. Pentru a se asigura m a x i m u m de confort, trebuie
transformă în răşină.
satisfăcute mai multe exigenţe:
^ Se înregistrează ocluzia.
^•Asigurarea unei alimentaţii fără refl ii are a l i c h i d e l o r
A p a r a t u l este r e p u s pe m o d e l şi m o n t a t în articulator
şi o fonaţie fără şuierături.
î m p r e u n ă cu antagoniştii. Se m o n t e a z ă dinţii artificiali. Este
j*a8ă fie stabil, lejer, să nu t r a u m a t i z e z e dinţii care, pe
preferabil de a nu m o n t a decât incisivii, caninii şi premolarii.
cât posibil, trebuiesc păstraţi intacţi.
Molarii sunt m o n t a ţ i pe un burelet subţire de ocluzie tară va­
™*-Să poate fi aplicat în poziţie uşor, chiar d a c ă
loare funcţională.
pacientul prezintă o a n u m i t ă limitare a deschiderii
Se face o n o u ă probă; în timpul ei se e x a m i n e a z ă poziţia
gurii.
dinţilor artificiali şi se înregistrează o s u p r a a m p r e n t ă a
<*»=Să asigure m e n ţ i n e r e a părţilor moi care şi-au pierdut
pierderii de substanţă. Pentru aceasta, obturatorul este uscat,
suportul osos.
apoi se acoperă cu un strat subţire de pastă eugenol - oxid de
*~Să aibă o valoare estetică suficientă, astfel încât să
zinc.
nu fie remarcată de anturaj,
Aparatul se confecţionează din răşină.
înainte de a trece la realizarea sa. v o m face un e x a m e n
Aparatul finalizat este finisat şi pus în poziţie. Apoi se
minuţios al cavităţii bucale.
efectuează retuşurile necesare şi se verifică etanşeitatea.
Pierderea de subslanţă trebuie să fie complet tapetată cu
A c e a s t ă proteză provizorie trebuie realizată cu rigoare din
o m u c o a s ă de b u n ă calitate. Se verifică să nu existe zone de
două m o t i v e :
inflamaţie. Regiunile fragile (cornetele, cloazonul) trebuie
- aparatul va fi mai bine suportat d a c ă este corect ajustat
şi etanş. Acest o b t u r a t o r va fi păstrat ulterior de către pacient

22Q Clintea ş i t e r a p i a p i e r d e r i l o r d e s u b s t a n ţ ă m a x i l o - f a c i a l e
e x a m i n a t e cu atenţie. A c e s t e observaţii vor fi indicate pe
m o d e l u l în gips cu haşuri de culori diferite.
Părţile care v o r trebui degajate - de e x e m p l u , orificiul
t r o m p e l o r lui E u s t a c h e sau recesusuriie etmoido-sfenoidale
vor fi de a s e m e n e a precizate.
Starea dinţilor celor 2 arcade va fi verificată clinic şi ra­
diologie. E s t e preferabil de a s u p r i m a dinţii care prezintă o
a n u m i t ă mobilitate.
Dinţii infectaţi v o r fi păstraţi dacă ei sunt imobili şi dacă
există posibilitatea de a-i trata eficace. In aceste cazuri, ei vor
fi reconstituiţi şi protejaţi prin m i c r o p r o t e z e , constituind astfel
p u n c t e de sprijin solide.
O c l u z i a trebuie e x a m i n a t ă cu atenţie.
Se n o t e a z ă starea m u c o a s e i .
Proteza o b t u r a t o a r e se c o m p u n e din 2 părţi:
(^Pl^a^jDaJaUrm^care va fi, în funcţie de caz, din răşină sau
din metal turnat.
(J^ObJxir^or^^ construieşte fie din răşină
dură, fie dintr-un material suplu.
• Obturatorul rigid este m a i ales utilizat la pacienţii dentaţi
ce prezintă pierderi de substanţă b i n e limitate sau este utilizat
ca e l e m e n t de m e n ţ i n e r e a unei proteze de etaj în mutilările
complexe.
Obturatorul suplu este utilizat la edentaţia totală sau la
m a r i l e p i e r d e r i d e s u b s t a n ţ ă î n t i n s e î n l ă r g i m e , care
interesează mai m u l t de j u m ă t a t e din bolta palatină.
A c e s t e indicaţii nu sunt imperative, ele variază în funcţie
de cazurile particulare.
Clinica şi terapia p i e r d e r i l o r de s u b s t a n ţ ă m a x i l o - f a c i a l e
221
PROTEZA OBTURATOARE A ETAJULUI
MIJLOCIU
A n u m i t e pierderi de s u b s t a n ţ ă foarte întinse ale etajului
mijlociu al feţei nu p o t fi r e z o l v a t e p r i n t r - o p r o t e z ă
obturatoare dintr-o singură piesă. A c e a s t a ar fi prea
v o l u m i n o a s ă p e n t r u a p u t e a fi a m p l a s a t ă în poziţie. A c e s t e
proteze trebuie să asigure funcţii diverse:
• să s u p r i m e refluarea aerului şi a a l i m e n t e l o r prin
breşă;
• să p e r m i t ă masticaţia şi să prezinte în c o n s e c i n ţ ă o
arcadă dentară artificială c o m p l e t ă ;
• să susţină ţesuturile m o i (nas, b u z e , o b r a z , glob
ocular);
• să închidă, c â n d există, într-o m a n i e r ă estetică b r e ş a
jugală.
A n s a m b l u l acestor funcţii este asigurat p r i n diverse piese
care se întrepătrund unele cu altele şi c a r e sunt m e n ţ i n u t e între
ele prin a t a ş a m e n t e sau prin dispozitive de î n c h i d e r e . Se dis­
ting d o u ă cazuri, în funcţie de existenţa unei pierderi de
substanţă cutanată, sau, d i n contră, c â n d t e g u m e n t u l este
intact.
Când nu există o pierdere de substanţă cutanată'. în
acest c a z p r o b l e m a p o a t e fi rezolvată prin utilizarea unui
obturator suplu. Se p o a t e p r o c e d a în felul u r m ă t o r :
Se e x a m i n e a z ă mai întâi cavitatea şi limitele actuale.
Diverticulele în care p a s t a nu se angajează sunt obturate
printr-o m e m b r a n ă de ţesătură. Se d e c u p e a z ă apoi, dintr-o
folie de ceară, o piesă d e s t i n a t ă să separe orizontal cavitatea
în d o u ă părţi egale. P l a c a j o a c ă rolul u n u i c l o a z o n şi margini­
le sale sunt ajustate a p r o x i m a t i v prin încercări succesive,
pentru a veni în contact cu pereţii cavităţii. C u m este dificil de
a o m e n ţ i n e pe loc, i se a d a u g ă o tijă metalică implantată în