Motto:

Fixeaza-ti in minte chiar de acum o regula si un ideal de purtare carora sa te

conformezi atat in singuratate cat si intre oameni, caci intelepciuna e a ta numai cand o dai
altuia, astfel ea este numai in tine.
Nicolae Iorga
1
ANAT!IA A"A#AT$%$I %&!T#
1. Aspecte generale pri'ind sistemul osos
Aparatul locomotor este constituit din sistemul osos si sistemul musculara,
am(ele asigurand sustinerea corpului si posi(ilitatea de deplasare.
)istemul osos reprezita totalitatea oaselor din corp *aproximati' +,, la
numar- legate intre ele prin articulatii. .l reprezinta partea pasi'a a aparatului
locomotor.
Forma, structura si modul de legatura a oaselor pentru a forma scheletul
corpului uman, reprezinta expresia adaptarii la statiunea (ipeda si locomotoare.
/atorita compozitiei chimice si arhitecturii su(stantei osoase, ele au
proprietatea de a rezista la0
presiune
tractiune
torsiune
#olul oaselor in organism
1. determina forma corpului, iarimpreuna cu articulatiile dintre ele, asigura
suportul partilor moi1
+. participa la formarea ca'itatilor de protectie a unor organe *cutia craniana,
canalul 'erte(eral, cutia toracica, (azinul -1
2. sunt organe ale miscarii pentru ca pentru ca participa la formarea
articulatiilor si ser'esc capunct de insertie pentru muschi1
3. madu'a rosie *din epifizele oaselor lungi,din oasele late si scurte-are rol
in hematopoeza1
4. deposit de su(stanta fosfocalcice, pe care organismul le poate mo(iliza la
ne'oie *sarcina-.
+. )tructura oaselor
asele sunt organe tari si elastice.In structura lor predomina tesutul osos.
Tesutul osos este cel mai dur si rezistent tesut mecanic con5uncti'. Tesutul
osos este un tesut con5uncti' metaplaziat.
T.)$T$% )) .)T. F#!AT /IN0
- celule osoase
- su(stanta fundamentale
- su(stanta osoasa
&.%$%A )AA)A 6 numita in stadiul tanar osteo(last, iar in stadiul
adult osteocit, deri'a din celula mezenchimala.
steocitele au forma o'ala, turtita, cu numeroase prelungiri.
+
.le sunt adapostite in mici ca'itati stelate *fiziforme- sapate in su(stnta
endamentala, numita osteoplasta.
/in peretii osteoplastelor pleaca numeroase canalicule su(tiri care se
anostomazeaza cu canaliculele osteoplastelor 'ecine.
ste(lastii au o (ogata aacti'itate secretorire, participand la formarea
oscinei si a unei fosfatoze. steo(lastul se poate forma in osteoclast si in'ers.
steoclastul este o celula care inter'ine in procesul de formare a osului,
indeplinind rolul de distrugere si limitare a formarii tesutului, in functie de
necesitatile fiziologice.
"e masura ce osteocitul im(atraneste, acti'itatea lui secretorie scade ca si
'olumul sau.
)$7)TANTA F$N/A!.NTA%A 6 a osului se compune din0
- o parte organica
- o parte minerala 8 anorganica
&omponenta organica reprezita 239 si sete formata din oseina *su(stanta
secretata de osteo(laste-.
&omponenta minerala reprezinta ::9 din su(stanta fundamentala si este
formata din minicristale de fosfat tricalcic la su(rafata caruia sunt a(sor(ite
cristale foarte fine de car(onat de !g si car(onat Na.
T.)$T$% )) 6formeaza scheletul corpului si reprezinta aparatul de
sustinere a partilor moi ale organismului1 este totodata un important rezer'or de
su(stante fosfocalcice.
In functie de structura si arhitectura sa, exista doua 'arietati de tesut osos0
- T.)$T$% )) &!"A&T
- T.)$T )) )"N;I)
T.)$T$% )) &!"A&T 6 formeaza diafiza 'aselor lungi, portiunea
externa a epifizelor si oselor scurte, lama externa si interna a oaselor late.
"e sectiunea trans'ersala, diafiza osului lung este formata0
- in portiunea centrala de canalul medular
- la exterior de periost.
!icroscopic, su(stanta ososasa a diafizei, prezinta o serie de canale numite
canalele <a'ers, acestea contin0
- capilare sanguine
- terminatii ner'oase
- tesut con5uncti' lax in cantitate redusa.
In 5urul canalelor <a'ers, su(stanta ososa este dispusa in lamele osoase
concentrice, in grosimea carora se gasesc osteo(lase ce contin osteocitele.
)cheletul lameleorl este format din oseina si fi(re de calogen paralele intre
lele. Fi(rele de calogen din lamelele 'ecine au directii o(lice, spiralate sau
circulare.
Aceasta structura asigura o deose(ita rezistenta a osului.
2
$n canal <a'ers impreuna cu lamelele din 5ur formeaza osteonul 8 sistemul
<a'ers unitatea morfofunctionala a osului.
Intre sistemele ha'ersiene se gasesc arcuri de lamele osoase, resturi de
osteoane rezultate in urma remanierii ososase, formand sistemele
interna'ersiene.
T.)$T$% )) )"N;I) 6 formeaza epifizele oaselor lungi, scurte si
late. .ste format din lame osoase numite tra(ecule, alcatuite la randul lor din
mai multe lamele.
%amelele osoase delimiteaza ca'itati cu aspecte si marimi diferite, numite
areole, care dau osului aspect de (urete.
Areolele si lamelele osoase sunt sisteme ha'ersiene incomplete.
Areolele comunica intre ele si contin madu'a osoasa.
2. steogeneza
"rocesulde formare a osului se numeste osteogeneza.
Formarea scheletului osos caracteristic adultului, din scheletul cartilaginos
al em(rionului si fatului , presupune un lung proces care se incheie in 5urul
'arstei de +4 ani.
steogeneza este de doua tipuri0
1. )IFI&A#. /. !.!7#ANA 8 /.)!A%A, prin care in modelul
con5uncti' al osului, apar puncte de osificare care se intind in pete de ulei.
&elulele con5uncti'e se transforma in osteo(lasti si secreta oseina. "rin
impregnare cu saruri de &a, in prezenta fosfatazelor alcaline, se formeaza
osulprimar.
In faza urmatoare acesta 'a fi modelat prin procese de distrugere, de
remaniere osoasa su( actiunea osteoplastelor si a fostfatazei acide formandu-se
osul definiti'.
Acest tip de osificare este caracteristic oaselor cutiei craniene, oaselor fetei1
prin osificare de mem(rana se face cresterea in grosime a osului si se formeaza
calusul supa fracturi.
+. )IFI&A#. /. &A#TI%A= 8 .&N/#A%A, prin care celullele
cartilaginoase se hipertrofiaza si degeneraeaza. )u(stanata fundamentala a
carila5ului se distruge partial iar restul se 'a impregna cu &a.
In fazaurmatoare, mem(rana care in'eleste matricea cartilaginoasa a osului
*pericondru-, pleaca muguri con5ucti'a 'asculari spre celulele cartilaginoase
distruse de osteogeneza.
&elulele acestui tesut de'in osteo(lasti si secreta oseina care se
impregneaza saruri de ca si formeaza osul primar.
In oasele lungi, mugurii con5uncti'a 'asculari formeaza canalul medular.
In ultima faza are loc distrugerea si remanierea osoasa, su( actiunea
osteoplastelor si se formeaza osul definiti'.
3
Acest tip de osificare este caracteristica ma5oritatii tipurilor oaselor
corpului si totodata se face cresterea in lungime a osului, la ni'elul cartila5elor
de crestere *diafiza 6 epifizari-.
.ste un proces general al organismului controlat de sistemul ner'os care
coordoneaza acti'itatea mai multor factori0
- mecanici1
- endocrini *hormoni hipofizari, tiroidieni, sexuali-1
- 'itamine *'itamina d-1
- enzimatici *fosfalozele alcalina si acida-1
- factori meta(olici.
3. !orfologia oaselor
Formarea oaselor este adaptatata functiilor pe care leindeplinesc in
organism. )e impart in trei categorii0
- oase lungi *humerus, radius,femur,ti(ie-
- oase late *oasele calotei craniene, omoplatul-
- oase scurte *oasele carpiene, tarsiene, 'erte(rele-
In canalul medular si canalele tesutului spongios se gaseste madu'a oaselor
care se prezinta su( trei 'arietati0
a- madu'a rosie 8 hematopietica se gaseste in ma5oritatea
oaselor fatului si in oasele scurte ale adultului. Au rol
in formarea go(ulelor sangelui in perioada de
dez'oltare a osului, madu'a rosie participa la procesul
de osteogeneza prin osteo(lastii si osteoclastii
diferentieti din celulele con5uncti'e medulare. In
fracturi inter'ine formarea calusului.
(- madu'a gal(ena se afla in toate oasele adultului,
exceptie osele late si scurte. )e caracterizeaza prin
continutul de caelule adipoase, care ii dau culorea
gal(ena. .ste un depozit al organismului.
c- madu'a cenusie se gaseste in osaele 'arstnicului. .ste
formata preponderent din tesut con5uncti' si are rol de
umplutura.
!adu'a oaselor alcatuieste cu osul un intreg morfofunctional, a'and
aceeasi iner'atie si 'ascularizatie.
"eriostul este o mem(rana con5uncti'a care in'eleste osul cu exceptia
suprafetelor articulare. .ste (ogat iner'at si 'ascularizat. "rin stratul extern,
periostul participa la formarea osului, celulele sale transformandu-se in
osteo(lasti atat in procesul de dez'oltare a osului cat si in cazul de fracturi,
formand calusul.
>ascularizatia osului este asigurata de artere si 'ene.
#olurile importante ale madu'ei sunt0
4
1. participa la formarea tesutului osos n timpul osificarii, rol osteogen1
+. rol hematopoetic, contri(uie la formarea elementelor figurate ale
sangelui1
2. constituie un factor mecanic, diminuand greutatea oaselor1
3. ca orice tesut adipos ser'este ca su(stanta de rezer'a
4. )cheletul 6 prezentare generala
)&<.%.T$% este alcatuit din 'ase grupate pe regiuni, formand elementul
de sustinere si de protectie ale di'erselor aparate0
)cheletul axial *format din craniu coloana 'erte(rala- si scheletul toracelui
mem(relor *superioare si inferioare-.
)&<.%.T$% &A"$%$I este format din oasele cutiei craniene
*neurocraniu- si oasele masi'ului facial *crescerocraniu-.
N.$#&#ANI$% *craniul cere(ral- este alcatuit din optoase0 patru
neperechi *frontal, etneoid, sfenoid si occipital- si patru perechi *doua parietale
si doua temporale fiecare cu detalii caracteristice-.
>I)&.#&#ANI$% *splahnocraniu- este alcatuit din 13 oase di'erse
dintre care doua neperechi0 'omerul si mandi(ula si sase perechi0 maxilar,
zigomatic, nazal, lacrimal, palatin si conca nazala inferioara.
)&<.%.T$% T#$N&<I$%$I este format din piesele osoase ale coloanei
'erte(rale, toracelui si (azinului osos.
&%ANA >.#T.7#A%A0 formata din 22 6 23 'erte(re suprapuse,
a'and fiecare caracteristici speciale."e regiuni se disting ? 'erte(re cer'icale,
1+ toracale, 4 'erte(re lom(are, 4 'erte(re sacrale sudate intr-un singur os, osul
sacru si 3 sau 4 'erte(re in'aluate si sudate intre ele formend osul coccis.
)&<.%.T$% T#A&.%$I 6 o componete a scheltului trunchiului este
format din coloana (rocala, de care cele 1+ perechi de coaste0 primele ? perechi
de coaste ade'arate, 4 perechi de coaste false, dintre care + perechi sunt coaste
foltante.
Acestea la randul lor se articuleaza pe resa anterioara si mediana 6 sternul 6
prin intermediul cartila5elor coastele exceptand coastele flotante *11-1+-.
)&<.%.T$% 7A@IN$%$I cuprinde centura pel'iana formata din cele
doua oase coxale, articulate posterior cu osul sacru *articulatia sacrailiaca-, iar
anterior articulate intre ele prin semifiza pel'iana. 7azinul *pel'isul- incheie
terminal ca'itatea trunchiului. sul coxal este format, prin sudarea la pu(erate a
2 oase0 ilium, ischium, puers unite prin cartila5ul in A, mena5and intre ele si
gaura o(turata, inchisa de mem(rana o(turatoare. "rin fata lor interna contri(uie
la constituirea foselor iliace si a stramtorii superioare a (azinului care formeaza
limita intre (azinul mare si (azinul mic pe fata lor externa si central aflandu-se o
ca'itate sco(ita prin care se face articulatia cu capul femural.
)&<.%.T$% !.!7#$%$I )$".#I# este alcatuit din piese osoase
proprii fiecrui segment.
:
$marul este format din oasele centurii toracale *scapulare-, cla'icula care
fixeaza mem(rul superior de torace *articulatia sternocla'iculara- si scapula
*omoplatul- os plat de forma triungiulara.
)capula se muleaza cu fata sa anterioara pe fata posterioara si superioara a
toracelui *unghiul sau inferior corespunde coastei a 1+6a si se articuleaza cu
capul numeral prin intermediul ca'itatii glenoide.
7ratul 6 prin osul humerus, se leaga prin extremitatea sa distala cu
ante(ratul care prezinta osul radius, iar medial 'ena in pozitia de sustinere a
maine. Aceste prin extremitatea distala se articuleaza oasele mainii0 oase
carpiene *B-, metacarpiene *4- si falange.
)&<.%.T$% !.!7#$%$I INF.#I#
!em(rul inferior are trei segmente0
- coapsa, al carui schelet este format din femur1
- gam(a, al carui schelet este format din ti(ie si fi(ula1
- piciorul, in scheletul caruia gasim tarsul, metatarsul si falangele
F.!$#$%0 este cel mai lung os din intregul schelet. .l are un corp si doua
extremitati. .xtremitatea superioara este formata din cap, gat si tromantere.
- capul femurului are forma sferica si este orientat in sus si medial,
se articuleaza cu ca'itatea cotiloida1
- gatul femurului este aproape cilindric, lung de : cm si orientat de
pas in pas1
- trahantrele sunt doua proeminente asezate la locul de unire a
gatului cu corpul.
%a marginea superioare a gatului exista o proeminent mare cu contur
patrulater care prezinta trahanterul mare1 pe parte dorsala a limitei dintre gat si
corp se gaseste o proeminenta mai mica care prezinta trahanterul mic. /e la
trahanterul mare porneste spre trahanterul mic, creasta intreahanterica.
Trahanterele si creasta intrahanterica ser'esc pentru insertii musculare.
&orpul femurului are forma de prisma triungiulara si prezinta o cur(ura cu
conca'itatea indreptata posterior. &ele trei fete sunt con'exe si netede. /intre
muchii numai cea posterioara prezinta caractere particulare si poarta denumirea
de linie aspra. In partea mi5locie, linia aspra se prezinta ca o creasta groasa1
extremitatea superioara este trifurcata, iarextremitatea inferioara este (ifuracta.
"e linia aspra se insereaza muschi ai coapsei. .xtremitatea inferioara este
alcatuita din doua mase 'oluminoase o'oide, numite codili, un codil intern si
unul extern. "e fata anterioara, codilii se unesc si formeaza o suprafata articulara
forma de scripete, trahela femurala care se articuleaza cu rahela iar pe fata
posterioara, ei sunt despartiti printr-o mare sco(itura, incizura intercondiliana.
)uprafata condililor ser'este pentru articularea cu oasele gam(ei.
A).%. ;A!7.I0
)cheletul gam(ei este format din doua oase asezate paralel0 ti(ia si fi(ula.
TI7IA - os lung situat in partea interna a gam(ei1 este mai 'oluminoasa decat
fi(ula.
"rezinta un corp si doua extremitati.
?
.xtremitatea superiaora 6 este mai columnioasa decat cea inferioara, este
formata din doua tu(erozitati, care sunt niste condili0 condilul lateral si condilul
mediu.
"e fata lor superioara condilii au suprafete articulare, ca'itatile glenoide ale
ti(iei care se articuleaza cu condili femurali. "e partea anterioara a acestei
extremitati exista o proeminenta, tu(erozitatea anterioara, pe care fixeaza
tendonul radelei. &orpul ti(iei are forma de prisma triungiulara. "e fata
posterioara prezinta o creasta care porneste din dreptul candilului lateral si
merge in 5os si medial1 ea se numeste linia o(lica a ti(ieisi ser'este pentru
insertia muschiului so(ar si ti(ial posterior. "e fata inferioara are o creasta foarte
ascutita in partea ei mi5locie, creasta anterioara.
.xtremitatea inferioara este mai putin 'oluminoasa decat cea superioara. .a
prezinta o fata articulara pentru trahelea astrogalului. %a partea interna,
extremitatea inferioara se prelungeste su( forma unei apofize numita maleala
mediala, caresearticuleaza tot cu astrogalul. "e fata laterala a acestei extremitati
se gaseste o fateta articulara, fi(ula.
FI7$%A 6 este cunoscuta si su( denumirea 'eche de paraneu. .ste un os
lung, mai su(tire decat ti(ia, asezat pe partea laterala a gam(ei. "rezinta un corp
si doua extremitati prin carese articuleaza cu ti(ia.
.xtremitaea superioara se prezinta ca o ingrosare numita capul fi(iei. "e
fata superioara are o articulara pentru condilul lateral al ti(iei, iar lateral de
acesta este apofiza piramidala, apofiza sti(iala. &orpul fi(ulei este su(tire si are
forma de prisma triunghiulara cu suprafete neregulate, pentru insertia muschilor.
.xtremitatea inferioara formeaza maleala laterala si se prezinta ca o
ingrosare o'ala, turtita lateral, care co(oara su( ni'elul extremitatii ionferioare a
ti(iei. "e fata mediala are suprafete articulare pentru ti(ie si pentru astrogal.
#T$%A 6 os scurt, turtit, antero-posterior, *patela- asezat in partea
anterioara a genunchiului. Are forma aproximati' triunghiulara, prezentand o
(aza si un 'arf. "e suprafetele articulare de pe fata posterioara se articuleaza cu
condilii femurului iar pe ia se insera muschi si ligamente. .ste cuprinsa in
grosimea tendonului, muschiul c'adicepsla ni'elul genunchiului, din care cauza
este considerata un os sesanoid.
