-homeostazie acido-bazica

intracelular ≈ 6,90
-mecanisme de interventie complexitate
rapiditate variatii
caracterizate prin
sensibilitate cerebral,hepatic ≈ 7
eficienta cardiomioci t≈ 6,95
muschi striat scheletic
valori ale pH-ului repaus ≈ 6,90
extracelular activitate ≈ 6,40

- 7,40 (7,35- 7,45)

(6,70-6,80 – limita de incompatibilitate)
pH sange arterial > pHsange venos / interstitiu
(7,40) (7,35)
temperatura (invers
-factori de influenta proportional
efort-pH (6,90)
acid lactic ficat glicogen-pH=7,4
 Corelatii – pH intra / extracelular

- pana la valoarea = 7 a pH EC pH IC nu se modifica

< 7 a pH EC acidoza IC

cu modificarea PCO2 pH IC se modifica

- alcaloza EC
cu PCO2=K modificari
DIETA ≈ 2500 calorii PRODUCTIA DE ACIZI IN ORGANISM
- glucide=55% metabolism intermediar
- lipide=30%
- proteine=15%

Degradare;
-aminoacizi sulfurati
-fosfoproteine
-fosfolipide
nucleoproteine

sulfuric
acid fosforic
uric


aciditate titrabila
H2O + CO2 Preluare de catre sistemele tampon sulfati,fosfati,acid uric

H2CO3
eliminare ficat eliminare renala
pulmonara (acid lactic,acizi cetonici) (fosfati, sulfati )
 SISTEME TAMPON
ficat
Productia de acizi (volatili, nevolatili ) este continua  tamponate de plaman
rinichi
Capacitate de tamponare> decat cea solicitata in conditii obisnuite

Productie de acizi  excesul de acizi nu se inlatura rapid


latenta in interventia structurilor specializate

transport de la locul de producere

 organe de neutralizare / eliminare fluctuatii ale pH EC(incompatibile)

Interventia
sistemelor
acid slab baza slaba
tampon
sarea baza tare / acid slab sarea baza slaba / acid tare

acid tare + ST acid slab + sare a acidului tare

baza tare + ST H2O + sarea acidului slab cu baza tare
 Variaţii fiziologice ale pH sanguin
In functie de: varsta
copii - mai alcalin (≈ 7,42) bătrâni - mai acid (≈ 7,30)
favorizează procesul de crestere

(predomină procesele
catabolice care produc
cataboliţi acizi)
 Variaţii fiziologice ale pH sanguin
carne- continut crescut de fosfoproteine
fructe
vegetale
alimentatia ouă: fosfolipide (din gălbenus)
lapte
cafea

baze potenţiale
acizi potenţiali
- conţin cationi anorganici
(bazici) în exces faţă de - conţin în exces anioni anorganici
anioni anorganici (acizi)
 Variaţii fiziologice ale pH sanguin
variaţii nictemerale - pH acid (noaptea, dimineaţa)

în somn:

 excitabilitatea centrilor respiratori

 ventilaţia  CO2  ….
 faza gastrică: pH alcalin
(H+ sunt consumaţi pentru HCl)

faza intestinală - pH acid

HC03 se elimină prin bilă
suc pancreatic
secretie intestinală
Variaţii fiziologice ale pH sanguin

efort muscular

acidoză de efort (≈ 7,28)

(acumulare de acid lactic)
Variaţii fiziologice ale pH sanguin
presiunea atmosferică

Presiune atmosferică 

hipoxie

hiperventilatie

alcaloză în ascensiuni montane
Patm. nu se însoteste de
alcaloză pentru că se
produc sarcini acide în
timpul activitătii musculare
Separarea 1.
componentelor
sanguine
55%

45%

Ser

2
1
Cheag
2.
 Hematocrit
volumul ocupat de către elementele figurate (eritrocite)
determinare: citire după centrifugare a sângelui devenit incoagulabil
exprimare: ml celule/dl sânge (în volume %)
Valori normale: bărbat 46,5 ± 5%
femeie 42 ± 5%
nou-născut 56 ± 5%
copil 40 ± 5%
Ht somatic = 0,91 Ht venos
 Estimarea corecta a Hto:

-determinare separata a
- volumului total plasmatic
- volumului celular

Hto = VTE  35% Hto = Ht somatic

VTE = volum total eritrocitar
VTS
VTS = volum total sanguin
Fc = factor celular

Hto Fc < 1 (adult: 0.91

= Fc (factor celular) nn: 0.87)
Htv

- Ht proportional cu nr eritrocite/mmc : numai la VEM normal

- Ht proportional cu volum globular total : numai la volemie normala
Modificari ale valorii Hematocritului (Ht)
=N

GR  VP  N VP  VP  GR 
(plasmoragie)
GR  (hiper (anemie)
(hemoragie hidratare)
inainte de
restaurare
plasmatica)
 

asigura desfasurarea normala

a tuturor proceselor metabolice
Molecule de apa formeaza agregate
(legare prin forte electrostatice)

rol in termoreglare:
distrugerea agregatelor
consum de energie
 Solutii ionizate
ionii se inconjura de o patura de apa
intre apa si ioni sunt legaturi de atractie slabe
numarul de molecule pe care le leaga un ion depinde
de raza ionului

raza ionului dupa hidratare 


influenteaza trecerea prin membrane

Exemplu
K+ traverseaza mai usor membranele
- Rol structural in celule / tesuturi
- distribuita spatiile libere dintre moleculele mari (proteice)
- retinuta la suprafata macromoleculelor (“apa legata”)

- Solvent pentru substante organice

anorganice

provenite din aport

- Vehicul pentru substante
destinate eliminarii

- este un metabolit universal: - participa la diferite combinatii

indeplineste rol de
-reactant
- produs in reactii biochimice fundamentale

- constituient al secretiilor /umorilor

- intervine in termoreglare
- influenteaza valorile presiunii sanguine / hidrostatice
Repartitie procentula (din greutatea cororala)
a capitalului hidric al organismului
IV
4 4 5 5 4 3
10 11 8
interstitiu 21 15
26 adult - 70 kg ≈ 60% apa
30 F ≈ 50% apa
35 35
IC 40 B ≈ 60% apa
50 45

Masa
uscata 20 30 40 50 50 60

NN > 2 ani B B+ F F+

procentul de apa - modificat de gradul de adipozitate

(tesutul adipos are 30% apa)
raportarea la “masa slaba” – valori relativ constante (adult 72%; nn 82%)
adolescentii baieti au cu 17% > apa ca fetele
obezii au o cantitate mai mica de apa: la aceiasi greutate corporala:
- obez – 43% apa
- slab – 70% apa
 Continutul in apa al diferitelor tesuturi

substanta cenusie – 85%

substanta alba – 70%

plasma – 90%
elemente figurate – 65%

os – 25 - 30%
ficat rinichi ,cord – 80%
75% smalt – 2%
dentina – 10%
muschi striat
tesut adipos – 30%

piele – 70%
Compartimente hidrice (hidroelectrolitice) ale organismului

compartiment-
ansamblu de molecule care IC
se repartizeaza intr-un sector
definit al organismului

I
T V
Sectoare hidrice ale organismului
intracelular (ic) - (40%)
extracelular (ec) interstitial (14%)
(20%) intravascular (5%) Interstitial
transcelular (1%)
interstitiu
IC
I
TV

arteriola intravascular
venula

limfa
Intracelular
Compartimente hidro - electrolitice ale organismului

Ioni, Plasma EC IC
mEq/
1
Na+ 141 143 15
K+ 4 4 140
Ca2 + 2,5 1,3 0,0001
Mg2 + 1 0,7 15
C\~ 103 115 8
HC03" 25 28 15
HP04 2" 1 1 60
so42~ 0,5 0,5 10

