Lombosciatica Corect

CUPRINS
CAPITOLUL I - LOMBOSCIATICA
1. DEFINIŢIE..................................................................................................................pag. 2
2. ETIOPATOGENIE.....................................................................................................pag. 2
3. CLASIFICARE............................................................................................................pag. 5
4. FORME CLINICE.......................................................................................................pag. 5
5. DEBUT..........................................................................................................................pag. 7
6. EVOLUŢIE..................................................................................................................pag. 7
7. SIMPTOMATOLOGIE..............................................................................................pag. 8
8. DIAGNOSTIC POZITIV................................................. .........................................pag. 11
9. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL................................................................................pag. 11
10. EXAMENE PARACLINICE...................................................................................pag. 12
11. TRATAMENT..........................................................................................................pag. 19
12. PROGNOSTIC..........................................................................................................pag. 22
CAPITOLUL II - PREZENTĂRI DE CAZ
CAZ I...............................................................................................................................pag. 23
CAZ II..............................................................................................................................pag. 35
CAZ III............................................................................................................................pag. 47
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................pag. 59
1
CAPITOLUL I
LOMBOSCIATICA
1. DEFINŢIE
Lombosciatica sau nevralgia sciatică este o algie radiculară care traduce suferinţa unei
rădăcini a nervului sciatic, mult mai rar o atingere a trunchiului nervos propriu-zis. Ea rezultă
în majoritatea cazurilor dintr-un conflict discoradicular consecutiv unei hernii intraradiculare
la nivelul discului intervertebral L4 -L5 sau L5 - S1.
2. ETIOPATOGENIE
Etiopatogenia lombo - sciatică este manifestarea nevralgică cea mai des întâlnită.
Cunoaşterea condiţiilor etiologice şi a mecanismelor patogenice are o deosebită importanţă
practică atât din punct de vedere al tratamentului curativ cât şi al celui profilactic.
Vârsta. Lombosciatica apare la indivizii adulţi între 25 - 50 de ani şi cu deosebire
după vârsta de 40 de ani.
La copii şi la adolescenţi rezistenţa discului intervertebral este considerabilă, deoarece
nu s-au produs încă alterările structurale menţionate. Astfel, traumatismele sau surmenajul
funcţional al regiunii lombo - sacrate nu pot produce leziuni discale sau disco - radiculare.
Bătrânii nu prezintă de obicei manifestările clinice ale discopatiilor clinice ale
discopatiilor, deoarece sunt mai rar supuşi traumatismelor sau eforturilor fizice, deşi ei au
leziuni spondilozice uneori importante.
2
La individul adult se produce un anumit decalaj între solicitările funcţionale ale
sistemului osteo - musculo - ligamentar al coloanei vertebrale şi structura acestor ţesuturi. Un
individ după 30 de ani îndeplineşte în general aceleaşi munci fizice ca unul de 20 de ani deşi
se ştie că după vârsta de 30 de ani discurile vertebrale prezintă leziuni degenerative de
senescenţă. În acest mod se poate înţelege incidenta crescută a sciaticii la indivizii de vârstă
mijlocie.
Sexul. Lombosciatica apare mai frecvent la bărbaţi decât la femei ceea ce se poate
explica prin faptul că bărbaţii sunt mai expuşi traumatismelor şi surmenajului funcţional al
coloanei. La femei în afară de traumatisme şi surmenaj funcţional sciatica poate să apară ca
urmare a modificărilor coloanei lombare suprasolicitată de pildă în obezităţile endocrine după
sarcini.
Condiţiile de viaţă şi muncă. Lombosciatica apare mai frecvent la indivizii care sunt
supuşi prin profesiunea lor, traumatismelor şi eforturilor. Astfel, după Huttman şi
colaboratorii, 62% dintre bolnavii cu sciatică sunt muncitori manuali iar după observaţiile
noastre, aceeaşi categorie este reprezentată cu 65%. Din expunerea factorilor etiologici de
până acum rezultă un element comun şi anume surmenajul funcţional. Însuşi faptul că
sciaticele se întâlnesc mai mult la partea stângă este explicată de Arseni şi lacob prin acest
factor. Asfel, în cursul mişcărilor obişnuite dreptacii fac o flexie spre dreapta a coloanei
vertebrale, tracţiunile cele mai mari fiind suportate de muşchii vertebrali şi de segmentul
lombar din stânga.
În producerea sciaticii rolul hotărâtor îl au 2 factori:
 unul mecanic, legat de tulburările discului intervertebral;
 unul inflamator, legat de iritaţia rădăcinilor nervului sciatic prin compresiune discală.
Însumarea acestor doi factori dă naştere elementului esential al patogeniei sciaticii:
conflictul disco-radicular.
Patologia coloanei lombosacrate este caracterizată de o mare diversitate, determinată
de varietatea de structuri anatomice aflate într-o arie relativ restrânsă. La nivelul coloanei
lombare se află structuri osoase de mare fineţe arhitecturală, două articulaţii cu funcţii
complexe – articulaţiile interapofizare, articulaţia intervertebrală – foarte solicitată la nivelul
segmentului lombar, conţinutul sacului dural – reprezentat de rădăcinile rahidiene ce
formează coada de cal. Structurile neurale pot fi traumatizate de toate elementele anatomice
din jur, începând cu discul intervertebral, până la ligamentele vertebrale de la acest nivel .
3
Procesele patologice implicate în declanşarea unui sindrom dureros lombar sau
lomboradicular sunt şi ele foarte variate – de tip inflamator, traumatic, infecţios, metabolic,
neoplazic, sau cel mai frecvent, de tip degenerativ .
În multe cazuri, identificarea cauzei durerilor lombare este dificilă, dar absolut
necesară pentru a putea stabili un program de tratament şi recuperare.
Patologia coloanei lombare prezintă mai multe tipuri de suferinţă lombară:
 Discopatia lombară reprezentată de hernia de disc (faza III – prolapsul discului, şi faza
iprotruzia discală);
 Sindroamele de tip miofascial;
 Sindromul fibromialgic;
 Sindromul fatetal;
 Stenoza de canal lombar.
Debutul proceselor patologice ce vor conduce la apariţia durerilor lombare se poate
manifesta la nivelul tuturor structurilor anatomice constituente ale segmentului motor
vertebral. Structurile vertebrale sensibile la durere sunt reprezentate de lamele superficiale ale
inelului fibros al discului intervertebral, ligamentele, capsulele articulaţiilor interapofizare,
periostul corpilor vertebrali, muşchii şi nervii.
Patologia pe care o reprezintă sindromul miofascial lombosacrat poate fi încadrată în
grupa largă a reumatismului de părţi moi. Patologia de tip miofascial nu a fost acceptată cu
uşurinţă, cercetările din ultimii 15 ani fiind cele care au argumentat această entitate
nosologică cu certe particularităţi etiopatogenice, fiziopatologice, clinice şi, mai ales,
terapeutice.