A).%. "I&I#$%$I
"iciorul este ultimul segment al mem(rului inferior, format di +: de oase.
&a si la man, oasele sunt asezate in trei grupe0 tarusul, metatarusul si falangele.
TA#$)$% 6 format din ? oase scurte, numite oase tarsiene, aceste oase
sunt mai mari si mai puternice decat oasele corpului datorita rolului pe care il au
in sustinerea greutatii corpului. asele tarsiene sunt dispuse pe doua randuri0
1. In randul 1 *proximal- sunt doua oase cele mai mari suprapuse0
astrogalul si calcaneul.
- Astrogalul *talus- are forma neregulata si este asezat su(
extremitatile inferioare ale fi(iei si fi(ulei deasupra calcaneului. .l are fete
articulare pentru aceste oase si pentru osul scafoid. "entru articularea cu
ti(ia, pe fata superioara se afla o parte lom(ata trahea astrogalului.
B
- &alcaneul *calcanus- este cel mai mare os tarsian, este asezat su(
astrogal si are forma cu(oida alongit antero-posterior. "e fata superioara are
o fateta articulara pentru astrogal, iar prin fata anterioara se articuleaza cu
osul cu(oid. "e fata posterioara prezinta o ingrosare, tu(erculul calcaneului,
pe care se insereaza tendonul lui Ahile
+. In randul al II-lea *distal-, se afla cu(idul, la exterior scofoidul,
la interior inaintea scofoidului se afla trei oase cumiforme *I, II, III-
!.TATA#$)$% 6 esteformat din 4 oase metatarsiene. $n os metatatrsian
prezinta0 (aza,corp si cap. "rin (aza se articuleaza cu osul tarsian corespunzator,iar
prin capcu falanga corespunzatoare. asele metatarsiene se numeroteaza de la I la
>, incepand din interior in exterior, astfel ca primul metatarsian este cel mai intern
corespunzator, iar al >-lea cel extern.
&onsiderate in totalitatea lor tarusul si metatarusul alcatuiesc o (olta, cu o
fata dorsala, con'exa si una plantara, conca'a.
)&<.%.T$% /.;.T$%$I "I&I#$%$I 6 este format din falange. .le
sunt oase lungi, turtite darso-plantar. Fiecare falanga are o (aza un corpsi un cap.
Falangele se numeroteaza incepand de la (aza degetelor,degetul mare de doua
falange *1,+,2-, in general falangele degetelor de la picioare sunt mai putin
dez'oltate decat falangele degetelor mainii. 7aza primelor falange *1- se
articuleaza cu metatarsienele, corespunzatoare.
)T.!I.%ITA
.ste o infectie hematogena a osului, produsa cel mai frec'ent de
stafilococulauriu, localizata de o(icei in metafiza oaselor lungi la copii si
adolescenti.
Termenul de osteomielita indica alterarea osului, accentuand participarea
madu'ei la procesul inflamator.
"entru a scoate in e'identa afectarea primara pe cale hematogena a
madu'ei osoase, unii autori, i-au dat numele de !I.%ITA A&$TA
&N=$N&TI>A, iar altii din contra, concentrandu-se asupra procesului
distructi' osos propriu-zis o numesc )T.ITA.
7oala a fost cunoscuta din timpul lui <ipocrate su( numele de C &aria
spontana iar "asteur *in 1BB,- arata etiologia ei ca fiind produsa de stafilococul
auriu denumit si Cfuruncul al osului.
In general se apreciaza ca mor(iditatea si mortalitatea datorita
osteomielitei sunt in continua scadere, estimandu-se ca posi(ile 49 complicatii
dupa aceasta afectiiune.
D
"AT;.NI. si "AT%;I.
/in punct de 'edere patogenic se poate admite o anomalie septica sau o
trom(oza a 'aselor nutriti'e ale osului
steomielita acuta se produce frec'ent intre 4 si 14 ani, rar la adulti a'and
ca agent etnologic stafilococul auriu sau alti germeni *streptococul, stafilococul
al(, pneumococul, coli(acilul, (acilul .(erth-.
%&A%I@A#.
steomielita poate afecta orice fragment osos, dar in general (oala se
localizeaza la ni'elul oaselor lungi *B3,39-, femur, ti(ie, humerus, si mai rar la
ni'elul oaselor late, *2,D9- craniu, omoplat si scurte *4,+9-, 'erte(re, calcaneu.
/intre oasele lungi cele mai afectate sunt0 femurul si ti(ia *?,9-,localizari
constatate si de Trueta in anul 1D41.
1. .TI%;IA
Agentul micro(ian care produce (oala este cca in D,9 din cazuri
stafilococul auriu, germen izolat de "asteur in 1BB,in secretia furunculelor.
.a poate fi produsa insa si de alti germeni0 streptococul, stafilococul al(,
pneumococul, coli(acilul, (acilul .(erth.
Inainte de descoperirea anti(ioticelor streptococulproducea :,9 din
osteomielita sugarilor0 in prezent in urma procesului de adapta(ilitate,
loculstreptococului a fost luat destafilococul auriu.
"onderea crescuta a osteomielitei data de stafilococ este explicata prin
prezenta stafilococului pe tegumente si mucoase in formalui saprofita.
/ar pentru producerea (olii este ne'oie de o serie de factori predispozanti0
- o(oseala si efortul muscular1
- starile carentiale, de su(nutritie1
- starile toxice1
- scaderea rezistentei organismului1
- 'arsta *sugar-adolescent-.
&A%.A /. "AT#$N/.#.0
)tafilococul a5unge la os pe cale hematogena, putand a'ea ca poarta de
intrare tegumentele si mucoasele, plagi infectate, furuncule, otita, stafilococi
pleuro-pulmonari.
In cazul osteomielitei neonatale calea de patrundere este0
- calea cutanata0
- om(ilicala0
- perfuziile intra'enoase0
- perfuziile cu denudare 'enoasa
)e produce o (acteriemie cu localizare in metafiza oaselor lungi *(re(ul
osos- unde circulatia este lenta cu localizare frec'enta aproape de genunchi si
departe de cot.
Trueta clasifica patogenia prin teriografie si examene anatomo patologice.
1,
+. ANAT!I. "AT%;I&A si "AT;.NI.
Infectia osteomilitica ca proces infectios cu localizare exclusi' osoasa se
desfasoara in trei etape succesi'e0
1. Initial se constata aparitia unui factor infectios primiti'1
+. In'azia organismului dominata de manifestari generale1
2. Fixarea germenului la ni'elul osului si declansarea osteomielitei.

2.TA7%$% &%INI&
/e(utul poate fi precedat de o stare de o(oseala cu dureri osoase si
articulare 'agi.&el mai adesea,de(utul osteomielitei acute este (rutal si se
manifesta prin urmatoarele semne si simptome0
- fe(ra
- frisoane
- tahicardie
- tahipnee
- agitatie
- oligurie
"alparea aparatului locomotor descopera o zona dureroasa1 alteori durerea
este spontana si se accentueaza progresi'. Apare tumefactia locala, circulatia
colaterala, tegumentul este mai cald iar la palpare se poate decela o impastare.
Totodata declansarea osteomielitei induce impotenta functionala sau partiala a
mem(rului respecti' cu reducerea sau a'olirea miscarilor in articulatiile in'ecinate.
".#IA/A /. )TA#.
/upa o perioada de 2-3 zile de la de(utul (olii,alaturi de semne si
simptomele persistente au loc modificari ale semnelor locale in sensul
exteriorizarii, supuratii catre partile moi0
- durerea se intensifica
- tumefactia de'ine e'identa
- apare procesul osteogenetic de formare de os su( forma de straturi
concentrice.
11
3./IA;N)TI&$% )T.!I.%IT.I
.xamenul radiologic
.ste singurul care precizeaza localizarea si intinderea leziunilor,
eticheteaza complicatiile si in timp urmareste e'olutia si 'indecarea sau aparitia
recidi'elor.
"rimelemodificari radiologice isi fac aparitia numai dupa ce procesul
inflamator di tesutul medular se insoteste de afectarea tesutului osos, astfel incat
in primeledoua saptamani imaginea radiologiei este nemodificata. Totusi prin
radiografii comparati'e,in proectii identice se poate remarca cresterea densitatii
tesutului din 'ecinatatea metafizei osului interesat, expresie a edemului local
%a 13-1: zile de la de(ut se pot o(ser'a in zona centrala a metafizei
modificari de resor(tie prin demineralizarea difuza, datorata hiperemiei din faza
incipienta a procesului inflamator, resor(tia se intinde catre diafiza.
Totodata se o(ser'a ca imaginea radiologica capata aspect neomogen prin
aparitia numeroase zone de osteoliza, neregulat determinate, ce confera in
ansam(lu structurii aspect de os patat. %a aproximati' +1 de zile de la de(utul
(olii periostul care in mod normal nu poate fi e'identiat radiologic incepe sa
de'ina 'izi(il, su( forma unui lizereu opac ce cenzureaza osul la periferic, apoi
apare o dedu(lare a corticalei.
Aparitia imaginii de sechestru 'izi(ila dupa cele doualuni de e'olutie
indica cronicizarea osteomielitei. @onele de rezortie neomogena incep sa se
distinga treptat portiuni de os mai dens, care reprezinta zone de necroza osoasa.
)echesrele au forme simarimidiferite si sunt incon5urate de un lizeren clar,
zona ce constituie camera sechestrului si care depaseste cu mult dimensiuninle
zonei necrozate a'and contururi dense,datorita modificarilor de osteogeneza
reactionala insotitoare.
/upa inlaturarea sechestrelor osteomielita intra in faza de remaniere, osul
nou format laund aspectmai neregulat, mai dens im(racand diafiza su( forma
unor ingrosari, a unor hiperastoze.
/IA;N)TI&$% /IF.#.NTIA%
/e(ul infectios al osteommielitei acute,ca si semnele locale comune mai
multor afectiuni *durere, tumefactie, impotenta functionala-, duc desseori la erori
de diagnostic .!ediul de e'olutie si examenele paraclinice si pro(a terapeutica
sunt insa criterii importane de diagnostic diferential, utile in excluderea
urmatoarelor afectiuni0
1. )ino'ita traumatica acuta tranzitorie, in care semneleparticulare sunt
rapid regresi'e, iar starea generala nu este alterata.
1+
+. .ntorsa, caracterizata radiologic uneori prin mici smulgeri osose la
ni'elul insertiei ligamentelor, e'olueaza fara fe(ra si cedeaza la
imo(ilizarea gipsata. )e o(ser'a constant echimoza.
2. #eumatismul articular acut in care durerile sunt migratoare, si se
accentueaza la mo(ilizarea articulatiei, A)% crescut, streptococ (-
hemolitic prezent in exudatul faringian, raspuns fa'ora(il la
corticoterapie, penicilina, aspirina.
3. Artritele ce apar in cazulunor (oli infecto-contagioase.
4. Fracturi su(periostale sau dezlipirile epifozare unde elementul
anamnestic si examenul radiologicsunt tresante.
4.F#!. &<I!I&.
steomielita acuta poate im(raca ta(louri chimice 'aria(ile, in functie de
'arsta (olna'ului, 'irulenta infectiei si factorii imunologici. In acest contrast se
descrie a- forma toxica
Inca de la inceput, ta(loul general este cel *mai- al unei infectii gra'e
stafilococice. 7olna'ul prezinta temperatura 3, grade plus rapid filiform, facies
toxic, extremitati reci. )emnele locale sunt foarte reduse sau chiar a(sente, ele
nea'and la dispozitie timpul necesar sa apara. <emacueherileE )unt poziti'e.
)tarea generala se altereaza rapid, (olna'ul care la inceput prezenta delir, de'ine
adinamic, intra in stare de coma si su(comain cate'a zile, chiar su( tratament
masi' cu anti(iotice.
.ste o forma intalnita inca si azi, care se grefeaza pe organismele torate,la
care puterea de aparare este depasita de 'irulenta germenilor.
(- forma septico-pioemica
)e insoteste de stare generala gra'a cu fe(ra si frisoane repetate, marcand
de o(icei alte localizari osoase sau 'iscerale, su( forma de supuratii metalostice.
In aceste cazuri se incrimineaza ca agent patogen streptococul.
c- osteomielita sugarului
Im(raca un ta(lou sensi(il diferit in comparatie cu alte grupe de
'arsta,din cauza particularitaii de reacti'itate ale copilului in aceasta perioda
de 'iata.
In primul rand tre(uie su(liniat ca poarta de intrare a germenilor poate fi
gasita la ni'elul tegumentelor unde exista o stafilococie cutanata *plaga
om(ilicala, ragade la ni'elul cemisurii (ucale- fie la ni'elul cailor aeriene
*faringo-amigdalite-, fie la ni'elul tu(ului digesti', (olna'ul prezentand un
episod diareic.
#areori se intampla sa existe o stafilococie pleuro-pulmonara. In perioada
neonatala, un rol important este atri(uit ensanguin transfuziilor si perfuziilor
efectuate in maternitati. In al doilea rand particularitatile de distri(utie
12
'ascularea metafizo-epifizara, rezistenta redusa a osului la infectii canalele
na'ersiene largi explica sediul preferential epifizar al afectiunii, prinderea
articulara si distrugerile osoase.
/iagnosticul precoce al osteomielitei este greu de sta(ilit la un sugar a
carei simptomologie generala se rezuma la su(fre(ilitate si e'entual la
stagnarea cur(ei ponderale. )emnele locale sunt deseori neo(ser'a(ile.
)ingurele care atrag atentia mamei sau a medicului imo(ilitatea unui mem(ru,
tipetele copilului lamo(ilizarea mem(rului afectat.
.xamenele radiologice sunt putin pertur(ate la aceasta 'arsta.
alta particularitate consta in aceea ca intre de(utul clinic si aparitia
leziunilor radiologice inter'ine doar in cate'a zile si nu de 1B-+1 zile cum este
la copilul mare.
/aca la copii de 'arste prescolara sau scolara localizarea infectiei este
constant metafizara, la sugari epifiza poate constitui adesea sediul localizarii
initiale. /in aceasta cauzao serie de complicatii gra'e pot aparea chiar din
primele saptamani de (oala. In acest cadru se inscriu artritele septice si
dezlipirie epifizare, ma(ele putand fi sursa unor luxatii, in special cand
leziunea este localizata la ni'elul soldului.
/ificultatea diagnosticului face ca internarea sa se faca tarziu, copilul
fiind adus in starea de a(ces su(periostic, sau si mai des in stadiul de atrita
e'identa clinic *impostare, durere la imo(ilizarea articulatiei-. #adiologic se
constata de5a luxatia.
7oala poate fi poliastica si intereseaza oasele lungi, plate *craniu, (azin,
stern, coaste, 'erte(re-, ca si oasele mici ale mainilor, impunand radiografia
intregului schelet.
%ipsa de cunoastere a (olii si implicit aplicarea tardica a unui tratament
complex duce la distructia cartila5ului de crestere, cu diminuarea acti'itatii lui,
ce are drept urmare in timp, importante diferente de lungime a mem(rului
afectat, modificari de os, luxatii patologice, etc.
d- forma acuta gra'a a epifizelor profunde apare de o(icei la sold,durerea este
localizata in regiunea fesiera, trahomeriana sau inghinala. Aceasta localizare
determina o impotenta functionala accentuata, caci produce intotdeuna artrita.
e- forme de osteomielita cronica de le inceput.In aceste forme episodul acut de
la inceput lipseste.
1. F#!A <I".#)T@ANTA si necrozanta localizata in special la femur,
la ti(ie se e'identiaza prin instalarea unor dureri surde, profunde pe care
repaosul le calmeaza. /urerile pot fi insotite de o stare su(fe(rila. sul
ingrosat la palpare. #adiografia arata un proces de hiperostoza marcata care
ingroasa osul. /in cauza condensarii osoase sechestrele mici nu se 'ad, dar se
elimina la treponare odata cu puroiul care contine stafilococ al( cu 'irulenta
redusa.
+. A7&.)$% &.NT#A% 7#/I.. .ste tot o forma cronica care incepe sa
se intalneasca mai des, ca urmare a unor osteomielite mai mult sau mai putin
e'idente, tratate de la inceput cu anti(iotice. )ediul a(cesului osos este de
13
o(icei in oasele lungi *femur, humerus, etc.- &linic semnul re'elator este
durerea in nocturna in special. #adiografic se o(ser'a o ca'itateclara, regulata
delimitata de un centur de condensare osoasa fara reactie periostica. &artila5ul
de crestere ramane neatins. /iagnosticul diferential tre(uie facut cu chistul,
tumora cu mieloplaxe, osteita fi(roasa, T7&, sarconeul osos, sifilisul,
granulonul enzonofil. Tratamentul treponatic, curatarea ca'itatii.
2. )T.!I.%ITA A%7$!INA)A este foarte rara intalnita datorita unui
stafilococ cu 'irulenta scazuta.
Apare su( forma unui a(ces su(periostic, cu reactie periostica mica.
#adiografic se confrunta cu imaginea de sarcom .Fing. Adeseori (iopsia este
necesara pentru precizarea diagnosticului. %a incizie se deschide o colectie de
lichchid 'ascos asemanator al(usului de ou, de unde si denumirea de
osteomielita al(uminoasa *llier-.
:..>%$TIA )T.!I.%IT.I
)e disting mai multe modalitati e'oluti'e0
a- deschiderea spontana la exterior a a(cesului su(periostal, urmata de atenuarea
simptomelor
(- reaparitia fe(rei si adurerilor dupa deschiderea spontana a a(cesului
su(periostal.In acest caz poate fi'or(a de o durere insuficienta a focarului de
osteomielita, fie de extensia la diafiza a procesului inflamator, fie de aparitia
unui focarosos la celalat capat al osului *osteomielita (ipolara-, fie in sfarsit de o
noua localizare, pe un lat os, fie de o complicatie articulara8'iscerala *pulmonara
renala-
c- trecerea catre forma prelungita caracterizata prin perioade de acalmie,
intretaiate de perioade de acutizare.
d- cronicizare, sechestrele intretin un proces de sucuratie cronica cu formare de
fistule multiple in acest caz 'indecarea se face foarte tardi', dupa eliminarea
tuturor sechestrelor *spontan8chirurgical-
?. "#;N)TI&
"rognosticul osteomielitei, acute este gra' a'and in 'edere intensitate
infectiei, exista intr-ade'ar forme gra'e, fulgeratoare, in care cu tot tratamentul
instituit de urgenta copilul moare prin infectie generala. /e la acest prognostic
serios fac a(stractie formele alternante ale (olii care au un prognostic (un.
