Sunteți pe pagina 1din 206

Totalitatea oaselor din organism reprezintg sistemul osos san schelelul. Ramura anatomiei care studinz8 oasele se numegte osteologie.

CARACTERELE GESERALE ALE OASELOR

FORJLB OASELOR

Forma oaselor este determinatg de rolu11 pe care El Indeplineec in organism.

fn general, o_asele se &part Pn patru

categorii : oase sczirte, oose late,

oase lungi gi o~semz'rie. Oasele scz~rte au cele trei dirnensiuni (grosimea, lungimea gi Iiitimea) 8FOape egale; de aceea se ma1 numesc 6i onst! rotz~~de.Astfel de oase sin%oabele carpietie, oasele tarsiene $i verlebrele. O~selelcrte su forma de Ian~l,la care gro$mea este mult ~naimic5 +yit celelalte-dong climensiuni. Exemple de oase late sint : oasele caJ2tej sa~irne,omoplatnl (scapula), comerul etc.

56) se caracterizeazii prin aceea c5 lungimea este

mult mai ma?e decit celelalte douj dimensiunl. Cs esemple de ease lungi m~ntion&moasele membrelor (humerus. ndius, femur, tibie etc.). Unui 05 liqg i se disting trei pBrti: dou&extremitkti mai volumi- nonse, care se nnmesc epifhze, si o regiune mijlocie ma1 subtire. nunlit2 dl~fixb.Dia_f&a-"pg@avea form5 prismatic%sau ciiindricii; epiQizelean

- forme foqte variate, potri7-it felul~~iarticulatiei la care iau parte. Oasele lungi tinere (fig. 5.6) a11 4ntre djafiz&ti epifize clon4 disctiri .rartilaginoase'care se numesc cartilaje de oeptere sau cnrfilnjf epifizodin- f itare.

Oasele mirte au o formii neregnlati, care nu prezintj nici unul din caractefele celorlalte tipuri de oase. De exemplu : osul ma~ilal,osld zigo- mstir. temaoralul, mandibula etc.

Oasele kbngi (fig.

Oricare ar fi foma oaselor, ele prezintti pumeroase eleniente care contribuie la hdeplinirea rolului lor. Dintre acestei, cele mai comune sint:

STRUCTURA Q.&SELOR

Oasele sint

gamLari_Fidastice. f~&qcturalor pr&mjnj tesjtul

oros. AKep1ezmt---ce1e rariet&,t~~~ct~~qsos$ornpct $i-J'@ittil080s spongios. Dispozitia acestor forme de tesuturi este deosebitti

fn difeX€eTeTeform6aeAoase.

0ASEJ.E

--

LUSGI

Pe o sectiune longitudinal&intr-un os lung se vecle c& tesutul osos

com1)acf 19;&e$& reghea-diafizei, iar tesutul osos spongios, in regi-

mea eplfla?.c- (f~g

5i).

De aceea, Ton1 studia : strz~ctttradiafizei qi slruc-

tura

epifkei.

STRUCTURA

DIAFIZEI

fn axul~&f~h~afl5 g~canblcare se nurneqte canal med21ar s-

in care se g&$egtem6duz.d osowd. La periferia

diafizei se

@tre nerioc

, e@t$J-Zi$i@ll

gwte o-rn~m&rani conjunctiv~-

care se nume8te pe&ost.+

i canaiul,,mkdukq, fn peretele diafizei,

ck o strudturii caracteristicg. Deci, In'structum dhfi~eivom considera: pepiostul, teszstul osos-

eomplrct rgi mdduaa osoast5.

-C

PBtura

fibroasi a periostului este

mai bine dezvoltatti la osul adult rji mai 4

pnfin dezroltati la oasele copiilor. 2. Pdtara fntera&mai poart&denu-

mirea

o~teogengi-este-ToFmats din 'mai i?l~iltCstraturi de celzcle mezenchimale

P

Fig. 58. - Structura pertosluln~.

dGe'@kr&

usteogeiia' sau peGst

care QU ro rzetatea'de a dgeren.fia osleoblattele fi cle a contribui la formare?

periostd osteogen functioneazil

contmuu, producind osteoblaste, $i de aceea se numeate pepiost osteogen actic, pe cfnd la oasele adulte el nu functioneaz&decit fn anumite st5ri ale organlsmului qi de aceea se nume$te periost osteogen inactiv. fn periost se mai g&sesccase cu sfnge, dintre care unele pitrund tesutul osos si ajung pin5 En canalele Haver~.Vascularizatia periostulni este mai bogatti la oasele tinere. De asemenea, tn periost se agsesc gi termi- natii nerroese, dintre care unele se terming cn corpusculi J'ater-Pacini sau

@iZX%$i&165--6aT&G 'in Lzio2t&,

cu corpzisculi E~tffii,ii.

T?'?TUL

OSOS

COMP \( T

- -

Tesutul osos-a!

diafizej, este fesut-

osos

compact>.

.$iformeazg peretele

"

.I-." - -

acesteia. --' fritr-o sectiune longitudindti rji transl-ersal&prin diafizg (fig. 59)

se observ5i canalele Havers, care sfnt dis use a roximativ aralel ou cana- medular. Canalelk x~ersse a~sPomozE8priiiit~nii-

.sale,

care poate fi nrmlit5i h

sectiune longitudinal5 ; ,uncle dintre candele transversal se cleschid In

Sncit se formeazii o adevfiat5 retea

canalul medular, iar altele ajung la, sulxafata osului. Canalele Havers sht maieAecit_ canaluL rnehhr gi se gllsesc numai In portiunea

are iliametrul"lde-a-n-

@m~ea peretelui WM. Un

canal-----Savers

siuni cuprins fntr~lQ0_4i-~-g& In e_l_sInt dilpostite--- : un-cag&ar-~an:

guin, capilare--Ilimfatice,-n~I_v_a~mo_t_o$irji tesut conjunctiv, asem&- ~$€OF--6elui_dixiILn?"aduva o- soas&. Canalele Harers sinf dispuse neregulat ; In unele regiuni sint mai dese, in al- tele mai rare. Substan@ fundamental& osoas& este re- gezentatg prin lamele osoase, cu grosiinea de 5 -- lD--p, ~II,care se ggsesc fibrile cola-

cola-

gene din douB lamele alii- twate sint dispuse per- pendicular unele pe altele. Lamelele osoase ~intdispuse concentric rji strins unite in- tre ele, En jund canalelor Havers ; in jurnl fiecirui canal Haters sint dispuse 15 - 30 de lamele osoase. De asemenen, se vtie cii in grO-

gene ; se $tiec&fibrilele

~

-

:.

Fiz. jp. -

'

Seclilrrle' trai~sr~crsnldgi

pri~t diafird.

lu!rgiludin~lli

simetl lamelelor sau Entre 1%-

osteoplastele

care ad8postesc . 08teocite. 7711cnnal Earers Smpreuns cu toate ele- nlemtcle din jurnl lui formeazii un siste)u kacersia~l sau ostenn. 02teonul rspre+tl unitaten ~norfo-funcfion316 , n tesutului .osos a1 cliafizei. Xumgrul sistemelor llnversiene este cuprins intre 5 rji I5 pe mnl? din suprafnta tranpversal5 a peretelui diafizei. f 11 sistemele hnrcr~iene~lame- lele osoase au o dispoziiie regulatb.

. . fn spafiilc clintre sistemele harersicne se ghesc: lizmele ononse, cu o dispozitie neregulat5; acestea formcazs sistenzelr i)lterhaccrsierae, cue reprezintii restmi ale unor sistemc haversiene lnni reclii, care au fo.st

dezorganizate prin procesul de continu5 trsnsfornlare a tesutului osos.

mele se pisesc

" ' La periferia dhfizei, ~ubperiost, ca $i in jurul canalului medulnr, se gLsesc cftera straturi de lnmele oaoase, dispuse concentric; lamelele de sub periost formeazii sisten~ullamelnr (ficndamental) extern san sisterr~ul subperiostic, iar lamelele din jnrd canalului medular formeazii sistemul lan~elar(fundamental) intern sau sistemzil perimeditlar. Sistemele funda- mentale (lamelare) sint,lipsite de canale Havers. fn ele se gisesc ni+l;e canale mult mai fine, cu directie oblicg fat&de asul diafizei, numite calzale

Volkmmnn. Acestea se deschid in canalul medular, in

canalele cavers

. sau la suprafata osului. Lamelele

sistemnlui subperiostic sint str&bit.ute

de jibrele Sharpa?l, care provin din plltura fibroasL a periostului. Oele douii sisteme fundamentale (lamelare) dau tesutul~u080s a1 diafizei o rezistentii maria.

Y&UVA

OSOAS~I,

fn canalul medular gi'in'a'reole~etesutdui osos spongios se ggsegte

mLduva 0soas5~,Aceasti%formatiune, foarte camplex&, e@e_alc&uiti din

tesutconjunct*

t~m~~13iincrvoase.

In deholtarea organidhulkii, m&da~&&osoas&sufmll o evoJ1'i?e rnprg- lo-&B $i, paralel cu ea, o e*u$ie func&ondl De aceea, ~4f:z$oltarea organismului. vom deosebi.:

_cK-o-Jsare _dive1sitote.de-~eI111e, din vase san-guine

.

I

)

- -

A--

M a d u v e p r $ i t i v-4 este mllduva oeoasll initial&format%-diq-

tr-un t;esut conjunctiv mucos, nediferentiat, ~i din capilare sanguine.

,

don5 aspecte : midriw

geneza, qi mdduva rofie hemiltogend, a1 cirei rol principal este hematopoieza. &) &'ddu.carosie esteogen& este format& din temt conjunctiv, ale clln~icelnle Iixe sint anastomozate prin prelungirile lor foart care se diferentiaza &ule specifice' numite osteobtaste, ji din rase sanguine, care formeazi o retea. Osteoblastele sEnt celule osoase there care prodnc snbstanta osoasi, contribuinit astfel la formsrea osnlui. Prin diferentierea lor, formeazi doug Eategorii de celde : osteocife - cclole osoase definitive ~i osteoclaste - celule gigantice, Smidoide, care distru,g elementele osului vechi, ?nlocui cgrora se formeazil elemente noi, oontn- buind astfel la reinnoirea tesntului osos. Pe mgsnri ce individul $ainteazil'in rirst&,num%rulosteoblnstelor, scade, funcJia osteogenetick slLbqte di, in wle din umnig, dispare. b) JI&cluvkroyie ostcogen5 este inlocititti, in tilnpul dezroltjrii organiqnlnlui, cu ?,lcirEztz.ci rosie 7cetnatogmt27; care ,se p5streaz5, En oasele spongioase ale adnltnlui tot timpu1~-ietii.Wructusi~mitlavei liematorrene

a fost stndiatii la capitolul a1 III-lea. a -q,, Xiidnva ro:ie hematogen8 la adnlt este SnlocuitR, in uncle onbe. prin nziiilticd galbe~zcisan adipoawi.

iil(i cl zi v a g a 1 5 e )I d so caracterizeaxli ~IIIInccen cc"b cea lllhi care parte diiltre elerncntele hematogene au clispiir~~t,iar ~najuritate'a cefulelor-ei devin' celule adiporcse, ad1c6 celude caie acnnlnlea75. Ilic~"luri de grzsime; aceast,? acumulare ii c15 culoarem galbeui. Ea iep~ezinti pentln organism o rezerrii nntritirs. fiItidux-tl galbenii nu apnxe in mocl normal in nnele oase cnxn sint : sternul, corp.pul vertebral, snclril, iu care

msidura iti pBstreazii toat8 viata

M

d d zc v a

r o g i e

se diferentiazg dm

m&duva primitivg

$i

ia

msie osfeogend, 'a1 ckei rol principal ekte osteo-

carncterul liematopoietic. , , indirizii inaintabi ,in rirs'f),

d

nl~d&8

*%

M 8 d u T n

c e n u $ ie . La

este inlocuiti prin m5lduvii cenqie; la tineri, aceostli inlocnire se

face numai En cazari patologice. In aceste douii cazuri, milcln~a cenujbe

galJen5

in

. ,-

aspecte deosebite.