Pentru corelarea patologiei clasice lombosacraste cu tipul de suferinţă miofascială,
este necesar să reţinem trei ipoteze privind mecanismul declanşator al formării punctului
trigger, mecanism reprezentat de:
 contractura musculară prelungit menţinută. Contractura poate fi declanşată printr-un
mecanism reflex, având ca punct de plecare filetele nervoase din lamele externe ale discului
intervertebral, cele din structura ligamentului longitudinal comun posterior, filetele din dura
mater şi filetele nervoase din capsula articulaţiilor interapofizare. Această contractură
musculară prelungit menţinută declanşează local o diminuare a fluxului sanguin. Ischemia
consecutivă virează metabolismul local spre unul anaerob, urmat de acumularea de metaboliţi
care declanşează durerea, întreţinând astfel contractura iniţială;
4
 eliberarea din diverse motive a ionilor de calciu în sarcoplasmă (traumatism uşor al
unei mase musculare locale), care declanşează o contractură musculară automată, prelungită;
 injectarea unor substanţe cu caracter iritant. De la nivelul acestor puncte trigger, în
cazul activării lor, pleacă stimuli dureroşi care vor urma traiectul fasciilor musculare,
declanşând o durere de tip miogen, în lungul unei fascii musculare.
Factorii favorizanţi pentru declanşarea mecanismelor de formare a punctelor trigger în
zona lombosacrată sunt cel mai adesea reprezentaţi de:
 tensionarea inelului fibrosal discului intervertebral, prin deformări discale protruzive
sau leziuni ale acestuia – hernia de disc;
 iritarea ligamentelor vertebrale şi a durei mater;
 deformări ale capsulei interapofizare, prin procese artrozice, artritice.
3. CLASIFICARE
 Lombosciatica acută - este stadiul de evoluţie al bolii în care durerile lombo-sacrate,
cu sau fără iradiere, sunt intense, nu se calmează nici în decubit, există contarctură musculară
paravertebrală cu sau fără blocadă.
 Lombosciatica subacută – durerile din decubit au dispărut, bolnavul se poate mişca în
pat fără prea mari dureri, poate sta pe scaun un timp limitat şi se poate deplasa prin cameră cu
condiţia de a nu-şi mobiliza coloana lombo - sacrată şi a nu-şi provoca astfel exacerbarea
durerilor.
 Lombosciatica cronică – permite pacientului să-şi mobilizeze coloana, aceste
mobilizări declansând durere moderată, suportabilă. În ortostatism şi mers durerile apar după
un interval mai mare de timp, pot persista contracturi ale musculaturii paravertebrale lombare.
 Lombosciatica în remisiune completă – este perioada dintre episoadele antalgice, in
care pacientul este asimptomatic şi predispus astfel la repetarea aceloraşi greşeli ce duc la
recidivă.
4. FORME CLINICE
Lombosciatica prin hernie discală este cea mai frecventă formă clinică a nevralgiei
sciatice. Pentru originea discală a acesteia pledează:
 traumatism al coloanei lombare în antecedente;
 episoade anterioare de lombalgii sau de sciatică;
 debutul brutal al sciaticii (declanşat uneori de ridicarea unei greutăţi);
 unele caractere particulare ale durerii (unilaterală, monoradiculară, accentuată de tuse,
calmată de decubit);
5
 o evidentă inflexiune laterală antalgică;
 semnul "soneriei";
 efectul favorabil al repausului şi al tratamentului medical uzual.
Lombosciatica discală are unele forme clinice particulare:
 forme prelungite;
 forme hiperalgice;
 forme paralizante.
Lombosciatica nediscală poate fi:

Lombosciatica radiculară nediscală mai frecvent ea poate fi produsă de:
 tumori maligne primitive şi mai ales secundare;
 mielom mnltiplu;
 boala HODKIN;
 pondilodiscita infecţioasă;
 morbut Pott;
 tumori benigne (neurinom);
 spondilolistezis;
 canal lombar strâmt;
 spondilită anchilopoetică.
Lombosciatica radiculară nediscală, numită şi sciatica simptomatică este adesea
hiperalgică şi se însoteşte de tulburări nevralgice obiective:
 paralizii;
 tulburări de sensibilitate;
6
 amiatrofie.
Lombosciatica tronculară se manifestă prin agresiuni asupra trunchiului nervos propriu-
zis, poate fi de origine traumatică (infecţie medicamentoasă prea mediană şi prea profundă,
plagă prin glonţ, fractură de bazin sau de femur) sau tumorală (tumori ale micului bazin).
Lombosciatica cordonală este determinată de o suferinţă medulară prin atingerea căilor

senzitive; poate fi o suferinţă a cordoanelor posterioare (dureri fulgerate în membrul inferior
homolaterale, leziuni medulare) sau a trunchiului spinatalomic (simptomatologie
contralaterală: arsuri, parestezii); diagnosticul de sciatică cordonală este uşurat de existenţa
altor semne de atingere medulară.
Lombosciatica de alte etiologii sau etiologie neprecizată este relativ rară, amintim
nevralgia sciatică din diabet; la o mică porţiune din bolnavi nu se poate preciza etiologia
sciaticii.
5. DEBUT
Lombosciatica reprezintă durerea lombară cu debut brutal, cu limitarea severă a
mişcării şi afectarea sensibilităţii în dermatomul corespunzător rădăcinii afectate şi/sau deficit
motor.
Este modalitatea clasică de prezentare a nevralgiilor membrelor inferioare, din care
mai fac parte : nevralgia lombară, nevralgia femuro-cutanată ( nevralgia parestezică ROTH),
nevralgia crurală ( femurală), sindromul şold- picior (Sudek – Leriche), sindromul canalului
tarsian.
6. EVOLUŢIE
Folosind mijloacele terapeutice actuale în cea mai mare parte din cazuri dispariţia
durerilor apare între 2 săptămâni şi o lună. De obicei după această perioadă persistă parestezii
care pot să dureze 3-4 luni. Intensitatea durerilor şi a contracturilor musculare este legată în
7
mod obişnuit de formele cu evoluţie mai prelungită. Aceeaşi menţiune se poate face pentru
sciaticile care apar la indivizii mai tineri.
Unele forme dureroase se dovedesc rebele la tratament sau numai în mod trecător
sensibile. Dintre aceste cazuri se remarcă formele de sciatică cu nevrită sau sciatica
paralizantă.
Durerea de spate mişcarea stimulează durerea în fibrele inelului fibros şi articulaţiile
vertebrale. Poziţia de şezut pentru perioade prelungite determină durere şi alte simptome prin
presiunea pe vertebrele lombare. Mişcările repetitive precum culcatul şi ridicatul din pat
exacerbează durerea.
Spondiloza lombară este în principal o boală a vârstei mijlocii. Pe măsură ce discurile
lombare şi ligamentele asociate suferă uzajul zilnic, spaţiile dintre discuri se colabează
frecvent. Subţierea ligamentelor care înconjoară discul şi a celor care înconjoară feţele
articulare este frecvenţa. Această atrofiere ligamentară devine eventual calcificată.
Compromiterea canalului spinal sau a găurilor nervoase spinale reprezintă o complicaţie
redutabilă.
