UNIVERSITATEA OVIDIUS

FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

MASTER PERFORMANTA IN SPORT
AN II
FIZIOPATOLOGIE
Masterand Serbu Iulian

1
FIZIOPATOLOGIA OSULUI
2
Cuprins
Intrdu!ere..4
Capitlul "#Fi$ipatl%ia sului
"#" Ntiuni %enerale.5
"#& Stru!tura s!'eletului..6
Capitlul &#Generalitati ale blilr sase.........................................................................8
Capitlul (#Ostepr$a......................................................................................................10
)ibli%ra*ie...............................................................13
3
Intrdu!ere
Cresterea osoasa, alaturi de dezvoltarea tuturor organelor, depinde in primul rand de factorii
genetici:de eemplu, in grupuri entice de tipul pigmeilor din !frica, cresterea redusa a
sc"eletului este reglata prin factori genetici si nu depinde de activitatea corpului.
#n vreme ce parat"ormonul si calcitonina stimuleaza distrugerea respective formarea tesutului
osos, multumita osteocitelor, "ormonal de crestere "ipofizar$somatotropina sau "ormonal de
crestere uman %&'( si "ormonii seuali stimuleaza atat productia de cartila) cat si osificarea
acestuia.
*aca o glanda endocrina, care produce unul dintr acesti "ormone, nu functioneaza normal, si
daca "ormonal nu este produs in cantitatile necesare, dezvoltarea osoasa va fi anormala.*e
aceea, de eemplu, cand "ipofiza nu functioneaza normal si produce o cantitate insuficienta
de "ormon de crestere$%&'(, persoana nu se dezvolta normal$nanism sau piticism
"ipofizar(.Cu toate acestea, daca in perioada de crestere primeste cantitatea corecta de
"ormone somatotrop, dezvoltarea sc"eletica poate fi aproape normalizata.
C"iar si dieta este foarte importanta pentru cresterea osoasa:aportul de su+stante nutritive
cum ar fi fosforul, calciul, vitaminele !,C si *, este esential pentru o crestere corecta a
tesutului osos.*e fapt, dezvoltarea unui os este rezultatul ec"ili+rului dinamic intre celulele
tesutului osos, care stimuleaza formarea depozitelor de calciu$osteo+laste si osteocite( si
celulele aceluiasi tesut, care stimuleaza dezintegrarea osoasa$osteoclaste(, prin producerea de
enz,me care sunt capa+ile -sa topeasca. cristalele de saruri sis a -digere. fi+rele de colagen.
Cu alte cuvinte, tesutul osos nu se dezvolta -odata pentru totdeauna., ci continua sa creasca
sis a fie distrus in acelasi timp.!ceasta -remaniere. osoasa continua pe parcursul intregii
vieti:ca raspuns la +alanta ionica din sange, eista un sc"im+ constant de saruri minerale intre
oase si sange, in vreme ce necesitatile mecanice$gravitatie, musc"i(determina o modificare
structural continua a osului.#n consecinta, in vreme ce osteo+lastele si osteocitele -fieaza.
sarurile minerale, osteoclastele, cu actiunea lor distructiva, le eli+ereaza din nou in circulatie
mentinand constant raportul fosfor/calciu.
4
Fi$ipatl%ia sului
"#"Ntiuni %enerale
*ezvoltarea sc"eletului se face pe seama tesutului mezenc"imal0de provenienta
mezodermica0mezenc"imul sc"eletogen, situate in regiunea corzii dorsal a em+rionului, iar
cel al etremitatilor, din mugurii de la nivelul placilor laterale ventral ale em+rionului.!par
intai tipare de mem+rane fi+roase sau cartilaginoase ale pieselor sc"eletice, care, prin
impregnarea lor cu saruri de calciu, realizeaza procesul de osificare.!ceasta se numeste
osificare desmala la piesele cu tipar mem+ranos$oasele fetei si ale +oltii craniene( si osificare
condrala la cele cu tipar cartilaginous$oasele lungi, verte+rele, oasele +azei craniului, ale
carpului si tarsului(.1sificarea se face fie la nivelul cartila)ului de crestere, realizand cresterea
in lungime a osului, fie la nivelul periostului, realizand cresterea lui in grosime prin procesele
de remaniere constructive si distructiva.
*upa configuratia lor eterna, oasele pot fi clasificate in :oase lungi, cu canal medular central,
prezentand o diafiza$corpul( si doua epifize$etremitati articulare(2 oase late, dezvoltate in
suprafata, si oase scurte, dezvoltate aproape egal in cele trei dimensiuni, prezentand in general
variate detalii de suprafata, tu+erozitati care se pot palpa sau eplora radiologic.