La bitrini, miiduva cenugie este formatj, in c.ea nlai mare pirto,

din fibre colagene $i o substants fundamental5 foarte ab ndenti;

ae numegte nMttl;a mulie fbroasa. fn cazal unor boll (la theri sa~b&-

ea

R - Anatomia

$i ftziologla

ornulul

celule conjunctive fji o substant5 fundamentals

cn aspect mucos ; de aceea se numejte mdcluvd cenzcsie gelatinoasd. bI5duva cenugie nu bdeplinegte nici un rol hi organism.

trini), ea este format5 din

t

M&du.~aosoas5 are mai multe-roluri importante :

I. paziioipk a _f~rg?retesutuluj osos; in timpul osifickii (rol . osteogeh) ; 2. zogtribgie !a foppares el~yentelor-figur9te ale singelui---(rol hem=- epoiectic) ;

3.

constitak~mfactor mecanic, dimmulad geatatea oaselor ;

4.

eacorica tesut adipos, servegte ca substacts de

rezervs----

STRUCTURA

-

----

- -

EPIFIZE!

--

.

I

fn structura epifizei prefiomini- jeszful

080s spottgios, tesutul ~0s

compacefo~m@dirn strat fo&:te

tica acesfei.$tmcturi o constitnie faptul cEi lamelele osoas&&Ie tesutlduj

snbt~rela suprafata epifiiei. Camzferis-

, spongi?? ,,sAmt'niaimari fji formeazii trabec.de care au o dis~ozi~iecaracteristid pentru fieca?e epifizz. Aceasti'dispozitie este determinats de dkectia forte- lor peoanice care se exercitl asupro epifizei (fig. 61). ICr+becqlele msrginesc areolele, En care se- gisegte madpqzt ospligg.

'

"'

OASELE

--

SCLllTE

;$?, s&?c@ri

oaselor scurte, tesutul osos ~POD-

~gio_s.eete a@qzatip partea intern& iar la periferie

ee gtisevte ug strat dq tesnt osos compact, invelit d6 fpe~i@;-,-Q-r@mea "sratului do tesut osos compact

ramazL ,dup,i irolul respectir.

pe care il are de fncleplinit osul

I

,.

1)

\

S E 1, I:

.

.

1.

.Qgsele.-llJe (fig. GO) nu

\

'r E o struct~lrilonl.ecl~n,

-,

.2sem&n;toye cd a onselor scurte. Ble y~ezinti5,in

care ee numeste

c%ip.Ioe.,Acea.itii-- -cste

inconj~uratii (If: un strat de

. i,nterjort,,o Inllik (16 tesut, spongios

Fig: GO. - Scc!ione prinlr-~rn os la!

I I'

Fig. 61. - Arhiteefu~a unor oase spongioase.

fesut osos - compnct in~elitde~periost. Raportul grosimii celor douG strstnri rariazii foarte mulf, nu numai Is diferitele oase late, dar chiar

In diferitele Pbti ale aceluiagi 0s; aceasta pentrn c5' grosimea craselor

late variazSE fowte mult.

Procesul de constitulrs a osului ca orgzn

se nnmegte- osteogenezd.--

43steogeneza include dezzoltarea oaselor gi crefhea 15

DE~VOLTAREAOASELOR, . Prin dez~oltareaoaselor 6e fnfeleg~.constituired osulni, prin meta-

-

*----I

p!azia tesutului care El precede. Ee gtie d fpparea tesutdsi osos con- stituie osifiearea. Osificarea nn se face +odat&, in tuatSE masa tesutului cdre umbzg sa se osifice. Ja iqccpeji?_~n~mit~~upgt_eeale ac_e_stuitesut ;

Fig. ti?. - Dc:i?l!op!a

odselor lu1:gi.

I - V - 11;teLrta earti!arlauna,i: 1.1 '- osut depiln clezro:!tt; i- ce

2

- os ~aeoodrrl: 3 - pc:lrt

rerlcor.n!rrl

rl? osificare eqiffznr: 4 - spnX2l:n tr:!tielui

mr<l,:lnr: 5 -

cnrtihl de crsgterr.

,

.

zcestea ee nnmesc pziwfe de os$icicc:.z qi de la ele procesul de osificnre se in"fiIiilF-in toote direcfiile. De esemplu, dezroltarea osulni lung hcepe cu 5~1fitia'&trei buncte de oaificsre : unul in mijlocul cliafizei ~i dous in e<ifize (fig. 6?).- $nilezyoltares unui os se dieting douj faze : Enprima faz5 se formeazH ?g~utiilosos, prjn jnloc~iirea tesntului conjunctiv sau cartilaginos, qi se constituie ostil ~rimar:En a doua fazH se ~rodacfenomene de remaniere ti distrugere, acfic6 de modelnre a tesntului-o-usos,care dau strgctum carac- teristici osului definiti~,constituindn-se osul secundari--- Tinind seama de faptnl c5 osteogeneza este conditionat5 de procesnl de osificare, ea prezint5 doui aspecte :,

onse de naemlvfan6, Eumstnt oasei9_bol$ii cutiei craniene; CneIe oase ale feter ;~~~rli,iX-clhviculei;

clsd oste~genezase realizeazfi prin osificare encondraltlg, adicg

r

6 &.ku,rici cind, es

caux ~TE:'

L ~@-~e_formeazfipri,n Snlocuirea unui ~esutcartila-

iar oasele care rezulttlg so numesc

, oase de 'cartilaj cum sint-: oasele membrelor, vertebrele, oasele de la baza

.ginos, seiiG&&Esteogenezii e=ondral&,

+

8. Degi cele doq&forme de osteogenez8 duc la formarea oaselor, ele se dasffi.jq?rii prid mecanisme putin deosebite. .Ost,eopeneza endoeonjuneti~~dse redizeazfi, de cele mai multe or1 in membrane conjunctive qi prezints trei faze principale :

fazn, proteicd a psteogenezei, faza nainer~kda osteogenezei gi faza de remadere. .I.,Fpzaproieicd a osteoyenezei este caracterizatfi prid aceea cfi fibrele colagene .din membrana conjunctiv5, in centrele de osificare, se ingrg- mStdesc yi se dispuri De &ec$ia viitoarelor trabecule Ble osului. fn acelqi timp, celqlele mezenchimale din membrana conjunctit& se multiplicg gi

se tradsformg ln osteoblaste, care se dispun sub forma unui strat in lungul trabeculelor ; stratul de osteoblaste se numegte strat osteogen gi are un rol important in formarea osului. Tot in aceastii faz&traberculele se impreg- neaz& cu Xiferite substante gi din aceastg cauzfi fibrelc colagene care le f~rmeazgnu'se' mai pot distinge ; aceastg substan98 din care sPnt formate

trabecdele se numegte substan{ci preosoasci yi este constituit8, En

cea ma1

mare parte, din osein&. fn fine, osteoblastele din stratul osteogen

pgtrnncl

jn interiorul substantei preosoase. Osteoblastele au rolul de a produce

snbstantele care impregneaz&trabeculele, in special oseina.

2. Paza mineral& a osteogenezei const& din impregnarea

snbstantei

preosohse cu siiruri cle calciu. fn special cu fosfat tricalcic in stare coloi-

dal5. Impregliarea se btoreste marii afinitkti pe care o are substants

preosoasii pentru s5ru1rile cie calciu, care sint adnse cle singe. Prin impreg- narea cu sgruri de calciu, sulbatanta preosoasii se tranaforma in substan?d osoasd. fn timp ce se produce imprepnarea, osteoblastele care an piitnun3 En substanta preosoasii Pgi pierd proprietatile secretoare qi se transforms

En osteocite, celule osoase adulte.

Dup& terminarea acestei faze, osnl care s-a format are trabeculele foarte neregulate ~;icn o dispozitie necoresp~mz5toarefnnctlilor lni. 3. Faza de rentnniere modeleazS structura osului, pentrn a o aduce

in

prin doufi proceae : osteolizd 6i osteoclnzie. a) Prin o s t e o 1i z i% se Entelege procesd de diatrugere a substontei osoase ; aceasta se produce datoritk faptului cii sgrurile minerale se separ& de oseinfi vi trec in circulatie, iar oseina se distmgi?. Osteollza nu este un proces celular.

b) 0 s t e o c 1a z i a este proces~~lde distriugere a substantei osoase, prin actiunea nnor celnle specialenumite osteoclaste, care se gfisescin mgdn-

La suprafata osului se g5seste periostnl.

starea caracteristicg osului def~nitiv.Aceasts remaniere se prociuce

va osoas&yi care distrug substanta osoasit, atit prin fagocitoz8, cit gi prin

procese chimice.

., Osteogelzepa esdoco.fidraZd are loc in organe oartih- ginoase cu aceeasi form&ca gi 08s'ele~carerezultg. Qi osteoganezaendocon- dralfi se realizeazfi tot 3n tr~faze :,jaw de distrabgere a cartilajului, faza de osificare ai jaza de re~cilitere:

1. Faza de distrugere este cmcterizatg prin schim$&rile pe care le suferfi structura cartilajului. Ea incepe printr-o inmullire a condroblas-

telor, care .apoi degenerea , En timp ce condroplastele se hipert~fi%zfi>~

prin

se

fn acest timp substanta fundamental&a tesutului cartimginos se impreg- neazfi cu shi de calciu. Dupfi aceste transformti, se observa cg tesu- mile conjunctiv tji vascular din pericondru pfitrund in interiorul carti-

lajului, dnd cdea canaielor formate.prin uqires condroplastelor. 2. Faza de osijicare se realizeazfi pe smoteala tesutului conjunctiv mezenchimal care a invadat cartilajul. Celulele ~pezenchimoleale acesui

tesut devin osteoblaste. Osificarea urmeazfi. aceeagi cale ' ca ln cazul osificfirii endoconjnnctite, cu deosebire c& bes~tulconjun'ctiv oswgen a;r

gfisegte in interiorul substantei cartilaginoase calcifiate, care,

este distrusfi tji inlocuitg cu substanta osoas&prod.ustlg de osteoblaste, pro-

ces care poart8 denumirea de 3. Faza de rentaniere. fn aceast& faz& ap lob 'fe'qomene de osteo-

gene28 secundar&, in care se produc osteolizg. ji astqoclazia,

formarea osului, in concordant&cu functiile lui speciale:

substantf

unesc lntre ele tji formeazfi un fel de canale cu formfi foarte neregu'fatfi.

distrugerea

cartila,@oase

; aceste condroplastd a 'rite

treptat,

care duc la

CREQTEREA OASE~OR'

'

-

-a

Oasele sint organe c&i cresc atit in lun&ne. clt si in grosime.