Spondiloza lombară reduce abilitatea segmentelor implicate de a se mişca normal.
Durerea de spate şi redoarea de spate sunt comune.
Compresia nervilor în canalul spinal sau la ieşirea din acesta conduce la durere,
parestezii sau slăbiciune în picioare, fese sau intestin şi vezica urinară. Apar anomalii ale
greutăţii corporale.
Ocazional aceste modificări degenerative pot produce instabilitatea coloanei.
Alterările aliniamentului segmentelor spinale sau spondilolistoza conduc la deformare a
coloanei şi durere severă cu simptome neurologice.
Prezentarea clinică a radiculopatiei este explicată de procesele degenerative.
Bombarea în exterior a discului afectează rădăcinile nervoase ale cozii de cal. Osteofitele care
compresează pe marginea ventrală a corpilor vertebrali determină efecte neurologice similare.
O reducere cu 70% a diametrului spaţiului foramenului reprezintă punctul critic pentru
apariţia compresiei nervoase.
7. SIMPTOMATOLOGIE
Istoricul bolii
Istoricul bolii trebuie constituit cât mai fidel posibil, trecându-se în revistă modalitaţile
de debut (brusc sau insidios), condiţiile de apariţie (expunerea la frigul umed, curenţi reci de
aer, traume psihice sau familiale, stări conflictuale la locul de muncă, surmenajul), vechimea
bolii, tratamentele urmate.
8
Vor fi de asemenea consemnate manifestările care au precedat debutul: traumatisme,
infecţii de focar, uretrite, prostatite, anexite, tulburări digestive.
O valoare incontestabilă pentru istoricul bolii o prezintă localizarea iniţială a durerii
(articulară, abarticulară sau periarticulară) însoţită sau nu de tumefacţii şi impotenţă
funcţională. Caracterul durerii poate furniza date care să diferenţieze procesul inflamator de
cel degenerativ. Astfel durerea poate fi continuă sau intermitentă având un caracter fugar sau
persistent; ea mai depinde de momentul apariţiei ei (noaptea sau ziua), modul cum e
influenţată de repaus sau de mişcare.
O menţiune specifică se referă la unele malformaţii congenitale ce pot determina
modificări statice care constituie condiţii favorabile în producerea manifestărilor reumatice
ca: genu varum sau valgum, coxa vara sau valga, piciorul plat. Traumatismele recente ca şi
cele vechi pot constitui puncte de plecare ale afecţiunilor degenerative sau pot declanşa
primele simptome ale unei boli inflamatoare reumatismale. Infecţiile de focar, tulburările
endocrine-metabolice (insuficienţă ovariană, hipo şi hipertiroidism, hiperfuncţia hipofizară,
obezitatea) constituie factori favorizanţi.
Simptome subiective
Simptomul preponderent uneori exclusiv îl constituie durerea în regiunea lombară,
durerea iradiază în membrul inferior având un traiect care depinde de rădăcina afectată astfel
în sciatica L5 durerea interesează porţiunea posterioară a fesei, faţa posterioară a coapsei, faţa
externă a gambei, partea externă a gleznei, regiunea dorsală a piciorului ajungând uneori până
la haluce.
În caz de sciatică S1, durerea cuprinde partea posterioară a fesei, partea posterioară a
coapsei şi gambei, tendonul lui Achile, călcâiul şi regiunea plantară.
Această topografie a iradierii durerii nu este totdeauna aşa de completă astfel încât nu
putem să precizăm rădăcina afectată numai pe baza descierii durerii de către bolnav.
Bolnavul acuză deseori parestezii (amorţeli, furnicături) în membrul inferior având o
topografie similară cu cea a durerii; rareori prin interogatoriu aflăm că bolnavi îl prezintă şi
tulburări sfincteriene minore.
În sciatica prin conflict disco-radicular care prezintă situaţia cea mai frecventă,
durerea se calmează prin repaus, în special repaus la pat astfel încât deseori bolnavul se poate
odihni în timpul nopţii; eforturile şi mişcările din timpul zilei, tusea şi strănutul măresc
intensitatea durerii.
9
Simptome obiective
Examinând bolnavul care se află în picioare constatăm o atitudine antalgică mai ales în
cazul sciaticii prin hernia discului L4 - L5, trunchiul fiind înclinat către partea opusă celei
dureroase; se remarcă o ştergere a lordozei lombare, o scolioză (consecutivă poziţiei antalgice
amintite) şi contractura unilaterală a musculaturii vertebrale sacrolombare.
Mişcările coloanei vertebrale sunt extrem de dureroase şi mai ales flexia anterioară a
trunchiului şi înclinarea laterală către partea dureroasă.
Mersul obişnuit de regulă nu este afectat în schimb se observă dificultăţi în mersul pe
vârfuri (semnul "poantei" sugestiv pentra sciatica S1) sau mersul pe călcâi (semnul "talonului"
din sciatica L5).
Examinând bolnavul în decubit dorsal se constată prezenţa semnului Laseque

(ridicarea membrului inferior întins provoacă o durere vie a coapsei şi a gambei); prin această
manevră se realizează o elongaţie a nervului sciatic. Pentru a realiza această elongaţie prin
manevre mai puţin cunoscute (în scopul evitării unei participări subiective) se practică
manevra Laseque inversată; după ce am fixat în rectitudine cele două membre inferioare pe
planul patului se cere bolnavului să treacă în poziţie şezând; în caz de sciatică reală mişcarea
este net limitată de durere.
Manevra Brogard şi testul Flepping servesc aceluiaşi obiectiv.
În cazul testului Flepping bolnavul este aşezat pe marginea patului cu membrele
inferioare atârnând, iar gamba se extinde faţă de coapsă; în caz de sciatică, această manevră
provoacă o durere violentă şi răsturnarea coloanei către spate. Se realizează de asemenea
studiul sensibilităţii la nivelul membrelor inferioare; se constată o hipoestezie (scăderea
10
sensibilităţii cutanate) superficială mai ales pe regiunea dorsală a piciorului şi pe faţa externă
a gambei în sciatica L5; hipoestezia "în şa" este sugestivă pentru compresia cozii de cal.
În sciatica L5 la examenul obiectiv se constată un deficit motor al extensorului
halucelui şi a muşchilor lojii anteroexterne; în sciatica S1 se observă mai rar un deficit al
muşchilor lojii posterioare a gambei (flexori plantari). Refexul Achilian poate fi diminuat sau
abolit în sciatica S1.
Examinând bolnavii în decubit ventral se poate evidenţia semnul "soneriei" (DE SE
ZE): presiunea spaţiului paravertebral corespunzător discului patologic (L4 - L5 sau L5 – S1)
declanşează o durere vie, analogă celei de care suferă spontan bolnavii; se constată uneori
hipotrofie musculară succedând unui deficit motor prelungit.
În cazul examenului obiectiv al bolnavului cu sciatică nu trebuie omise tuseele
pelviene (vaginal şi rectal) acestea putând depista o tumoare a micului bazin ce poate fi
responsabilă de nevralgia sciatică.