"rognosticul s-a ameliorat foarte mult de la introducerea in terapeutica a
14
anti(ioticelor. !ortalitatea care atingea 1B-+,9 la sugari si 1,9 la adolescenti,
a scazut su( +9 dupa unele statistici.
&u toate rezultatele remarca(ile o(tinute prin anti(iotice si cu toate
camortalitatea a scazut considera(il, osteomielita ramane o afectiune foarte
gra'a, deoarece leziunileosoase isi continua e'olutia lasand infirmitati de
diferita grade.
B. &"!%I&ATII
&omplicatiile si sechelele osteomielitei acute sunt de gra'itate 'ariata, in
functie de starea de rezistenta si nutritie, de 'irulenta germenului si
deprecocitatea sta(ilirii diagnosticului si instituirii tratamentului.
&omplicatii generale 6 metastoze distante0
1. osoase 6 au drept consecinta aparitia de focare osteomielitice multiple ce
au acelasi aspect clinic radiologic si aceiasi e'olutie1
+. 'iscerale sau seroase 6 sunt posi(ile in general in forme pioemice. "ot
aparea astfel (ronhopneumonii (uloase, pleurezii purulente, pericordite din
cauza care examenul radiologic al toracelui este o(ligatoriu la (olna'ul de
osteomielita1
A(cesele cere(rale si seriale sunt relati' rar intalinite la (olna'ii torati, cu
rezistenta generala mediocre.
&omplicatii locale
1. fractura pe os patologic 6 este o complicatie ce sur'ine formei gra'e
insotite de demineralizare intense in regiunile unde rezistenta mecanica
este minima1
+. artrita, se intalneste destul de frec'ent, putandu-se manifesta doar ca o
simpla reactie de 'ecinatate sau ca o artrita supurata, consecinta
propagarii infectiei de la focarul osteomielitic adiacent1
2. luxatia patologica este o complicatie a artritelor ce intereseaza articulatiile
coxofemurale si scopulohumerale.
3. afectarea cartila5ului diafizo-epifizar cu posi(ilitatea exteriorizarii diafizei
prin efractia tegumentelor.
D. T#ATA!.NT$% )T.!I.%IT.I
Tratamentul osteomielitei acute este complex si se (azeaza pe
urmatoarele principii0
1:
- com(aterea infectiei
- marirerea reacti'itaii organismului
- imo(ilizarea segmentului afectat
- inter'entie chirurgicala in focar
!i5loacele terapeutice sunt medicale, ortopedice si chirurgicale.
T#ATA!.NT$% !./I&A%
Inca de la internare (olna'ului I se 'a institui un tratament de urgenta
administrat pe cale endo'enoasa in cadrul careia pe primul plan se situeaza a
doua sau trei cazuri gra'e, trei anti(iotice cu spectru larg si in special
antistafilocice. "entru ca tratamentul cu anti(iotice sa fie eficace tre(uie
respectate o serie de criterii0
- anti(ioterapia sa fie precoce
- dozele zilnice sa fie destulde ridicate
- tratamentul sa fie delunga durata, conform anti(iogramei, pana la
normalizarea >)<.
T#ATA!.NT$% #T"./I&
)e face prin imo(ilizarea in aparat gipsat si este parte integranta si
indispensa(ila acomplexului terapeutic al osteomielitei. )e imo(ilizeaza in
mod o(ligatoriu articulatia supra si su(iacente piciorului osteomielitic.
#epausul segmentului afectat si cel al articulatiei 'ecine are urmatoarele
efecte0 reduce acti'itatea musculara, diminueaza pericolul desiminarii,
diminueaza procesul inflamator local, creeaza conditii fa'ora(ile actiunii
anti(ioticelor administrate, suprima durerea si e'ita urmatoarele complicatii
*fracturi, luxatii patologice-
Imo(ilizarea se face precoce, din momentul diagnosticului, este
prelungita pe tot parcursul fazei acute a (olii.
T#ATA!.NT$% &<I#$#;I&A%
Are ca scop e'acuarea si drenarea colectiei purulentei. &and a(cesul
osteomielitic prezinta fluctuenta la palpare se practica o incizie larga, su(
efectul anesteziei generale si se e'acueaza puroiul si sfocelele. )e face la'a5
a(undant cu apa oxigenata sau cu o solutie antiseptica, se poate introduce de
la caz la caz anti(iotic si sepun cate'a fire rare de sutura tegument. $rmeaza
reimo(ilizarea in aparat gipsat si pansament zilnic prin fereastra in zona
inciziei.
T#ATA!.NT$% )T.!I.%IT.I &#NI&.
/aca din cauza depistarii tardi'e a (olii sau a unei forme cu 'irulenta
deose(ita osteomielita se cronicizeaza, tratamentul 'a fi cel chirurgical,
tratament ce 'izeaza indepartarea sechestrelor osoase ce intretin infectia.
Incizia se face la ni'elul aratat de radiografie sau in locul unde exista
fistula ce dreneaza puroi din profunzime. &u dalta si ciocanul se indeparteaza
1?
sechestrul osos care uneori poate fi de o marime aprecia(ila si se cimenteaza
ca'itatea restanta.
#%$% A)I)T.NT.I !./I&A%. IN IN;#I=I#.A 7%NA>I%#
1. #olul asistentei medicale in pre'enirea osteomielitei.
"re'enirea infectiilor, stafilococice. %upta impotri'a surselor de infectie
este cea mai dificila, masurile 'or incepe totusi de la acelasi stadiu al
procesului epidermic, prin depistarea clinica si (acteriologica tuturor
manifestarilor stafilococice, dintre care cele supurati'e sunt cele mai
periculoase.
"oate cazurile de infectii stafilococuce depistate tre(uie luate in e'identa,
inregistrate ca orice (oala transmisi(ila si isolate strict in camere indi'iduale.
"entru sta(ilizarea purtatorilor se folosesc metode de aplicare locala a
unor anti(iotice, care sa nu fie necesare tratamentului antimicro(ian pe cale
generala al (olna'ului.
)e folosesc unguente cu locitrocina sau neomicina sau cu gramicin G
neomicina, care s-au do'edit eficace si care se pot aplica pe tegument.
%upta impotri'a cailor de transmitere este aceea care da rezultatele cele
mai sigure. Aceasta masura este cufundata in cea mai mare parte cu
aplicarea minutioasa si stricta a tehnicii aseptice si a masurilor de dezinfectie
si sterilizare.
In acest scop asistenta medicala 'a urmari e'itarea contactelor infectate,
intre (olna'ii sau purtatorii de stafilococ si persoanele recepti'e.
!asurile de igiena ale aerului 'or urmari impiedicarea contaminarii
acestuia cu stafilococi din produsele uscate, din paturi, din cearsafuri
contaminate cu stafilococ.
.ste necesara dezinfectia periodica in spatii inchise *formalizare- si o
'entilatie care sanu agite aerul. Foarte importanta este sterilizarea
instrumentelor medicale folosite si a o(iectelor ingri5ite *plosti, termometre,
spatule-.
"entru protectia celor destul de recepti'i *sugari, (olna'i cronici, (atrani-
precum si (olna'i cu 'iroze respiratorii care predispun la suprainfectii
stafilococice, este necesara izolarea este necesara izolarea lor in camere cu
cate doua- trei paturi.
Asistenta medicala tre(uie sa utilizeze rational si cu indicatii foarte stricte
anti(iotice, corticoizi, care scad rezistenta la infectii si pastrarea unor
medicamente *anti(iotice- de rezer'a care nu 'or fi folosite decat in infectii
se'ere cu stafilococ rezistent la anti(iotice uzuale.
Asistenta medicala tre(uie sa acorde (olna'ilor profilaxia specifica si
'accinurile si anatoxinele antistafilococice. Tre(uie sa explice (olna'ilor ca
expunerea prelungita la frig poate exocer(a focare de infectie latenta.
1B
.'itarea traumatismelor, e'itarea factorilor care contri(uie la aparitia
osteomielitei.
+. #olul asistentei medicale in asigurarea conditiilor de mediu
In cadrul afectarii aparatului locomotor semnele si simptomele ce le
intalnim sunt0
durerea osoasa
impotenta functionala partiala sau totala a mem(rului respecti'e
cu reducerea sau a(olirea miscarilor in articulatiile 'ecine
tumefactie
In cazul osteomielitei, durerile osoase la inceput sunt 'agi, starea generala
este alterata. Treptat durerile se accentueaza ceea ce duce la impotenta
functionala a mem(rului respecti' . Asistenta medicala are rolul de a sustine
si incura5a (olna'ul si 'a reda increderea in propria persoana. "rimul gest
terapeutic 'a fi imo(ilizarea in aparat gipsat, astfel o(iecti'ele in ingri5irea
unui astfel de (olna' sunt0
- creearea conditiilor optime de confort si siguranta
- igiena generala si corporala
- alimentarea (olna'ilor
- supra'egherea starii generale, executarea examinarilor si
tratamentelor
- pre'enirea complicatiilor
- pre'enirea escorelor.
- pre'enirea complicatiilor.
Inter'entiile legate de aceste o(iecti'e sunt0
1. &reareaconditiilor optime de confort0
- asigurarea unui pat special corespunzator afectiunii cele mai
corespunzatoare sunt cele cu scrumiera sau patul uni'ersal pentru
tratament osteoarticular care poate fi pozitiilor cerute de afectiune
pre'azut cu un utila5 accesoriu0 masa regla(ila pentru alimente,
citit, scris, sertar care ilocuieste noptiera. In lipsa acestor paturi se
'or asigura accesorii necesare0 masa pentru pat si rezematoare.
- nu 'a fi asezat su( fereastra sau prea aproape de usa, intrucat ar fi
foarte dificila prote5area (olna'ului contra curentilor.
- saltea din material plastic cu structura de (urette sau saltea
alternanta pentru a e'ita presiunea si macerarea zonei de contact
*constituie un a5utor in e'itarea escorerlor dar nu poate ilocui
masurile de pre'enire ale escorelor-
- este (ine caacesti (olna'i sa fie amplasati in camere mici, linistite,
sa ai(a totul la indemana0 declansatorul aparatelor de semnalizare,
lampa de pat
- in caz de pertur(area functiilor sfincteriene este recomnda(il ca
minerul sa fie asezat in asa fel ca (olna'ul sa-l poate lua.
1D
- in functie de diagnostic si cauza imo(ilizarilor se 'or asigura utila5e
auxiliare *agatatoare din metal sau confectiaonata din panza de care
(olna'ul sa se poata prinde cu mainile si care sa-si permita anumite
miscari simple-.
+. Igiena corporala si generala
- aerisirea salonului
- curatenia asternuturilor si a len5eriei de corp, schim(area lor de cate
ori este ne'oie
- toaleta frec'enta su( forma de lo( partiale la pat, si se 'a a'ea gri5a
in cazul (olna'ilor cu aparate gipsate ca acestea sa nu se im(ine cu
apa in timpul taletei
- igiena gurii, se 'a efectua dupa fiecare masa1 de asemenea se 'a
urmari igiena mainilor la fiecare masa, igiena parului saptamanal.
Alimentarea (olna'ilor0
- alimentarea tre(uie facuta la pat, acti' si pasi' in functie de starea
(olna'ului, asigurandu-i-se o pozitie cat mai comoda
- asistenta 'a respecta cu strictete orarul meselor, ser'irea calda a
alimentelor si prezentarea acestora cat mai estetic
2. )upra'egherea starii generale, executarea examinarii si a tratamentelor
- se urmaresc si se noteaza zilnic functiile 'itale si 'egetati'e *puls,
respiratie, temperatura, diureza, scaun, tegumente, mucoase-. In
cazul aparatelor gipsate asistenta 'a urmari si semnala aparitia
edemelor la extremitatile li(ere ale mem(relor
- examinarile paraclinice, tratamentele 'or fi executate la pat sau
daca nu este posi(il (olna'ul 'a fi transportat cu patul la ser'iciul
respecti'.
3. "re'enirea escarelor
- asistenta 'a 'erifica sistematic zonele expuse la excore, cunoscand
rapiditatea lor de aparitie
- 'a acorda mare importanta schim(arii de pozitie asigurandu-se in
acelasi timp pozitia care sa nu 5eneze cu nimic (olna'ul1 mane'rele
se executa cu una sau doua personae, cu multa (landete
- se 'or aplica toate mi5loacele de pre'enire a escarelor. )e 'a sigura
zilnic masa5 cu o durata de cel putin 1, minute si se 'a folosi orice
ocazie *tratament, asezarea plostilor, (azonetelor, schim(area
len5eriilor pentru a realiza actionarea circulatie prin masa5, frictiuni
cu alcool urmate de pudra5e cu talc-
- (olna'ului I se 'or oferi la timp si in mod regulat urinar si plosca
pentru a nu murdari len5eria.
:. "re'enirea altor complicatii
- pneumoniile hipostatice se pre'in, prin ridicarea (olna'ului in
pozitie sezanda si gimnastica respiratorie de mai multe ori pe zi
+,
- trom(ozele care apar datorita incetinirii circuitului sanguine se
pre'in prin masa5ul usor al mem(relor si mo(ilizarea pasi'a si
acti'a a degetelor de la picioare si maini, e'entual a gam(elor si a
ante(ratelor
- atrofierea muschilor si scaderea tonusului muscular al
organismului, in general 'or fi pre'enite prin frictionari cu alcool
diluat, pe toata suprafata corpului si prin masa5.
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN DIAGNOSTIC
Asigurarea conditiilor adec'ate unui examen clinic
)arcinile asistentei medicale in pregatirea si asigurarea unui examen clinic
nmedical sunt urmatoarele0
- pregatirea psihica a (olna'ului1
- adunarea, 'erificarea si pregatirea instrumentarului necesar1
- dez(racarea si im(racarea (olna'ului1
- aducerea (olna'ului in pozitiile adec'ate examinarilor1
- asigurarea iluminarii necesare la examinarileca'itatilor naturale1
- deser'irea medicului cu instrumente1
- ferirea (olna'ului de traumatisme si raceala1
- asezarea (olna'ului in pat dupa examinare si facerea patului.
"regatirea psihica a (olna'ului
Atitudinea ei fata de (olna' tre(uie sa reflecte dorinta permanenta de a-l a5uta1 crearea
climatului fa'ora(il, atitudinea apropiata constituie factorii importanti ai unei (une pregatiri
psihice.
In prea5ma examinarilor de orice natura, asistenta tre(uie sa lamureasca (olna'ul
asupra caracterului inofensi' al examinarilor, cautand sa reduca la minimum durerile.
7olna'ul nu tre(uie indus niciodata in eroare caci altfel 'a pierde increderea in noi.
Adunarea, 'erificarea si pregatirea instrumentarului necesar
"entru examenul clinic medical, asistenta pregateste urmatoarele0
- stetoscopul si o (ucata tifon pentru auscultatie directa1
- spatule linguale sterile1
- termometru cu faundoscop propriu1
- manusi sterile de cauciuc1
- ciocanul cu reflexe pentru luarea reflexelor osteo-tendinoase1
- un termometru1
- un creion-dermatograf pentru notarea pe piele a limitelor unor organe, produse
patologice, exudate pleurale1
- o ta'ita renala1
- instrumente speciale in unctie de natura examinarii1
- doua prosoape curate si sapun pentru spalarea mainilor.
+1
Instrumentele 'or fi 'erificate in ceea ce pri'este starea lor de functiune, apoi 'or fi asezate
pe o ta'a utilizata numai pentru acest scop si in'elite intr-un ser'et.
/ez(racarea si im(racarea pacientului0
7olna'ul nu tre(uie sa stea complet dez'elit in fata oricarei examinari, insa dez'elirea
partiala a suprafetelor de examinat prin tragerea si rasucirea camasii la gatul (olna'ului spre
exemplu, nu tre(uie practicata caci aceasta poate ascunda o serie de simptome importante.
/upa terminrea examenului clinic (olna'ul tre(uie im(racat in rufaria de spital.
Im(racarea si dez(racarea tre(uie efectuate cu foarte mult tact si finete, pentru a nu
pro'oca dureri.
Aducerea bolnavului in pozitia adecvata ea!inarii
Asistenta medicala 'a a'ea gri5a ca, inainte de inceperea examinarii, (olna'ul sa-
si goleasca 'ezica pentru ca glo(ul 'ezical sa nu induca in eroare pe medicul
examinator.
.xaminarea incepe prin luarea anamneziei. In acest timp (olna'ul 'a sta in
pozitie comoda. Astfel inspectia generala se 'a face aducand (olna'ul in deculat
dorsal.
/upa ce a fost examinat (olna'ul este a5utat de catre asistenta medicala sa se
im(race. In tot acest timp, (olna'ul 'a fi ferit de raceala astfel ca examinarea se 'a
face intr-o camera incalzita cu temperatura corespunzatoare, cu gemuri inchise.
/upa terminarea examinarii clinice, (olna'ul 'a fi asezat pe pat, in pozitia
preferata de el daca specificul (olii nu impune o alta pozitie.
#olul asistentei medicale in pregatirea pacientului pentru explorarea
radiologiaca a apartului locomotor
Traumatismele recente ale aparatului locomotor nu necesita o pregatire
radiologica de specialitate.
/aca (olna'ii au hemoragii se 'a face hemostaza pro'izorie sau definiti'a, iar
segmentul interesat se 'a imo(iliza cu atele pentru a e'ita durerile inerente
transportului.
"entru imo(ilizare, asistenta medicala 'a tre(ui sa e'ite materiale radiopace
cum sunt atelele Hramer confectionate din sarma de fier.
Acesti (olna'i, precum si cei cu afectiuni articulare dureroase, este (ine sa fie
calmati cu su(stante analgezice.
"ozitionarea segmentelor (olona'e se 'a face cu cea mai mare atentie. Asistenta
'a asigura mentinerea pozitiei pentru examinare.