C2.e

t e

e

bas2!;.

lunai

Ea

se reaEze?_zg_pin ~ctc-ifa~6~~a~tilajeloq.~ecreegterq, :cqre .se gSe5c la

--. lirnita dintre cliafiz8 si epifiz6. -&,este cartilaje fgme&zii-&

parte-a-dinsprgdi-&fiz&tesut,o-gos-

nou, citre se algtur&

osos aliicesteiqgi lunge~teastfel clja.fiza

Cresterea diafizei in lun-. ginle este u3 -pfSa%sde osificar?

enclocgndral~.he~~~c ,-, :

tesutal~u

'f n I zc ,ng i m c se face. &m&?&

land de cartilajseriat

:

f

zons' de cartilaj h~pertrohal

.b

ia ?*:c ,kt

, , Cartilt jzcl de crestere are

o skructur8 caracteristicfi (fig. 63). fn el se pot distinge mai multe zone, dispuse perpendi- cnlar pe axul diafizei. in par-

dinspre epifizii prezintii o

tea

zonci de carfiilaj l~ialitt, carac- terizat8 prin aceea c8 condro-

blastele sint lipsite cle capsul5

I>ig. GB. - Slrccet~rrocartitnju!ni

de cre~./ere

wtilaginoas~,iar in substanta fundamental& slnt numeroase fibre con-

junctive, dispuse transversal. DupSI aceasti%zonB, urmeazB, spre diafizs,

o zonSI formats din cartilaj,%

paralele cu axul longitudinal ?I osulai ; aceast& zon& se numegte zona cartilajului seriat ti este caractekizatB prin aceea c& aici se produce o multiplicare a condroblastelor qi o cregtere a cantitgtii de substan$&fun- damental&;-dotorit&acestor caractere, zona cartilajulni seriat se mai nu-

megte zond de cregtere. Mai spre diafizti fie gasegte zona cartilajului

cona

cartilajulzbi hipertrojiat, unde condroblastele sint llipertrofiate tji dege- nerate, continind incluziuni de glicogen sau grzsimi, precum gi nume- roase vacuole, iar ?substanta fundamental& este impregnat5 cu s5ruri de calciu; de aceea, se rnai numegte zona carlilajulut calcijiat.

care condroblastele sint dispuse In girnri

degenerat

sau

Dups aceasta urmeaz& zona i~emoragic6,caracterizatg

prin faptul-.

-

' cifn ea pgtrund tcapilare sanguine ti tesut conjunctiv mezenchimal care provin din tasut~ulosos diafizar. fn aceast5 zonB celulele cartila,'vmoase .se distrug, iar unele celule mezenchimale se transform5 in osteoblaste;

pceast& %on56 se mai numegte zond de ero-'7~~ne. mtima este zona osteoidd, denumitg astfel pentru c&in ea se formeaz5

remaniazg tesntul osos nou care se adaugB cliafizei gi astfel aceastza

se,lungegte, lungind fntreg osul. ' 'fn timp ce in zona osteoidB a cartilajului de creytere se diferen-

ti$zb tbsut ~SOS,in zona cartilajdui seriat se formeazii tesut cartilaginos. Batorit%acestui £apt, cartilajul de cregtere fgi pjstreazii grosimea in :tot

timpul functiongrii. Funcpionarea cartilajelor de cregtere rji deci cregterea oasclor in lungime este limitat& Ea se face pin& la virsta de 22 - 2.5 de ani. La

aceast&rirstSi zona cartilajului seriat inceteazii s5 mai formeze cartilaj, cartilajele de cregtere se osificg complet 7i formarea de tesut osop nou

se

terming. OdatB cu incetarea cregterii oaselor in langime, se opre.,te

qi

cregterea corpului in lun,'nlme.

se face la tonte formele de oase qi

eWFiggg&-~gn f uncbionuga periostului. Cregteron osului in grosime se face prin nctiritates zonei

gene a periostuluj care produce neincotat -osteoblabte, care se-2daug;i tesutului osos nlai veclii, ostd ineqi^ndu-se .asi- 51. Printr-o esperienfk destul de simp15 ne putem d$$V& convingedncem subcBperiostulperiostulunuiareosacesttin5r rol.un firDacBde argint,intro-

I c& I, dnpB un timp oareczre, sacrificind animalul, con- statam cii firul de .~rgintse p&segtedepute de periost, fiind impins spre interior de tesutul obos

iormat de acesta (fig. 61). Functionarea periosului se face normal in perioada de cregtere a organis-

mului. fn aceastB perioad& este periost osteogen adiv. Dup& atingerea maturit&$ii, periostul fnceteazg functia ss osteo-

genSI, dar nu gi-o pierde, putind sB o recapete in conditii speciale, cum ar fi producerea unei fracturi; in acest caz, periostul Iji reia

C^?-%; t ?e a f 7)

- * ---

"

g r o s im e

osteo-,

-lll

Fig. 64.- Crcltereu In grosime a osulul.

.functia osteogen5

$i formeazs calusrl, care sudeazir fragrnentele osului

fracturat.

Pur_q$.egw-OBgrosime, oasele -captitti 0- oarecarg rezistentg, care

lor sautracti~e?

ie permite s&su.te greuta{$ace-s-e2s~rc$&-~su~ra

lac~FZ"mTiu~use.

--.-

Acesf'fel-2;

crebtere, prin activitatea periostului, il gBsim la toate

categoriile de oase. fn general, putem %firmacii prin ,osteogenez&conjuncti~gse dezvoltZL 4i cresc oesele late, iar'ld~oaselelungi gi scurte, constatsm, deopotriv&, osteogeneza endocondral5 ki osteogenezs

1.

1\Ietabolismul oaselor. fn

urma

cercetgrilor f5cute

cu

substante

osos

marcate cu izo~aaGc%ivivi,s-a constatat c,Z la nivelul_tesutului

w--.-- are loc un intens-~chimB-de_-s_u~s_t~nt_e~~gc_e_sare~oparte, form&rii

ose=, iar pe de @It&parte, mneralizkii acestela, As-schimb de sub- sbante (Eetaboli~m)depinde de : activitatea mugcMlolr, cu care oasele sint In contaZ-1-XeVCrSta O~aX~~tc~ui~--~='----- Astfel, folosirea activB a unor nlugc%imgregte metabolismul, avind

inactivitatea

ca rezultat dezvoltarea mai mare

unor mugchi (paralizie) duce la atrofia bsului.

-

--.-+.--

--

lr.?--

-

-----

a. oasdlor. Dimpotrivj,

La adulfi gi la bitrini,

procesul de demineralizare este mai intens,

din care cauz&oasele sint mai friabile decit la copii gi la tineri ; la bjtrini

fracturile

ah I.(TM~Q wfi.?Z104

iic

/*T,

sint rnai frecvente.

ak d~~tpCC&q

fi

,+k+lS:?l;lYC& m6 , a ~;fia<-f,-;

'4

cr*C

PO

ti^^^^^

ril

gi structura

f

now, o.uxLok

rrPv. pr-pvd

s oRG.qIsU

P

:dmO

hd

Oasele Indep.f'inesc in organism roluzi variate. $orma

Lor sint in strinse IegZturB cu rolul pe care il au.

Unele oase au-rol~il-dea_sztstineg~euta$ea-4iferitelarpir$ialeoga--

&muhi. In aceast5- categorie iptd, Pn primul rind, am scheletulni - coloana vertebral5 - care suportii grentntea tuturor organelor. Deqi

toloana vertebrala este format5 din oase scurte, dispozitia lor realizeaz5

o coloanB preriizntk cu un canal care fi (15 o reziitentii mai mare. La

realizarea rezistentei rnari contribuie qi cnrbnrile xntero-po~terioare, pe

care le prezintii

coloa~iarertebml5.

Dintrepasele care snstin grentntea co~pu!ui, un lo1 deosebit il all

gi oa~e~ernbrelorinferioare. Aci este cI_e-r_ena~c&forn1~tubuh" care

mtjregte rezistenta, far& sB m5reascB gre:ltatea. Ate oase alu rol de p~olec1ie~-pentrucliferite orpane dl11 corp. Acesten m8rginesc cavititi in care-sint aclipostite organele p~otejdte.fn zast5' ~i&~ijFi&-intrh,-!n pririhd rind, o,>ele cutiei craniene, in care este adz- postit encefalul. Coloana vertebral& are rol de protectie pentru miduva s_~@gii,care este adiipostiti in canalul vertebral. Tot ryl protector il au oasele care formeaz5 cutia toracid -5egmentul toracic a1 coloanel vzrt_ebrale, coastele $i stere - care protejeazg plBminii, inima, marile v!e etc.

-

-- ---

fn sfirgit, o&s_e~eeioac5_un rol important in miscdrile cor . ca. orgone pasive ale acestom. Ele servesc b puncxe-ffe insertre-r, we sint organele active ale migcibilor. fn-ac%ast'iTiiCqie oa3e~"aToEl =TQIX"DIGP"~ rap~fiuf~nfrepuncful de aplicare a fortei, reprezentatk prin mngchi, a rezistentei, reprezentats prin greutatea deplasat5, gi a punctului de sprijin, pirghiie osoase se pot grnpa in cele trei categorii sau grade cuuoscute gi la pirghiile mecanice.

Pirghia de gradul 1,Iacare punctul de sprijin se g5segte intre punctd de aplicare a fortei rji a rezistentei (R-8- -P). 0 asemenea pirghie este realizat5 1s mentinerea capului in echilibru pe coloana vertebral5 ; punctul de sprijin se gSlsegte In articulatia capului cu coloana vertebral5 ; Fig. 65. - Pirgh~ede gradul I. foe8 este reprezentatg prin mugchii cefei

P - forta. E - rez~stenta:s - sprwnul.

(m.trapez), iar rezistenta este reprezentatk

(fig. 65). Asemenea

prin greutatea

fetei

pirghii rnai

sint

reahzate

gi in alte regiuni ale corpului in statiunea.

vertical&.

P P r g h i a

d

e g r a d u l a1 11-lea, la care rezistenta se afla intre

punctul de aplicare a fortei gi punctul de sprijin (S-R-F), 0 asemenea, pirghie estgsealizat&la ridicaresl corpului pe virful piciorului. P~ulctul

de sprijin se g&segtela virful piciorulni, punctul de aplicare a rezistentei este la articulatin oaselor gambei cu oasele tarsiene, iar punctul de apli- care a forfei (m. triceps-sural), pe osul c5lciiului (fig. 66). Pirghia este

A

6 're?lizat& - in

.

.- +

timpul

de

mersului.

g r a d u 1

P P r g hi a

a1 111-lea are forta intre punctnl de

' .bml superior, Pn timpul ridickii unei geutiti agezate Pn palm&,prin flexia

sprljin gi rezistenfH (S-F-R).

0 asemenea pirghie se realizeazg la mem-

antebratului.

In acest caz, rezistenta se afl2 In palm&; punctul de spri-

Fig.

G6. -

-

Plrghie de gradill a1 IZ-lea.

P - forta: B - reziatenta: S - s~rilinul.

Fig. 67. - Pirghie de gradul a1 Ill-lea.

B

- fort*: R - resistenta:

S - sprijlnul.

jin este in articulatia cotului, iar pnnctul de aplicare a fortei se ggsegte pe oasele antebratului (fig. 6'7). Pirghii de grndul a1 111-lea se rnai rea- lizea+ la articulatia umrirului gi a genunchiului.

fn afar5 de functiile de sustinere, de protectie gi de pirghii pe care le indeplinesc, oasele mai au rol de : depozit a1 unor minerale gi antitosic.

1.

Rolul dcZe

-

-.i_& -ax&

0s orTirCE@miimlur h7,itS).

pentrue-@=aei

Tipsa acestora ar dooe \; 'Lpoze tulburgri. Osjde avina?h

a$pzitialor&. maxe.cantitaie de siruri de calciu gi s<&ruriak acidulEi4 * fosforic,-nxprzint un-depozitsatural de astfel de,aubstante minerale, m6cit organismul apeleazg la nevoie la aceste organe.

Rolz~lantitoxic. Da orit5 faptului c5 ccke&-.got-~e.$ine _temp$roLt'

gi&~?te careslnt $oIice\entxu organim, oa : Pb.,,As, &a etc., ele 205 fi consiaerlite c5 hdeplinesc gi o functie antitoxic&.

2.

* _- -

"

-

--

-- -- *

nd~~-~~.~~i~&~-aci-d~os~o

Scheletul coxpului omenesc se bparte, pentru studiu, in trei re- giuni : scheletul capzilui, scheletzcl trunchiului gi scheletul centurilor gi-ab

-

"

-

-

-

*_

---

- -

SCHELETUL

II_

-

CAPULUI

--XI

---

"

".

_<

$.L k

S,c_h_e~e&~~a~~uise rnaj-~u-my-~u,El e&&a;t&-iqjn-2de oase, carese_grupeaz5~segmen e : c~ani'll.1cerebral gi craniul visceral.

Cm$IUL

_CEREBRSL

(Cranium cere&alef

.