8. DIAGNOSTIC POZITIV
 examen clinic;
 examen radiologic;
 examene paraclinice.
9. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
În primul rând nevralgia sciatică trebuie diferenţiată de;
 Un sindrom dureros al şoldului;
 O arterită;
 O flebită a membrelor inferioare.
Pentru un diagnostic corect trebuie să se ţină seamă de:
 un examen clinic corect;
 examenul radiologic;
 plus alte investigaţii ale coloanei vertebrale.
În al doilea rând, nevralgia sciatică trebuie diferenţiată de alte nevralgii ale membrelor
inferioare:
 nevralgia crurală;
 nevralgia parestezică;
 nevralgia obturatoare.
11
10. EXAMENE PARACLINICE
Anamneza
Din datele anamnezice subliniem valoarea factorilor reumatogeni corelaţi condiţiilor
de mediu, muncă şi viaţă, dintre care pot fi luaţi în consideraţie: umiditatea şi igrasia
locuinţei, îmbrăcămintea necorespunzătoare, alimentaţia deficitară sau dimpotrivă
supraalimentaţia. În cadrul diferitelor profesiuni o importanţă deosebită în apariţia sau
declanşarea unor boli reumatice are exercitarea muncii în condiţii de micro şi macroclimat
nefavorabil la care se adaugă poziţiile vicioase, obositoare, suprasolicitarea articulară,
microtraumatismele profesionale.
Interogatoriul trebuie să urmărească unele afecţiuni asociate (urinare, genitale) şi să

obţină date referitoare la suferinţa actuală insistând asupra modalităţii de debut şi asupra
cauzei declanşante; la 20% dintre bolnavi pot fi identificate drept cauză traumatismele, la
50% durerile apar cu ocazia unui efort, a unei mişcări greşite sau a unui traumatism indirect
iar la restul de 30% durerile survin fără o cauză evidentă.
Trebuie precizate: caracterul durerii iniţiale, evoluţia sa şi influenţa diferitelor
tratamente.
În ceea ce priveşte durerea pentru care bolnaviil se prezintă la medic, aceasta trebuie
analizată precizându-se următorii parametri.
 Severitatea durerii este relativ greu de apreciat deoarece factorul individual este foarte
important: se poate considera intensitatea unei dureri după răsunetul ei privind capacitatea
bolnavbului de a lucra sau de a dormi.
12
 Calitatea durerii depinde de mecanismul ei de producere. Astfel deosebim: durerea
somatică produsă prin acţiunea unor stimuli nocivi asupra structurilor musculo-scheletale
profunde (ligamente, fascii, tendoane, muşchi, periost); e o durere difuză, vag localizată cu
debut insidios şi durată lungă; durerea radicular nervoasă produsă prin agresiunea directă
asupra structurilor nervoase; este o durere cu debut brusc, ascuţită, însoţită de parestezii, de
tulburări senzitive şi motorii.
 Localizarea durerii şi mai ales iradierea ei sunt date importante pe care bolnavul ni le
poate preciza.
 Durata durerii trebuie de asemenea analizată, uneori durerea este permanentă alteori
intermitentă. Durerea permanentă poate avea o intensitate constantă sau poate prezenta unele
exacerbări. Durerea intermitentă poate fi declanşată de anumiţi factori care trebuie precizaţi.
Durerea care prezintă o intensificare nocturnă sau dimineaţa la sculare e posibil să aibă o
origine articulară.
 Reproducerea poate avea loc prin mişcări sau prin diferite manevre, pe care bolnavul
le poate efectua în timpul examinării.
 Cauzele agravante trebuie precizate; durerea poate fi exacerbată de tuse, strănut sau de
efortul de defecaţie (este posibil în acest caz să fie vorba de o durere radiculo-nervoasă); în
general efortul fizic poate accentua durerea.
 Factorii ce uşurează durerea sunt: repausul la pat, diverse medicamente sau mijloace
ortopedice.
Examen clinic
În lombosciatică există o serie de semne caracteristice, legate în general fie de
elongatica nervului sau a rădăcinilor sale, fie de presiunea trunchiului nervos dureros.
Semnul Laseque este cel mai fidel şi mai preţios. Bolnavului, fiind culcat pe spate, cu
genunchii întinşi i se ridică călcâiul, astfel încât să producă o flexie a membrului inferior pe
bazin. În raport în intensitatea fenomenelor inflamatoare radiculare, durerea apare la unghiuri
diferite, imediat după ridicarea călcâiului, în formele hiperalgice, sau la un unghi de 45°, facut
de coapsă pe bazin în formele moderate. Uneori în formele de sciatică severă, chiar şi
ridicarea în aceleaşi condiţii a membrului sănătos deşteaptă durerea de partea bolnavă. Acest
semn este denumit "Laseque contralateral".
BILANŢUL ARTICULAR
Testarea coloane cervicale:
 flexia poate atinge 30-45 de grade şi se apreciază după distanţa menton-stern;
 extensia ajunge până la 35-45 de grade şi se măsoară cu goniometrul;
13
 înclinarea laterală se realizează până la 40-45 de grade. Se măsoară prin unghiul
dintre linia arcadelor şi orizontala umerilor;
 rotaţia atinge 45-70 de grade şi se apreciază prin linia care trece prin cele două orificii
auriculare la rotaţie maximă, faţă de pozitia neutră.
Testarea coloanei toracolombare:
 flexia poate ajunge până la 90 de grade, dintre care 50 din coloana toracală şi 40 din
cea lombară. Se apreciază măsurând distanţa degete sol atunci când picioarele sunt apropiate;
 extensia este limitată până la 20-30 de grade şi este aproape imposibil de măsurat
clinic;
 înclinarea laterală poate atinge 20-35 de grade şi se măsoară prin punctul cel mai
inferior de pe faţa laterală a membrului inferior pe care îl atinge vârful degetului III;
 rotaţia măsoară 30-45 de grade şi se apreciază prin unghiul format de linia umerilor
cu linia bazinului.
Prin combinarea acestor mişcări rezultă posibilităţi complexe de mobilizare cu rol în
deplasare şi în interacţionarea cu mediul înconjurator.
Biomecanica organului axial (coloanei vertebrale)
Mişcările coloanei, indiferent de amplitudinea lor, sunt mişcări complexe, în care
intervin mai multe segmente vertebrale. Ele se realizează prin cumularea uşoarelor deplasări
ale corpurilor vertebrale, care au loc la nivelul discurilor intervertebrale, precum şi la nivelul
celorlalte articulaţii. Aceste mişcări sunt limitate de rezistenţa ligamentelor, forma
articulaţiilor intervertebrale şi de gradul de compresibilitate a ţesutului fibrocartilaginos din
care este alcătuit discul.
Micile deplasări intervertebrale sunt posibile numai graţie prezentei nucleului pulpos,
care trebuie să aibă consistenţa, forma şi aşezare normală. Mişcările vertebrale se execută pe
nucleul pulpos ca pe un ax, nucleul jucând rolul unei adevărate bile mecanice (rulment). Se
poate înţelege ca pe un astfel de suport toate mişcările sunt posibile; totuşi, acestea vor fi
limitate ori călăuzite de feluritele conformaţii şi poziţii ale apofizelor articulare, de
ligamentele coloanei vertebrale şi de corsetul muscular al acesteia.