In cursul examenului radiologic aparatul locomotor, se poate in necesitatea
opacifierii tesuturilor osoase trata cu su(stante de contrast. Instrumentele si materialele
sterile 'or fi pregatite asistenta din timp.
++
"REGATIREA SI ASISTAREA E#AMINARILOR "ARACLINICE
ALE A"ARATULUI LOCOMOTOR
)imptomatologia clinica a (olilor aparatului locomotor este foarte 'ariata0
totusi exista o asemanare simptomatica, chiar coincidenta clinica intre unele
im(olna'iri cu etiologie si patogenie foarte diferite, ceea ce su(liniaza
importanta explorarilor paraclinice ale acestor im(olna'iri.
.xplorarea morfofunctionala a aparatului locomotor in cursul
im(olna'irilor reumatismale are scopul0
- de a sta(ili diagnosticul etiologic al suferintei segmentelor aparatului
locomotor1
- de a recunoaste unele reflexiuni osteo-articulare sau musculare ale unor
im(olna'iri generale in faza lor precoce1
- de a sta(ili capacitatea functionala a aparatului locomotor1
- de a urmari procesul reumatismal in cursul tratamentului.
!a5oritatea pro(elor aparatului morfofunctionale ale aparatului locomotor
nu necesita o pregatire deose(ita a conditiilor de mediu si nici a (olna'ului.
"entru unele din aceste explorari, a'and insa un caracter ine'azi', este foarte
importanta pregatirea psihica a (olna'ilor, pentru e'itarea starilor de stres inutil.
E#AMENUL SANGELUI
"ro(ele efectuate din sange in cursul afectiunilor reumatismale sunt de
doua feluri0
"ro(e nespecifice care atesta prezenta unui proces inflamator in organism,
gradul de acti'itate al acestuia, fara sa precizeze localizarea. /in aceasta
categori fac parte determinarea >)<, proteinei & reacti'a, dozarea
fe(rinogenului din sange, determinarea alfa +-glo(ulinei si a crioglo(ulinelor si
altele. &u a5utorul lor se poate urmari e'olutia procesului inflamator,
diagnosticul clinic sau alte mi5loace paraclinice de diagnostic.
"ro(e specifice pentru im(olna'iri reumoatismale, care de multe ori
confirma nu numai im(olna'irea reumatismala, dar dau indicii pri'ind etiologia
sau patogenia procesului in cauza. /intre acestea se utilizeaza mai frec'ent0
- determinarea anticorpilor specifici antinucleari
- determinarea factorului reumatismal prin reactia Iale-#ose si
aglutenarea latexului
- punerea in e'identa a anticorpilor antistreptococici, antistreptolizina
*A%)-, antidezoxiri(onucleoza 7,, antistreptolizina si antipoteine !
- cercetarea crioglo(ulinelor din sange
#ecoltarea, etichetarea si trimiterea pro(elor de sange la la(orator le
executa asistenta, dupa metodele o(isnuite.
+2
E#AMENUL LIC$IDULUI SINO%IAL
%ichidul sino'ial se recolteaza prin punctie articulara *partea a II-a-. In
conditii o(isnuite lichidul sino'ial este clar, 'ascos, de culoare gal(ena, deschisa
care nu se coaguleaza. "entru analiza lui sunt necesari 3-4 nul lichid.
%ichidul extras se examineaza macroscopic si se trimite la la(orator pentru
examinari (iochimice, (acteriologice, imunologice si morfologice.
%a examenul morfologic se cere numararea elementelor celulare, examenul
calitati' al elementelor figurate precum si prezenta e'entuala a unor cristale, a
caror natura da imediat cheia diagnosticului.
Asistenta, alaturi de instrumentele si materialele necesare pentru punctia
articulara, tre(uie sa pregateasca recipientele de colectare, mediile de cultura
*insamantarea se face direct la locul punctiei-, lame de sticla si epru(ete curate
si sterile cu sau fara su(stanta anticoagulanta, in functie de examenle care pot fi
cerute de medic.
E#AMENUL ENDOSCO"IC AL ARTICULATIILOR
&ARTROSCO"IA' SI (IO"SIA SINO%IALA
.ndoscopia ca'itatilor articulare se face dupa principiile generale ale
endoscopiilor. In conditiile unei oseptii chirurgicale examinarea se face in
anestezie locala. /upa o incizie de 2-3 mm. pe piele medicul introduce tu(ul
endoscopului in ca'itatea articulara si apoi pentru a mari campul 'izual, insufla
aer in articulatie, care indeplineste elementele ei. &laritatea endoscopului adesea
este limitata de procese artrozice inaintate, scleroza si retractia capsulei, sinorte
hipertrofice sau pachete adipoase.
"rin artroscopie se 'izualizeaza suprafetele articulare, cartila5ul hialin,
mem(rana sinorala, 'asele sino'iale si e'entualii corpi straini interarticulari. )e
pot decele sino'ite reumatismale, mecanice, hipertrofice, leziunile cartila5ului
articular si alte modificari intraarticulare.
E#AMINARILE RADIOLOGICE
"entru examenul radiologic osteoarticular se su(liniaza radiografia
con'entionala si computer-tomografia.
&onditiile de pregatire si efectuarea radiografiilor osteo-articulare
con'entionale sunt cunoscute. Totusi mentionam importanta indepartarii de pe
suprafata tegumentara a teritoriului examinat al alifiilor sau al oricarei su(stante
medicamentoase care pot contine elemente radiopace, care ar strica calitatea
imaginii radiografice.
#adiografia osteo-articulara reflecta0
- integritatea osului
- modificarile de densitate ososasa *osteoporoza, osteoliza-
- modificarile de suprafata *resor(tii corticale-
+3
- spatiul articular care poate fi ingustat sau din contra, largit prin prezenta
de exudat
- deforamari articulare, dezaxari
- structura partilor moi, periarticulare, calcifieri in capsula articulara sau
su(cutanate
ECOGRA)IA A"ARATULUI LOCOMOTOR
$ltrasunetele nu pot penetra prin osul intact, din acest moti' aplicarea
ultrasonografiei in reumatologie este limitata. In cazul proceselor osteo-
periostale, osul de'ine penetrant pentru ultrasunete. In aceste conditii se pot
detecta unele tumori osoase.
&u a5utorul ultrasunetelor se pot urmari procesele de consolidare a
fracturilor.
Transductorul ecografului nu realizeaza o cuplare electrica satisfactoare cu
suprafete cutanate ale articulatiilor din cauza configuratie lor anatomice. /in
acest moti' pentru explorarea mem(relor, in loc de transductori o(isnuiti,
mem(rul explorat se introduce intr-un 'as cu apa, in care se gasesc sond
emetoare. &u aceasta metoda se o(tin sectiuni eco-scanografice din mm in mm,
ceea ce asigura studiul contracturilor musculare, hematoamele inchistate,
modificarile in structura intima a tendoanelor.
SCINTIGRA)IA OSTEO*ARTICULARA
)cintigrafia osteo-articularea se executa dupa principiile o(isnuite ale
explorarilor cu radioizotopi, utilizand izotopii radioacti'i ai elementelor
Technetiu, ;aliu si Iridiu. /atorita afinitatii tesutului osos fata de fosfor, cu DDm
T& difosfat se pot identifica foarte precoce necrozele si tumorile osoase.
E#"LORAREA SISTEMULUI OSTEO*ARTICULAR "RIN
RE+ONANTA MAGNETICA NUCLEARA
!etoda rezonantei magnetice nucleare se (azeaza pe efectul de rezonanta
al ionilor de hidrogen, intr-un camp magnetic nuclear puternic. !odificarile
energetice rezultate din efectul de rezonanta sunt captate, amplificate si redate
imagistic. /iferentele de contrast intre di'erse structuri anatomice sunt
determinate de continutul lor de ioni de <idrogen in final de <+. Aplicatiile
cele mai 'aloroase ale metodei sunt in diagnosticul leziunilor discale si
patologia coloanei 'erte(rale. &u a5utorul rezonantei magnetice, se pot identifica
si alte leziuni morfologice in faza inca neelucidata si radiografic.
+4
ELECTROMIOGRA)IA
.xplorarea functionale a muschilor (eneficiaza si de metoda
electromiografica.
Intrucat procesul se aplica intr-o masura mai mare la explorarea morfo-
functionale a sistemului ner'os, descrierea am cuprins-o in capitolul respecti'.
GENIOMETRIA
"rin geniometrie se intelege testarea mo(ilitatii articulatiilor. /eterminarea
gradului de mo(ilitate a articulatiilor se face cu a5utorul geniometrului, aparat
simplu, care exprima unghiul de deschidere a miscarilor in grade.
;radul de mo(ilitate a articulatiilor, citit pe cadranul geniometrului in
grade, raportat la 'alori normale ale articulatie respJecti'e, exprima coeficientul
functional de mo(ilitate al articulatiei respecti'e.
DIAGNOSTICUL OSTEOMIELITEI
%S$
/eterminarea 'itezei de sedimentare a hematiilor
/aca o cantitate de sange recoltat cu su(stanta anticoagulanta este lasat un
anumit timp in repaus, se o(ser'a ca glo(ulele rosii se aseaza pe fundul 'asului.
;lo(ulele s-au sedimentat, iar deasupra lor ramane un lichid gal(ui, plasma. !
)edimentarea glo(ulelor poate sa se produca mai incet sau mai repede.
>ariatiile 'itezei de sedimentare depind in mare masura de diferitele fractiuni practice
din compozitia plasmei. .a prezinta in cazuri de (oala modificari importante si a5uta la
sta(ilirea diagnosticului.
Instrumente si materiale necesare0
Aparatul Iestergreen cu tu(uri proprii, solutie sterila de citrat de sodiu 2,B9,
materiale necesare pentru o punctie 'enoasa *cu o seringa de + ml-.
!ateriale necesare pentru o punctie 'enoasa0
- 1 seringa sau mai multe
- ace de seringa
- garou
- alcool
- 'ata
- ta'ita renala
- cu piese sterile
- epru(ete
T.<NI&A0 )e spala seringa cu solutie sterila de citrat de sodiu 2,B9 si se
aspira in ac ,,3 ml din aceiasi solutie.
+:
)e recolteaza prin punctie 'enoasa 1,: ml sange astfel ca in seringa sa fie in
total + ml amestec.
)e agita de cate'a ori pentru omogenizarea amestecului car3e este trecut apoi
intr-o epru(eta mica si uscata.
)e trece sangele in pipeta aparatului cu a5utorul unei pere de cauciuc, exact pana
la gradatia ,. )e aseaza pipeta cu 'arful pe dopul de cauciuc al stati'ului, se ridica
degetul de pe orificiul superior al tu(ului si se fixeaza in capacul cu arc.
"e (utonul arcului se fixeaza un (ilet pe care este notat numele (olna'ului, ora
si cand s-a pus pipeta in stati'.
&itirea rezultatului se face dupa 1-+ ore si la cererea medicului dupa +3 ore.
#ezultatul se da in mm. %a foaia de o(ser'atie se 'or trece0 >)< K + mm8 %h,
1B mm8%h.
In caz normal, rezultatul dupa 1 ora este 2-: mm la (ar(at si 3-B mm la femeie.
E#AMENE (ACTERIOLOGICE
$e!ocultura , este punerea in e'identa a germenilor micro(ieni din sange,
prin insamantare pe medii de cultura.
<emocultura se executa in caz de septicemii cu streptococ, cu stafilococi si
in alte (oli infectioase.
Timpul cel mai potri'it pentru recoltare este inainte de a se fi dat
(olna'ului medicamente chimice sau anti(iotice.
!aterialul necesar pentru recoltare este acelasi ca pentru orice punctie 'enoasa,
dar sterilizarea seringii tre(uie facuta cu atentie si mai mare1 se 'a folosi o seringa
mare luer de +, ml montata cu ac sterilizata si o epru(eta mare. "e gaura acestei
epru(ete se 'a spri5ini seringa, ferind astfel 'arful acului.
.pru(eta mare se astupa apoi cu un dop de 'ata si se acopera cu hartie.
&antitatea de sange recoltat se apreciaza dupa numarul picaturilor0 in general
1,,-1B, picaturi. )e desprinde garoul si se scoate acul din 'ena.
)angele pentru hemocultura poate fi recoltat si prin punctie arteriala.
!ediile de cultura folosite 'ariaza dupa micro(ul pe care il cautam.
In cazul nostru pentru osteomielita, mediul de insamntare este (ulionul.
&antitatea de sange necesara pentru o hemocultura este a 1,-a parte cantitatea
mediului de cultura.
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN TRATAMENT SI INGRI-IRE
Rolul a.i.tentei !edicale in !obilizarea /unctiilor vitale
T.N)I$N.A A#T.#IA%A 6 se defineste ca 'iind presiunea exercitata de
sangele circulant asupra peretilor arteriali.
Factorii determinanti sunt0 de(itul cardiac, forta de contractei a inimii,
elasticitatea 'aselor, 'ascozitatea sangelui.
+?
>aloarea tensiunii arteriale fiind determinata in primul rand de forta de
contractie a inimi 'a fi mare in sistola, tensiunea arteriala maxima *sistolica- K 13,
mm <g si mai mica in diastola 6 tensiunea arteriala minima *diastolica- K B, <g.
/iferenta dintre tensiunea arteriala si tensiunea arteriala minima are numele de
tensiune arteriala diferentiala a'and deasemenea importanta diagnostica.
)cop0 descoperirea modificarilor morfo-functionale ale inimi si 'aselor.
!ateriale necesare0
- ta'a de instrumente medicale
- tensiometre cu mercur sau <gometru
- stetoscop stauricular
- creion, pasta sau stilou cu cerneala al(astra
- foaie de temperatura
- tampon de 'ata cu alcool.
"regatirea materialelor0
- adunarea si transportul materialelor necesare la locul examenului
- controlul starii de functionare a instrumentelor si a aparatelor
"regatirea fizica si psihica a (olna'ului0
- se informeaza (olna'ul asupra scopului in'estigatiilor
- se explica masurile necesare pentru o masurare corecta
- 14 minute repaus inainte de masurare, efectuarea masurarii se face dupa
cel putin 2 ore de la sur'enirea mesei.
.xecutia tehnicii propriu-zise *cu aparatul #i'a-#oci-0
- spalarea pe mini cu apa curenta
- se aseaza manometru *cel cu mercur- pe noptiera, intr-o pozitie fara
'izi(ilitate pentru (olna'
- se aplica strans manseta pe (ratul (olna'ului spri5init in extensie
- cu mana stanga se fixeaza mem(rana stetoscopului pe artera humerala,
su( marginea inferioara a mansetei si olicala in urechi
- cu mana dreapta se pompeaza aer in manseta pneumatica cu para de
cauciuc, pana la disparitia zgomotelor pulsati'e
- pri'ind manometrul, se decomprima progresi' aerul din manseta cu
a5utorul 'entilului pompei de aer, pana cand se aude zgomotul pulsului si
se o(ser'a gradatia din momentul dat de zgomotul trecerii primei runde
pulsati'e
- se memoreaza 'aloarea tensionala 6 tensiunea maxima 6 indicata de
manometru
- se continua decomprimarea si se memoreaza a doua 'aloare tensionala 6
tensiunea minima 6 indicata de manometru
- se indeparteaza manseta de pe (ratul (olna'ului cu aparatul "achou0
- se executa acele succesiuni de timpi
- citirea 'alorilor tensiuni arteriale se face pe cadranul manometrului
"achou
#eorganizarea locului de munca0
- se aseaza stetoscopul pe ta'a
+B
- se aseaza (olna'ul in pozitie comoda
- spalarea pe maini cu <+ si sapun
- se dezinfecteaza stetoscopul cu tampoane de 'ata cu alcool
Notarea grafica0
- se noteaza grafic in foaia de temperatura de culoare al(astra *creion,
cerneala- hasurat
- se socoteste pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura o unitate
de coloana de <g. /easupra liniei groase se noteaza tensiunea arteriala
maxima, iar tensiunea arteriala minima dedesupt
Interpretarea rezultatelor *'alori normale si patologice ale tensiunii arteriale-
in functie de 'arsta
1- 1-2 ani T.A. maxima K ?4-D,
minima K 4,-:,
+- 3-11 ani T.A. maxima K D,-11,
minima K :,-:4
2- 1+-14 ani T.A. maxima K 1,,-1+,
minima K :,-?4
3- +,-4, ani T.A. maxima K 114 - 13,
minima K ?4-D,
4- peste 4, ani T.A. maxima K 14,
minima K D,
MASURAREA SI NOTAREA "ULSULUI
"ulsul este unda pulsatila ce poate fi perceputa prin comprimarea unei artere
percepti(ile pe planul osos dur produsa de sangele impins in artere in timpul sistolei
'entriculare.
!asurarea pulsului are ca scop o(tinerea de informatii pri'ind starea anatomo-
functionala a inimi si 'aselor. "ulsul este mai accelerat seara decat dimineata, creste
frec'enta la eforturi musculare, digestie si emotie.
&alitatile pulsului sunt0 frec'enta, ritmicitatea, amplitudinea si 'olumul.
!ateriale necesare0 ceas, pix rosu, foaie de temperatura rosie
"ulsul poate fi luat pe orice artera accesi(ila palpatiei, care poate fi comprimata
pe un plan osos0 radiala, temporala, superficiala, carotida, humerala, femurala,
pel'iana.
In practica curenta, pulsul se ia la ni'elul arterei radiale din care moti',
inlim(a5ul cotidian, prin puls intelegem pulsul arterei radiale.
&alitatile pulsului0
1. Frec'enta pulsului, poate fi0
- lenta
- rapida
In conditii fiziologice, frec'enta pulsului 'ariaza dupa sex, 'arsta, inaltimea
corpului, efort, emotii, pozitia corpului, stari fiziologice.
In functie de 'arsta, frec'enta pulsului 'ariaza in felul urmator0
+D
- la un nou nascut 12,-13, (atai pe minut
- la un copil mic 1,,-1+, (atai pe minut
- la 1, ani D, -1,, (atai pe minut
- la +, ani :, - B, (atai pe minut
-de la :, ani in sus ?+ - B3 (atai pe minut
+. >olumul sau amplitudinea pulsului, poate fi0
- mare
- mic
>olumul pulsului este determinat de cantitate a de sange pe care inima o arunca
in artere in cursul unei sistole.