Craniol .mzebraL se ma~~ume+e-yqc_ra~i_~sau ctctie craniang

si injnteriorul jgi eate z&Qo&sti

Cutia cranian5 areform&apmsirnntiv CII axul mare indrep- tat antero-posterior. I se pot distinge dou5 p5rti : boltaaqiului g6aZa. &-anizcluz.Aceste dou5 p5rti pot fi delimitate printr-un plan transver'i.SB;L_

care trece prin glabela (ckpresiunea osoas5 dintre cele doug area& s~rir~~,

e_gsp

g1~uJ.

4

cenoase) $i prin protuberantn occipitali? extern6 a osuliii_~ccip$al. i'ot ce

rHmine cleasupra acestui plan formeazi bolta -cr~niubj,tar tot ce este situat sub el formeaz5 baza crani~ki.Fata intern& a bazei craniulni se nnme~teendobazd, iar fat& extern&, exobazd.

alc5tnit5 din opt oase, cli&rmtcare xatru sin$

p~rechigi patrn neperechi. O_a_seleperec_hi<sint reprezentnte prin : ~701~6oase,xarietaZe si douE

oase tev)lporale. ~&~-~~~erg-c~sint reprezentate oszcl sfewoid si oszil-pqcipital_(fir. 6s).

-

CLtix cranian_&

este

prin : oszil

fr~tal,

osz~$;etrnoi7,

I.-

$

B o 1t a (c a 1o t a ) c r a n i u 1u i ate alcHtyit5i5idin,i~rm%~oarele

oase : - anterior, osul fvovital, prin portiunca lui vertical&; - posterior, osul occipital, prin partea lui supGioa'r5; - l@Zal, Ic9eTe;icd oase parietale, in Intregime,"ji-bele doud oase tempoale, prin partea lor mai IAtitH, numit5 solzu~ltemporalulu?. A&eO$j oase se unesc htre----ele prin szc_tur_i@$ate $i sutu&~vno~z(solzoasts8f'

Fig. 68. - Craniul (oiirul laleral).

Fig. 69. - Baza craniului

(endobaza).

-

-

Bolta craniului, privitg pe diniiuntru (pe fata concarg), prezinta

pe linia

tald, pe care se prinde coma creierului. B a z a c r a n i u 1u i (fig. 69) este alciGtuit&din vase oase, dintre

care nnele, prin forma ior gi legatwile pe care le au, iau parte vi lo for-

is parte

la formarea bazei,. prin portiurlea lni inferioortra,; urmeaz& apoi OSUZ sfe- ~oid,care se continu& anterior cu osztl frontal; aoestn, prin partea lui transversal$, Pnchido portinoea anterioarii a bazei. Spatiul rimas liber fdtre osul frontal vi osul sfenoid este completat de lama ciurtiitd a osului etmoicl. Piirtile laterale ale bazei craniului sint inchise de o parte-vi de alta de stfnca oszilui temporal. Baza craniului este str&b&tut%de o serie de g&uri mari gi mici, pre- cum ti de fisuri (cr5p5turi). Aceste giiuri vi fisuri sint locul de trecere pentru cele 12 perechi de

nerri cranieni, pe~ltrubulbul rahidian care se continu& cn miid~ivaspi-

nkii,

median& a osului frontal o creastj osoas&, numitii creasta jron-

marea segmentului facio? : posterior se afl5 oszil occipital, care

.

,

precum ~i pentru arterele ~i venele craniului qi encefalnlui.

OSUL FROSTAL (0s frontale)

Osnl frontal (fig. 70) este un os nepereche, agezat In parteo ante- rioarj a cutiei cmniene. I se pot distinge mai mnlte portiuni :

Pig. 50. - Osul fronlal.

SoLul este pnrteo vertical& a osului frontal; el formeazg fruntea. Pe fata nnterionrA a solzului se nfld douSI proeminenbe, numite tuberculi frontali sau enii,tienfefrontale.

Sub tuberculii frontali, deasupra orbitelor, sht don& proeminente arcuate, care poart&denumirea de arcuri spdncenare sazc arcade orbitale ; ^mtreele, pe linia median&,se aflL glabela, o suprafat5 osoas&care prezintg pe linia median6 o suturk dintat&, sutura metopicd; la unele cranii adulte, aceastg sutur;i lipsegte, dar exist&h timpul dezvoltkii.

zigomatice, care

se axticuleazfi cu osul zigomatic. Marginile interne ale arcadelor sprin-

eenoase gi glabela se prelungesc in jos prin portiunea nazal& a fronta-

lului. ~Aceastaprezintg o scobitur&, numite incizztra nazald gi

ter-

, , Arcadele orbitale se continuti lateral cu apofizele

se

ming cu o apofizg ascutit&,spina nazald a frontalului sau spina frontald.

Pe fiecare arcad&orbital%,spre extremitatea intern&, se observg o scobi- .turh numit& incizu,ra supraorbitald; in unele cazuri se prezintg ca un .orificiu,s;uprgorbital. Merginea posterioarEi a apofizei zigomatice se con- tinu& h sus gi hapoi cu o creastg, creasta lateral6 a frontalului. blarginea, fieckei arcade orbitale se continu6 posterior cu o lam&

triung,hiular$

apofiza orbital6 sau lama orbi-ald, care formeazg o parte

din peretele superior a1 orbitei ; intre mttrginile mediale ,ale celor don& apofize orbitale r5mine un spatiu, ineizura etmoidald, vizibilg pe fata orbi- tal& a osului frontal. Pe marginile incizurii etmoidale sint ni~tescobi- turi mici, nqmits celule etmoidale ; ele reprezints continuarea sinusurilor etmoidale. Pe fa@ intern&a frontalului, pe linia median&,se afl&un aanf, .+an!ul, sagital, care, in partea anterioars, se continus cu creasta frontal& (vezi fig. 82). Blarginea posterioarii, a frontalului este crestatti lgi se arti- cnleaz5 cu easele pirietale.

fn osul frontal, in regiunea de la baza nasului, inapoia

incizuril

sinus

care

nazale,

frontal

sPnt dou& cavitgti neregulate, si.nz~surilefrontale. Fiecare comunich cu~cavitatea nazal& printr-un canal frontonaral,

I se deschide in meatul mijlocin.

OSUL

ETMOID

(0s etmoidale)

I Osul etmciid (fig. '71)este un os nepereche. El apartine atit cntiei craniene, cit gi craniulni visceral. Se afl& asezat la partea clinainte a bazei catiei craniene, Intre frontal lgi sfenoid, $i este format din : lama cizwtcitci, lnttaa vertical6 si masele laterale.

Lama ciurtcitd a etmoidzclui este partea

caracterizatii

prin

central& a

etmoiclulai

~i

ocnpL incizura etmoidal8. Are form& dreptunghinlarii, cu lungirnea an-

tero-posterioar5, gi este

de orificii care o str8bat gi prin care trec fibrele nervilor olfacti~i.Lam& ci~unit&se articuleazfi, anterior gi lateral, cu osul frontal, iar posterior cu

osul sfenoid qi formeazg plafonul cavitgtii nazale.

existents unui mare numar

Lama cerlicalii a etnzoidului este perpendicular5 pe lama ciuruitii qi

este algezeti in planul median. Ea are dou&p8rti : una

ciuruite, numit5 apofiza c r i s t a g a 11i , lgi alta sub lama ciuruitii, nn-

mit& lama perpendicltlarci.

areforms

deasupra lamei

Apofiza

crista

galli, creasta

de

cocog,

unei lame goasc triunghiulare cafe proemin5 in cutia cranisng. Prin mar-

ginea ei anterioarg se &iculwz& cu osul frontal, iqr pe marginea ei pos-

teriod

se fixeaz& coasa creierului.

L a m a

p e r p e n d i c u 1 a r ii

se prezintii ca o lam& subtire, cu

form& dreptunghiular&, gi formeazg partea superioar& a septului nazal.

Basele laterale se mai -

-

'

numesc labirinte gi sint age- zate pe p&rtile laterale infe- rioare ale lamei ciuruite. Ele au forma aproximativ cu- bic&. Fetele externe ale m% selor laterale s^mt formate din cite o lam&subtire, lama .orbitaldl care contribuie b formarea peretelui medial a1 mbitei. Fetele interne ale maselor laterale sint formate, cle asemenea, din cite o lam& subtire, lama medial&, -

qi formeazii peretele extern a1 cavit5fii nazale. AceastSi lamti vrezintg dou& Endoitmi

curb6e En jos, cunoscute sub

Fig. 71. - OsuI etrnoid.

numele de cornete nasale - eornettcl nazal superior gi cornetul nazal mijlociu. Sgb:cp,petul nazal supe- rior este un spatiu - meatul nazal sziperiGi- iar''sub. tornetul nazal

mijlociu este nn altnl - meatul nazal mijlociu. Pe fat&[s~$erEoar&a masei laterale se afl&nigte cavitfiti, care sint inchifie d9.$$uiele etmoiclale ale frontalulu~i,formind impreun& sintiszirile etmin'da%.AAceste sinnsnri se ~5sescsi in grosimea maselor laterale.

OSUL

SFEFOID

(0s sfenoidale)

Osul sfenoicl (fig. 72) este nn os nepereche. El se g5segte in partea central%a bazei craniulni (vezi fig. 69). Privit pe fata inferioarg, are forma nnui flutnre (fig. 72). El este format din urm5toarele p8rti : corpzcl, ari- pile nzici, nripile mnvi si apofizele pterigoicle.

i este patrea central5 care se sndeazg

anterior cn frontalul gi etmoidd, iar posterior cu occipitalul. Pe fata snpe-

rioar&a corpulni (fig. 73) se afl&o scobitur5tranaversal&,care poartB denn- mirea cle faun turceascli. fn fundul acesteia este o gropitg, glopif i hipo-

fizar6, in care este ad&postit&glancla hipofizg. 31arginee anterioe'k a tj& turcelgti este formats clintr-un tuzbercnl numit tzcberczilttl geii. Pe fiecare latur5i a tuberculului geii este o apofizg, apofiza clinoidii alzterioard. Pos-

Saua este rngrginitg de o ridic&tur&lamelar5, numit& lama patrzc-

later&. Pe fiecare latur5, lama patrulaters prezintg unghiuri supero-late- sale denumite apofize clinoide posterioare. Lama patrulaterc se conthug, posterior, cu o suprafat&fnclinatii, care se articuleazg cu corpull occipk;

C

o rp ZL 1

sf e n o i il u 1 21

terior,

talului. baintea tube culul 'jeii se observg un gant transversal, ganJul optic sao panful chimmkz fiz6 extremitate a ganwlui optic se &se- gte nn orificiu, numit orificiul optic ;.prin cele douri orificii intrri Sn craniu nerd optici, care, in panful optic (~antulchiasmatic), se £ncmcigeaz&for- mind chiasma optic&. Portiunea de pe fata su~erioari,aflat& insintee

---

-.-

Fig. i2. - Osul sfenoid (Iata inferioars)

,,.' ' --

$n

I.

'n

r,

.$an$ulu~bptic, poarti numele de j?!gul sfenoidzclz~ifi se articnleazg-cu

et~pijidill

s eholdale - cafe se deschid In csrritatea nazal5 prin orificii sit!- &&&~k%u>erioare

corpul sfencidului sint sEipate don8 caritjti - s'

$>

ile

saua tvrceascc'

Fig. 73. - Osul sfenoid (fata superioar5).

Aripile naici ale sfenoiclta! ~cisintclon3lameosoasade rorrn5 triunghiularg, care pornesc de pe p8rfile anterioare ale marginilor fetei superioare a corpului. Enza ste fixat%pe corpnl sfenoiclului, iar .virful este in clreptat Pn sus gi Pnainte. Eaza fiecjrei aripi mici corespunde

extredt&tii santului optic 8i hchide orificipl optic. Unghinl medial pos- terior a1 axipii mici corespuride tuberculului tjeii turceati gi formeazg apofiza ciinoidri anterioarg. Prin marginile anterioare se articuleazfi cu frontdul rjib cu etmoidul. Aripile mici contribuie la formarea peretelui superior alorbitei.