Prin tensiunea lichidului ce se află între elementele sale componente, nucleul pulpos
are proprietatea de a fi elastic. Datorită acestei proprietăţi sunt posibile mişcările coloanei
vertebrale şi sunt înlăturate efectele daunatoare ale presiunilor excesive sau ale şocurilor
suferite de rahis. Într-o atitudine de flexie forţată are loc o apropiere a corpurilor vertebrale –
în partea lor anterioară – prin comprimarea parţială a discului în jumătatea lui anterioară şi
14
prin împingerea uşoară posterioară a nucleului pulpos, în extensie lucrurile se petrec invers.
Dacă nucleul pulpos trebuie considerat rulmentul pe care se execută mişcările coloanei
vertebrale, inelul fibros rămâne elementul cel mai important al discului intervertebral, care
rezistă forţelor de compresiune şi decompresiune.
Din punct de vedere al goniometriei normale coloana vertebrală prezintă mişcări
complexe rezultate din micromişcările cumulate ale tuturor articulaţiilor intervertebrale: flexie
– extensie, înclinare laterală, rotaţia, şi ca o rezultantă a acestora – circumducţia.
Mişcarea de flexie ventrală a trunchiului pe membrele inferioare se realizează prin
participarea nu numai a coloanei vertebrale ci şi a şoldurilor.
Sacrul fiind fixat, restul coloanei poate să execute în întregime o mişcare de flexie, dar
nu toate segmentele participă în aceeaşi măsură. Amplitudinea cea mai mare în flexie se
realizează în regiunea cervicală şi în cea lombară. Mişcarea de flexie are cea mai mare
amplitudine la nivelul ultimelor două vertebre dorsale şi al vertebrelor lombare.
Arcul cu concavitatea anterioară pe care-l formează coloana în întregul ei, nu este un
arc de cerc, ci o linie curbă, compusă din trei segmente, şi anume: unul cu rază mai mică, pe
care îl formează coloana cervicală, unul cu raza mai mare pe care-l formează coloana dorsală,
şi unul cu raza mică, al regiunii lombare.
În mişcarea de flexie, porţiunea anterioară a discurilor intervertebrale este
comprimată, în timp ce ligamentul vertebral comun posterior, ligamentele galbene,
ligamentele interspinoase, ligamentul supraspinos şi muşchii spatelui sunt puşi sub tensiune.
În poziţie ortostatică, muşchii care iniţiază mişcarea de flexie sunt cei ai peretelui
abdominal, mai ales dreptul abdominal şi cei doi oblici, psoasul iliac, precum şi muşchii
subhioidieni şi sternocleidomastoidieni. Odată mişcarea iniţiată, grupul antagonist al
extensorilor intră în acţiune şi graduează flectarea trunchiului, învingând forţele
gravitaţionale.
În ceea ce priveşte mişcarea de extensie în poziţie ortostatică, în extensie, lucrurile se
petrec exact invers. Muşchii şanţurilor vertebrale, deci muşchii extensori, sunt cei care iniţiază
mişcarea, apoi mişcarea este controlată de grupul anterior. Dacă însă mişcarea de extensie se
realizează în poziţia de decubit ventral, extensorii vor continua să susţina mişcarea.
În mişcarea de extensie, porţiunile posterioare ale discurilor intervertebrale sunt
comprimate, în timp ce ligamentul vertebral comun anterior este pus sub tensiune. Extensia
este blocată în ultima fază de intrare în contact a apofizelor articulare şi în ultimă instanţă şi a
apofizelor spinoase.
15
Mişcarea de înclinare laterală are maximum de amplitudine în segmentul dorsal. Când
are loc şi un oarecare grad de răsucire a coloanei, atunci trunchiul se înclină şi mai mult
lateral.
Mişcarea de rotaţie este maximă în regiunea cervicală. Coloana dorsală se roteşte puţin
şi numai dacă se înclina lateral, în coloana lombară mişcarea de răsucire se execută când
coloana este în extensie, mai ales în segmentul dorsolombar. Când coloana este flectată,
mişcarea de răsucire din segmentul lombar nu este posibilă, deoarece condilii vertebrelor sunt
aşezaţi vertical în articulaţii şi opresc mişcarea; din aceeaşi cauză, în flexie nu se poate face
nici înclinarea laterală a segmentului lombar.
Biomecanica articulaţiei atlantoaxoidiene (dintre vertebrele atlas şi axis)
Mişcările care se realizează între atlas şi axis prezintă unele particularităţi, deoarece
între aceste doua vertebre nu există nici o articulaţie între corpii vertebrali, atlasul neavând
corp vertebral. Atlasul nu prezintă nici apofize articulare inferioare, care sunt reduse la simple
suprafeţe articulare, aflate pe feţele inferioare ale maselor lui laterale. Împreună cu acestea,
apofizele superioare ale axisului realizează articulaţiile atlantoaxoidiene laterale, articulaţii
plane ca şi cele dintre apofizele articulare ale celorlalte vertebre.
Există însă în plus o articulaţie atlantoaxoidiană mediană de partea axisului realizată
de apofiza lui odontoidă, iar de partea atlasului de un inel osteofibros în care pătrunde apofiza
odontoidă.
În articulaţia atlantoaxoidiană se face numai mişcarea de rotaţie a capului. În timpul
acestei mişcări apofiza odontoidă rămâne pe loc, ca un pivot, în timp ce inelul atlasului se
roteşte în jurul ei. Pentru ca rotirea atlasului să fie posibilă, acesta alunecă pe feţele articulare
axoidiene laterale. Mişcarea de rotaţie permisă de complexul articular atlantoaxoidian este de
numai 30º pe ambele părţi (stg. , dr. ). Rotaţiile de amplitudini mari se fac prin participarea
articulaţiilor vertebrelor subiacente.
Biomecanica articulaţiei occipito-atlantoide
Această articulaţie permite mişcări de flexie şi de extensie şi mişcări de înclinare
laterală a capului dar nu permite mişcări de rotaţie.
Mişcarea de flexie – extensie se face în jurul unui ax transversal ce trece prin partea
superioară a cavităţilor glenoide ale atlasului, capul acţionând pe coloană ca o pârghie de
gradul 1, unde forţa este dată de muşchii cefei, rezistenţa este dată de greutatea capului ce
tinde să cadă înainte, iar punctul de sprijin este pe coloană.
Amplitudinea de flexie a capului permisă de articulaţia occipitoatlantoidiană este de
circa 20º, iar cea de extensie de 30º. Această amplitudine nu este suficientă decât pentru
16
mişcările capului, prin care se confirmă ceva. Mărirea amplitudinii de flexie extensie este
posibilă numai prin participarea vertebrelor subiacente.
Mişcarea de înclinare laterală este limitată la numai 15º în articulaţia
occipitoatlantoidă şi se face în jurul unui ax sagital, care trece prin fiecare condil occipital.