/in acest moti' el 'a fi totdeauna de amlitudine mai mare cand inima normala
sau hipertrofiata lucreaza energic si nu este nici un o(stacol in calea sangelui
2. #itmicitatea
"ulsul poate fi0
- ritmic
- aritmic
3. Tensiunea pulsului poate fi0
- dura
- moale
.a este determinata de 'aloarea fortei de contractie a inimi. Apecierea tensiunii
pulsului se face prin aprecierea fortei necesare pentru comprimarea arterei radiale.
4. &eleritatea pulsului reprezinta 'iteza de ridicare si de disparitie a undei
pulsatile, ceea ce reprezinta in fond 'iteza de efectuare a pulsatiei.
)u( acest raport pulsul poate fi0
- celer
- tard
"alpand un puls tre(uie sta(ilit daca peretii arteriali nu reprezinta modificari
patologice.
"eretii arteriali isi pot pierde elasticitatea, pot de'eni rigizi, prin incarcarea lor
cu saruri minerale de claciu, ingrosati, sinuosi.
!odificarile de amplitudine, tensiune si celeritate se 'or interpreta in aceste
cazuri in functie de modificarile anatomiceale peretilor arteriali.
#.)"I#ATIA 6 reprezinta procesul prin care se asigura aportul de + necesar
proceselor 'itale ale organismului.
#espiratia include urmatoarele etape.
1. .tapapulmonara, reprezentata de perioada in care aerul patrunde
prin caile respiratorii pana in plamani si se distri(uie in al'eolele
pulmonare.
+. .tapa sanguina reprezentata de schim(urile de gaze dintre aerul
al'eolelor si sangele din capilarele mici. xigenul din aerul inspirat
este predat sangelui, acesta de(arasandu-se in acelasi timp de &+ si
<+.
2,
2. .tapa circulatorie reprezentata de transportul + pana in tesuturi si a
&+ de la tesuturi la al'eolele pulmonare pentru eliminare.
3. .tapa tisulara reprezentata de schim(ul de gaze si tesuturi cu
a5utorul unui sistem complex, enzimatic, in urma caruia + este
redat tesuturilor in 'ederea asigurarii proceselor de ardere, iar &+
este incorporat in sange cu scopul de a fi eliminat prin plamani.
TI"URI DE DIS"NEE:
/iferitele modificari ale respiratiei nu apar in general izolate, caci se com(ina
intre ele, manifestandu-se su( forma caracteristica a dispneelor.
)u(iecti' dispneea se manifesta printr-o sete mai mult sau mai putin accentuata
de aer, iar o(iecti' prin miscari respiratorii fortate.
/upa frec'enta, amplitudinea si ritmicitatea respiratiei, deose(im urmatoarele
tipuri de dispnee0
1. /ispneea cu acelerarea ritmului respirator *tahipnee sau polipnee- 6 se
inrautateste in toate cazurile de reducere a suprafetei respiratorii, in (olile
cardiace.
+. /ispneea cu rarirea ritmului respirator *(radipnee-
.a poate fi determinata de deran5area fazei inspiratorii sau a fazei
expiratorii a respiratiei.
7radipneea se su(imparte in0
- dispnee respiratorie
- dispnee inspiratorie
2. /ispnee cu pertur(are ritmica si periodica a respiratiei0 In cadrul acestui
tip de dispnee respiratia isi pierde ritmul ei normal, insa modificarile care
caracterizeaza aritmia se manifesta dupa o periodicitate ritmica.
/eose(im mai multe forme de dispnee cu pertur(are ritmica si periodica a
respiratiei0
- /ispneea &heLne 6 )taMes
- /ispneea Hussmaul
- /ispneea 7ouchut
- /ispneea 7ret
3. /ispneea dezordonata apare atunci cand respiratia nu mai prezinta nici o
ridmicitate sau o periodicitate constata(ila.
!iscarile respiratorii au amplitudini diferite, despartite de inter'ale
inegale, inspiratia si respiratia pot de'eni sacadate, modificarile nu se repeta
la inter'ale determinate.
In cadrul acestui tip de dispnee, deose(im mai multe forme0
- /ispneea de efort
- /ispneea de repaus
- /ispneea paroxistica
- /ispneea accidentala
21
T.!".#AT$#A
Temperatura corpului uman se mentine constanta intre 2:-2? datorita
procesului de termoreglare.
!asurarea temperaturii se face cu termometrul.
Tipurile de termometre utilizate in practica sunt diferite. &el mai o(isnuit este
termometrul maximal, numit si termometru medical.
T.#!!.T#$% !ANI!A% utilizat in tehnica medicala este gradatdupa
scara &elsius. .l este un termometru cu scara redusa de la 23,4 pana la 3+, scara
'ariatiilor patologice ale temperaturii corporale umane.
!asurarea temperaturii cu termometrul maximal o(isnuit se face in ca'itatile
inchise sau seminchise pentru a o(tine temperatura cea mai apropiata de cea centarla.
Astfel masurarea se poate face0 in axila, in plica inghinala, in gura, dar masurari mai
precise se o(tin in rect si 'agin.
Inainte de masurare termometrul 'a fi controlat daca nu este stricat. /aca a'em
termometre utilizate la mai multi (olna'i, ele 'or fi spalate inainte de intre(uintare.
/aca termometrul este utilizat numai la un singur (olna' ne 'om multumi, dupa
scoaterea sa din solutia dezinfectata, de al scufunda in apa curata si de al sterge.
)e 'a 'erifica daca coloana de mercur din capilar a fost redusa la ni'elul
gradatiei minime dupa masurarea anterioara.
)cop0 aflarea temperaturii.
!ateriale necesare0
- ta'a de instrumente medicale
- termometre maximale
- creion, pasta sau stilou cu cerneala rosie
- foaie de temperatura
"regatirea materialelor0
- adunarea si transportul materialelor necesare la locul examinarii
- controlul starii de functionare a termometrului
"regatirea fizica si psihica a (olna'ului
7olna'ul 'a fi informat asupra scopului in'estigatiei. I se 'or explica masurile
necesare pentru o masurare corecta.
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN TRATAMENT SI INGRI-IRE
#eguli de administrare a medicamentelor0
Administrarea medicamentelor pune pe umerii asistentei medicale o foarte mare
responsa(ilitate. ;reselile pro'enind din nerespectarea dozelor, a cailor de
administrare, administrarea unor medicamente alterate sau schim(arile de
medicamente pot da naster unor accidente gra'e, chiar fatale.
/in acest moti' la administrarea medicamentelor asistenta medicala 'a tine
seama de anumite reguli generale.
1. #espectarea intocmai a medicametului prescris . Asistenta nu are 'oie sa
schim(e *tratamentul- medicamentul prescris cu un alt medicament cu
2+
efect aemanator, fara apro(area prela(ila a medicului. Nu pot fi inlocuite
intre ele nici macar preparatele identice, care circula su( diferite
denumiri.
+. Identificarea medicamentelor administrate
Asistenta medicala 'a 'erifica eticheta de pe medicamente la preluarea
acestora, apoi inainte de administrare la scoaterea sau 'arsarea lor din
am(ala5ul respecti'. In afara de 'erificarea scriptica de pe etichete
asistenta tre(uie sa recunoasca medicamentele dupa am(alare,
consistenta, mod de cristalizare, culoare, miros, gust, fluiditate.
rice greseala poate fi inlaturata daca asistenta cunoaste (ine
medicamentele cu care lucreaza si nu administreaza nici un fel de
medicament asupra caruia are cea mai mica indoiala.
2. >erificarea calitatii medicamentului administrat
/ecolorarea sau supracolorarea, precipitate, sedimente sau flacoane in
solutii, lichefierea medicamentelor solide, tul(urarea sau opalescenta lor
denota o alterare a lor.
!edicamntele alterate nu 'or fi administreate (olna'ilor.
"rin alterare unele medicamente isi pierd din eficacitate, altele insa se
transforma in produse toxice, daunatoare organismului.
3. #espectarea cailor de administrare
.fectul unor medicamente este legat de calea de administrare. Intensitatea
efectului depinde de calea prin care a fost administrat medicamentul.
Nerespectarea cailor de administrare duce la periclitarea efectului
medicamentelor, la efecte nedorite, contrarii precum si la complicatii
locale la locul in5ectiilor.
4. #espectarea doza5ului prescris
data cu identificarea medicamentelor se 'or 'erifica si dozele prescrise.
/ozele notate in foile de o(ser'atie tre(uie sa corespunda cu cele din
condicile de predare si cu adnotarile asistentei de la 'izita.
rice lipsa de concordanta 'a fi raportata medicului pentru a preciza doza
reala necesara.
:. #espectarea orarului de administrare
!edicamentele 'or fi administrate in ritmul prescris. Nerespectarea
orarului poate duce la fenomene cumulati'e si de intoxicatii gra'e sau la
ineficacitatea tratamantului.
!edicamentele se descompun sau se elimina in organism in anumite
limite de timp. Administrarea la inter'ale mai scurte decat timpul lor de
eliminare duce la cumulare de la doze terapeutice la doze toxice sau chiar
letale.
?. #espectarea somunlui (olna'ului
7olna'ii nu 'or fi desteptati din somnul fiziologic niciodata pentru
administrarea medicamentelor simptomatice, precum si pentru
ma5oritatea celor patogenice.
22
)ta(ilirea orarului de administrare a medicamentelor care necesita o
concentratie continua in sange, tre(uie facuta astfel incat, dupa
posi(ilitati, sa fie respectat somnul de noapte si de dupa masa.
B. .'itarea incompati(ilitatii dintre medicamente
&and se administreaza mai multe medicamente deodata, asistenta isi
poate modifica munca prin turnarea solutiilor sau picaturilor diferite in
acelasi pahar.
Numeroase medicamente de'in insa ineficace sau chiar daunatoare prin
degradare, precipitare daca se amesteca cu altele.
D. Administrarea imediata a medicamentelor deschise
!edicamentele in5ecta(ile nu se pastreaza in stare deschisa. Fiolele, odata
deschise, 'or fi in5ectate imediat.
!edicamentele sterile, odata deschise se in5ecteaza, pe de alta parte
contactul solutiilor cu aerul poate sa scada eficacitatea medicametului.
1,.#espectarea ordinii succesi'e de administrare a medicamentelor
Asistenta 'a pastra o ordine precisa in administrarea diferitelor
medicamente. !edicatia 'a incepe cu administrarea ta(letelor, solutiilor
si picaturilor, 'a continua cu in5ectiile si la sfarsit o'ulele 'aginale si
supozitoarele.
11.%uarea medicamentelor in prezenta asistentei
%a (olna' nu tre(uie sa ramana nici un medicament, ele 'or fi
administrate personal de catre asistenta medicala.
1+.)er'irea (olna'ului spitalizat cu doze mici de medicamente
7olna'ul 'a primi deodata numai o doza unica pe care o 'a lua in
prezenta asistentei.
12."re'enirea infectiilor intraspitalicesti
%a administrarea parenterala a medicamentelor se 'or pastra conditii
riguroase ale osepriei.
"entru medicamentele in5ecta(ile 'a utiliza seringi si ace sterile, separate
pentru fiecare in5ectie chiar la acelasi (olna'.
13.%amurirea (olna'ului asupra medicamentelor prescrise
Asistenta medicala 'a explica (olna'ului ce anume asteapta medicul de la
aceste medicamente si in cat timp se 'a instala efectul lor. >a pre'eni
(olna'ul asupra e'entulelor manifestari secundare care se pot i'i in urma
utilizarii medicamentelor.
14. #aportarea imediata catre !edicul sectiei a greselilor de administrare a
medicamentelor
rice greseala de administrare se raporteaza imediat medicului care luand
cunostinta de greseala comisa, poate lua masuri pentru a pre'eni
complicatiile.
Neraportarea in timp a greselilor poate atrage consecinte gra'e sau chiar
fatale.
23
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR "E CALE ORALA
!edicamentele sunt su(stante de origine animala, 'egetala sau chimica
transformate prin operatii farmaceutice intr-o forma de administrare0 comprimat, fiola,
supozitoare.
&alea orala
"e calea orala se pot lua medicamente su( forma de ta(leta, capsula, fiola,
comprimat, siropuri.
.fectul medicamentelor este usor intarziat datorita a(sortiei mai lente in sange.
In cazul osteomielitei am aplicat un tratament riguros (azat pe anti(iotice,
solutii izotane si usoare analgezice.
/intre acestea cele mai importante sunt0
1. .ritromicina
+. #ifamepicina
2. Algocalmin
3. /iazepam
Rolul a.i.tentei !edicale in trata!ent .i in0ri1ire
<idratarea organismului prin perfuzie
&alea intra'enoasa este singura cale 5udicioasa pentru reechili(rarea
hidroionica si 'alemica a organismului.
"erfuzia intra'enoasa picatura cu picatura poate fi utilizata pentru urmatoarele
scopuri0
- hidratarea si mineralizarea organismului in stari de dezechili(ru hidro-
mineral1
- administrarea medicamentelor in perfuzii continue si doze la care se
urmareste un efect prelungit1
- pentru completarea proteinelor sanguine in caz de hipo si disproteinemie1
- pentru alimentatia pe cale poreuterala1
- pentru perfuzia de sange.
!ateriale necesare0
- trusa de perfuzat am(alata original
- (enzi de leucoplast pentru fixarea acului sau a carmelei de plastic si a
tu(ului perfuzorului de pielea (olna'ului
- o musama sau un prosop steril su( mem(rul in care se face perfuzia
- o ta'ita renala
- su(stanta de perfuzat
- tampoane de 'ata
- comprese
- garou
24
"regatirea (olna'ului
Administrarea intra'enoasa a lichidelor se face in deculit dorsal in una din 'enele
(ine 'izi(ile si proeminente.
)e pot utiliza 'enele de la plica cotului, cefalica sau (azilica, 'ena safen interna,
'enele maleolare etc.
"regatirea (olna'ului tre(uie facuta cu multa putere de con'ingere, caci durata
mai indelungata a operatiei cere si o contri(utie mai mare din partea (olna'ului in ceea
ce pri'este mentinerea pozitiei corecte.
!em(rul in care se face perfuzia se aduce in a(ductie fiind spri5init pe o masuta
sau de o perna mai dura, acoperita cu o mausama sau cu un prosop steril.
.tape de executie
Aparatul montat si incarcat se e'acueaza de aer si lichidul rece din tu(, dupa
metode cunoscute.
>om pri'i atent, dezinfectam locul punctiei, atasam garoul, identificam 'ena,
desfacem garoul.
/upa ce 'ena s-a e'identiat suficient, se face punctia 'enoasa pentru a monta
perfuzia. &u degetul mare de la mana stanga se imo(ilizeaza pielea la +-3 cm su( locul
unde se face punctia iar cu restul mainii se intinde pielea segmentului de mem(ru unde
se face punctia si se tine imo(ilizat mem(rul respecti'. Acul adaptat la perfuzor se tine
in mana dreapta si se inteapa pielea in 'ena astfel0
a- in primul rand se inteapa pielea deasupra locului care este fixat de
policele stang1
(- se introduce usor de-a lungul peretelui anterior al 'enei, o(lic catre 'ena,
pana cand se simte ca a fost intepata 'ena1
c- se patrunde in lumenul 'enei, se incarca 'ena pe ac si se continua
inaintarea in lumenul ei, inca +-2 cm a'and gri5a sa nu iasa prin peretele
opus.
Apoi se deschide imediat prestu(ul pentru a permite scurgerea lichidului din
rezer'or in 'ena. /upa ce s-a 'erificat daca perfuzia lichidului se face fara o(stacol,
asistanta 'a fixa cu (enzi de leucoplast pa'ilionul acului si portiunea imediat 'ecina a
tu(ului de pielea (olna'ului.
>ieza de curgere a lichidului perfuzat se regleaza prin ridicarea rezer'orului la o
inaltime de 1 m si cu a5utorul prestu(ului in asa fel incat numarul picaturilor sa
corespunda cu cantitatile care tre(uiesc sa se administreze.
peratia de schim(are tre(uie sa se petreaca in timp cat mai scurt pentru ca
sangele refulat prin ac sa nu se coaguleze.
"rin perfuzia intra'enoasa picatura cu picatura se pot administra nu numai lichide
hidratante, ci si solutii alimentare cu 'aloare calorica inalta, solutii medicamentoase,
seruri imune.
Tratamentul perfuza(il al osteomielitei
&uprinde0
- complex de 'itamine antiinfectios
- tratament anti(iotic si anume0 oxacilina, gentamicina, eritromicina
- asigurarea unei hidratari corespunzatoare perfuza(ile
2:
)"ITA%$% &%INI& )FANT$% IAN
SECTIA ORTO"EDIE
CA+UL CLINIC Nr2 I
"roces de ingri5ire pe perioada
+,.,3.+,,+-+:.,3.+,,+
CULEGEREA DATELOR

1. "rezentarea medicala
/omnul &. =. in 'arsta de :, ani cu domiciliul in srada )oldat Ilie !ihai, nr. 2,
sector 2 7ucuresti se prezinta la camera de garda a spitalului clinic )fantul Ioan pe data de
B.,3. +,,+ pentru internare cu diagnosticul de trimitere de )T.ITA F.!$# /#."T,
prezentand urmatoarele0
- durere coapsa dreapta
- a(ces fistulizant femur drept
7olna'ul locuieste impreuna cu sotia sa si cei doi copii inter-un apartament
cu 2 camere in conditii decente de 'iata.
/in antecedentele personale reiese ca (olna'ul mentioneaza ca pro(leme patologice0
- T7& osos operat in 1D??
- adenom de prostata in 1DDB
- neaga hepatita, alergie la medicamente.
Antecedentele meredocolaterale fiind fara legatura cu (oala actuala.
/in istoric se pot mentiona urmatoarele0
"acientul a fost operat in sectia noastra, in data de 14.,2.+,,+ pentru granulom de fir
dupa artrodeza de sold drept *1D??-.
In luna aprilie pe cicatricea post-operatorie apare o fisura cu eliminari sang'inalente,
ulterior purulente, (olna'ul prezentand totodata durere, fe(ra si stari de o(oseala.
