Sunteți pe pagina 1din 8

Tesutul osos

-Este o varietate de tesut conjunctiv, caract de prezenta unei subst


fundamentale dure, datorate impregnarii cu saruri de Ca. Tesutul osos
impreuna cu cartilajul formeaz a scheletul organismului.
-Este un tesut specializat pt functia de p rotectie si sustinere.
-Tesutul osos spre deosebire de cartilaj este bine vascularizat si foarte
bine inervat.
-La exterior el este acoperit de o membrana conjunctiva numita periost,
pe cand cavitatile din interiorul tesutului osos sunt tapetate to de o
membrana conjunctiva mult mai subtire numita endost.
-Elementele componente (structura) este reprezentata de :

populatie celulara (celule osoase)


matricea extracelulara formata din substanta fundamentala si din
fi b re conjunctive.

Celulele osoase:
1.Celule osteoprogenitoare sunt slab dife rentiate, localizate pe
supraf ata piesei osoase in periost si la nivelul endostului. Au aspect
pavimentos, nuclei ovalari si citoplasma redusa cantitativ. Sunt celule
care sunt capabile de diviziuni mitoti ce si de diferentiere in ele
putandu-se transforma in osteoblaste.
2.Osteoblaste sunt celule tine re, ele sunt specializate in sinteza
componentei fi brilare a tesutului osos si specializate in sinteza
substantei fundamentale. Sunt localizate la suprafata pieselor osoase
in locurile unde umreaza sa se formeze matrice osoasa. Are de obicei
forma cubica cu un diam 20 microni, nucleu sferic situat central,
nucleoli proemineti (1-2), fi ind o celula care sintetizeaza proteine din
fi b re conjunctive prezinta citoplasma intens bazofi la bogata in ribozomi
RER, complex golgi si mitocondrii. Important in citoplasma este
prezenta unei enzime (fosfataza alcalina) ea este cea care initiaza
procesul de mineralizare a matricei osoase prin cca. de a pre cipita
sarurile de Ca. Citoplasma contine si alte enzime atp-aza sau enzime
din categ. oxidoreducatoare. Osteoblastul este celula care produce
matrice osoasa. Factorii care stimuleaza depunerea matricei osoase
sunt calcitonina, hormonul de creste re (somatotrop) si hormonii
tiroidieni. Matri cea se depune prog resiv in jurul celulei, pana cand
aceasta este complet inconjurata de prorpiul produs de secretie, in
1

acest moment celula se tran sforma in osteocit care este celula matura
a tesutului osos si care ramane localizata in niste spatii sapate in
matrice numite lacune sau osteoplaste.
3.Osteocitul reprezinta celula matura a tesutului osos, are forma
stelata, pt ca prezinta nume roase prelungiri citoplasmatice. Corpul
celular ovalar este situat in lacune, au diam. pana la 15 microni.
Nucleul acestora este aplatizat, iar citoplasma mai slab bazofi la
contine Rer,mitocondrii, ap arat golgi si lizozomi. Prelungirile
citoplasmatice ale osteocitelor raman inclavate in niste spatii inguste
ale matri cei numite canaliculi ososi. In interiorul acestor canaliculi,
prelungirile citoplasmatice se afl a in legatura unele cu celelalte prin
niste jonctiuni de comunicare de tip gap. Osteocitului poate functiona
atat ca celula secre torie care produce elemente de matrice osoasa, dar
poate functiona si ca celula absorbanta care lizeaza si re absoarbe
componenete de matrice, activitatea ei fi ind relativ redusa.
Parathormonul stimuleaza activitatea osteolitica a osteocitului si
dezvoltare a lizozomilor in citoplasma.
4.Osteoclastul reprezinta un sincitiu multinucleat. Este un sincitiu ce
poate contine intre 2-50 nuclei si sunt niste structuri a caror functie
principala este resorbtia si remodelarea osoasa (se ocupa cu
distrugerea de matrice). Tesutul osos este in continua formare si
distrugere. Aspectul tesutului osos este rezultanta a echilibrului dintre
procesul de formare si distruge re de matrice. Osteoclastul apartine
sistemului mononuclear fagocitar deoare ce deriva din monoblastul din
maduva si din monocitele circulante si au ca functie principala
fagocitoza. Diam de pana la 100 microni. Sunt localizate pe suprafata
pieselor osoase in niste depresiuni numite lacune Howship (?). Lacunele
howship sunt indicativul microscopic al functiei lor fagocitare.
Citoplasma este abundenta acidofi la, numerosi lizozomi si mitocondrii
pre cum si un ap arat Golgi bine dezvoltat. Membrana celulara este
puternic faldurata pe fata orientata catre matri cea osoasa. In sp atiile
dintre faldurile citoplasmatice se elibere aza numeroase enzime
(fosfataza acida, sau hidrolaze), enzimele re alizeaza dezintegrare a
matricei osoase si elibe reaza din matrice ionii de Ca. Acest proces se
numeste proces de resorbtie osoasa. Parathormonul este hormonul care
stimuleaza re absorbtia osoasa si restabileste nivelul calcemiei.
Antag onistul sau calcitonina stimuleaza formarea de matrice osoasa si
depunerea de Ca in oase.