1 e-s f e n o i ct w.?~iB~rezintidong a~ofize

mari, care pornesc de pe fetele iaterale ale corpului, ~ndre~thdu-seIn%-

inte yi fn sus. Ele au o

fete : faja posterioard sau cerebrald este concav8 fn sus gi formeoz& oparte

din baza craniului ;fata anterioarz sau orbital& are o form&~atrulateri

$i formeazri o part6 din p retele estern a1 orbitei lemporald &e o formri nere&at& gi formeazri peretkle

frontal gi temporal. La beza aripii mari se g&sescmai multe orificii, dintre

care amintim : pe cel anterior, gaura roturtdd, prin care trect? nervul ma-

silar superior, gi pe cel posterior, gaura ovalti, prin cara

A-ci-pile-m&-rkca

form& aproximativ piramidal&, prezentind trei

fafa

&tern&

sau

cutiai craniene aintre

trece nervul

posterioad s aripii mici gi marginea ante-

mandibular. fntre marginea

rioar&a aripii nuarisse afl&fisura orbital6 szcperfoard, prin care se face leg8-

tara cu orbita. - Apofizele pterigoide ale sfenoid&ltci sht doug apofi~icarepornesed~8"fata'~i6ferioar5rt corpului, din dreptul bazei aripilor, gi se Endreapt5 vertical in jos. Fiebare apofizfi pterigoidg este format&din dou5 lame sau aripi : lama inletitd si lama externd ; Pntre ele rgmine un spatiu care se n~rnegte%Z&~~~~~zZB7~azaapofizei

pterigoide

este str&b&tut&de

serregte la insertia muychilor

canaWlpt@jgoidian.

Gterigigoi'dieni. -'-'

Apofiza

pterigoidfi

Pefata. infer-io_arfi-a corpului sfenoidu@, exist& o crebt&median5 care se termin8 anterior printr-o spin5 cu fb'rm5 triunphiularg - cz'oczct; sfe~zoidttltci.

- OSUL ' OCCIPITAL ,(Os occipitale)

-.--

- -----\

----

-

'

Osul occipital este un os hepereche, aqezat in parten posterioarg a

cntiei craniene. El este format din parten ba;ald sate corpltloszcltti occi-

U

ital

dotid plirti

"

w

,-A-

laterale pi

."

solxttl occipitalulzci.

".*IF"

r- .

I -

.

_,.*

Aceste piirti slnt grupate In jurd unnl orificiu - nlarea gnzila oc- cipital6 - prin care se face comnnicaren fntre cutin CranianB qi cnnalul vertebral. Parten basal& san corptcl occipital~clteieste situ-

at5 anterior fat5 cle marea gaurB occipital'i, pe linia meclian5, qi are fornln aproximativ Cullaid$. Fafa sn aqtgrioarfi se articuleazH cn corpul sfeno- idului. Fata snperioarg, cle formi aproape patrulaterg, este neted8 gi inchat& dinainte inapoi ; ea este scobitg in forma anui ?ant larg antero- posterior qi sustine bnlbul rahiclian qi punten. Fofn inferioarj, tot de form5 patrulater3, este rugoasj qi are pe linia medianii, aproape cle marea gauu.5

servind pentru inserfin

aponevrozei faringiene. Fef el4 laterale se artici11eazH CII oasele temporale.

occipital%,o proeminent8 - tttbercltllll faringian

P 6 r t i t e

+---.

1 a t e r a Ze

sap.3-d.r ~~$1e

c.o lz.d.i.1.i.ea e

sht

a~e:

zate

neregu at& Pe fafa inferioar8 a fiecjrei pgrti laterale se gisegte o apofiz8

e

latu~l1e,g~~.-o.ccipif:,a1.e.Ele sint dong masise osoase . de forms.

ova%,

ibl.ticularepentru cavitgt' e mticulare ale primei vertebre cervicale (atlas). h dreptul marginii anterioare a .condil$ui, partea lateral5 este strSlb5-

tut5 de un canal - -C

hipoglos. Prin fe$ele lor laterale, p5rtile laterale se articuleaz5 cu oasele tem~orale.

prin care trece nervul

Cei doi condili ocdpitali au suprafete de

'

Fig. 74. - Osul occipilal (fa@ estern5)

S

o 1 x ~6-1-0

b.C.i p it a 1u 1ui este agezat

fat& cle marea

gnur5 zzipitali gi este partea cea mai dezvoltat&gi cea mai subtire a ' .osului occi~ital. P'ta ixternd (fig. 74) a solzuluu este convex&.Pe linia ei mecliank exist& o -%%WI~&care se numeste pro tuber an?^ occipital& extevnci. Ea se continu5 in jos, pe linia me&an&~~&~3e~nme$te creasta occipital6 externti, gi merge pin&la marea gaurL occipital%. Tot din protuberan$a occipital& extern6 pornegte lateral, la dreapta gi la stinga, o linie curbs, linia nucald superioard ; aproximativ la mij- locul crestei msti este o alt& linie curb&,linia nucal6 inferioard. Partea din fa$a extern5 a solzulni, care se ggsegte deasupra liniei curbe supe- rioare, este neted&gi se nume$teplanurn occipitale, iar partea care se g5- segte sub ace&st&linie este rugoassi gi se numegte planurn nucale; pe aceasta din urm5 se inserg unii mugchi ai cefei. &&d&ernd este concavfi gi corespunde suprafetei encefalului. fn mijlocul ei se gdsegte p otuberanta occi itald internd. De la ea pornegte In jos, pe linia median&,b?f~iwterna, care se bifurc8 pe mar- ginile gzurii occipitale. De la'hrotuberanta occipital&intern5 pornegte En sus, pe linia median&, un--rjant, santul sagital--(longitudinal) Superior,

culeaz& cu msele parietale. +

QSUL

PARIET~(0s parietale)

Osul parietal (vezi. fig: 68) este un os pereche, agezatge pttile latero- superioare ale cutiei craniene. El are forms patrulaterg nere,&t&. Fata

extern5 este convex5 ; in mijlocul acestei fete convexitatea este mai ac-

centuat5, formind curbe : una

temporal6 inferioarii; pe ele se inser&mugchiul temporal. Fats inter& este concavi gi prezint5 numeroase rjanturi, Pn care sint adgpostite vasele sanguine gi impresiunile circumvolu~iilorcerebrale. Marginea superiomii este dintat5 rji se articuleazs cu parietdul dtb cealalts parte, formind sutura sagitald, care trece prin crqtetul capnlui (vertex). Anterior parietalele se articuleazs cu frontalul, posterior CI~ occipitalul, iar lateral- -- cu temporalul.

Id. Sub aceasta se observg dous lid superioarit, gi alta inferioma, l@iq.

-2--

OSUL

.-\---

-y\

TEMFORBL,(Os

--'

temporale)

Osul temporal este un os pereche, agezat pe p&rtilelatero-inf

El are form& neregulats 8i prezints rnai multe

ale cutiei craniene.

(fig. 75) : gg+&&+w,et$Qp8~~dia&, &~($7&@v y t t pc.t!a .-hi

sau apofiza s z'lozda ~si'F6h~tempEa u gz.

-

'1. ~arte

n-e

d

este formats din stdsoa

temporalului

gi

din partea

nza-sloidiand.

a)

temvo~aLu2& sau &&a este portiunea cea mai gmass

iramids triunghiular5. VW ei este onen:?

a temporal

tat anterior gi medial, iar baza iste orlenca-r gi lateral, dnda-$+ cu partea mastoidiang. &~~,fa$&~~.gterioa,~,~of at5~&s&?r@~mr~gip fakg inferioarg. Pe fata anterioara, aproape de M, exist& o mica sdqqi pZiTrrg%nglionul Gasser (ganglionul nenoloi trigemen). ~kf~t~:kcqi6 7? ri-

ui gi are forms de

rio~~:3-~pr~sp~de-@j&~-se gsse9te orZciuL.

.

.

prin care trec nervii ~ranie5ii,-~iB'%i%Iy~in

form5 defantg care dace Pn apednctul vestibulului, canal care sbdiipos- tegte conductul endofimfatic. Pata inferioarg formeazg o pmte din baza

craninlui gi pe ea se inserg muqchi. h stmca t aa.vit$i gi canale care formeaz5 &irintu~ .n- 9

-

*

m

-

b) Partea

ste agezat5 posterior gi lateral fat5 de pira-

mid&. S;

convex5 gi rugoas5 ~iservegte pentru insertia unor mugchi. La partes entero-inferioarg formeaz5 o proeminenti puternic5, apofiza mastoid&; gi

ea are snprafata rugoas5 pentru insertia mugchilor. Yata intern2 este

prezin- osoas5, turtit5 lateral. Fa@ extern5 este

Fig. 75. - Osul te,nporal

(fata extern$).

concav5 gi strLbSttut5 de un Fan$ sigmoidal. fn interiorul p5rtii masto- idiene sint &pate numeroase cavitiiti pneumatice, celule mastoidiev~e,care sht mai numeroase in apofiza mastoid&.fn partea mastoidiang, superior gi medial, se g5serjte un sinus, antrum mastoiclian, care se deschide in ure- chea mijlocie. 2. ggaayrt e a _ti m p a n i o 6 este reprezentatg printr-olamg osoasft, curbat5 in sus, care este fixat& cu marginea sbnterioari de r5dgcina pob- terioar5 a apofizei zigomatice, iar cn marginea posterioar&, de fata ante- rioar5 a apofizei mastoide. Narginea intern5 este fixat&cle sthca tempo- mlulni, pe cind marginea extern& este liber& gi pe ea se fixeazg extremi- tatea intern&a p&r$iicartilaginoase a canalului auditiv extern. Fats supe- rioar5 a lamei timpanice este concavj gi formeazg peretele inferior rji peretii laterali ai p5rtii osoase a condnctului anditiv estern. L&aces-el se ~b~e~~~~~~t~I~aductuEz~i-aziditiz;&n.Fata sa inferioar5 este In- raport cu baza apofizei stiloide.

este reprezentate de apofixa stiloidn',

care are form5 conic&gi este lung5 de 2,5 cm ; ea este fixat5 pe fata infe-

rioar5 a lamei

loid5 servegte ca punct de insertie pentru mugchi gi ligamente.

timpanice gi este indreptatB in jos gi inainte. Apofiza sti-

3.

P a r t e a

hi o i d i a .n b

cea mai subtire gi

cea mai 'mare a osului temporal. El este agezat la partea superioari a

temporalului gi are form5 aproape semicircular&

4.

fl o 1z u 1

t e m p

o r a 1u 1 u i

este partea

Fata extern5 este convex& ei corespunde't2mplei. Din partea infe-

rioar& pornegte, anterior, o apofiz5 lamelax5, a o iza zigornaticd a tempo-

care smi

-,

care se articuleazii cu osul zigomatic%ipe

- mugc i mastieatori.

Baze apofizei zigomatice are form5 triunghiularg

.

' intea cavit5tii glenoide, ndilul temporalului,&g&&&&rsaue $u t care contribuie la articulayea mandibulei. Vlrful apofizei ziEomatice este dintat rji se articuleaz5 cu apofiza temporal& a osdui zigoGatic, fordad arcada zigomaticd. --l este concav5 gi prezint5 ganturi pentru vasele sangu- ine ~i impresiuni ale circumvolu~iilorcerebrale.

Margnile solzului sin6

subtiate gi se articuleaz5 '(sutur& scuamoas&)

cu nripa narc a sferoidullli si cu parietalul.

Craniul visceral sail splanhnocraniul, cunoscut hc5 gi sub denu- mirea general5 de oasele f~~e~;~e3t~sivosos, situat In partea anteri- oar5 a craniuluj. El este constituit din 14 oase, dintre care dou5 - man- dibula rji vomerul - sint oase nepereche gi mediane. Celelalte sint oase $EEEh~$i-zgeza;tesimetric de o parte gi de alta a planului median.

mazal

Acestea samt: maxilarul osul gigom_atic, ojul lacrimal, cornetul

--

--

@ferior, osul naaal - @-?iiill @lati?.