E#AMEN CLINIC
- stare generala (una
)istemul ganglionar0 ganglioni nepalpa(ili, nedurerosi
Tegumente si mucoase0 normal colorate
Aparatul respirator0 torace normal comformat, anepliatii costale simetrice, 'i(ratii
'ocale transmise (ilateral, sonoritate pulmonara normala, murmur 'ezicular drept
2?
Aparatul cardio'ascular0 zona precordiala de aspect normal, soc apexian in spatiul '
intercostal stang, zgomote cardiace ritmice.
TA K 1,,8:, mm <g
A> K ?: (8min
Aparatul digesti'0 a(domen suplu cu respiratie, splina, ficat in limite normale, tranzit
intestinal prezent.
Aparatul neurogenital0 lo5e renale li(ere, mictiuni fiziologice
Aparatul loco-motor0
)u(iecti'0
/urere coapsa dreapta
(iecti'0
7olna' in decu(it dorsal la planul de examinare. !em(rul pel'in drept are o scurtare
aparenta de aproximati' B cm pe rama segmentului femural.
"e fata interna a coapsei si soldului drept cicatrice post operatoriela aproximati' ++
cm.
"e fata postero-externa a coapsei, cicatrice post-operatorie de aproximati' : cm.
In treimea medie, orificiu fistulos cu eliminari sero-purulente.
!o(ilitatea acti'a si pasi'a la ni'elul soldului drept a(olita.
"entru in'estigarea starii generale se relizeaza urmatoarele examene (iochimice si
hematologice0
/ata /enumirea analizei #ezultat
1,.,3.+,,+ 1. I7&
+. #7&
2. <;7
3. <T&
4. T;
:. T;"
?. ;licemie
4.1. 1,8mm
3.4D 1,8mm
12., g8dl
3,.? 9
+2 $8%
12 $8%
1,, mg8dl
%a data de 1,.,3.+,,+ se recolteaza secretia plagii in 'ederea realizarii examenului
(acteriologic.
#ezultatul indica0 a(senta oricarui germen.
II2 "rocese de ingri5ire 6 e'aluarea asistentei in cea de a doua zi de la internare,
am preluat spre ingri5ire (olna'ul &.=. in 'arsta de :, de ani cu diagnosticul de internare
oseita femur drept dupa ce la data de 14.,2.+,,+ a suferit o inter'entie pentru granulom
de fir dupa artrodeza de sold drept realizata in 1D??.
&onform afirmatiilor pacientului in luna aprilie apare pe cicatricea postoperatorie
o fistula cu eliminari sang'inolente, ulterior purulente.
&oreland datele anamnestice cu cele ale examenului o(iecti' se poate afirma ca
pacientul are alterata functia de mo(ilitate, aceasta prezentand impotenta functionala la
ni'elul mem(rului drept si dureri.
2B
Tegumentele sunt alterate la ni'elul cicatricii operatorii prin prezenta fistulei cu
eliminari sero-purulente.
"acientul prezinta modificarea comfortului, ceea ce duce la tul(urarea somnului.
Functia respiratorie si circulatorie se mantine in limite fiziologice, fara
modificari. "acientul prezinta mictiuni fiziologice si tranzit intestinal.
Analizand datele pro'enite de la examenul o(iecti' si din culegerea datelor pot
afirma ca pacientul are alterate urmatoarele ne'oi0
1. N.>IA /. A ). !7I%I@A
"ro(leme0
- dureri la ni'elul coapsei
- impotenta functionala
- risc de infectie
/iagnostic de ingri5ire0
- alternarea mo(ilitatii prin prezenta procesului infectios grefat si cicatrice
post operatorie manifestata prin impotenta functionala la ni'elul
mem(rului drept.
- disconfort legat de prezenta infectiei manifestat prin durere si secretii
purulente
(iecti'e0
- pacientul sa nu mai prezinte dureri
- remiterea procesului infectios
- sa se mo(ilizeze in limite normale
Inter'entii0
- se administreaza medicatia prescrisa
- se in'ata pacientul exercitii de mentinere a tonusului muscular.
+. N.>IA /. A A>.A T.;$!.NT. INT.;#. )I &$#AT.
"ro(leme0
- dezechili(rul integritatii tegumentelor
- carente de igiena
- tumefactia femurului drept
/iagnostice de ingri5ire0
- alterarea tegumentelor prin prezenta cicatricei operatorii
- prezenta sechelelor
(iecti'e0
- pacientul sa prezinte tegumentele curate si integre
- remiterea procesului infectios
Inter'entii0
- se realizeaza toaleta locala
- se schim(a si se supra'egheaza pansamentul
- pacientul sa (eneficieze de o igiena corespunzatoare in +3 h
2. N.>IA /. A /#!I )I A ). /I<NI
"ro(leme0
2D
- alterarea modului de a dormi
- anxietate
- imposi(ilitatea de a se destinde
/iagnostice de ingri5ire0
- discomfort legat de prezenta infectiei manifestata prin durere si secretii
purulente
- alterarea modului de a dormi legat de durere, tumefactie, greturi, 'arsaturi
manifestat prin insomnie
(iecti'e0
- pacientul sa se odihneasca corespunzator
- sa (eneficieze de ore odihnitoare *B-1, h8+3 h- in 3B h
Inter'entii0
- asigurarea unui climat corespunzator prin aerisirea camerei cu o
temperatura constanta si umiditate
- schim(area len5eriei de pat si corp
3. N.>IA /. A ). A%I!.NTA )I <I/#ATA
"ro(leme0
- dificulatate in a se alimenta si hidrata
- greturi
- 'arsaturi
/iagnostice de ingri5ire0
- alterarea starii de nutritie legata de procesul infectios manifestat prin
greturi, 'arsaturi, anorexie
- tul(urari digesti'e
(iecti'e0
- inlaturarea greturilor
- sa fie mena5at fizic si psihic
- echili(rare hidroelectrolitica
Inter'entii0
- administrarea medicamentelor necesare pentru inlaturarea greturilor
- efectuez (ilantul intrari iesiri pe +3 h
- apreciez gradul de tolerare al alimentatiei
- ser'esc pacientul cu alimente prezentate atragator
4. N.>IA /. A-)I !.NTIN. T.!".#AT$#A &#"$%$I IN
%I!IT. N#!A%.
"ro(leme0
- cresterea temperaturii peste limite normale
- risc de suprainfectii
- potential de dezhidratare
/iagnostice de ingri5ire0
- alterarea somnului datorita fe(rei
3,
- dezechili(ru nutritional cantitati' si calitati' datorat procesului infectios
- diminuarea procesului infectios
(iecti'e0
- sa nu mai prezinte modificari ale tegumentelor si ale mucoaselor
Inter'entii0
- asigur conditiile de mediu din salon
- aplic comprese reci si pungi cu gheata la ni'elul femurului
- hidratez (olna'ul cu cantitati mici si dese de lichide
31
1. N.>IA /. A ). !7I%I@A
/efinitie0 A misca si a a'ea o (una postura sunt o necesitate a fiintei 'ii de a fi in miscare, de a-si mo(iliza toate
partile corpului prin miscari coordonate, de a pastra diferite parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea
functiilor organice.
"roble!a Sur.a de
di/icultate
Mani/e.tari
de
dependenta
Dia0no.tic de
in0ri1ire
Obiective Interventii .'aluarea
Autono!e Dele0ate
- diminuarea
mo(ilitatii
- alterearea
starii de confort
Fizic0
- proces
infectios
"sihic0
-anxietate
)ocial0
-lipsa de
cunoastere a
modalitatilor
de
autoingri5ire
-impotenta
functionala la
ni'elul
piciorului
drept
- neliniste1
- prezenta de
secretii
- durere
- alterarea
functiilor de
mo(ilizare legat
de prezenta
procesului
infectios la
ni'elul
mem(rului drept
pe cicatricea
operatorie
manifestata prin
impotenta
functionala
- disconfort
datorat prezentei
secretiilor, durerii
si anxietatii
- disparitia
infectiei
- crearea
unei stari
optime de
confort
- e'aluez gradul
de dependenta
in satisfacerea
ne'oii
-realizez toaleta
locala cu
cloramina
alcool si
(etadine
- a5ut pacientul
in efectuarea
toaletei generale
- pozitionez
pacientul in
pozitie antalgica
-linistesc
pacientul cu
pri'ire la
e'olutia (olii
-/iazepam
1 t(.
D.,?.+,,1
- impotenta
functionala
picior drept
-fistula post
operatorie
11.,?.+,,1
- stare
generala (una
-afe(ril
-secretii la
ni'elul
fistulei
+,.,?.+,,1
-prezenta
moderata de
secretii
-mo(ilitate
partiala
recuperata
(iecti' in
curs de
realizare
3+
+. N.>IA /. A A>.A T.;$!.NT. &$#AT. )I INT.;#.
/efinitie0 A fi curat, ingri5it, a-ti prote5a tegumentele si mucoasele sunt o necesitate pentru a-ti mentine o tinuta decenta si
pielea sanatoasa, asa incat aceasta sa-si pota indeplini functiile.
"roble!a Sur.a de
di/icultate
Mani/e.tari
de
dependenta
Dia0no.tic de
in0ri1ire
Obiective Interventii Evaluarea
Autono!e Dele0ate
- alterarea
integritatii
tegumentelor
Fizic0
- fistula la
ni'elul plagii
operatorii
"sihic0
-anxietate
)ocial0
-insuficienta
cunoasterii
de sine si a
necesitatilor
igienice ale
organismului
-secretii sero-
purulente
-intreruperi
ale
continuitatii
tegumentare
- alterarea
integritatii
tegumentelor
prin prezenta
fistulei
manifestata prin
secretii sero-
purulente
- pacientul sa
prezinte
tegumente
curate si
integre
-pacientul sa
nu de'ina
sursa de
infectii
nozocomiale
-pacientul sa
nu prezinte
escare
- asigur
conditiile de
mediu adec'ate
acordarii
ingri5irilor
-realizez toaleta
locala si
pansamentul in
conditii aseptice
- in'at pacientul
necesitatea unei
toalete
riguroase
- schim( pozitia
in pat a
(olna'ului ori
de cate ori este
ne'oie
-realizez masa5
la ni'elul
zonelor de
presiune
-/iazepam
1 t(.
D.,?.+,,1
- fistula
-secretii
11.,?.+,,1
- stare
generala (una
-afe(ril
-secretii
seropurulente
la ni'elul
fistulei
+,.,+.+,,+
-pacient
afe(ril
-stare
generala (una
6secretii
purulente
2. N.>IA /. A /#!I )I A ). /I<NI
32
/efinitie0 .ste o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se odihni in (une conditii, timp suficient astfel incat
sa-I permita organismului sa o(tina randamentul maxim.
"roble!a Sur.a de
di/icultate
Mani/e.tari
de
dependenta
Dia0no.tic de
in0ri1ire
Obiective Interventii Evaluarea
Autono!e Dele0ate
- alterarea starii
de confort
- are insuficeienta
de somn si
odihna
-proces
infectios
-disconfort
-anxietate
-dureri
-insomnie
- disconfort
legat de
prezenta
procesului
infectios
manifestat
prin dureri
-alterarea
somnului si
odihnei
datorita
discomfortulu
i si anxietatii
manifestata
prin insomnie
-diminuarea
discomfortului
-pacientul sa
(eneficieze de
ore suficiente
de somn si
odihna
- e'aluez gradul
de alterare a
ne'oii
-a5ut la
diminuarea
durerilor prin
refrigerarea la
ni'elul plagii
- 'or(esc cu
pacientul
incercand sa
diminuez
anxietatea
-in'at pacientul
sa se relaxeze
gandindu-se la
ce'a placut
-realizez inanite
de culcare
toaleta generala
pentru relaxarea
muschilor
-/iazepam
1 t(.
D.,?.+,,1
-
pacientulprez
inta dureri
care il
impiedica sa
doarma
-are
insuficienta
de somn
11.,?.+,,1
-insomnie
-pacientul
prezinta
anxietate
+,.,+.+,,+
-pacientul
doarme putin
-anxietate
diminuata
33
3. N.>IA /. A ). A%I!.NTA )I <I/#ATA
/efinitie0 ricarui organism ii este necesar sa ingereze si sa a(soar(a alimente de (una calitate si in cantitate
suficienta pentru a-si asigura dez'oltarea, intretinerea tesuturilor si pentru a-si mentine energia indispens(ila unei (une
functionari.
"roble!a Sur.a de
di/icultate
Mani/e.tari
de
dependenta
Dia0no.tic de
in0ri1ire
Obiective Interventii .'aluarea
Autono!e Dele0ate
/eficit de alimente si
lichide
)ocial0
-lipsa fondurilor
materiale
"sihic0
-anxietate
-greutate in
asigurarea
rezer'elor zilnice
alimentare
-irita(ilitate
- nutritie
dezechili(rata
-sa fie echili(rat
din punct de 'edere
hidro-electrolitic in
+3 h
-pacientul sa nu
mai fie anxios in
+3 h
- in'at (olna'ul sa
efectueze exercitiile
ca'itatii (ucale in
fiecare zi
- efectuez (ilantul
intrari-iesiri pe +3 h
-metro-clopramid
-irplex
- calciu gluconic (iecti'ul unu
realizat
Alimente
necorespunzatoare
)ocial0
- imposi(ilitatea
de a-si procura
alimentele
necesare
-sla(icune
musculara
-o(oseala
-scadere
ponderala
-alimentatia
necorespunzatoar
e are legatura cu
imposi(ilitatea
de a-si procura
alimente
- -(olna'ul sa
(eneficieze de un
aport lichidian si
alimentar suficient
- ser'esc paciantul cu
alimente prezentate
atragator si impreuna
alcatuim regimul
alimentar
(iecti'ul doi
realizat
;returi, 'arsaturi )ocial0
- aport lichidian-
alimentar
insuficient
-scadere in
greutate
-tul(urari
digesti'e legate
de hidratare
insuficienta,
anorexie
manifestata prin
scaderea in
greutate
- (olna'ul sa se
hidrateze
corespunzator
pentru a a'ea o
stare de (ine in +3
h
- sustin (olna'ul
si il incura5ez
oferinu-I un
mediu de
securitate
-ser'esc pacientul cu
alimente prezentate
atragator
(iecti' trei
realizat
4. N.>IA /. A-)I !.NTIN. T.!".#AT$#A &#"$%$I IN %I!IT. N#!A%.
34
/efinitie0 !entinerea temperaturii in limite normale este o necesitate a organismului de a conser'a o temperatura la un
grad aproximati' constant pentru a-si mentine o stare de (ine.
"roble!a Sur.a de
di/icultate
Mani/e.tari
de
dependenta
Dia0no.tic de
in0ri1ire
Obiective Interventii Evaluarea
Autono!e Dele0ate
<ipertermie Fizic0
-proces
infectios
-fe(ra
-reducerea
mo(ilitatii
-alterarea
temperaturii
corpului ca
urmare a
procesului
infectios
manifestat prin
fe(ra de tip
septicemic
-scaderea fe(rei
-asigurarea
confortului necesar
(olna'ului
- asigur (olna'ului
o camera aerisita
-aplic comprese
reci la ni'el axilar
si la plici
- schim( pozitia
(olna'ului la
fiecare +3 h
-#inger 4,, ml
-;lucoza 4,,
ml
-Algocalmin
(iecti'ul unu
realizat
!odificarea starii
de confort
"sihic0
-anxietate
-o(oseala
-cefalee
-sla(iciune
-anxietate legata
de sla(iciune
manifestata prin
alterarea starii de
confort
- sa (eneficieza de
confort psihic si sa
se diminueze
anxiatatea (iecti'ul doi
realizat
"otential de
deshidratare
"sihic0
-anxietate
-stres
-neliniste
-disconfort
-refuz lichidian
-transpiratie
-ptential de
deshidratare
legat de
anxietate, stres
manifestat prin
refuz lichidian
- sa fie echili(rat
hidro-electrolitic
-sa (eneficieze de
un aport lichidian
-hidratez (olna'ul
cu cantitati mici si
dese de lichide (iecti' trei
realizat
Nevoia /unda!entala Mani/e.tari de Obiective Interventii autono!e
3:
independenta
1. Ne'oia de a se im(raca
si dez(raca
- capacitatea fizica, mo(ilitatea
articulara, tonus muscular,
maturitate psihosociala
-mentinerea fortei musculare
-schim(area len5eriei de corp
ori de cate ori este ne'oie
-il in'at sa-si aleaga singur
im(racamintea si accesoriile
corespunzatoare
-il in'at exercitii fizice si
posturi pentru mentinerea
tonusului fizic
+. Ne'oia de a comunica
cu semenii
- functionare adec'ata a
organelor de sunet
-de(it 'er(al0 usor, ritm
moderat, lim(a5 clar, precis
-sa-si mentina integritatea
mi5loacelor de comunicare
-captarea increderii in echipa
de ingri5ire
-in'at pacientul0 sa utilizeze
mi5loace specifice de exprimare
a sentimentelor
- sa fie recepti'
2. Ne'oia de a-si practica
religia
-pacientul participa la slu5(e
religioase
-citeste carti si re'iste
religioase
-respectarea con'ingerilor care
sa-I permita efectuarea
actiunilor religioase
-determin pacientul sa-si
exprime propriile con'ingeri si
'alor
3. Ne'oia de a fi preocupat
in 'ederea relizarii
-integritatea psihica
-pacientul manifesta am(itie in
relizarea acti'itatilor specifice
'arstei sale
"acientul tre(uie sa0
- sa-si continue acti'itatile
conform 'arstei si aptitudinilor
sale
-sa-si cunoasca in continuare
resursele intelectuale
-il orientez spre acele acti'itati
corespunzatoare
-il stimulez pentru a o(tine
performanta dorita
4. Ne'oia de a se recrea
- scaderea starii de incordare
-capacitatea fizica (una
-dez'oltarea psihologica si
emotionala optima
-planificarea impreuna cu
pacientul a acti'itatilor
recreati'e
-asigurarea conditiilor necesare
realizarii acestor acti'itati
-pacientul este multumit
:. Ne'oia de a in'ata cum
sa-si pastreze sanatatea
-dorinta si interesul de a in'ata
-acumularea de cunostinte
"acientul tre(uie0
- sa cunoasca norme de
mentinere a sanatatii
- sa cunoasca date despre (oala
sa
-organizez acti'itati de educatie
pentru sanatate
-informez cu pri'ire la (oala
3?