Acizi 4 5 2
organici
Proteine 2 <1 6
Apă (1) 2,8 14 28
 Necesar de apa

clima
factori de variabilitate
activitate

1500 – 2000ml la adult sanatos activitate moderata

clima temperata
+500ml/zi pentru febra, vomismente, diaree
- 3000 ml/zi pentru afectiuni renale
nerespectare – tulburari grave
corectie – dezechilibru minor – intre sectoare
major – mecanisme nervoase / umorale
ingestie 1000-1500 ml din alimente 700 ml din procese metabolice 300 de ml
solide 107 ml (lipde)
semisolide pentru 100g de
substanta 56 ml (glucide)
oxidata
34 ml (proteine)
Setea – nevoia de a bea si senzatia produsa
de aceasta necesitate
Tipuri de sete

Setea reparatorie
volum EC 
hiperosmolaritate EC
deshidratare celulara
 profilactica

falsa sete

sete de lux
“O priza de apa sau de oricare alta bautura este cu atat
mai agreabila cu cat subiectul este mai insetat”

“Numai berea iti ofera bucuria de a-ti fi sete”

Setea profilactica
aferente oro-faringiene
 Aferente oro- faringiene:
uscarea mucoaselor  sete (secretia salivara este
(factor declansator, dependenta de hidratare)
nu de control)

fluxul salivar este

blocat la pierderi
lichidiene > 8% din
greutatea corporala

experimental:
indiferent de hidratare ingestie de solutii hipotone
atropina  sete 
(-) ADH
pilocarpina  (-) sete

umezirea mucoaselor ablatia glandelor salivare nu

modifica semnificativ
disparitia senzatiei de sete ingestia de apa
 posibilitati
diferite de influentare
 PERSPIRATIA INSENSIBILA
900 ml

pulmonar = 400ml/zi cutanat = 500 ml/zi

Perspiratia insensibila cutanata
extravazare din capilarele dermice

evaporare permanenta si la senzatiade “rece”

independenta de conditiile de mediu

exceptii:
-umiditate 100%
-aer cald / temperatura corpului 

evaporare

extravazare
Perspiratia insensibila pulmonara
caracteristici generale

se elimina exclusiv apa

nu este sub controlul mecanismelor
generale de reglare
intensitatea depinde de starea de
hidratare a organismului
Importanta in termoreglare: 1ml de apa
necesita pentru evaporare 0,58 kcal.

dependenta relativa de conditiile de

mediu
 Perspiratia sensibila (transpiratia)
repaus – actiunea glandelor sudoripare  evaporare  piele uscata

– 200-300 ml

– continut  de NaCl
Perspiratia sensibila (transpiratia)

efort – eliminare  apa, K, Na, Ca, Mg, Fe, Zn

Perspiratia sensibila
(transpiratia)

cantitatea variaza cu necesitatile termolitice

(> 35 °C  principalul mecanism termolitic)
Perspiratia sensibila (transpiratia)
variatii zone calde 4-5l/zi

mediu supraincalzit (otelari, sticlari) 10-12l/zi

transpiratie abundenta – efect termolitic redus

factorii care influenteaza evaporarea

suprafata si temperatura pielii

umiditatea si miscarea aerului
50 °C – fara curenti de aer; mediu umed
factorii care influenteaza evaporarea
suprafata si temperatura pielii
umiditatea si miscarea aerului

120°C miscari aer; aer uscat

Repartitie (transpiratie intr-o zi calduroasa)

25% membre superioare si

extremitatea cefalica

50% trunchi

25% membre inferioare

emotionala Transpiratia non-termica gustativa

frunte fata
gat

axile

palme

plante
Eliminari digestive Eliminari renale
Ficat - albumine, transcortina, transferina, fibrinogen
Rinichi - eritropoietina
Limfocite/Plasmocite - imunoglobuline
Glande endocrine - hormoni proteici

Originea proteinelor
plasmatice
Enzime - difuzate din celule (uneori inactive): renina, lizozim
- produse de organe digestive si excretate partial in
plasma: pepsinogen, tripsina, gastrina
- eliberate prin liza celulelor de origine: fosfataze,
transaminaze (diagnostic de organ afectat)
 Functiile proteinelor
plasmatice

 Controlul volumului plasmatic si a

schimbului de apa vas/interstitiu
 Mentinerea homeostaziei acido-bazice
(15% din capacitatea totala de
tamponare a sangelui)
 Transport :
Lipide - lipoproteine
Bilirubina - albumine