- .--

-7

3lAXILARUfi

(Maxilla)

-

3Iaxilarul (fig. '76) este cel mai dez-roltat dintre oasele fixe ale fetei. Este un os pereche, agezat in- a fetei. Forma acestui

os este

foarte

C

o r p

z~ 1

neregulat5

qi este

corp

-

. si,

palrlc

apofixe :

rn a z i 1 a r u Z u i

are form& neregulat8 --gi A$ir,i.e'zin€&

pntru fete :

Fafa anterioari sau externd prezint5 in dreptul primilor patru dinti nigte creste verticale; cea din dreptul caninului este 'inalt8 qi inapoia olne5 virfului ei se afl&o gopi$&,fosa canin&. Deasupra ei, aproape de mar;' superioar5 a corpului, exist5 un orificiu, orificiul infraorbital, care este cap5tul extern a1 canalului cu acelagi nume, prin care trece artera infra- orbital5 gi nervul infraorbital. Fafa posterioard este situat&inapoia apofizei zigomatice. fn mijlocal ei se g5sesc orificiile canalelor dentare ale unor dinti superiori.

Pafa superioarci

sau orbital6 se prezint5 ca o lam& triunghiularg

neted5 care formeazg o parte din peretele inferior

Fafa intern&sau nazalii are la partea inferioars o suprafat5 de arti- culare cu osul maxilar opus. fnapoia acesteia pornegte apofiza palatinl,

a1 orbitei.

,

deasupra cheia fat& intern5 a maxiladui formeazs peretele nazal inferior.

fn corpul maxilaxului este o cavitate, sinusul maxitar, care se des- chide prin dou5 orificii mici h meatul nazal mijlociu.

zigo -

nz a t i c ii se desprinde de

pe partea superioar5 a li- mitei dintre fetele anteri- oar5 gi postenoar% ale

, corpnlui, articullndu-se cu osul zigomatic. Apofiza fron- talii sau ascendentd

se articuleaz5 prin 1- ei cu osul frontal, iar prin muchea ei anterioar5, cu osul nazal. Ea contribuie la formarea peretelui intern a1 orbitei si a peretelui ~ig.76. - Maxr[arul sfing (fats extern@. lateral supkior a1cavitsitii

nazale. Sub muchea ante-

rioari a apofizei frontale, muchea corpului maxilarului formeazs o sco- biturk, inoizura nazald. Pe fata lateral&a apofizei frontale se afl5 o creastg

vertical, ganful

vertical&, creasta laorimald, hapoia c5reia este un gant lacrimal a1 frontalului.

meatului

Cele patru apofize ale

maxilarului

sht : Apofiza

eb

- c.

A p of iB a

a 1v e o 1a r d reprezint5 marginea inferioar5 a corpului.

Ea are opt scobituri numite alveole denture, in care sint adgpostite &d%-

cinile dintilor superiori.

A p of i x n

p a 1a t i lz d

se

prezint5 ca o lam5 orizontal5 care,

nnindu-se cu apofiza palatin5 opus&,constituie partea anterioarg a pala- tului dm, st ckui fat5 inferioarii formeaz5 plafonul cavitgtii bucale (cerul gurii), iar fata superioad formeazg podeaus cavitSitii nazale.

Cele dou&oase maxilare, sudate Intre ele, formeazg partea central5 st craniului visceral.

OSUL ZIGOUTIC

(0s zygomaticum)

Osul zigomatic sau o.sul malar este nn os pereche agezat pe partea latero-inferioarl a orbitei gi formeask partea lateral%superioar3, a schele- tului fetei. Este nn os cu form5 nere,mlat5. Prezinti o fa?&externd, care

corespunde

corespunde fosei temporale. Marginea anterioarg se articuleazz cu apofiza zigomatic5 a maxilarului. Marginea superioarg formeaz5 o parte din mar- ginea lateral51 igi inferioarg a orbitei. Marginile posterioarg gi inferioarii sht libere. Coltul postero-inferior se articuleazg cu apofiza zigomaticg a

pielii gi determini um&rul obrazului gi o fatd posterioard, care

tenlporalului. Coltul poste~o-superiorse prelungegte h ;us gi hainte, for- ad apofiza frontal&, care se articuleazg cu apofiza zigomatic5 a fronta- kalni. De pe marginea snperioar&pornegte hapoi o lam&subtire, apofiza orbitald, care formeaz5 o parte din peretele inferior a1 orbitei, din care cauz& este considerat? ca fata inlernd a osului zigomatic.

i OSUL LACRIMAL (Os~lacrimale)

Osul lacrimal>ste-AS pereche;laizzt pe peretele medial a1 orbitei htre apofiza frontal5 a maxilamlui ~i lama orbit& a etmoidului. El se prezintg ca o lam5 dreptunghiularg. Pe fata sa orbital5 se ggsegte o creastg verticals, haintea c5reia este un gant lacrimal, care se completeazg cu santul lacrimal a1 apofizei frontale a maxilarului gi formeaz5 canalul nazo- lacrimal, care face leggtura lntre orbit5 gi cavitatea nazal5. Prin fata nazal5, el formeaz5 o parte din peretele meatului mijlociu.

OSUL NAZAL (0s nmale)

Osul nazal este un os pereche, agezat la rgdgcina nasului, pornind din incizura nazalg a frontalului, paralel cu marginea anterioar5 a apofizei frontale a maxilarului, cu care se articuleazg. Osul nazal are forma unei lame patrulatere verticale, mai groas5 la partea superioarg, care se asti-

culeaz5 cu frontalul, gi mai subtire la partea inferioar5, prin care se arti- culeaz& cu cartilajul nazal. Marginea lateral& se articuleaz5 cu apofiza frontal5 a maxilarului, iar marginea medial%,cu nazalul din partea opus5 printr-o sutur5 armonicg. Fata extern5 este convex&,acoperit5 de piele

folmeaz5 rSid5cina nasului, jar fata intern%,care este concavg, formeazs

o

~i

parte din peretele lateral superior a1 fosei nazale.

CORNETUL

NAZAL

INFERIOR

(Concha nasalis inferior)

Cornetul nazal inferior este un os pereche, atezat la partea inferioarg

peretelui lateral a1 cavitfifii nazale. Are fo~maunei lame triunghiulare

maxilarului gi pe fata

nazal5 a lamei verticale a osului palatin, iar virful liber medial. Fata su-

penoar% e~teconvex%, iar fata inferioar&, concav8, mgrginegte mentul inferior.

a

curbate, cu baza fixat5 de fata nazal& a corpului

OSUL

PALAT'IK

(0s palntinum)

Osul palatin (fig. 77) este un os pereche, atezat fnapoia margfnii posterioare a apofizei palatine a maxilarului. El este alc5tuit din doug lame perpendiculare una pe alta : lama orizontald ~ilama certicald.

Marginea ei

lateral5 se articuleaz5 cu marginea inferioarg a lamei verticale, iar mar- ginea medial5 se articuleaz5 cu lama orizontal5 opus5 gi formesbz%partea posterioard a palatului dur. Fata ei superioars formeaz5 o parte din podeaua

Lama orizontald are forma aproximativ patrulaterg.

cavit&$ii nazale, iar fats inferioar5 formeazg partea posterioar& a bolth cavit&$iibncale.

- Lama verticald are form5 patrulaterg neregulat5 qi este perpendiculmg

lateral al cavitiitii

nazale.

pe lama orizontal&. Ea formeazg o parte din peretele

Pe

fata

ei intern5

este

o

creast& orizontal& numiti4 creasfd

concald,

pe

care

se

articu-

leaz& o

parte din marginea

.lateral& a cornetului nazal ihferior. Marginea superioarii prezintg, la psrtea anteri- oar&, apofiza orbitald, iar la partea posterioar&, apofiza sfenoidald.

Vomerul este singurul

os nepereche rji fix a1 fetei,

v ayezaG Pn planul median .Pn Fig. 77 - Osul palalin. continuarea hmei perpendi- culare a etmoidului, contri- buind la formarea peretelui median dintre fosele nazale, septd nazal. El se prezinm ca o lam&patrulatei-5 foarte subtire. Cele dou&fete late- rale formeazg o parte din peretele intern a1 fosei nazale. Prin marginea sa superioarg se articuleaz8 cu lama perpendicular& a etmoidului, iar prin marginea inferioarj, cu marginile interne ale lapofizelor palatine ale maxilarelor.

,'

CAT-ITBTILE ORBITALE

Ca\-itstile-orbitale san orbitele sint don5 cavitgti situate cle o parte ~i ile alta a liniei mecliane, intre fat5 yi cutia cranianB, care adiipostesc globii ocnl>tri. Orbits are forma unei piranlide cu baza orientat& anterior rji rirf~ll

po sterior

@iprezint5 patru pereti : sncperior, inferior,

intern

,si extern.

Peretii ei sint formati din 1rmi5toarele oase :

Peretele superior este format din : osul frontal yi aripa mic&a, osului sf enoiil.

Peretele inferior este constituit din : masilar, osul zigomatic $i lama r ertical& a osului palatin. Peretele intern este format din : osul lacrimal, osul etmoid rji fata lateral& a corpului sfenoidului. Peretele extern este format din : osul zigomatic yi aripa mare a osului sf enoid.

iar In unghiul

dintre peretele extern qi cel inferior se afl&fisz~raorbital6 inferioard.

fn fundul orbitei se af15 fisura orbital6 superioard,

Cavitatea nasal& se aXl% agerat& Pn centrul fetei. Ea este separat5 printr-un perete vertical, septul nazal osos, Pn dou& fose nazale. Fiecare fosii nazal& prezint& un perete inferior, un perete superior, un perete extern qi altul intern (fig. 78).

Fig. 78. - Secli~lne rnedinlll

-cjA,m"r'%r ap,? >+-Ap

heah/d7lji~ciu

cwnelvl nard mIjIociu meaful inferior corn&/ naza/in/er~br

-

.

prin

caoilalea

narald.

fMn

.

Peret.:le inferior eau podeaua este format din : apofiza palatin& a masilarului yi din lama orizontalg a osudui palatin. Peretele superior sau bolta este alcgtuit din : osul nazal, lama ciuruitg

a osulni etmoid rji eorpul sfenoidului. Peretele intern sau septul nazal este format din : lama perpenclicu- 1x5 a osului etmoid fji vomer. Peretele eztern este format clin : corpal masilarului, masa lateral%

a osulni etmoid, lama vertical5 a osnlui palatin, osul lacrimal gi cornetul nazal inferior. Mnsa laterals prezint5 pe acest perete cornetul nazal supe- rior rji cornetzcl nazal mijlocinc, cornetul nazal iinferior fiind un os indepen-

(lent. Cornetele nazale delimiteazg sub ele nigte spatii numite meaturi nazale, care Pgi iau numele dup5 cornetul respectiv. Astfel, avem : meatlcl nazal superior, meatti1 nazal mijlocin~yi meatul nazal inferior.

fn meatul nazal superior se deschid mifieiile celulelor etmoid.de [gi

nazal mijlociu se aiE orificiile sinusurilor

orifieiul sfenopalatin ; ln meatul

frontal ~i maxilar precum fji ale unor celule etmoidale, iar ln meatul nazaf

infe rior ge deschide orificiul canalului slazolmacmmal.

Din cele de mai sus result&cii fosele nazale comunicii cu sinusurile

gi @:dele etmoidale ale oaselor masivului facial (sinusul frontal,

rn@ar

sfenoidal,

ei labirintul etmoidal). Fosele nazale comunici cu faringele prin

coane sau tw3rile intwne.

!'