Semnul coborârii piciorului apare dacă bolnavul în decubit dorsal, ridică ambele
membre inferioare cu genunchii întinşi, până începe durerea. Semnul este pozitiv dacă la
coborârea membrului sănătos durerea în membrul bolnav se intensifîcă.
Semnul Ulatkievici apare dacă bolnavul, aşezat în decubit ventral, execută o extensie
maximă a piciorului, ridicând coapsa flectând gamba.
Semnul Leri constă în provocarea durerii prin flexia capului pe trunchi.
Semnul Bonnet constă în producerea durerii prin aducţia forţată a coapsei.
Punctele Valleix corespund zonelor unde diferite fascicule ale nervului sciatic
încrucişează planuri dure, astfel încât presiunea acestora provoacă durere. Urmărite
descendent întâlnim: punctul fesier la extremitatea superioară a incizurii sciatice; punctul
trohanterian, în şanţul ischio-trohanterian; punctul popliteu, în regiunea respectivă; punctul
peronier, la gâtul peroneului; punctul maleolar peronier pe faţa dorsală a maleolei respective
etc.
Dacă semnele menţionate până acum permit un diagnostic clinic de sciatică, examenul
clinic mai poate fumiza o serie de indicii care să facă posibilă localizarea discului şi a
rădăcinilor atinse.
Topografia durerii şi a tulburărilor de sensibilitate este foarte importantă. Asupra
acestui aspect s-a insistat.
Atitudinea coloanei vertebrale poate să dea detalii importante în afară de limitarea
mişcărilor de extensie şi flexie a coloanei caracteristice atât sciaticilor L4 - L5 cât şi celor L5
– S1.
La bolnavul aşezat în picioare se poate constata scolioza antalgică. În sciaticile foarte
dureroase se constată o poziţie scoliotică în care concavitatea se află de partea dureroasă.
Totodată se poate constata contractura unilaterală a muşchilor lombari. Scolioza antalgică
caracteristică mai ales sciaticilor L4 - L5.
Scolioza homolaterală sau inflexia laterală directă se observă mai ales în sciaticile L5-S1.
Mersul pe călcâi este imposibil în sciatica L4 - L5 ca şi mişcarea de bătaie a tactului
cu piciorul pe podea.
Examenul reflexelor arată anumite deosebiri. Astfel reflexele achiliene sunt reduse sau
lipsesc în sciaticile L5 – S1 în timp ce reflexele rotuliene lipsesc în discopatiile L3 - L4.
17
Având însă în vedere raritatea discopatiilor L3 - L4 abolirea reflexelor rotuliene impun
căutarea cu grijă a unei sciatici simptomatice.
Atrofiile musculare oferă mai rar posibilitatea unei localizări a leziunii. Astfel atrofiile
musculare ale muşchilor gluteali ai gambei şi ai degetului mare se întâlnesc mai frecvent în
sciaticile L5 - S1.
Examenul radiologic
Examen radiologic - de regulă - confirmă diagnosticul. Examenul radiologic este
examenul paraclinic cel mai important. În mod obişnuit se efectuează radiografii de faţă şi de
profil ale coloanei lombare. Acestea evidenţiază:
 rectitudinea coloanei lombare, cu ştergerea lordozei fiziologice (pe clişeu de profil);
 scolioza antalgică;
 pensarea discului lezat L4 - L5 sau L5 – S1 (pot fi pensări lombare laterale sau
posterioare) şi torsiunea coloanei lombare. Există sciatică cu examen radiologic normal (fază
incipientă). Mielografia cu substanţă de contrast hidrosolubilă precizează mai exact felul şi
sediul herniei discale.
18
Examen de laborator
Examenele efectuate în mod obişnuit sunt: hemoleucograma, V.S.H., electroforeza;
ele sunt normale în cazul unui bolnav cu nevralgie determinată de un proces degenerativ al
coloanei lombare.
Studiul metabolismului fosfocalcic şi dozarea fosfatazei alcaline sunt utile ori de câte
ori constatăm o rarefiere a tesutului osos (osteoporoză, osteomalacie); dozarea acidului uric,
introdermoreacţia la tuberculină, testele serologice pentru Brucala, testele de depistare a
factorului reumatoid, electromiografia pot fi de asemenea utile.
11.TRATAMENTUL
Obiectivele tratamentului sunt:
 calmarea durerii;
 refacerea integrală a mobilităţii regiunii lombo-sacrate;
 prevenirea apariţiei altor pusee algice.
Tratamentul profilactic
Măsurile profilactice urmăresc întărirea aparatului musculo-ligamentar, călirea
organismului, mărirea rezistenţei la eforturi şi evitarea factorilor patogeni.
Condiţiile de muncă sunt deosebit de importante astfel încât trebuie evitate
traumatismele, eforturile exagerate, solicitarea fară rost a coloanei lombare (ridicarea de jos a
unor obiecte grele, cu genuchii întinşi), expunerea îndelungată la frig etc.
În cazurile în care unii bolnavi de sciatică, prin natura profesiunii lor, articulaţia
lombo-sacrată este mult solicitată, se recomandă schimbarea profesiunii.
19
Lombostatul este de un real folos, mai ales la bolnavii care au devieri ale coloanei
lombare, ca urmare a dezvoltării adipoase şi a slăbirii chingii musculare abdominale.
Tratamentul igieno-dietetic
Acesta se compune dintr-un regim alimentar cu proteine de calitatea I (carne, brânză,
ouă, lapte).
Va avea minimum 3 mese pe zi, dar aici se va avea grijă la repartizarea meselor în
funcţie de tratamentul balnear.
Se va evita o alimentaţie hipercalorică (glucide în exces) există risc de
supraponderalitate ţinând seama de faptul că un pacient, în mod brusc, este obligat să păstreze
repaus la pat.
În acest regim va intra şi o alimentaţie desodată din cauza antiinflamatoarelor de tip
cortizon şi indometacin, care reţin ionii de sodiu şi implicit apa.
Cum de regulă boala respectivă se asociază cu anemia, se recomandă un tratament
antianemic. Tot aici se mai poate recomanda un tratament de tonifiere generală cu
polivitamine de tipul:
 Vitamina B (tractul nervos);
 Vitamina E (refacerea musculară);
 Vitamina C.
Corecţia stării psihice
Este foarte important să-l convingem pe pacient să nu se dea în lături de la nici un
tratament. Dacă îi va face rău tratamentul respectiv acesta se întrerupe imediat dar trebuie
încercat orice pentru binele său.
Bolnavul trebuie să înţeleagă că boala de care suferă se poate vindeca, moralul ridicat
al acestuia având un rol hotărâtor în tratamentul recuperator. Este necesară perseverenţă
deosebită şi încredere în grupa de recuperare.
Tratamentul medicamentos
Se recomandă medicamente analgezice (pentru cuparea durerii) şi antiinflamatorii:
 aspirină;
 indometacin;
 fenilbutazonă;
 brufen;
 infiltraţii paravertebrale, epidurale sau peridurale cu hidrocortizon şi xilină; în formele
hiperalgice folosim cure scurte (7-10 zile) de prednison (grijă la alimentaţia desodată).