)"ITA%$% &%INI& )FINT$% IAN
SECTIA ORTO"EDIE
CA+UL CLINIC Nr2 II
"roces de ingri5ire pe perioada
+,.,3.+,,+-+:.,3.+,,+
CULEGEREA DATELOR

1. "rezentarea medicala
/omnul ".@. in 'arsta de 1D ani, domiciliu in str. 7ranco'eni, nr. 13, sector
2, 7ucuresti se prezinta la sectia ortopedie la spitalul )f. Ioan cu diagnosticul de
asteomielita acuta metafiza inferioara femur drept in ziua de 13.,3.+,,+.
%a internare (olna'ul prezinta0
- tumefactie a genuchiului drept si coapsa dreapta in treimea inferioara
- inapetenta, grturi, 'arsaturi
Istoricul (olii0
7olna'ul a fost internat in perioada 2.,2.+,,+ 6 11.,2.+,,+ la spitalul
;rigore Alexandrescu pentru tumefactie, durere, impotenta functionala.
In urma analizelor efectuate, rezultatul hemoculturii a iesit poziti' cu
stafilococ auriu sta(ilinu-se diagnosticul de osteomielita acuta metafiza inferioara
femur drept.
In timpul spitalizarii a urmat un tratament de ameliorare a (olii fapt pentru
care nu a fost incizat, astfel ca se transfera pe sectia de ortopedie a spitalului
)fantului Ioan pentru continuarea tratamentului de specialitate a leziunii de
osteomielita treimea inferioara femur drept.
Antecedente heredo-colaterale 6 mama decedata
Antecedente personale
- fiziologice 6 nu a'em date
- patologice 6 hepatita tip 7
%a internare (olna'ul prezinta la examenul general0
- tegumente palide1
- mucoase umede1
3B
- fauere curate1
- tesut con5uncti'o-adipos normalo reprezentat1
- torace normal conformat1
- zgomote cardiace ritmice 6 B, (8 minut, TAK 11,8:4 <g1
- rinichi nepalpa(ili, mictiuni spontane1
- orentat temporo-spatial.
-
.xamenul aparatului locomotor
%a inspactie0 In deculat dorsal cu mem(rele inferioare in extensie se constata
o discreta tumefactie a genuchiului drept care are reliefuri osoase.
%a palpare0 )e constata discret soc ratulian iar metafiza inferioara a
femurului este dureroasa la presiune.
Flexia, extensia genuchiului sunt posi(ile. Nu se incizeaza, se imo(ilizeaza
in aparat gipsat pel'ipedias drept.
II. "roces de ingri5ire
Am preluat in ingri5ire in cea de a doua zi de la internare pe (olna'ul ".@. in
'arsta de 1D ani cu diagnosticul de internare ostomielita metafiza inferioara femur
drept.
/in discutiile cu el, am constatat ca pacientul este comunicati', putin anxios
fiind speriat de (oala sa, orientat temporo-spatial si prezinta urmatoarele constante
(iologice0
- repiratie ritmica asimetrica, cu o frec'enta de 1? rep8 min
- tensiune arteriala K 11,8:4 <g
- temperatua K 2B,3 &
7olna'ul este purtator al unui aparat gipsat la ni'elul femurului drept si
prezinta o tumefactie la genuchiul drept si coapsa dreapta in treimea inferioara cu
recomandare de repaus la pat, impotenta functionala, adaugandu-se si tul(urari
digesti'e *greturi, 'arsaturi, inapetenta-.
7olna'ul are un somn neodihnitor datorita starii de hipertermie, a mediului
necunoscut, conditii impuse de spitalizare.
Analizand datele su(iecti'e si o(iecti'e, rezultatele examenului clinic si
paraclinic, (olna'ul prezinta urmatoarele pro(leme de ingri5ire0
- postura inadec'ata
- imo(ilizarea in atele gipsate
- anxietate
- dificultate in a se alimenta si hidrata
3D
1. N.>IA /. A ). !I)&A )I A-)I !.NTIN. ")T$#A
A/.&>ATA
"ro(leme0
- dificultate in mo(ilizare
- alterarea starii de confort
/iagnostic0
- dezechili(rul mo(ilitatii fizice
- durere
- tumefactie
(iecti'ul0
- (olna'ul sa se poat mo(iliza
- sa nu prezinte complicatii
- sa ai(a o stare de confort
Inter'entii0
- efectuarea exercitiilor fizice
- pozitionarea (olna'ului in pozitia antologica pentru e'itarea durerii
+. N.>IA /. A /#!I )I A ). /I<NI
"ro(leme0
- stare de insomnie
- imposi(ilitatea de a se destinde
- alterarea somnului
/iagnostic de ingri5ire0
- discomfort legat de prezenta tumefactiei
- alterarea modului de a dormi legat de durere
(iecti'e0
- sa se odihneasca corespunzator
- sa (eneficieze de ore odihnitoare
Inter'entii0
- asigurarea unui climat corespunzator unui somn odihnitor
- schim(atul len5eriei de corp si de pat
4,
2. N.>IA /. A ). A%I!.NTA )I <I/#ATA
"ro(leme0
- dificultate in a se alimenta si hidrata
- greturi
- 'arsaturi
/iagnostic de ingri5ire0
- alterarea starii de nutritie legata de procesul infectios
- anorexie, greturi
(iecti'e0
- inlaturarea greturilor
- sa fie mena5at fizic si psihic
Inter'entii0
- efectuarea toaletei (ucale in fiecare zi
3. N.>IA /. A-)I "A)T#A T.;$!.NT.%. &$#AT.
"ro(leme0
- alterarea integritatii tegumentelor prin aparitia tumefactiei
/iagnostic de ingri5ire0
- carente de igiena
- mucoase uscate
- durere
(iecti'e0
- sa fie echili(rat fizic si psihic
- sa nu mai prezinte complicatii
Inter'entii0
- pacientul 'a fi echili(rat hidroelectrolitic
- realizez un pansament in conditii aseptice
- realizez toaleta locala
41
1. N.>IA /. A ). !I)&A )I A A>.A 7$NA ")T$#A
/efinitie0 A misca si a a'ea o (una postura sunt o necesitate a fiintei 'ii de a fi in miscare, de a-si mo(iliza toate
partile corpului prin miscari coordonate, de a pastra diferite parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea
functiilor organice.
"roble!a Sur.a de
di/icultate
Mani/e.tari
de
dependenta
Dia0no.tic de
in0ri1ire
Obiective Interventii Evaluarea
Autono!e Dele0ate
/ezechili(rul
mo(ilitatii fizice
Fizic0
- prezenta
aparatului
gipsat
-o(oseala
-sla(iciune
-durere
-tumefactie I n
treimea
inferioara a
femurului drept
-dezechili(rul
mo(ilitatii fizice
legat de prezenta
aparatului gipsat
manifestat prin
durere, tumefactie
a femurului drept
- sa nu mai
prezinte durere si
sa se siminueze
procesul de
inflamatie
-sa nu mai
prezinte
complicatii in +3
h
-(olna'ul sa
efectueze exercitii
printr-o crestere
gradata a
miscarilor in
functie de toleranta
pentru satisfacerea
ne'oilor
#ifampicina
-oxacilina
(iecti'ul unu realizat
/ificultate de a
ramane in pozite
functionala
Fizic0
-lipsa de
cunoastere a
modalitatilor de
folosire a
mi5loacelor
a5utatoare
pentru deplasare
-limitarea
amplitudinii
miscarii
-dificultate in a
ramane in pozitie
functionala legata
de lipsa de
cunoastere a
modalitatilor de
folosire a
mi5loacelor
a5utatoare
- pacientul sa se
poata mo(iliza
singur in putine
zile
-sa ai(a o posura
adec'ata
-asigurarea
paciantului o
pozitie corecta
- schim(area
pozitiei pacientului
la + h
(iecti'ul doi realizat
"otential de
accident
"sihic0
- anxietate
-astenie
-sla(iciune
-pierderea
echili(rului
-neliniste
-potential de
accident legat de
anxietate
manifestat prin
pierderea
echili(rului astenic,
neliniste,
sla(iciune
musculara
-(olna'ul sa ai(a
o forta musculara
pastrata in +3 h
-sa fie echili(rat
psihic in 2 zile
-incura5ez (olna'ul
in mentinerea
tonusului muscular
-comunic eficace
cu (olna'ul (iecti'ul trei realizat
4+
+. N.>IA /. A-)I "A)T#A T.;$!.NT.%. )I !$&A).%. INT.;#.
/efinitie0 A fi curat, ingri5it, a-ti prote5a tegumentele si mucoasele sunt o necesitate pentru a-ti mentine o tinuta decenta si
pielea sanatoasa, asa incat aceasta sa-si pota indeplini functiile.
"roble!a Sur.a de
di/icultate
Mani/e.tari
de
dependenta
Dia0no.tic de
in0ri1ire
Obiective Interventii Evaluarea
Autono!e Dele0ate
/ificultatea de a-si
mentine
tegumentele curate
Fizic0
- durere
-tumefactie
-proces
osteomielitic
-mucoase uscate
-tumefactiea
femurului drept
-carente de
igiena
-ddificultate in
asigurarea unei
igiene adec'ate
legata de procesul
osteomielitic
- pacientul sa
prezinte
tegumente si
mucoasele in +3
de ore
-pacientul sa
(eneficieze de o
igiena
corespunzatoare
in +3 ore
-a5ut pacientul in
efectuarea toaletei
zilnice0 fata, gat,
mem(re
(iecti'ul unu realizat
Alterarea
echili(rului
hidroelectrolitic
Fizic0
-intoleranta
digesti'a
-tegumente
modificate
-greturi
-'arsaturi
-alterarea
integritatii
tegumentelor legat
de intoleranta
digesti'a
manifestat prin
greturi, 'arsaturi
- pacientul sa fie
echili(rat
hidroectrolitic in
+3 h
-pre'enirea
deshidratarii in
+3 h
-e'aluez starea de
deshidratare si
asigur un aport
suplimentar de
lichide (iecti'ul doi realizat
Intoleranta la efort "sihic0
- teama
- pierdere
imaginii de sine
-astenie
-neliniste
-disconfort
-intoleranta la
effort legat de
pierderea imaginii
de sine manifestat
prin astenie,
neliniste,
disconfort
-(olna'ul sa
(eneficieze de o
stare de confort
necesara
refacerii in 2 zile
-sa fie echili(rat
psihic in 2 zile
-asigur intimitatea
(olna'ului
-a5ut (olna'ul sa-si
schim(e atitudinea
(iecti'ul trei realizat
42
2. N.>IA /. A /#!I )I A ). /I<NI
/efinitie0 .ste o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se odihni in (une conditii, timp suficient astfel incat
sa-I permita organismului sa o(tina randamentul maxim.
"roble!a Sur.a de
di/icultate
Mani/e.tari de
dependenta
Dia0no.tic de
in0ri1ire
Obiective Interventii Evaluarea
Autono!e Dele0ate
/ificultati in a dormi
si a se odihni
Fizic0
-durere
-stres
-hipertermie
-cantitate si calitate
necorespunzatoare
de somn si odina
- tul(urari al
somnului legat
de durere, stres,
hipertermie
-inlaturarea durerii,
stresului
-(olna'ul sa
prezinte un
echili(ru al functiei
termoreglarii
-asigur (olna'ului o
camera curata
-aplic pungi cu
gheata
(iecti'ul unu
realizat
.puizare )ocial0
-lipsa de
cunoastere a
mi5loacelor de
relaxare
-restrictie in
miscari
-stare de disconfort
-prezenta
aparatului gipsat
-modificarile
confortului prin
lipsa de
cunoastere a
modalitatilor de
relaxare si
destindere
-educarea
paciantului pri'ind
tehnici de
destindere si
relaxare
-sa (eneficieze de o
stare de confort
fizic si psihic
-sta(ilesc impreuna
cu (olna'ul un
program de exercitii
(iecti'ul doi
realizat
/ezechili(ru psihic "sihic0
-anxietate
-stres
-teama
-neliniste
-dezechili(ru
psihic legat de
anxietate, stres,
manifestat prin
tema si neliniste
- eliminarea
anxeitatii
-comunic cu (olna'ul
lasanu-l sa-si exprime
temerile
-sta(ilim un program
de somn
(iecti' trei
realizat
3. N.>IA /. A ). A%I!.NTA )I <I/#ATA
43
/efinitie0 ricarui organism ii este necesar sa ingereze si sa a(soar(a alimente de (una calitate si in cantitate
suficienta pentru a-si asigura dez'oltarea, intretinerea tesuturilor si pentru a-si mentine energia indispens(ila unei (une
functionari.
"roble!a Sur.a de
di/icultate
Mani/e.tari
de
dependenta
Dia0no.tic de
in0ri1ire
Obiective Interventii .'aluarea
Autono!e Dele0ate
/eglutitie dificila Fizic0
-proces
infectios
-fe(ra
-disfagre
-transpiratie
- deglutitie
dificila in
legatura cu
procesul
infectios
manifestat prin
fe(ra si disfagre
-inlaturarea fe(rei
si transpiratiei in
1+ h
-rehidratez pacintul
cu cantitati mici de
lichide reci
-ii administrez un
numar de +,,,-2,,,
calorii8zi
-Na&l D9
-;lucoza +,, ml
-#inger 4,, ml
-&a
->itamina & 4,,
(iecti'ul unu in
curs de realizare
Anxietate "sihic0
-neacceptarea
(olii
-teama de
schim(are a
modului de
'iata si a
climatului
-refuz de a se
alimenta
-stare de
neliniste
-anxietate rin
neacceptarea
(olii, teama prin
schim(area
modului de 'iata
manifestata prin
refuz de a-si
asigura un aport
nutritional
-(olna'ul sa nu mai
fie anxios in +3 h
-e'aluez starea
psihica a (olna'ului
-a5ut (olna'ul sa
recunoasca anxietatea
sa fata de pro(lemele
sale
(iecti'ul doi
realizat
Aport insuficient
de alimente fata de
ne'oi
)ocial0
-schim(area
modului de 'iata
si a climatului de
spitalizare
-lipsa de
alimente
-izolare
-aport insuficient
de ner'i, legat de
dezechili(rul
nutritional
- sa cunoasca
importanta
'alorilor calorice
zilnice in +3 h
-educ pacientul
pri'ind un raport
suficient de lichide si
alimente
(iecti' trei
realizat
Nevoia /unda!entala Mani/e.tari de independenta Obiective Interventii autono!e Evaluare
44
1. Ne'oia de a respira
si a a'ea o (una
circulatie
"acientul are0
-1: resp.8 min
-TA K11,8:4 mm <g
-puls K B, (8min
"acient independent sa-si
pastreze in continuare
independenta
(ser' si notez zilnic in
foaia de o(ser'atii0 puls,
tensiune, respiratie
(iecti' realizat
+. Ne'oia de a elimina
7olna'ul are mictiuni spontane
nedureroase, scaun prezent in
fiecare zi
7olna'ul sa-si mentina
functia renala si digesti'a
normala
Notez numarul de mictiuni
si scaune in foaia de
o(ser'atii
(iecti' realizat
2. Ne'oia de a se
im(raca si dez(raca
"acientul este independent in
satisfacerea acestei ne'oi
)a-si mentina independenta
si aparatul muscular integru
Incat pacientul sa-si aleaga
singur accesoriile si
im(racamintea
(iecti' realizat
3. Ne'oia de a-si
mantine temperatura
corpului in limite
Temperatura corpului normala
la 2:,3
"acientul sa continue
masurile ce tre(uiesc aplicate
)a consume lichide in
functie de temperatura
mediului
(iecti' realizat
4. Ne'oia de a e'ita
pericolele
7olna'ul este optimist si are
incredere in personalul medical
7olna'ul isi mentine in
continuare integritatea
psihica
(ser' satrea psihica si
comunic cu acesta
(iecti' realizat
:. Ne'oia de a fi
ocupat
Integritate psihica, dez'oltare
armonioasa, am(itie
)a continue efecti'
acti'itatile si aptitudinile
conform 'arstei
-"reocupez (olna'ul in
orice acti'itate care il
intereseaza
(iecti' realizat
?. Ne'oia de a actiona
conform propriei
credinte
7olna'ul participa la acti'itati
religioase
7olna'ul sa-si mentina
con'ingerea religioasa
(ser' interesul pentru
acti'itatile religioase ale
pacientului
(iecti' realizat
B. Ne'oia de a se
recrea
7olna'ul participa la acti'itati
recreati'e
7olna'ul sa fie preocupat de
scop
(ser' interesul pentru
acti'itatile recreati'e ale
(olna'ului
(iecti' realizat
D. Ne'oia de a in'ata
Acumulare de cunostinte
suficiente
)a cunoasca norme de
mentinere a sanatatii
rganizez acti'itati de
educare si sanatate
(iecti' realizat
1,. Ne'oia de a
comunica
7olna'ul comunica eficient cu
familia si echipa de ingri5ire
7olna'ul sa-si mentina
acesta independenta
$rmaresc comportamentul
(olna'ului
(iecti' realizat
4:
)"ITA%$% &%INI& )FINT$% IAN
SECTIA ORTO"EDIE
CA+UL CLINIC Nr2 III
"roces de ingri5ire pe perioada
+,.,3.+,,+-+:.,3.+,,+
CULEGEREA DATELOR

1. "rezentarea medicala
/omnul >.). in 'arsta de 1: ani, domiciliu in )tr. &arpati, Nr. 2, )ector 1, 7ucuresti,
a(sol'ent al liceului industrial Nr.1, se interneaza prin garda ortopediei chirurgicale al
spitalului clinic )fintul Ioan pe data de +,.,3.+,,+. pentru internare cu diagnosticul de
osteomielita glezna stinga la ?+ de ore, punandu-se diagnosticul de osteomielita acuta
metafiza distala, ti(ia stanga in ziua de 1D.,:.+,,+.
7olna'ul locuieste impreuna cu parintii intr-un apartament cu doua camere in conditii
decente de 'iata.
%a internare (olna'ul prezinta
Fe(ra,
Frisoane
Facies 'ultuos
Faringe superemic
/urere la ni'elul gleznei stangi
Istoricul (olii
7olna'ul afirma ca in urma cu trei zile au inceput dureri la ni'elul gleznei stingi, fiind
insotite de cresterea temperaturii, frisoane repetate, fapt ce-l determina sa se prezinte la camera
de garda ortopedie-chirurgicala

4?