\

awaibula) .-

Mandibula sau

C o r p u 1

ste un os nepereche rji sinourul os

rnobil din scheletul capului. Se ggsefjte la partea inferioar5 a fete? qi este

formats din co~pgi doud ramuri.

nt a n d i b zc1e i are form&de potcoavg, cu convexita-

teh orientat5 anterior; extremitii$ile posterioare se continu5 cn ramurile

mandibulei. El prezintg o fajd anterioarii fji o fa@ posterioard.
'

Fata anterioard sau edernd (fig. 79) are pe linia median&o creastg putin proeminent&,sinlfiza mentmierci, care se terming la partea inferiows

baza ln jos, numiti% protuberan@

mentonierd. Vfrfurile bazei sfnt marcate prin cite un tuberczll mentoniw. De la tnben:nlul mentonier pornegte, Pn sus $i ^Iliapoi, o creastii, linia oblic6

printr-o proeminenti3 triunghiularii,

apofzd arhcu/arj

Flg. 79. - Mandibula (fala anterioarg).

4

externd. Deasupra liniei oblice externe, fn dreptul premolarilor, se a£l&

M orificiu, mificiul mentonier, care comunicii cu canalul mandibular, canal prin care trec vasele fji nervii pentru dintii inferiori.

douil

ridicgturi mici, care poertg denumirea de apofizele geni san spinele men- toniere. De la apofizelegeni porneqte, In fiecare parte, o creastii care merge In sns gi inapoi, linia oblicd internil sau linia mib7rioidiaruZ. Sub estremi- tatea anterioarii a liniei milohioidiene exists o scobiturg, foseta digccstricd,

Faja posterioarci san intern& (fig. 80) prezintii pe linia median5

'

Fig. 80. - bfandi6ula (fata posterioar2).

pentru insertia mugchiului digastrio ; deasupra liniei milohioidiene, dreptul fosetei digastrice, este o scobiturg mai mare, foseta sublinguald, fn care este adiipostitg glanda salivarii sublingual&.Sub linin oblicg intern%, spre extremitatea ~osterioarg.exist&o alt5 scobiturg, foseta subn~anclibu- lard, in care este adiipostit5i ?gianda,salivar5 submandib~larg.Sub extremi- tatea posterioarg a liniei oblice se ggsegte caplitul inferior a1 ~antz~lzbi milohioidian, care se continuii de pe ramurii pe corp. Marginea supe- rioarg a corpului mandibulei se numegte marginea (apofiza) c,lveolard gi poartgl6 alveole dentare pentrn dintii inferiori. Ram.u~ilemandibulei . Fiecare ramurii se prezintg ca lam5 aproape patrulaterg fixatli de marginea posterioari a corpului man- dibulei, cu directie vertica, putin fnclinatg dinainte lnapoi. Pala externti este rngoasii la partea inferioari qi netedii la partea superioarii. Pe faja intern&,la partea superioarg, se aflg un orificiu, ori,ficiul mandibular, care reprezintii deschiderea superioarg a canalului mandibular, prin care trec nervii gi vasele dentare. De pe marginea inferioarii a:orificiului mandibu-

o

lar pornegte in jos gantul milohioidian, cme3setermin&pe corpul mandibulei, la extremitatea, posterioar5 a liniei oblice interne. Coltul infero-posterior

al ramurii este rotnnjit gi formeaz&unghiul mandibulei. Marginea

om& a mandibulei prezintg o scobitur5i pronuntat&,incizura mandibulard,' care este mgrginitg, anterior, de apofiza coronoidd, ia,r posterior, de apofiza articulard.

Apofiza coronoidd se prezinti ca o lami triunghiularg, cu virful Pndreptat fn sus fji hainte, iar baza ei reprezintg coltul supero-anterior a1 samurii mandibulei. Pe apofiza coronoid&se inserg mugchiul temporal. Apofiza articulard sau apofiza condiliand este subtire la baz& (gfttil mandibulei) gi rnai ?Engrogat%la virf (condilul mandibulei). Condilul se articnleazti cu cavitatea glenoids s osului temporal. ~fninteriorul ramurii gi corpului mandibulei se ggsegte canalul dentar S~Ucanalul mandibular care incepe la orificiul mandibnlar ;gi se terming lalorificiul mentonier. fn acest canal pgtrund vasele gi nervii care ajung la- $inti.

superi-

.

,I

OSUL EiIOID (0s hyoideum)

Osul hioid este un os nepereche, agezat fntre mandibuulii gi cartilajul tiroid. 'El nu este articulat direct cu celelalte oase, ci se articuleazs prin doui ligamwte de apofizele stiloide ale oaselor temporale, iar prin mugchi se leage de fsringe, laringe, mandibulii stern gi omoplat. Are forma literei ,,ULL,

cu deschiderea hapoi (fig. Sl). Osul hioid este constituit clin corp si patrzc coarne.

I~ioiclt~l~~iareforrnii

curbatii tmnsver-

cle lami patrudaterg,

coarnelemici sal. Fata anterioarg este con.ces8 $i pre- zintH o creastii Pn tot lungul ei, care o

coarneie mari

Corptcl

Fig. 81. - 0su1 hroirl

Imparte fn

clonii etaje : superior ti

'

i~lferior.I'e

fats anterionr-5 a corpu-

lui hioidului se inserg niulti clintre mugchii hioidieni. Fafa posterionri a osului este concavii gi ncte&i; en

priverjte spre epiglot5.

mnri gi

coarlze nzici. Coarnele mari sint do115 proeminente

C o a r n e 1 e

TL i o i (7 16 1 tc i sint

cle

clo~vi feluri : conwe

lungi care se articuleazii pe

. piirtile laterale ale corpului gi se indreapti lateral gi inapoi ; ele sint rnai

groase la baz&gi mai subtiri spre virf, unde se terming prin cite un tuber- cul. Pe fata lor superioerii se inserj murjchi. Coarnele mici sint douii proeminente conice mici, care se articuleazg pe-partea superiosrii a extremitiitilor corpului gi sint hdreptate in sus $i lateral. @ipe aceste coarne se inserii mugchi.

,.

Luat in ansamblu, cmniul are o f ormi ovoidal& gi prezintg trei dimensid: un diametm antero-posterior, unul lon,gitudinal gi altul transversal. Volumul cutiei craniene este cuprins Entre 1450 gi 1500 ml, im unghiul facial este aproape de 90'. Dac& tinem seama de raporturile dintre dimensiunile diametrelor craniului, se cunesc trei tipuri de cranii ; brahicefal, dol+ocefal gi mezocefal. La cran,izil brahicefal, d' metrul transversal este putin mai lung decit eel antero-posterior gi longitrdinal, ceea ce dB craniului o forms aproape rotundi.

.

r,

-

*

.

La craniul dolicocefal,

diametrele

longitudinal gi antero-pF

rnai lungi decit cel transversal, astfel c&forma craniului 0.' La craniul mezocefal toate diametrele sint echilib~,~" este rotund&. Dacg lu5m En consideratie unele aspecte de dezvoltare anormalii tn ceea ce priverjte mdrinaea craniulzci ~i capacita.#ea cutiei craniene, craniile pot fi : microcefale, macrocefale gi hidrocefale. Craniul microcefal este foarte redus, encefalul fiind insuficient dez- voltat. mult sub limitele normale. braniul macrocefat are ciimensiuni mari, este disproportionat. Craniul hidrocefal este voluminos gi En encefal se giisegte o mare cantitate de lichid cefalorahidian.

Craniul ~rezintgtrei fete : 1) o fat6 anterioar&. 2) o fatit Intern16 si

.-.

",

,

,

,

r

",

3) o faid

s!cpirioard.

(fig. 82) se Emparte Intr-un etaj superior

sau neural, zcn etaj mijlociu sau respirator si un etaj inferior sau blrcal.

1. F a f a

ii n t e r i o a r d

a) Etajul superior corespunde fruntii.

b) Etajtcl mijlociu corespunde piirtii superioare a viscerocraniulni,

prin care

trec nervii : oftalmio (ramurii a trigemenului), oculomotor comtcn

oftalmicz.

fn unghiul dintre peretele extern $i cel inferior a1 orbitei se afl5 fisltra orbitald inferioarci, prin care, clt. asemenea, trec vase $i nervi care vin

trohlear (IT) gi ocz~lomotorexlern (TI) ; tot pe aici iese rena

unae se afl5 cacitatea ~zazaldgi cavitcifile orbitale.

fn fundul orbitei se gjsegte jist6ra

orbital6

stcperioarci,

(111),

'

dinspre fosa pteripopalatlni gi cen tenpoc:~liispre orbit5.

c) Etajtrl iuferior corespund? gurli.

2. F at a 1a t e r a 1 d (vczi iig. GS) prezintB urnfitonrele fose :

a)josa tempo~ald,care se aflB I:Lnivelul osului temporal gi reprezintii

locul uncle se

gStseqte mugchinl temporai;

b) fosn injratemporald este sitnatg sub fosa temporalii $i este locnl

unde se aflii mngchinl pterigoidian lateral (estern);

c) fosa pterigopnlatind se aflii intre apofiza pterigoiclii, lama vertical6

este calota cutiei craniene, care rnai

poart.5 denumirea de calvarie. Regiunea cea mai proeminentii a acestei fete este crestetztl capului sau ~ertexztl.Prin orificiile calrariei pgtrnnd venele diploice, care vascularizeazii oasele late ale craninlui.

a palatinului rji masilar.

3.

F a f a

sup e r i o a r 6

Baza craniului prezintg o fa$& externi, exobaza, gi o fat%intern%, endobaza. B x o b a za (fig. 83) ,are trei regid :

st) Regiunea anterioarit, care corespunde palatdui dur. b) 'Regiunea mijlocie, care este cuprins&htre apofizele pterigoide $ apofizele rhastoide.

Fig. 82.;-

pr~tubtrk~f~/nent~Id

Fala anlerioard a eraniului.

In aceastj regiune se ail5 : apofizele pterigoicle, gaura oaald, gaura

spinoasd, gaura ruptd anterioard,fosa manclibulard (cawitatea glenoidd), apo-

fiza &il&d,

&an qi fosa venei jugulare ; prin orificii intr5 sau ies vase qi nervi cranieni.

Pe linia median5 a acestei regiuni se afl5 : apofiza bazilard (corpul bazal a1 occipitalului), condilii occipitali gi gaura occipitald. c) Regiunea posterioard corespunde p&*ii nucale a solzului occi- pitalnlui.

gaura stilomastoicliand, orificiul extern a1 canalzclzci caroti-

E lz & o 5 a za

(vezi fig. 69) este fmpir$it%Pn trei etaje :

a) Etajul anterior, care corespunde portiunii dintre partea verticil5 a frontalului, marginea posterioarii a yantului chiasmatic (optic) ~i ari- pile mici ale sfenoidnlui.

Acest etaj cste format din : partile orbitale alefrontalului, lama du-

IrzciUt a etnzoidului, prin care trece nervul olfactiv (I),aripile mici

a sfenoicl~clui,jugul sfenoidal cji gdurile optice, prin care trec nervii optici (11).

ale

b) Etajul mijlociu cuprinde portiunea dintre marginea posterioar5

4a, gantului chiasmatic +i marginea

superioarg a sfmcii temporalului.

pro/uberdo/d?;/em$occ/p,/d/d.

Fig. 83. - Exobaza.

dci se afl5 : Faua tc~rceascci,pe linia medianil, fisura orbitald szcpe-

+ioard,gaura rotund&,prin care trece nervul masilar [ramurri a trigeme- 4nlui (V)],gaura spinoasci, pe unde trece artera meningee intern% (ra- hnrj a arterei maxilare interne), orificiul intern a1 canalului carotidian, brin care trece artera carotids interns, ~iorificiul auditiv intern, prin care jrec neruii : facial (VII), intermediar Wriesbeg (VII bis) qi acustico-ves- libular (VIII).

c) ~taju'lposterior se htinde de la marginea superioar&a stfncii tem 3oralnlui ping la solzul occipitalului.