%tructura macroscopica a osului este reprezentata de tesut osos compact la periferie si de tesut
osos spongios la etremitatile diafizare si la epifize, dispus su+ forma de lame.!cestea sunt
orientate in sensul solicitarii osului de catre presiune sau rezistenta la oasele lungi, sau su+
forma de diploe$tesut spongios intre cele doua zone compacte( la oasele late.
3icroscopic, tesutul osos este reprezentat de lamele osoase dispuse concentric in )urul unui
canalicu vascular, formand o unitate morfofunctionala o osului:osteon, mai dese in osul
compact decat in cel spongios,
Canalul medular diafizar si areolele spongioase sunt sediul maduvei osoase.3aduva rosie
"ematogena,active la inceput,este treptat inlocuita de maduva gal+ena, mai ales in oasele
lungi, persistand la adult doar in verte+re,stern si coaste.!ceasta la randul ei, este inlocuita
treptat, la varste inaintate, de maduva cenusie scleroasa.
3eta+olismul osului normal este reglat neuroendocrin de functia lo+ului anterior a
"ipofizei$"ormonal somatotrop de crestere( care controleaza glandele paratiroide
$parat"ormon(, asigurand astfel in organism ec"ili+rul fosfocalcic.4rocesele constructive ca si
de resor+tie ale osului mai sunt influentate si de enzime cat si de vitamine.
5
"#& Stru!tura s!'eletului
%c"eletul este alcatuit din oase grupate pe regiuni, formand elementele de sustinere si de
protectie ale diverselor aparate:sc"eletul aial, format din craniu si coloana verte+rala si
sc"eletul toracic si al mem+relor:superior si inferior.
%C'565&76 C!4767# este format din oasele cutiei craniene0neurocraniu0 si oasele
masivului facial0viscerocraniu.
Neur!raniul sau craniul cere+ral este alcatuit din opt oase.4atru neperec"i:frontalul,
etmoidul, sfenoidul si occipitalul si patru perec"i:doua parietale si doua temporal, fiecare cu
detalii caracteristice.
Vis!er!raniul este alcatuit din 14 oase, dintre care doua neperec"i:vomerul si mandi+ula si
sase perec"i:mailar, zigomatic, nazal, lacrimal, palatin si conca nazala inferioara.
%C'565&76 &879C'#767# este format din piesele osoase ale coloanei verte+rale,
toracelui si +azinului osos$pelvis(.
Clana +ertebrala este formata din 33034 de verte+re suprapuse, avand fiecare caracteristici
speciale.4e regiuni, se disting : verte+re cervical, 1; verte+re toracale, 5 verte+re lom+are, 5
verte+re sacrale sudate intr0un singur os0osul sacru0 si 4 sau 5 verte+re involuate si sudate
intre ele, formand osul coccis.
S!'eletul tra!elui, o componenta a sc"eletului trunc"iului, este format din coloana toracala,
de care se articuleaza cele 1; perec"i de coaste:primele : perec"i de coaste adevarate, 5
perec"i de coaste false, din care ; perec"i sunt coaste flotante.!cestea, la randul lor, se
articuleaza de piesa anterioara si mediana0sternul0prin intermediul cartila)elor costale,
eceptand coastele flotante.
S!'eletul ba$inului ss cuprinde centura pelvina, formata din cele ; oase coale,articulate
posterior cu osul sacru, iar anterior articulate intre ele prin simfiza pu+iana.<azinul$pelvisul(
inc"eie terminal cavitatea trunc"iului.1sul coal este format prin sudarea la pu+ertate a trei
piese osoase:ilium, isc"ium si pu+is unite prin cartila)ul in =.4rin fata lor interna contri+uie la
constituirea foselor iliace si a stramtorii superioare a +azinului, care formeaza limita intre
+azinul mare si micul +azin.4e fata lor eterna si central se afla o cavitate sco+ita prin care se
face articulatia cu capul femoral:cavitatea cotiloida$aceta+ulum(.
6
%C'565&76 353<8767# %7458#18 este alcatuit din piese osoase proprii fiecarui
segment.
U,arul este format din oasele centurii toracale$scapulare(:clavicula, care fieaza mem+rul
superior de torace si scapula$omoplatul(, os plat de forma triung"iulara.%capula se muleaza cu
fata sa anterioara pe fata posterioara si superioara a toracelui si se articuleaza cu capul
"umeral prin intermediul cavitatii glenoide.