Fier - siderofilina ( globulina)

Ca (50%) - albumine
Cu (90%) - ceruloplasmina (2 globulina)
Hormoni - specific bindind factors
Coagulare /fibrinoliza
Factori plasmatici – activare in cascada – trombina
Constituientii sistemului fibrinolitic
Constituientii sistemului fibrinolitic (+)

plasminogen  plasmina
( globulina) 
liza cheagului
Aparare
(anticorpi)
Influenteaza
vascozitatea
Substante azotate neproteice

50% uree

50% Acid uric

Creatinina
Creatina
Nucleotide

N neproteic = 20 -40 mg%

Eliminare prin urina  dezaminare
Reflecta capacitatea de epurare a rinichiului
Uree
- Concentratie plasmatica 0,2 – 0.4 g/l
- Eliminare urinara – 15 – 35g/l
- Creste - azotemie renala
- azotemie extrarenala (catabolism proteic crescut)

Creatina (3-7 mg/l)

- 50% din azotul neproteic din muschi
- Valori crescute: atrofii musculare, tireoze

Creatinina (0.6 – 1.3 mg%)

- Produs de catabolism al creatinei musculare
- Valoarea plasmatica nueste influentata de catabolismul proteinelor exogene
- Utilizata in cuantificarea filtrarii glomerulare (clearance renal)
- Cresteri urinare mai precoce ca ureea
 Acid uric (2-5 mg%)
Sursa: degradarea bazelor purinice
1% liber
99% sub forma de urat de sodiu legat de o proteina (glicoproteina) transportoare specifica
Cresteri
- primare: guta
- sinteza crescuta de urati
- capacitate scazuta de fixare a proteinelor articular
+/- alterarea eliminarilor urinare  precipitatrea uratilor in exces periarticular
cai urinare

eroziuni osoase

Cristale de urati Calculi

urinari
sinoviala

- secundare
- distrugeri celulare mari
- dupa medicatie
- care scade eliminarile urinare
- antimitotica (creste metabolismul nucleoproteinelor)
- nefrotoxica
Lipidele plasmatice
Factori care modifica echilibrul
Nutritionali
Metabolici
Hormonali
utilizare stocare
mobilizare

Lipide in tranzit 700 mg% (550 – 750mg%)

(lipide totale) Fosfolipide
Gliceride
absorbite in intestin Colesterol liber / esterificat
Aport Acizi grasi liberi
sintetizate endogen
 Glucide

Glucoza Postprandial
(absorbita)

intre mese
(glicogenoliza, gluconeogeneza
Alte glucide: eliberata din ficat)
-lactoza (produsa de catre glanda mamara;eliminare urinara
-acid piruvic
-acid lactic
 Eritrocite
 Valori B 4,5 - 5 mil/mm3 cu variaţii funcţie de vârstă, sex etc
F 4,2 - 4,5 mil/mm3

 Determinare - numărare cu camera de numărat Bürker –Türk

- evaluare prin Ht
  Roluri
 transportul gazelor respiratorii;
 echilibrul acido-bazic;
 influenţează vâscozitatea – PA

 Parametri:
 dimensiuni:  = 7-8  (7,5 );
grosime = max 2 

4 VEM
 grosimea eritrocitara medie (GEM) GEM = (1.7 – 2.5 m)
 (DEM)2

 (DEM)2 VEM
 suprafata eritrocitara medie (SEM) SEM = + (120 – 130 m2)
2 DEM
curba Price - Jones
60% - 7.3 
40% - 6 - 7 
7.3% - 9 

Diferenţe  vârsta celulei

- reticulocite – mare
- celule “bătrâne” – mic

 mai mari – anizocitoză

 diametru:  < 6  - microcite
 < 9  - macrocite
 > 12  - megalocite

Microcite Macrocite Megalocite

 formă - discoidală, contur circular
- anomalii de formă - poikilocitoză

1.ovalocite; 2.lacrimocite
1. celule in tinta; 2.elliptocite
3.celule in tinta
3. schistocite
 Indici eritrocitari
1. Volum eritrocitar mediu:
Hb
VEM= = 80-953
Eritrocite