Se mai recomandă:
20
 medicamente decontracturante;
 clorzoxazon 750 mg/zi;
 mydocalm 750 mg/zi;
 diazepam 10 - 15 mg/zi.
Sunt utile în prima parte a episodului dureros când contractura musculară antalgică
menţine poziţia vicioasă.
Tratamentul ortopedic
Repaus pe un plan dur (pat tare) timp de 15 - 20 de zile, tracţiuni şi manipulări
vertebrale, lombostat.
Tratamentul chirurgical
Nu constituie un tratament de rutină al sciaticii prin heraie de disc, el este rezervat
numai unor forme clinice particulare;
Lombosciatica paralizantă (în acest caz intervenţia chirurgicală pentru a fi eficace,
trebuie realizată de urgenţă);
Lombosciatica prelungită şi sciatica hiperalgică ce nu răspund la un tratament medical
corect şi perseverent;
Tratarnentul lombosciaticei nediscale este constituit din tratamentul afectiunii cauzale:
Morbul Pott, boala Hodkin, neoplasm de prostată.
Terapia fizicală de recuperare:
 hidroterapia:
 termoterapia;
 electroterapia;
 terapia ocupaţională;
 cura balneară.
Fizioterapie: aplicată după câteva zile de repaus în perioade subacute sau cronice,
căldura are rol spasmolitic (nu se indică în perioada acută) şi decontracturant; recele, în
perioada acută, are rol analgezic.
Electroterapia este sub formă de: galvanizări, ionizări cu xilină, novocaină, salicilat în
proporţie de 2%; curenţi diadinamici şi interferenţiali cu efect analgezic şi antiinflamator;
diatermie cu unde scurte; ultrasunet; roentgenterapie 4 - 6 şedinţe.
Procedurile termice acţionează printr-o vasodilataţie a capilarelor, o mărire a
circulatiei nervoase şi creşterea metabolismului celular. Este procedeul cel mai des
întrebuinţat: în sedarea duretilor nevralgice şi e bine suportat în mai toate formele de
nevralgii. În procesele acute inflamatoare, în stările congestive căldura agravează durerea şi
21
este contraindicată. Ca şi acolo unde starea vaselor împiedică irigarea ţesuturilor. Procedurile
termice trebuie apiicate cu grijă acolo unde nevralgiile se însoţesc cu tulburări de sensibilitate,
ca să nu provoace arsuri, ca şi acolo unde există leziuni de nervi sau tegument.
12. PROGNOSTIC
Prognosticul este pozitiv. Lombosciatica este una dintre cele mai frecvente forme de
reumatism degenerativ. Apare mai ales după vârsta de 40 ani şi mai frecvent la bărbaţi.
22
CAZ I
DATE PERSONALE
Nume: C. D.
Sex: F
Vârsta: 59 ani.
Diagnostic curent: Lombosciatica
Acte chirurgicale: fără.
DATE SOCIO-CULTURALE
Domiciliu: mediul urban .
Responsabilităţi şi roluri în familie: soţie, mamă .
Pe ce persoane se poate bizui: Soţ.
RESURSE FINANCIARE
Ocupaţia prezentă: contabilă.
Asigurare de sănătate: Este asigurată CAS.
ISTORICUL PACIENTULUI
Educaţia: studii superioare.
Limba vorbită: română.
Atitudinea faţă de sănătate/ boală: Crede că este necesar să acorde o importanţă deoasebită
bolii de care suferă.
Religie: ortodoxă.
STIL DE VIAŢĂ
Factori de risc: -fumătoare.
Locuinţă: locuieşte împreună cu soţul, la bloc, într-un apartament cu 2 camere.
NIVEL DE DEZVOLTARE: Normal.
DATE PSIHOLOGICE
Orientare: pacienta este orientată în timp şi spaţiu.
Atenţia: normală.
Memoria: normală.
Abilitatea de a folosi informaţii: informaţiile percepute sunt folosite conform nivelului său
intelectual.
SOMNUL: pacienta prezintă insomnie.
DURERI: dureri la nivelul coloanei lombare cu iradiere membru inferior stâng.
MOBILITATE: dificultate în mişcări.
23
Ce tip de efort tolerează: mediu.
Postura: normală.
Articulaţii: imobile.
Muşchi : curbatură.
Activităţi zilnice: dependent .
SIMŢURI
Vederea: normală.
Auzul: normal.
Mirosul: diminuat.
Gustul: normal.
Pipăitul cu ochii închişi: normal.
CAPACITATEA DE COMUNICARE
Vocabular: normal.
Atitudine: normală.
Expresia feţei: anxietate.
Atitudinea afectivă: frustrată datorită afectării programului de lucru şi vieţii de familie din
cauza bolii.
Părerea sa despre sine: devalorizare.
Adaptarea la mediu: se adaptează la mediul înconjurător.
ISTORICUL BOLII ACTUALE
Pacienta C.D. în vâsta de 59 de ani se prezintă la spital cu dureri la nivelul coloanei
lombare cu iradiere membru inferior stâng, mobilitate redusă, scăderea forţei musculare. Se
internează pe secţia de Neurologie pentru consult şi tratament de specialitate.
Tratamente: simptomatice.
Dieta: pacienta respectă un regim alimentar igienico-dietetic.
Alergii: nu prezintă.
STARE DE NUTRIŢIE
Înălţime: 1.74 cm
Greutate: 70 kg
Apetit: scăzut.
PIELE ŞI FANERE
Culoarea pielii: normală.
Părul : îngrijit.
24
Unghiile: îngrijite.
RESPIRAŢIA ŞI CIRCULAŢIA
Respiraţia: 24 /min
TA - 120 /70 mmHg P - 84 /min.
TERMOREGLARE: Tº: 36.6˚C
Diureza: normală.
Tranzitul intestinal: normal.
PROBLEMELE PACIENTULUI
DATE OBIECTIVE DATE SUBIECTIVE
 mobilitate redusă  insomnii

 amorţeli la nivelul picioarelor  scăderea forţei musculare
 TA – 120/70 mm Hg;
 durere localizata la nivelul regiunii
 T° - 36,6°C
lombare cu iradiere spre zona
 G - 70 kg . membrului inferior stâng
 anxietate
 stări de oboseală şi de moleşeală
 stare generală alterată
25
ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR
NEVOIA
DIAGNOSTIC NURSING
Probabilitatea de atingere a integrităţii fizice şi psihice datorită
1.Nevoia de a evita bolii manifestată prin dureri lombare risc de complicaţii, de
pericolele. pierdere treptată a capacităţii de muncă.
Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită bolii manifestată

prin dureri lombare cu iradiere spre zona membrului inferior
2.Nevoia de a bea şi mânca.
stâng, mobilitate redusă.
3. Nevoia de a dormi şi de a Incapacitatea de a se odihni din cauza mediului spitalicesc,

se odihni. stresului, îngrijorării, manifestată prin insomnii, dureri
lombare.