)ratul, prin osul "umerus, se leaga prin etremitatea sa distal cu ante+ratul care prezinta
lateral osul radius, iar medial osul ulna, in pozitia de supinatie a mainii.!cestea, prin
etremitatea lor distal, se articuleaza cu oasele mainii.7nele formeaza masivul carpian
compus din doua randuri a cate patru oase mici.8andul proimal este format din
oasele:scafoid, semilunar, p,ramidal si piziform, iar randul distal din:trapez, trapezoid,osul
mare si osul cu carlig.!ltele formeaza:oasele metacarpiene$105( si falangele distal.#n afara de
police, care are numai doua falange, toate celelalte au cate trei.
%C'565&76 353<8767# #9>58#18 este alcatuit din trei segmente.
Capsa cu osul femur, a carei etremitate proimala prezinta gatul si capul femoral prin care
se articuleaza cu osul coal.4rin etremitatea sa distala ia parte la formarea articulatiei
genunc"iului care este prote)ata anterior de un os mic si plat:patela$rotula(.
Ga,ba al carei sc"elet este format din doua oase:ti+ia, dispusa in plan medial si fi+ula,
dispusa in plan lateral, am+ele articulate intre ele la cele doua etremitati.4rin etremitatea lor
distal, clestele ti+iofi+ular ia parte la formarea articulatiei ti+iotarsiene, ce corespunde gleznei.
Pi!irul este alcatuit din ;6 de oase care corespund celor trei segmente:tars, metatars si
degete.
Tarsul este format din sapte oase dispuse in doua randuri:unul posterior, alcatuit din talus si
calcaneu si un alt rand, anterior, din osul navicular,cu+oid si cele trei cuneiforme
corespunzatoare primelor trei degete.
Oasele ,etatarsiene se articuleaza cu degetele corespunzatoare formate fiecare din trei
falange:proimala, medie si distal, eceptand degetul mare care prezinta numai doua falange.
%c"eletul, articulat in general, reprezinta pentru organismul omului componenta pasiva a
aparatului de locomotie.
7
&#Generalitatile blilr sase
)lile aselr sunt acelea care afecteaza sc"eletul, determina fragilitatea acestora si
predispozitia catre fracturi. 1asele fragile nu sunt o parte naturala a procesului de im+atranire.
C"iar daca oasele se consolideaza inca din timpul copilariei, oameni de toate varstele pot
im+unatati, oricand, sanatatea oaselor lor.
Cea mai comuna afectiune a oaselor este stepr$a, caracterizata prin densitate osoasa
scazuta si deteriorarea structurii osoase. 1steoporoza poate fi prevenita, diagnosticata si
tratata. *ensitatea osoasa scazuta apare atunci cand oasele au o deficienta de minerale $calciu,
de eemplu( care le face puternice. Ca atare, fracturile osoase pot avea loc cu usurinta.
!lte +oli osoase includ bala Pa%et si osteogeneza imperfecta. <oala 4aget afecteaza
persoanele mai in vasta si cauzeaza deformarea sc"eletului si fracturi. 1steogeneza imperfecta
este o tul+urare mostenita care implica oase fragile si fracturi frecvente, la copii.
7n sistem osos sanatos, cu oase puternice este esential pentru o viata sanatoasa. 1asele
puternice spri)ina organismul, prote)eaza inima, plamanii si creierul de la diverse pre)udicii si
sustin musc"ii care permit miscarea. 1asele sunt si un depozit de minerale necesar unei vieti
normale.
1steoporoza dar si alte +oli osoase pot determina un declin al sanatatii fizice si al calitatii
vietii si pot duce inclusiv la ina+ilitatea unei persoane de merge, a sta si a se im+raca. 7nele
dintre acestea pot declansa c"iar si decesul prematur. 1asele sla+e pot contri+ui la fracturi
dureroase si de+ilitante. Cele mai frevcente sunt cele care afecteaza inc"eietura mainii,
coloana verte+rala si soldul.
<olile osoase sunt costisitoare atat pentru societate cat si pentru +olnavi.
0 Ostepr$a 0 aceasta conditie este caracterizata de scaderea masei osoase $oasele nu mai
primesc cantitati optime de calciu si minerale( si structura osoasa se deterioreaza.
8educerea densitatii osoase sla+este oasele si acestea se pot rupe sau fractura cu usurinta la
orice cadere sau in urma unui impact. *in pacate, nu eista semne sau simptome care sa
preconizeze de+utul +olii, de o+icei, un eveniment fatal duce la descoperirea sa. &otusi,
osteoporoza poate fi prevenita, diagnosticata si tratata.