Aici se aflri : gaura jugulard, prin care trec nervii glosofaringian (IX),

iag (X), accesor (XI) qi vena ju,aular& intern&,canalul hipoglosulzci, prin care trece nervul hipoglos (XII), marea gazcrd occipital&,prin care trec h5duva spinikii qi arterele vertebrale.

Pe link median&, b afar& de orificiul occipital, se afl5 partea bazi- lard a oci$pitalului gi creasta occipitald interndt;lde o parte gi de alta a acesteia sht fosele cerebeloase.

SCHELETUL TRUNCHIULUI

-

-

-

.

-.

Scheletul trunchiului este format din : coloana pertebr~l$,-?te[n~i coaste. "

rrc-

-

-- .---

(&~OA~A--

--.-----~rnrma~&~~(c~r~~. , -

certe6mlis)

~010an~d6i36bialiconstituie-axul de sustinere a intregului schelet

a1 corpului. Ea are fopma G6i'c%loane osoase, rezistentl gi flexibiil. situ-

at5-- pe

linia medianl, h partea posterioar& a

he o lungime-medie de 70 cm, la blbat, gi de 60 cm, la femeie,

este constituitii din piese osoasc care se nnmesc ver-

tColoanrvektebrall

tebre, btre care se $Gsc

iiteruertebrale.

formatiuni fibrocartilaginoase numite-a-is~i

Yertebrele dau coloanei vertebrale rezistenta prin care indeplinegte

- functia de sustinere a greutltii corpului, iar discurile intervertebrale S.

-I- dau--_flesibilitatea care

Pi asiprl mijckile.

'VERTEERELE (Vertebrae)

*-.---

_

Coloan~vertebralk'este

alcituiti din 33-34

de vertebre

care s_e

pot &ups fn don& cateporii : oertebre propriu-zise gi rertebre false.

--

Vcrtebrele proprici-zise sint

acelea care

prezint5

pnrticularit5tile

fundamentale ale unei rertebre gi se articuleazii intre ele cu ajutorut.

discurjlor intervertebrale; sint in numb de 24.

Tlertebrele false,

cle obicei, nu an toatc pktile

caractcristice unei

vertebre

(rertebrelesncralesi coccigiene) ;sint

& sint sndate intre ele,

~,o//li3rh!211/Xd'

Fig. 84. - Vertebra-Ltp (loracicd)

(vedere laterals).

in niimlr

17le11lentele cor~stitutiveale ur~eivertebre propriu-zise dill re- ljiu~lentor:~cie;i(fig. 84). 1-ertebrs este elementul constitntiv~ coloanei vertebrale. fn general, ea ?re fcrma unui-. inel. Partea anterioarl, mai vo:

luminoasl, potgtg numele de corput vertebrei, iar partea posterioarl, de .- forma unui arc, pout& numele,

de arcul vertebral.

dc 9-10.

arcnl- delimiteazg orificiul vertebral. 'OU1@piee_tuturo~

v,qrebr%lor, al&tnrindu-se, formeazii canalul verteb~aZ~sa_~~~ze_ya~?b-care este adlpostit&mgduva spingrii.

Gorp$- gi

C o r p u 1

v e r t e b r e i

ye forme-unui- segment- de_dlhdru,-cu

.

dm fete gi o .circumferint21.

Cele doul fete sint orientate superior gi inferior. Amhdoui sint ugor concave, ?$nd pe margini un inel, alc&tuit din te$ut osos compact, , fn partea posterioarg a circumferintei, b apropierea riid5cinilor arcului vertebral, se gilsesc de o parte gi de alta, in partea superioarl gi cea inferioai-&,cite dou& sdpfete, prin care vertebrele toracale se arti- culeazii cu coastele. Ele se numesc fafete articulare costale. A r c u 1 v e r t e b r a 1 se leag&de corpul vertebrei prin doug lame subtiri, rdddcinile arcului vertebral sau pediculii vertebrali. Marginile superioarl gi inferioarl ale pediculului vertebral prezinti o scobiturg, incizura vertebrald. Inciznrile vertebrale a dou& vertebre vecine formeazl un orificiu, orificizcl interz'ertebral sau orificiul de conjugare, prin care trec nervii spinali.

Arcul vertebral prezintl gupa in doul categorii :

- apofizele cle insertie, care servesc, in general, pentru mugchilor ;

proeminente numite apofize, care se pot

insertia

articulatia vertebrelor

intre ele sau cu coastele. Eristi trei apofize de insertie : una medianl, care se] indreaptii inapoi gi in jos, numitil qzof&a spinoasd, gi douil laterale, numite apofize transcerse, Pe pirtile laterale, arcul vertebral are doas apofize cEe arti- culare szcperioare gi donl apofize Ze articttlare inferioare. Acestea au supra- fete de articulare pentru ~ertebrelevecine $i sint situate deasupra gi dedesnbtnl apofizelor transverse.

- apofizele de articulare,

care servesc la

Coloans vertebral5 este inip5rtitli in cinci segmentc :

1. .seg~tent~rlcerz'ical, format clin 5 rertebre;

2. segrnent~lltoracic, forniat din 12 vertebre;

3. segmentz~llo?nbar, fcrmat clin 5 rertebre;

4. segme?zlul saanl, format din 5 rertebre, suclate Entre ele;

5. segntentzil coccigian, format clin 4-5

rertebre,

sudate intre ele.

---- - Segmentul cervical este format din 7 deriebrg.-Vertebrele cervical0 p8streaz8, h general, caracternl fundam- vertebrei-tip, prezen- tind totugi unele modificW, determinate de adaptarea la functiile pe . care le hdeplinesc.

_

_

V e r t e b r a

toarele caractere :

c e r v i c a 1 d

(vertebra cervicalis) (fig. 85) are urmg

- corpul este mic ;

- apofiza spinom6 este bifidg (cu exceptia

prezintg la baz& cite

- apofizele transverse

vertebrei C,! ; un orificiu, IW la v2rf

Fig. 85. - Vertebra ceroicald (vedere de sus).

sint gi ele bifide, form?nd tuberculul posterior gi tuberculul anterior ; tuber-

culul anterior este rudimentul

in

coastei cervicale ;

- apofizele articulare au fete articulare plane gi privesc in sus gi

jos ;

r.

fubmuhIp&nbr

I

arrul~aslpriar

Fig. 86. - Allasul

(vedere de sus).

- orijiciul vertebral are form&triunghiularg. Primele dou5 vertebre cervicale gi a gaptea vertebrg cervical& pre- zint& particularitSti ca rezultat a1 adaptgrii la functii speciale :

Atlnsul

(fig. 86) u are cor vertebral De forma unui inel, este constituif din

Prima

vertebrd

cervical& se numegte a-

pout arcu~~&r~hulposterior) ~i douii mase

Arm1 anterior este mai mic gi prezint5 la partea lui anterioar; un tubercul, care se numegte tubvsroulul anterior, h dreptul cilruia este o suprafati5 articular%pentru apofiza odontoidZi a vertebrei a doua.

. . Ar&l ,posterior este mai mme decit arcd anterior rji are pe partea

posterioa6 tubercnlnl posterior. Masele laterale sint agezate htre cele dou5 arcuri rji au form&aproxi- mativ ovoid&. Pe fat% superiod a fiecSirei mase laterale se gSlsegte o gropit5 articular&de form&oval&,care se-numegte cavitatea $em&$&-a atlasului. Prin cavitgtile glenoide, &@12 --se articuleaz& cu condilii occipitali. Pe fats inferioars a

fieckei mase laterale se ggsegte cite

suprafat% articular&,p:,"~::

o

pentru articularea cu a tebrii cefvical&.Pe p&r$ilelaterale

! ale maselor laterale aint apofizele transcer.ee, destul de mari fat& de mgrimea vertebrei, prezentind un

' 0rifici~~rin care tre~e artera Fig. 87. -,~zisui(vedere xnterioarz). vertebra& Pe virful apofizelor transverse se inser5 o parte din mugchii gltului. Orificiul vertebral are form&aproape circular&gi prin @artealni ante- rioar&trece apofiza odontoid&a ~ertebreia doua cervicale.

(fig. 87).

A'dozca vertebrd .cervicaZd

senumegte

Elementul caracteristic a1 acestei vertebre este a~fiza-~~do~.t~i,@. Ea are forma unui dinte care prelungegte, in partea iuperioarg, corpul vertebrei. Pe fata anterioars a apofizei odontoide se ggsegte o supra- fafd articulard, corespunz~toarefatetei articulare -a arcului anterior a1

atlasului. Pe apofiza odontoid& se fixeazg mai multe ligamente care o fin in pozitie normals. bpofiza spinoas& este mare, iar ppofizele trans-

apofize se inserg mugchii care asigurg

verse sint mici. Pe aceste trei

migcarea capului. Particularitgtile primelor doug vertebre cervicale se datoresc functiei

lor deosebite. Caracteristica esentiald a segmentului cervical a1 coloanei certebrale este mobilitatea z^nrotirea craniului, mobilitate care se datoregte

npofizei odontoide a asisnlui, in jurul ckeia se rotegte atlasul.

SEGYESTUL

TORACIC

_- ----- _".

Segmentul toracic este format din 12 vertebre.

Ve6"5'"t"t^$5r a

t o r a cI$"_d s-a studiat ~ZZtp"'deiiertebrg (vezifig.84).

~-t&tile

morfologiceale vertebrei toracale igi ggsesc explicatia

'in functia deosebitti a acestui segment a1 coloanei vertebrale. De vertebra , toracalg se articuleazg coastele : de aceea a_rre_~r~Jeje-a~~ic?clarepentrzl

,n-"Ta. -&--

.,"b"".-.

---

-.

~or=l_vertebrei toracale este mai halt gi-mai lat decit corpurii vertebrelqr_cervicale. Apofiza spinoasd este puternic InclinatSi in jos.

.'-"

S9gmentul -- toracic c~tasegment111 cel mai fix

a1 coloanei -0rtebrale.

Segmentul lombar este format din S vertebre.-

Vertebrele' lombare sint cele mai vertebrale (fig. 88).

-.

V e r t e b r a

dezvoltate vertebre ale coloanei

1 o m b a r iZ prezintg urmgtoarele caractere :

mai

mare rji are, v&zut de sus, forma unui rinichi (reniform); .

- corpul vertebrei este

.

- apofiza spinoas&este tur-

 

tit& lateral gi orientat& dorsal, cu pozitie aproape orizontali ;

 

-

apofizele

transverse

sint

.

.

 
 

~

%

lungi gi terminate cu o estrelnitate

-

fl

subtiatti. Ele amintesc oarecuru

coastele regiunii toracale, ~i numele de apofize

de unde

costiforme.

.F~s;~S&- Verlebrrl lomburd (redere lateral8). La baza apofizelor trimverse se dsesc d~uiwroeminente : tuberctc-

kl mamilar ii tuberczrlz;~accesorizc ;

Fig. SO. - Sacrul (fain anterioar8).

- orifi:ciul rertebral este tri-

unghiular. Caracteristicile acestor ver- tebre se explici prin functisl spe- cial& a acestei regiuni - rezistenjcs se fmbini c~~b,~lit~t~txzT--.-

Vertebrele sacrale sint ver- tebre false, adic5 sint sudate Intre ele. EIe formeazB un singnr os care poarti dennmirea cIe_~@~- (fig 89 $i 90).

A?a c r zc 1 (0s sacrzcm) pre- zintz o far2 fevmi?tnld slrperioa~ii sau @z$.qi o fat5 ternzinald itzfe-

vioard sau vfrful.Eaza este orien-

tats

in sns"'ii se articnleazB cn

rertebra a 5-a lombad (L,), prin douB apofize articulare, inr virful este orientat in jos gi vine Pn raport cu coccigele. Pe p5rtile laterale ale sacrului sint situate suprafefe c7e articzclare cu oasele cosale.

E.!a-a?@ioarri

sau peleiarzc? (fig. 89) este concavj ~inetedg, prezen-

tind patrzc linii transcersale care reprezinti liniile de suturi dintre cele cinci