-Matricea extracelulara este alcatuita dintr- o comp onenta organica


numita si osteolit si o componenta anorganica in prop ortie de ap rox
50% pt fi ecare.
-Componenta org anica contine substanta fundamentala si fi brele.
Substanta fundamentala este formata din glicoz aminoglicani de tipul
condroitinsulfat si keratan-sulfat, proteine atat de legatura cat si
fosfop roteine si sialop roteine precum si cantitati foarte reduse de
proteoglicani si foarte putine lipide.
-Fibrele sunt rep rezentate de colagen tip I si rep rezinta peste 90 % din
componenta org anica. Au acelasi indice de refractie cu subst
fundamentala. Ele nu se diferentiaza pe preparatele obisnuite de
rutina, in osul matur ele au o dispozitie ord onata, paralela in functie de
fortele care se exercita pe piesa osoasa respectiva. Aceste fi bre de
colagen impreuna cu subst. fundamentala care le uneste, formeaza in
structura osului niste structuri numite lamele osoase. Aceste lamele au
o grosime de pana la 12-15 microni, in interiorul carora fi brele sunt
asezate paralel insa se afl a sub un anumit unghi fata de fi brele din
lamelele invecinate.
-Componenta anorg anica este rep rezentata de sarurile minerale de Ca
si P alaturi de care sunt prezente in cant mai mici saruri de Mg, K si Na.
Aceste saruri de Ca se org anizeaza in matrice sub forma cristalelor de
hid roxiapatita. Ele au forma ascutita (acciforma) si se ataseaza de
componentele de subst. fundamentala.
- Greutatea componentei anorg anice reprez 75% din greutatea
intregului os iar componenta organica restul.

Tipuri de tesut osos


-In functie de momentul ap aritiei tesutului osos acesta se clasifi ca in
tesut osos primar (imatur sau periostic) si tesut osos matur.
-Tesutul osos matur se clasifi ca in functie de aspectul microscopic in
tesut osos spongios si tesut osos compact.
-Tesutul osos spoingios este format din trabecule sau travee
conjunctive de tip osos care sunt ramifi cate si anastomo. si care
formeaz a o re tea care delimiteaza spatii numite areole de forme si
dimensiuni variate.
-Traveele osoase sunt formate la randul lor din lamele osoase.

-Areolele tesutului osos sunt tapetate de endost, ele contin tesut


conjunctiv, vase de sange si terminatiuni nervoase si pe langa acestea
in functie de varsta contin maduva osoase fi e rosie (copii si tineri)
maduva osoasa galbena cu tesut adipos (adult) sau maduva cenusie (la
batrani).
-tesutul osos spongios este adaptat la forte mecanice dar nu de
intensitate foarte mare si care se exercita din mai multe dire ctii.
Prezenta are olelor determ. o rezistenta scazuta a acestui tesut osos, el
putand fi usor distrus.
-Este localizat de epifi zele oaselor lungi, zona centrala a oaselor scurte
si in diploia a oaselor late.
-Tesutul osos comp act este variatetaea cu cea mai mare rasp andi re in
org anism. Este localizat in diafi za oaselor lungi precum si in corticala
oaselor scurte unde imp reuna cu tesutul osos fi bros formeaza o
structura dura.
-Este un tesut rezistent si foarte bine ad aptat pt a rezista la actiunea
fortelor mecanice.
-Indicativul microscopic al tesutului osos compact sunt sistemele
haversiene numite si osteoane.
-Sistemul Havers sau osteonul este o unitate de forma cilindrica
centrata de un canal vascular numit can alul Havers si care este
inconjurat de 7-14 lamele osoase cu dispozitie con centrica fata de axul
osteonului.
-Acest osteon are orientare paralela cu can alul medular central al
osului lung in diafi za acestuia.
-Lacunele sau osteoplastele sit. in grosimea sau intre lamele comunica
prin canaliculi ososi. Canaliculii ososi din lamela interna a osteonului
se deschid in canalul Havers si prelungirile osteocitelor pot venii in
contact cu celulele conjunctive din interiorul canalului. Pe alta parte
canaliculii din lamela externa nu trec in afara osteonului ci se
re curbeaza, raman in lamela din care au luat naste re si vin in legatura
cu osteoplastele din acea lamela.