0 Artrita 0 atunci cand una sau mai multe articulatii se inflameaza, afectiunea poarta
denumirea de artrita. 7n numar de +oli osoase, sunt cuprinse in acest tip de diagnostic: +oli
autoimune $artrita autoimuna(, artrite septice $cauzate de infectia de la nivelul articulatiilor si
osteoartritei, in cazul articulatiilor degenerate(.
0 Fas!ita plantara 0 inflamatia fasciei plantare care provoaca durere in calcai si dificultatea
de a merge pe )os, poarta numele de fascita plantara. &ul+urarea se intalneste frecvent la
8
persoanele care folosesc picioarele pentru diverse actiuni, perioade lungi de timp $dansatori,
atleti(.
0 Fibr,ial%ia 0 aceasta este o +oala cronica cu simptome de durere si o+oseala de la cap
pana la picioare, diagnosticata ca un sindrom. 7neori este clasificata ca fiind primara sau
secundara. 9u eista inca nici o cale de vindecare pentru fi+romialgie, dar cu un tratament
adecvat, +olnavii pot duce o viata normala.
0 Ne!r$a a+as!ulara 0 in cazul acestei conditii, furnizarea insuficienta de sange duce la
deteriorarea osului. !fectiunea se manifesta mai ales la partea superioara a piciorului care se
ataseaza la sold, glezna, umar si cot.
0 Displa$ia *ibrasa 0 afectiune cronica, displazia nervoasa este caracterizata prin faptul ca
anumite celule incep sa formeze un tip anormal de os fi+ros. &reptat, acest os fi+ros sla+este
osul normal, provocand durere. !cesta poate fi fracturat sau se poate deforma.
0 Oste%ene$a i,per*e!ta 0 cunoscuta si su+ denumirea de +oala oaselor fragile, tul+urarea
este cauzata de un defect genetic al organismului, incapa+il de a intari oasele. 4rin urmare,
oasele se rup usor fara o cauza anume.
0 Oste,ala!ia 0 aportul insuficient de minerale sau disfunctia oste+lastilor afecteaza
matricea de proteine osoase $osteoide( cauzand sla+iciunea oaselor. 3ai ales ereditara, +oala
apare in timpul copilariei si cauzeaza ra"itism.
0 Oste,ielita 0 este o infectie osoasa cauzata de +acterii. *eseori, infectia se deplaseaza la
nivelul osului, prin sange de la alte zone infectate din organism. %imptomele includ durere
severa, fe+ra, frisoane, senzatie de o+oseala, greata si stare generala de rau. 7neori pielea care
acopera osul infectat devine dureroasa, rosie si umflata.
0 )ala Pa%et 0 depistata, de o+icei, la persoanele de peste 40 de ani, aceasta este o +oala
cronica a sc"eletului, afectand unul sau mai multe oase $coloana verte+rala, pelvisului, oasele
lungi ale mem+relor, craniul(.
0 Guta 0 ecesul de acid uric din organism duce la formarea unor cristale mici de urati care se
depoziteaza in tesuturi ale corpului, in mod special in articulatii, provocand guta. Cristatele
patrund in articulatii, provocand inflamatia acestora. ?uta cronica poate duce la formarea
unor depozite de acid uric dur si in )urul articulatiilor cauzand distrugerea acestora, afectarea
functiei renale si formarea de pietre la rinic"i. Cu eceptia +olilor ortopedice eista si unele
forme de cancer osos cum ar fi condosarcomul, sarcomul 5@ing, mielomul multiplu si
osteosarcomul.
9
(#Ostepr$a- dia%nsti! si trata,ent de re!uperare
...boal scheletal sistemic ce este caracterizat prin reducerea masei osoase i
deteriorarea microarhitecturii esutului osos, ceea ce duce la o cretere a fragilitii osoase
i la o cretere consecutiv a riscului de fracturi.
1steoporoza determinA la nivel mondial peste ; milioane de fracturi Bn fiecare an la +Ar+aCii
Di femeile cu vErsta de peste 50 de ani.
300,000 fracturi de Dold
550,000 fracturi verte+rale
400,000 fracturi ale articulaCiilor pumnului
810,000 fracturi ale altor oase
1asele osteoporotice nu aratA, la prima vedere, altfel decEt oasele normale. 5le sunt BnsA mai
puin dense, prin pierdere de su+stanA osoasA, ceea ce se reflectA Bn structura lor internA, care
este profund afectatA 0 asemenea unei esAturi vec"i, cu urzeala su+iatA i pe alocuri ruptA.
Fa!tri de ris!