Antecedente heredo-colaterale - fara importanta
Antecedente personal - fiziologice - nu a'em date
- patologice - ru(eola
La ea!enul clinic obiectiv .i .ubiectiv3 (olna'ul prezinta0

- tegumente palide uscate, potential de deshidratare
- mucoase uscate, fanere curate
- tesutul con5uncti' adipos normal reprezentat
- torace normal conformat, !> prezent (ilaterar, 1? resp8min., zgomote
cardiace ritmice ?B (atai8min ., T A 12,8:,mm<g
- a(domen suplu, mo(il cu respiratia, tranzit intestinal prezent
- rinichi nepalpa(il, mictiuni spontane nedureroase
- (olna'ul este orientat temporo-spatial
Ea!enul local , sta(ileste modificari inflamatorii ale pieli, iar metafiza
distala ti(iei stangi se poate palta un a(ces profund su( periost care ulterior se
deschide chirurgical, se e'acueaza si se face la'a5 cu apa oxigenata din a(undenta iar
glezna se 'a imo(iliza in aparat ghipsat cu fereastra.
/upa drenarea a(cesului su( periost si dupa imo(ilizarea in aparat ghipsat, (olna'ul afirma ca
durerea a mai diminuat fiind afe(ril, TA K 12,8:,mm<g, puls ?B (atai8min., satrea generala fiind
satisfacatoare.
I se efectueaza pansamente in conditii aseptice, piciorul ramanand in aparat gipsat pina la
'indecare.
4B
II2 "roce. de in0ri1ire , evaluarea a.i.tentei
Am preluat spre ingri5ire in cea de a treia zi de la internare pe (olna'ul >.) in 'arsta de
1: ani cu diagnosticul de internare osteomielita meatafiza distala ti(ia stanga, (olna'ul
prezentand cu trei zile inainte de internare un sindrom infectios cu fe(ra, frisoane, facies 'ultos,
faringe hiperemic, cu greutate in deglutitie, impotenta functionala la ni'elul gleznei stangi, cu
semne de imfamatie locala.
/in discutia a'uta prin culegerea datelor, (olna'ul nu poate preciza moti'ele
care au determinat modificarile la ni'elul gleznei neaducandu-si aminte de nici un
tarumatism minor.
Inca de la internare se punctioneaza zona tumefiata aspiranduse o secretie
purulenta si in urma radiografiei se pune diagnosticul de osteomielita, iar
simtomatologia generala are ca punct de plecare a(cesul de la ni'elul superiostului.
&a urmare acestui fapt se poate aprecia un risc de alterare al tegumentelor, o
mo(ilitate redusa mem(rului, mai mentionez efectuarea drena5ului a(cesului
superiostic si montarea de aparat gipsat cu fereastra impunand tehnici de ingri5ire
atat asupra aparatului gipsat cat si a plagi a tu(ului de dren de la ni'elul a(cesului
cu o(ligati'itatea de respectare a regulilor de asepsie pentru pre'enirea
complicatiilor si stoparea procesului infectios.
7olna'ul prezinta un grad de dificultate in alimentatieprin greutatea in a
inghiti, legat de hiperemie faringiana cat si prin imo(ilizare in aparat ghipsat,
restrictia in miscari.
)e mai poate aprecia o stare de discomfort, anxietate, neliniste, durere prin
prezenta aparatului ghipsat a tu(ului de dren cu ore de odihna nesatisfacatoare.
"rocesul infectios local cu afectarea generala a stari si descarcarea toxinelor
micro(iene in singe determina o crestere a temperaturi corpului, (olna'ul
prezentand dificultate de a se autoingri5i. .ste adaptat la mediul spitalicesc,
cola(oreaza cu personalul medical facandu-si noi cunostinte, ascultand muzica,
citeste re'iste.

.'aluand si apreciind datele culese pot e'alu ca pro(leme de ingri5ire
urmatoarele0
-imposi(ilitatea de a se deplasa,
-dificultatea de a se alimenta si hidrata,
-ore de somn si odihna insuficiente,
-incapacitatea de a-si acorda ingri5iri igenice,
-dezechili(ru in procesul termoreglarii.
4D
Dia0no.tic de in0ri1ire
1. /ificultate de a se misca legat de prezenta aparatului gipsat manifestat prin
intoleranta la effort
+. /ezechili(ru nutritional cantitati' si calitati' datorita procesului infectios
manifestat prin fe(ra, frisoane, faringe superemic, facies 'ultos.
2. Alterarea somnului datorita fe(rei, durerilor, anexietati manifestat prin teama,
neliniste.
3. /eficit de autoingri5ire legat de prezenta aparatului gipsat manifestat prin
o(oseala, sla(iciune musculara, intoleranta la acti'itate.
4. /ezechili(ru in procesul termolegrari legat de proces infectios manifestat prin
tegumente si mucoase uscate, facies 'ultos, faringe superemic.
"acientul are pertur(ate urmatoarele ne'oi0
1. Ne'oia de a se misca si a-si mentine o postura adec'ata
+. Ne'oia de a-si pastra tegumentele si mucoasele integre si curate
2. Ne'oia de a dormi si a se odihni
3. Ne'oia de a se alimenta si hidrata
4. Ne'oia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale
:,
1. N.>IA /. A ). !I)&A )I A A>.A ")T$#A A/.&>ATA
/efinitie0 A misca si a a'ea o (una postura sunt o necesitate a fiintei 'ii de a fi in miscare, de a-si mo(iliza toate
partile corpului prin miscari coordonate, de a pastra diferite parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea
functiilor organice.
"roble!a Sur.a de
di/icultate
Mani/e.tari
de
dependenta
Dia0no.tic de
in0ri1ire
Obiective Interventii Evaluarea
Autono!e Dele0ate
Imposi(ilitatea de a
se deplasa
Fizic0
- prezenta
aparatului
gipsat
-prezenta
pu(urilor de dren
-greutate in
deplasare
-intoleranta la
efort
-dificultate de a se
misca legat de
prezenta aparatului
gipsat, manifestat
prin intoleranta la
effort, greutate in
deplasare
- pciaentul sa nu
de'ina sursa de
infectii
nozocomiale pe
perioada de
spitalizare
-urmarirea
functiilor 'itale a
tu(urilor de dren
-sa ai(a forta
musculara
pastarata
-o(ser' si masor la
fiecare 14O0 facies,
puls, TA, respiratie
-controlez si 'erific
tu(urile de dren
-asigur (olna'ului
o pozitie
conforta(ila si
aplic pungi cu
gheata la ni'elul
gam(ei stangi
-xacilina
-;entamicina
(iecti'ul unu realizat
#estrictie in
miscari
Fizic0
-lipsa de
cunoastere a
modalitatilor de
folosire a
mi5loacelor
a5utatoare
pentru deplasare
-limitarea
amplitudinii
miscarii cu
scaderea fortei
musculare
-restrictie in
miscari prin lipsa
in cunoastere a
mi5loacelor
a5utatoare pentru
deplasare,
manifestat prin
scaderea fortei
musculare
-educatia
(olna'ului
pri'ind folosirea
mi5loacelor
auxiliare pentru
deplasare0
(astoane, car5e
-efectuez exercitii
pasi'e apoi acti'e
in functie de
toleranta fizica a
pacientului
-schim( pozitia la
fiecare + ore
masand zonele
predispuse la
escare
(iecti'ul doi in curs de
realizare
#isc potential
si actual de
accidente
"sihic0
- anxietate
-teama
-neliniste
-durere
-risc de accident
legat de anxietate
manifestat prin
teama, neliniste,
durere
-pacintul sa nu
mai fie anxios si
sa fie echili(rat
psihic in +3 ore.
-comunic eficace
cu (olna'ul si il
incura5ez 'or(inu-I
despre e'olutia
fa'ora(ila a (olii
(iecti'ul trei realizat
:1
+. N.>IA /. A-)I "A)T#A T.;$!.NT.%. )I !$&A).%. INT.;#. )I &$#AT.
/efinitie0 A fi curat, ingri5it, a-ti prote5a tegumentele si mucoasele sunt o necesitate pentru a-ti mentine o tinuta decenta si
pielea sanatoasa, asa incat aceasta sa-si pota indeplini functiile.
"roble!a Sur.a de
di/icultate
Mani/e.tari
de
dependenta
Dia0no.tic de
in0ri1ire
Obiective Interventii Evaluarea
Autono!e Dele0ate
Incapacitatea de a-
si acorda ingri5iri
identice personale
Fizic0
- prezenta
aparatului
gipsat
-intoleranta la
acti'iatate
-o(oseala
-sla(iciune
musculara
-durere
-deficit de
autoingri5ire legat
de prezenta
aparatului gipsat
manifestat prin
sla(iciune
musculara,
o(oseala, durere
-sa poata sa
de'ina
independent
-sa prezinte
tegumente si
mucoase integre
-intarirea
tonusului
muscular
-a5ut (olna'ul sa-si
efectueze toaleta
zilnica pe regiuni
incepand cu ochii
si terminand cu
mem(rele
(iecti'ul unu realizat
#isc complicatii si
suprainfectii
)ocial0
-lipsa de
cunostere a
regulilor de
igiena
elementare
-prezenta
tu(urilor de dren
-restrictie in
miscare
-fistulizare
-risc de
suprainfectie prin
lipsa de cunoastere
a regulilor de
igiena elementare
prin prezenta
tu(ului de dren a
fistulizarii si
restrictie in miscare
- educatia
pacientului
pri'ind regulile
de igiena
elementare in +3
ore
-asigur o camera
linistita cu o
len5erie de pat si
corp
-controlez zilnic
zonele predispuse
escarelor si
efectuez cu
(olna'ul exercitii
usoare de
mo(ilizare
(iecti'ul doi realizat
Anxietate "sihic0
-izolare
-mediu
necunoscut
-irita(ilitate
-modificarea
starii de confort
-anxietate legat de
mediul necunoscut
manifestata prin
modificarea starii
de confort,
irita(ilitate
-diminuarea
anxietatii in +3
ore
-asigurarea
confortului
psihic
-discut cu (olna'ul
despre (oala sa si il
incura5ez in
legatura cu e'olutia
(olii
(iecti'ul trei realizat
:+
2. N.>IA /. A /#!I )I A ). /I<NI
/efinitie0 .ste o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se odihni in (une conditii, timp suficient astfel incat
sa-I permita organismului sa o(tina randamentul maxim.
"roble!a Sur.a de
di/icultate
Mani/e.tari de
dependenta
Dia0no.tic de
in0ri1ire
Obiective Interventii Evaluarea
Autono!e Dele0ate
/ificultati in a dormi
si a se odihni
Fizic0
-durere
-stres
-hipertermie
-cantitate si calitate
necorespunzatoare
de somn si odina
- tul(urari al
somnului legat
de durere, stres,
hipertermie
manifestat prin
somn
neodihnitor
-inlaturarea durerii,
stresului
-(olna'ul sa
prezinte un
echili(ru al functiei
termoreglarii sa
(eneficieze de 1,
ore de somn pe
noapte
-asigur (olna'ului o
camera curata,
linistita, aerisita si il
asez cat mai
conforta(il
-aplic pungi cu
gheata la ni'elul
gleznei stangi
(iecti'ul unu
realizat
.puizare )ocial0
-lipsa de
cunoastere a
mi5loacelor de
relaxare
-restrictie in
miscari
-stare de disconfort
-prezenta
aparatului gipsat
-modificarile
confortului prin
lipsa de
cunoastere a
modalitatilor de
relaxare si
destindere si
reclasare cu
restrictie in
miscari
-educarea
paciantului pri'ind
tehnici de
destindere si
relaxare
-sa (eneficieze de o
stare de confort
fizic si psihic
-sta(ilesc impreuna
cu (olna'ul un
program de exercitii
fizice in limita
tolerantelor
-administrez inainte
de culcare un pahar
cu lapte cald
(iecti'ul doi
realizat
/ezechili(ru psihic "sihic0
-anxietate
-stres
-teama
-neliniste
-dezechili(ru
psihic legat de
anxietate, stres,
manifestat prin
tema si neliniste
- eliminarea
anxeitatii
-comunic cu (olna'ul
lasanu-l sa-si exprime
temerile si il a5ut sa
gandeasca poziti'
-sta(ilim un program
de somn
(iecti' trei
realizat
:2
3.N.>IA /. A ). A%I!.NTA )I <I/#ATA
/efinitie0 ricarui organism ii este necesar sa ingereze si sa a(soar(a alimente de (una calitate si in cantitate
suficienta pentru a-si asigura dez'oltarea, intretinerea tesuturilor si pentru a-si mentine energia indispens(ila unei (une
functionari.
"roble!a Sur.a de
di/icultate
Mani/e.tari
de
dependenta
Dia0no.tic de
in0ri1ire
Obiective Interventii .'aluarea
Autono!e Dele0ate
/ificultate in se
aliment si hidrata
Fizic0
-proces infectios
osos
-greturi
-'arsaturi
-anorexieatie
- alterarea starii
de nutritie legat
de procesul
infectios
manifestat prin
anorexie, greturi,
'arsaturi
-inlaturarea
greturilor,
'arsaturilor,
anorexiei in +3 ore
-sa fie mena5at fizic
si psihic in timpul
'arsaturii
-administrez
(olna'ului cu(uri
de gheata, lichide
reci *sucuri,
ceaiuri, supe-
pentru
indepartarea
'arsaturilor si
stimularea
apetitului
-!etro-clopramid
->iplex
-&alciu gluconic (iecti'ul unu
realizat
/eficit de alimente
si lichide
)ocial0
-lipsa fondurilor
materiale
"sihic0
- anxietate
-greutate in
asigurarea
ne'oilor zilnice
alimentare
-irita(ilitate
-nutritie
dezechili(rata din
lipsa fondurilor
materiale cu
greutate de a-si
asigura ne'oile
alimentare
zilnice,
irita(ilitate
-sa fie echili(rat
hidr-electrolitic in
+3 ore
-pacientiul sa nu
mai fie anxios in +3
ore
-in'at (olna'ul sa
efectueze toaleta
ca'itatii (ucale in
fiecare zi dupa masa
cu musetel si
;licerina 7oraxata
-efectuez (ilantul
interri-iesiri pe +3 ore
(iecti'ul doi
realizat
;returi, 'arsaturi )ocial0
-aport lichidian si
alimentar
insuficient
-anorexie
-scadere in
greutate
-tul(urari
digesti'e legate
de hidratare
insuficienta,
anorexie,
manifestate prin
scaderea in
greutate
-(olna'ul sa se
hidrateze
corespunzator
pentru a a'e o stare
de (ine in +3 ore
-sa nu mai prezinte
tul(urari digesti'e
in 1+ ore
-apreciez gradul de
toleranta al
alimentelor
-sustin (olna'ul si il
incura5ez oferindu-I
un mediu de securitate
- ser'esc pacientul cu
alimete prezentate
atragator
(iecti' trei
realizat
:3
Nevoia /unda!entala Mani/e.tari de independenta Obiective Interventii autono!e Evaluare
1. Ne'oia de a respira
si a a'ea o (una
circulatie
"acientul are0
-1: resp.8 min
-TA K11,8:4 mm <g
-puls K B, (8min
"acient independent sa-si pastreze
in continuare independenta
(ser' si notez zilnic in foaia de
o(ser'atii0 puls, tensiune,
respiratie
(iecti' realizat
+. Ne'oia de a elimina
7olna'ul are mictiuni spontane
nedureroase, scaun prezent in fiecare
zi
7olna'ul sa-si mentina functia
renala si digesti'a normala
Notez numarul de mictiuni si
scaune in foaia de o(ser'atii
(iecti' realizat
2. Ne'oia de a se
im(raca si dez(raca
"acientul este independent in
satisfacerea acestei ne'oi
)a-si mentina independenta si
aparatul muscular integru
Incat pacientul sa-si aleaga singur
accesoriile si im(racamintea
corespunztoare
(iecti' realizat
3. Ne'oia de a-si
mantine temperatura
corpului in limite
Temperatura corpului normala la 2:,3 "acientul sa continue masurile ce
tre(uiesc aplicate in functie de
temperatura mediului am(iant
)a consume lichide in functie de
temperatura mediuluiam(iant si
sa poarte im(racaminte adec'ata
(iecti' realizat
4. Ne'oia de a e'ita
pericolele
7olna'ul este optimist si are incredere
in personalul medical
7olna'ul isi mentine in continuare
integritatea psihica
(ser' satrea psihica si comunic
cu acesta
(iecti' realizat
:. Ne'oia de a fi
ocupat si de a se realiza
Integritate psihica, dez'oltare
armonioasa, am(itie
)a continue efecti' acti'itatile si
aptitudinile conform 'arstei
-"reocupez (olna'ul in orice
acti'itate care il intereseaza
(iecti' realizat
?. Ne'oia de a actiona
conform propriei
credinte
7olna'ul participa la acti'itati
religioase
7olna'ul sa-si mentina con'ingerea
religioasa
(ser' interesul pentru
acti'itatile religioase ale
pacientului
(iecti' realizat
B. Ne'oia de a se
recrea
7olna'ul participa la acti'itati
recreati'e
7olna'ul sa fie preocupat de
scopurile sale
(ser' interesul pentru
acti'itatile recreati'e ale
(olna'ului
(iecti' realizat
D. Ne'oia de a in'ata
cum sa-si pastreze
sanatatea
Acumulare de cunostinte suficiente )a cunoasca norme de mentinere a
sanatatii
rganizez acti'itati de educare si
sanatate
(iecti' realizat
1,. Ne'oia de a
comunica
7olna'ul comunica eficient cu familia
si echipa de ingri5ire
7olna'ul sa-si mentina acesta
independenta
$rmaresc comportamentul
(olna'ului
(iecti' realizat
:4
(I(LIOGRA)IE
42 Te5nica in0ri1irii bolnavului , Carol Moze.
62 "rincipiile !edicinei interne3%ol2 I , $ari.ae
72 Ortopedii .i Trau!atolo0ie ,!ica enciclopedie
82 (oli in/ectioa.e , "ro/2 Dr2 Mircea C5iotan
92 Cur.uri nur.in0 , Maria Szabo
::