2. Concentratia medie de Hb in eritrocit:

Hb
CHEM = = 32-34 g/dl
Ht
masa eritrocitara
<32%  hipocromie
hipocromie + talie normala = deficit de formare a Hb
ulterior + microcitoza

2. Hemoglobina eritrocitara medie (HEM):

Hb X 10
HEM = = 25 – 32 g
Eritrocite
 Eritropoieză
Definiţie:

succesiune de diviziuni/diferenţieri
care pornesc de la
celula suşă  eritrocit matur

(diferentierea celulara este un proces care conduce la

formarea unei celule specializate pentru una sau mai multe
functii
fiecare tip de celula diferentiata exprima un program genetic
particular care este redat in timpul diferentierii
 Sediu - prenatal
- postnatal

LOCALIZARE
maduva
sac vitelin ficat

splina

luni
 Maduva osoasa: unul dintre cele mai considerabile organe
este unul din cele mai active tesuturi (greutatea si marimea sunt cu putin < ficatul)
75% din celulele medulare apartin liniei
mieloide ( produc leucocite )
megacariocit
25% generatoare de hematii

fibroblast macrofag

fibra
monocit
reticulara limfocit

Stroma este formata din:

- fibroblasti
- fibre reticulare
- fibre de colagen
- matrice extracelulara

-este sediul de formare a elementelor figurate in perioada prenatala

postnatala- sediu exclusiv
- la fat: in ficat si splina
( aceste organe devin active si
realizeaza la adult eritropoieza
extramedulara atunci cand
exista o distrugere / fibroza a
maduvei osoase hematogene)
- la copil: celulele
sanguine se
formeaza in
maduva
hematogena
prezenta in toate
oasele
 ≈ 20 de ani productia de
elemente figurate
inceteaza in oasele lungi
cu exceptia
portiunii superioare a humerusului
si a femurului
Se limiteaza la oasele scurte:
- stern
- coaste
- vertebre
- os iliac
 Caracteristici:

 Talia celulara
Dispar nucleolii
Se reduce bazofilia
Scade raportul
nucleo-citoplasmatic

Factori necesari:Fe,vit.B12,acid folic

Reglare: eritropoietina (secretata in ficat,rinichi)
stimulata de ↓[O2]
 Cinetica eritropoiezei
celula susa multipotenta diferentiere
(celula susa primitiva )

mieloida limfoida
(CFU-GEMM ) (limfocite T,B )

Celula susa diferentiata (angajata,progenitor)

CFU-GM CFU-MK CFU-B CFU-Eo BFU-E

CFU-E

CFU-G CFU-M Legenda

CFU-GEMM – colony forming unit pe linie mieloida
CFU-GM – linia granulo-macrofagica
CFU-G – linia granulocitara PMN
CFU-M – linia macrofagicamonocite
CFU-B bazofile
CFU-E0 - eozinofile
BFU-E (burst forming unit) CFU-E eritrocite
CFU-MK – linia megacariocitara
CFU = colony forming unit
BFU-E = burst forming unit erythroid
 interleukinei 3
Proliferarea – diferentierea BFU-E se face sub actiunea
GM-CSF
CFU-E se face sub actiunea eritropoietinei
 Cinetica

Celulele celulă multipotentă

devin 
progresiv
sensibile la
colonii mixte (CFU: colony forming unit)
eritropoietină 
- apar precursori de eritroblaşti
receptori - BFU-E (burst forming unit erythroid)
specifici la
eritropoietină - CFU-E (colony forming unit erythroid)
  Talia celulara
Dispar nucleolii
Se reduce bazofilia
Scade raportul
nucleo-citoplasmatic