-Fibrele de colagen sunt orientate paralel una cu cealalta in interiorul


unei lamele, dar sunt orientate sub un anumit unghi fata de fi brele din
lamelele invecinate. Aceasta orientare caract. tesutul osos matur si
care confera un aspect microscopic caracteristic la examinarea in
4

lumina polarizata. Acest aspect caracteristic este descris cu aspectul


crucii de malta care arata o alternanta de zone clare si intunecate de
forma bratelor crucii si care arata maturizare a tesutului osos si
dispunerea ordonata a fi brelor de colagen.
-Sistemele havers invecinate comunica intre ele prin niste canale de
legatura cu dire ctie oblica numite canale Volkmann, ele sunt tot can ale
vasculare, sunt si ele tapetate de endost, dar nu sunt inconjurate de
lamele osoase.

Histoarhitectonia diafi zei unui os lung


-Pe o sectiune transversala se identifi ca in diafi za urmatoarele
elemente:

central se afl a canalul medular tapetat de endost si care contine


maduva osoasa.
de jur imprejurul canalului un sistem format din 5-10 lamele
osoase denumit sistemul fundamental intern.
zona centralaa diafi zei si cea mai voluminoasa este alcatuita din
numeroase sisteme haversiene, orientate de-a lungul diafi zei si
paralel cu canalul medular intre acestea afl andu-se sistemele
inter haversiene (sau intermediare) care nu sunt altceva decat
reminiscente ale unor osteoane mai vechi rezultate prin actiunea
osteoclastica. Sunt fragmente de lamele osoase sub forma unor
arcu ri, necentrate de canale Havers si umplu spatiile dintre
osteoane. Atat sistemele Havers imp reuna cu sistemele inte rhaversiene forme aza componenta cea mai dura si rezistenta a
diafi zei. In jurul acestora catre exterior exista un nou sistem de
lamele care formeaza sistemul fundamental extern, ele sunt
localizate sub periost si alcatuiesc un strat relativ subtire in care
ramifi catii ale can alelor Volkmann se indreapta sp re periost.
la exterior membrana conjunctiva mai groasa, periostul cu rol in
hranirea si formarea tesutului osos.

Periost
-Tapeteaz a la exterior piesa osoasa, este o membrana conjunctiva
alcatuita din 2 straturi : periostul extern cu structura p redominant
fi brilara in care predomina fi b rele de colagen orientate longitudinal,
contine putine fi bre elastice si putine fi b roblaste in schimb este bogat
in vase de sange, terminatiuni nervoase si chiar corpusculi incapsulati.
5

-Periostul intern este un strat predominant central cu celule de tip


fi b roblast care pastre aza cca. de tran sformare in osteoblaste.
-In periostul intern sunt prezente si fi b re de colagen, desi reduse
numeric o parte dintre ele patrund in subst. fundamentala a tesutului
osos si ancoreaza periostul de os. Acestea se numesc fi b rele Sharpey.
-Fun ctiile pe care le indeplineste periostul :

nutritie/vascularizatie
functie de protectie (prin stru ctura conjunctiva a membranei)
functia osteogenica (prin populatia celulara din periostul intern)
in caz de fracturi intervine in formare a calusului, iar in aabsenta
lui tesutul osos se necrozeaz a fi ind lipsit de vasele de la acest
nivel.