!proape oricine poate face osteoporozA, dar sunt predispuse la acest lucru mai ales persoanele
de se feminin $apro.80F dinte pacienii cu osteoporozA sunt femei(, mai ales dacA au avut
de)a menopauza, i c"iar i mai mult dacA au avut0o Bnainte de vErsta de 45 de ani.
!li factori de risc:
vErsta peste 65 de ani
tratament cronic cu corticosteroizi
aport inadecvat de calciu alimentar
activitate fizicA insuficientA
greutate corporalA prea micA
Dia%nsti!
*iagnosticul de osteoporozA nu se poate pune doar prin eaminarea persoanei respective, cu
ecepia situaiei Bn care aceasta are o deformare caracteristicA do+EnditA a coloanei verte+rale
sau dacA a scAzut evident Bn BnAlime. 5aminarea sEngelui este de regulA normalA, iar
radiografia nu poate diagnostica +oala decEt Bntr0o fazA avansatA, de eemplu evideniind una
sau mai multe fracturi verte+rale.
%ingura modalitate prin care se poate pune diagnosticul de certitudine pentru o densitate
osoasA redusA este densitometria. !ceasta se poate face prin:
tomografie computerizatA cantitativA 0 metodA scumpA i greu accesi+ilA, nu s0a impus
BncA Bn diagnosticul de rutinA al osteoporozei
10
a+sor+iometrie dualA $*5G!( 0 este o eaminare radiologicA cu dozA micA de
iradiere, care vizualizeazA oldul, coloana verte+ralA sau am+ele, i reprezintA Bn
prezent Hstandardul de aurH Bn diagnosticul osteoporozei i Bn urmArirea eficienei
tratamentului
densitometria ultrasonicA 0 mAsoarA atEt densitatea osoasA, cEt i calitatea osului
$ar"itectura i elasticitatea(2 este practic un tip specializat de ecografie2 fArA a fi atEt de
precisA ca *5G!, metoda este utilA Bn evaluarea riscului de fracturA, la un pre de cost
mai redus i fArA iradiere, dar nu poate servi la urmArirea eficienei tratamentului
4ersoanele diagnosticate cu osteoporozA pot face destul de multe lucruri pentru a opri evoluia
+olii i a evita fracturile:
pot utiliza medicaie specificA
pot sA0i asigure un aport adecvat de calciu i vitamina *
pot sA0i creascA nivelul de activitate fizicA
pot sA previnA cAderile
pot folosi protectoare de old
Trata,entul stepr$ei
1data instalata stepr$a, nu este posi+ila refacerea masei osoase. &otusi interventia
precoce poate preveni osteoporoza iar cea terdiva poate opri progresia +olii. *aca este
prezenta o cauza secundara tratamentul specific are scopul indepartarii cauzei.
3etode fizice :
corset / +rau ortopedic
eercitii fizice cu consultarea unui fizioterapeut
#n faza acuta a tasarii :
analgezice
miorelaante
caldura
masa)
repaus conform indicatiilor medicului
&ratamentul cronic farmacologic $numai la indicatiile medicului de specialitate( :
Calciu
o 1000 0 1500 mg / zi la femeile postmenopauza
o 1500 mg / zi la adolescenti si adultii tineri pentru preventie
5strogeni pe cale orala sau transdermica
11
o la femeile cu uter intact se asociaza o+ligatoriu cu o progestina
o la femeile cu "isterectomie se administreaza zilnic fara asocieri
Calcitonina
o pare sa reduca pierderile numai la nivelul coloanei verte+rale / are si efect
impotriva durerii deci se foloseste predominant la cei cu dureri cronice legate
de fracturi sau deformari sc"eletice
<ifosfonatii $etidronat,a lenronat(
o mi)loc terapeutic important pentru ca pot creste densitatea osoasa si scad riscul
producerii fracturilor
Iitamina * si meta+olitii sai
&erapii de viitor
o antiestrogeni $tamoifen, raloifen(
o florura de sodiu cu eli+erare lenta
o parat"ormonul in doza mica
Cu speranta descoperirii unor tratamente care sa poata reface masa osoasa nu uitati ca
pentru a trata o afectiune ea trebuie sa fie in primul rand diagnosticata.Osul este capabil de
o regenerare completa.Implicarea inetoterapiei in afectiunile osului este limitata, osul
nefiind o componenta dinamica articulara.
12
)ibli%ra*ie
!tlas de anatomie, 5ditura didactica si pedagogica,;010
3ic atlas de anatomia omului, 5ditura didactica si pedagogica,1J8;
@@@.cdt0+a+es.ro
13