– prima celula

sinteza Hb
 eritropoieza fiziologică are loc în măduva osoasă începând de la naştere;
 eritroblaştii provin din celule formatoare (CFU-E şi BFU-E) care derivă din
celula pluripotentă;
 celula pluripotentă poate fi la originea tuturor liniilor celulare;
 celula pluripotentă nu poate fi identificată morfologic;
 primele celule identificabile sunt celulele precursoare;
 eritroblaştii nu se găsesc normal în sângele periferic;
 celulele precursoare sunt explorate prin mielogramă şi biopsie medulară;
 eritropoietina este factorul principal de stimulare a eritropoiezei;
 durata eritropoiezei este de aproximativ 6 zile;
 rata de formare a hematiilor este de aproximativ 200 miliarde/zi;
 eritropoieza – capacitate de adaptare mare;
 nr de reticulocite reflectă activitatea eritropoietică.
Reglarea eritropoiezei megacariocit

Pentru o hematopoieza eficienta:

1. microclimat medular
- ofera celulelor susa conditii fibroblast macrofag
- anatomice
- intercelulare fibra
monocit
- celulele stromei secreta reticulara limfocit

- matrice extracelulara (permite adeziunea celulelor susa in special datorita colagenului)

- factori de crestere

2. proteine (14% din proteinele consumate de organism)

3. metale: Fe, Cu, Co, Zn
4. vitamine: B2, B6, C Stroma este formata din:
B12 - fibroblasti
necesare sintezei de ADN
acid folic - fibre reticulare
deficit  anomalii de formare
5. hormoni a tuturor liniilor celulare
- fibre de colagen
androgeni - matrice extracelulara
tiroidieni
insulina
5. factori de crestere – glicoproteine (“hormoni hematopoietici”)
- citokine
- limfokine sintetizate de catre celulele diverselor organe
- interleukine - celule endoteliale
- fibroblasti
- eritropoietina (EPO) - monocite / macrofage
- limfocite
Tipuri de factori de crestere (dupa locul de actiune in cursul hematopoiezei)
1. factori promotionali: - IL3
- SCF (factori pentru celule stem)
- rol: cresc numarul de celule susa in ciclul celular
sensibilizeaza celulele susa multipotente la actiunea altor factori de crestere
2. factori multipotenti: - IL3
- GM-CSF (CSF = factor stimulator de colonii)
- rol: actioneaza pe celule susa imature dupa ce acestea au fost sensibilizate de
factori promotionali  permite diferentierea celulelor susa
3. factori limitanti (specifici pentru fiecare linie)
exemplu: IL5 pentru granulocite eozinofile
IL4 pentru bazofile
IL6 pentru linia megacariocitara
EPO pentru linia eritroida
TPO – trombopoietina, linia megacariocitara
Eritropoietina (EPO) –
factor de crestere cu rol predominant in eritropoieza
- hormon glicoproteic
(gena pentru EPO pe cromosomul 7)
- secretata de catre:
- celulele endoteliale ale capilarelor din jurul tubilor proximali
- celulele interstitiale tubulare
- celulele hepatice – 10%  in special la fat
- sinteza este reglata de catre nivelul de oxigenare al rinichiului
-actiune  fixare pe receptori specifici
(la celule cu receptori la EPO: BFU-E, CFU-E,
proeritroblast
eritroblast bazofil
(receptorul pentru EPO situat pe cromosomul 19,
apare in stadiul de BFU-E, maxim la CFU-E)
Antigenele A,B:
- se transmit ereditar
- se gasesc pe suprafata eritrocitelor
- deriva dintr-un precursor comun(lant polipeptidic de care
se leaga un lant polizaharidic
(4 monozaharide,ultimuleste galactoza)
La precursor o transferaza
galactoza fucoza preia fucoza de la un
donator de oze si o ataseaza
N-acetilglucozamina la galactoza terminala a
precursorului, cu formarea
galactoza
antigenului H
N-acetilgalactozamina
Determinarea finala a fiecarei grupe,dupa producerea
antigenului H,este controlata de gene csre codifica
transferaze specifice pe care le ataseaza de antigenul H:
- pentru grupa A - este transferata N-acetilgalactozamina
- pentru grupa B – galactoza
- pentru grupa 0 – nu este codificata nici o enzima,
deci este ≈ substantei H
 Grupele sanguine
A B O