Endostul
-Este o membrana conjucntiva mai subtire care tapeteaza toate cav.
interne ale osului (cav medulara di diafi za oaselor lungi, areolele din
tesutul osos spongios p recum si lacunele sau osteoplastele din tesutul
osos compact).
-Este alcatuit din fi b re conjunctive subtiri si din celule osteo progenitoare cu substanta fundamentala extrem de redusa cantitativ.
-In viata intra- uterina el are o activitate osteogena, aceasta se
pastreaz a si la adult dar la un nivel foarte scazut.

Procesul de osifi care si osteogeneza


-Formare a de tesut osos poate sa aiba loc urmand doua mecanisme
diferite.
1. Osifi carea conjunctiva de membrana (desmala). Este
caracteristica pt. unele oase ale craniului si fetei (f rontal,
parietal, maxilar si mandibula). Osifi carea conjunctiva inseamn a
ca la locul de formare a viitorului os apare o densifi care celulara
cu aspect fals de membrana si denumita membrana fi brocelulara
care este puternic vascularizata. Celulele mezenchimale care
prolifereaza se grupeaza in centre de osifi care dupa care, sbu
infl uenta unor factori de mediu, aceste celule mezenchimale se
transforma in osteoblaste. Osteoblastele incep sa depuna matri ce
osoasa sub forma unor spiculi osossi, procesul de sinteza de
matrice continua, spiculii se transf orma in travee osoase dupa
6

care urmeaza faza de mineralizare a acestora sub infl uenta


fosfatazei alcaline. Procesul de osifi care se extinde de la acesti
centrii ososi catre periferia osului si prin fuzionare a acesteor
travee se constituie initial tesutul spongios primar. El este
caracterizat de prezenta a numeroase spatii pline cu maduva
hematogena iar prin proces de remaniera osoasa acest tesut va
deveni tesut osos matur defi nitiv fi e de tip spongios sau de tip
compact.
2. Osifi care encondrala (sau de cartilaj). Este un mecanism care
presupune formarea de tesut osos plecand de la un model de
cartilaj hialin . Celula de la care se pleaca este celula
cartilaginoasa si modelul de cartilaj. Este mecanismul prin care se
fomreaza maj. oaselor din organism si caracterizeaza in special
oasele lungi. In timpul vietii intra- uterine, perioada embrionara si
fetala, tot scheletul este alcatuit din cartilaj hialin. Acesta incepe
sa se transf orme in tesut osos numai dupa nastere. Primele
semne ca tesutul cartilaginos se transforma in teusut osos apar la
nivelul pericondrului cand foita interna numai da naste re
condroblastelor si dimpotriva incepe sa dea naste re
osteoblastelor. Acestea depun matri ce osoasa si formeaza un inel
osos in jurul modelului de cartilaj. Al doilea punct in care
osifi carea este evidenta se afl a in mijlocul diafi zei viitorului os
lung unde condroblastele incep sa se divida cu o rata mare,
numarul acesta crescut de celule determina aranjarea lor in
coloane paralele si formeaza asa numita zona de cartilaj seriat
sau zona de proliferare. Aceste cond roblaste se hipertrofi aza,
zona poarta numele de zona de maturare sau de cartilaj
hipertrofi at. Ele nu se mai divid in acest moment, volumul lor
foarte mare determina ca in matrice, sp atiile ocupate de acetea
sa fi e din ce in ce mai reduse, hranirea devine defi citara, ele se
necrozeaza si mor. In ace asta zona in care raman numai cavitati,
patrund din periost muguri vasculari si odata cu acesti muguri
vasculari ajung in aceste spatii si celule conjunctive care au cca.
de diferentie re in osteoblaste. Aceste celule se depun pe resturile
de matrice, se transforma in osteoblaste si incep sa depuna
matrice. Aceasta zona se numeste zona de vascularizatie si
eroziune. Odata ce matricea este depusa se formeaza zona
osteoida in care matricea osoasa este nemineralizata, urmeaza un
proces de mineralizare, si zona se tran sforma in zona osiforma (os
imatur) si prin procese de remaniera osoasa se dezvolta zona
osifi cata (os matur). Procesul continua din mijlocul modelului de
cartilaj catre periferia acestuia pana cand diafi za este complet
osifi cata. Al doilea centru de osifi care apare si in epifi zele oaselor
lungi, procesul de creste re a a cestui os lung continua pana la 167

18 ani, timp in care intre diafi za si epifi za ramane constant placa


diafi zo -epifi zara formata exclusiv din tesut cartilaginos.