gene pentru
enzime

gene pentru
enzime

fucoza
galactoza
N-acetil galactozamina PRECURSOR

N-acetil glucozamina
 LEUCOCITE

Numar: 4 – 10.000/mm3

Determinare:
>10.000 – leucocitoza
< 4000 - leucopenie
 LEUCOCITE - FORMARE
 caracteristici:
- derivate din celula stem pluripotenta;
- diferentiere prin factori specifici
Stadii:
 embrio-fetal:
- trimestrul I – II intensitate 
- apararea produsului de conceptie prin
- mecanisme materne
- invelisurile embrionului
- trimestrul III – intensitate 

la adult:
- sediu exclusiv in maduva osoasa din:
- vertebre
- coaste
- stern
- pelvis
- omoplat
- craniu
- segmente proximale
femur si humerus
 LEUCOCITE – etape de formare

MB = mieloblast
MB Compartiment
proliferativ (mitotic)
PM = promielocit
M = mielocit PM PM ~ 6 zile

M M M M
Acumulare in
MM = metamielocit
Gns = granulocit MM MM MM MM maduva
nesegmentat (rezerva
Gs = granulocit
segmentat
Gns Gns Gns Gns de granulocite)
~ 5 - 6 zile
Gs Gs Gs Gs
durata etapelor se poate reduce Compartiment de
in functie de necesar maturare si
rezerva
Etape de formare:
-decalaj spre - stanga: concentratie crescuta de forme imature
- dreapta: concentratie mare de elemente imbatranite
 LEUCOCITE – tipuri de leucocite
Clasificare - granulocite
- agranulocite
Formula leucocitara - realizarea frotiului
- numarare

Formula leucocitara
% Nr/mmc
Agranulocite
Limfocite 25 - 35 1500 - 2400
Monocite 4-8 240 - 600
Granulocite
Neutrofile 60 - 70 3000 - 4800
Eozinofile 1- 4 300 - 400
Bazofile 0-1 20 - 80
 Rolul diferitelor tipuri de leucocite

Leucocitul polimorfonuclear neutrofil

(PMN) - aparare nespecifica
- rol fagocitar
- capacitate secretorie
(pirogen endogen)
- influenteaza tonusul si
permeabilitatea vasculara
in focarul inflamator
- PMN mature au Ag care pot fi:
- comune cu alte tesuturi
(de ex. Ag din sistemul HLA)
 Eozinofile (Eo)

- granulatii specifice la promielocit

- enzime in citoplasma
(ATP-aza, fosfataza acida) +
oligoelemente (Mn, Mg, Co, Fe, Cu)
- in granulatii: enzime hidrolitice (catepsina,
ribonucleaze, fosfataze acide si alcaline,
peroxidaza)
- histamina (1/3 din cantitatea de sange)
- rol fagocitar () – in special complexe Ag-Ac.
 Bazofile (Bo)

- motilitate 
- capacitate de fagocitare 
- functie secretorie: degranulare – exocitoza:
- histamina
- heparina
- bradikinina
- factor chemotactic pentru eozinofile
- factor activator al plachetelor

- implicate in reactii de histocompatibilitate intarziata si de tip anafilactic

 Monocite (Mo)

- epurare de particule straine

- catabolizare de substante fagocitate
- sinteza de:
- interferon
- pirogen endogen
- activator de plasminogen
- AND, ARN, lizozim
- constituienti de complement (C2, C4)
- CSF (granulocitopoietina)
Limfocite

- aparare specifica
fiecare limfocit B prezinta pe
suprafata membranei anticorpi
membranari (imunoglobuline s
membranare)
situsul activ al acestor anticorpi membranari este specific
recunoasterea specifica directa a antigenului de catre limfocitul
B este urmata de multiplicare cu formarea unei clone specifice
de limfocite B
expansiunea clonala se asociaza cu diferentierea limfocitelor B
in plasmocite
plasmocitele contin RE , ribozomi , mitocondrii   secreta
anticorpi circulanti specifici si declaneaza reactia de eliminare
a antigenului
clonele de limfocite B formate
(limfocite B cu memorie)  reduc
latenta in raspunsul imun ulterior