Incapacitatea de a-şi asigura igiena,datorită bolii manifestată

4.Nevoia de menţine igiena
prin durere şi limitarea mişcărilor, incapacitate de a se îngriji
şi de a păstra tegumentele
singură datorită durerilor lombare.
integre.
Imobilitate de a se mişca datorită procesului infecţios
5.Nevoia de a se mişca şi a
manifestată prin limitarea progresivă a motricităţii .
avea o bună postură.
Dificultate de a-şi asuma rolul în familie manifestată prin
6.Nevoia de a fi preocupat în dificultate de a-şi îndeplini funcţiile de mamă şi soţie datorită
vederea realizării. bolii.
Cunoştinţe insuficiente asupra bolii, prevenirii ei, a importanţei

7. Nevoia de a invata cum
tratamentului, convalescenţei manifestată prin cerere de
să-şi păstreze sănătatea.
informaţii datorită bolii.
26
PRIMA ZI DE ÎNGRIJIRE – PRIMA ZI SPITALIZARE
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII NURSING EVALUARE
AFECTATĂ NURSING AUTONOME DELEGATE
1. Nevoia de a Probabilitatea de Pacienta să fie -internăm pacienta într-un salon bine -recoltez, la indicaţia Pacienta
evita pericolele. atingere a ferită de apariţia aerisit, cu temperatura de 20-22°C, într- medicului, sânge în sistem comunică cu
integrităţii fizice şi complicaţiilor un pat dotat cu materiale auxiliare vacutainer pentru analize de echipa medicală.
psihice datorită timp de 2-3 zile. pentru asigurarea confortului fizic; laborator : Rezultate analize
bolii manifestată - asigur repaus fizic şi psihic; -administrez la indicaţia Hb -12.g/dL
prin dureri lombare - am luat măsuri sporite de evitare a medicului în puseu inflamator: Ht - 42%
risc de complicaţii, transmiterii infecţiilor prin respectarea -Ketoprofen antiinflamator Leucocite
de pierdere treptată măsurilor de igienă corespunzătoare; 1fiolă de 2 ori/zi. 10 *103/µL
a capacităţii de -informez pacienta asupra oricărei -Dexametazonă VSH - 40mm/1 h
muncă. tehnici sau investigaţie la care va fi corticosteroid 2 ml 1 fiolă/zi Glicemie - 100
supusă; -Vitamina B1+B6 2 fiole/zi mg/dL
- asigur igiena tegumentelor şi a -Ser fiziologic 5% 250 ml TGO 16 U/L
mucoaselor ori de câte ori este nevoie şi -Movalis antiinflamator 1.5 TGP -17U/L
se va explica pacientei cât de necesar mg 1 cp/zi. Creatinina
este acest lucru; Omez pansament gastric 1 - 0.80 mg/Dl
-informez pacienta că este necesară o cps/zi. Proteina C
supraveghere permanentă şi că trebuie să EKG - arată ritm sinusal, cu reactivă >22mg/l.
beneficieze de un tratament modificări. Radiografie
corespunzator; coloană lombară
-pregătesc pacienta pentru examenul Stergerea lordozei
EKG reprezintǎ înregistrarea graficǎ a fiziologice
rezultantei manifestǎrilor bioelectrice lombare.
din cursul unui ciclu cardiac . Minima ingustare
posterioara a
spatiului
intervertebral L5-
S1. Rotatie corpi
vertebrali L4 si
L5.
27
2.Nevoia de a Dificultate de a se Pacienta să se -cântăresc pacienta ; -repartizez la indicaţia Pacienta respectă
bea şi mânca. alimenta şi hidrata alimenteze regimul alimentar.
-informez pacienta asupra regimului medicului o raţie alimentară cu
din cauza bolii corespunzător
manifestată prin stării sale în alimentar trebuie ales la preferinţele mese reduse cantitativ şi dese.
dureri lombare cu decurs de 24h.
pacientei dar în acelaşi timp ţinând cont -recomand la indicaţia
iradiere spre zona
medicului un consum de 3l de
membrului inferior de regimul impus de boală;
lichide pe zi.
stâng, mobilitate
-respect regimul hiposodat prescris de
redusă.
medic ;
-asigur un echilibru între principiile
alimentare de bază şi un regim alimentar
uşor digerabil.
3. Nevoia de a Incapacitatea de a Pacienta -asigur repaus fizic şi psihic; -administrez la indicaţia Pacienta declară
dormi şi de a se se odihni din cauza să aibă un -respect orele de somn ale pacientei medicului un sedativ un somn
odihni. mediului somn -asigur un mediu adecvat somnului pe Diazepam 1 fiolă seara i.m. mulţumitor,
spitalicesc, satisfăcător perioada spitalizării; reuşind să doarmă
stresului, calitativ şi -diminuez factorii posibil perturbatori ai doar 6 h.
îngrijorării, cantitativ în somnului.
manifestată prin decurs de 24 de
insomnii, dureri ore.
lombare.
28
4.Nevoia de Incapacitatea de a- Pacienta -apreciez nivelul de igienă ; -administrez la indicaţia Pacienta are o
menţine igiena şi asigura igiena, să prezinte -ofer condiţii de efectuare a igienei ; medicului analgezic pentru igienă bună.
şi de a păstra manifestată prin tegumente - observ culoarea tegumentelor şi se calmarea durerii Algocalmin 1
tegumentele durere şi limitarea curate, integre în notează în foaia de observaţie orice fiolă diluat în ser fiziologic,
integre. mişcărilor, decurs de 24 de schimbare ; i.v.;
incapacitate de a se ore. -suplinesc pacienta în satisfacerea nevoii
îngriji singură efectuându-i toaleta generală la duş;
datorită durerilor -efectuez toaleta parţială ori de câte ori e
lombare. nevoie;
-asigur lenjerie pentru pat curată, bine
întinsă, fără cute;
-identific împreună cu pacienta cauzele
şi motivaţia preocupării pentru aspectul
fizic şi îngrijirile igienice;
-ajut pacienta să-şi schimbe atitudinea
fată de aspectul fizic şi faţă de îngrijirile
igienice;
-explic pacientei importanţa menţinerii
curate a tegumentelor.
5.Nevoia de a Imobilitate de a se Pacienta să aibă o -educ pacienta să adopte poziţii care să Pacienta a înţeles
se mişca şi a mişca datorită bună mobilitate preîntâmpine accentuarea posturii importanţa
avea o bună procesului infecţios pe parcursul inadecvate; mişcării pentru
postură. manifestată prin spitalizării şi la -ajut pacienta să încerce exerciţii fizice refacerea fizică a
limitarea externare şi acasă. de relaxare generală asociate cu exerciţii organismului.
progresivă a de respiraţie;
motricităţii . -învaţ pacienta poziţia antalgică pentru
ameliorarea durerilor;
-explic pacientei importanţa unei poziţii
adecvate;
29
6.Nevoia de a fi Dificultate de a-şi Pacienta să -asigur pacienta să fie dirijată către -pacienta va fi încurajată să Pacienta s-a
preocupat în asuma rolul în participe la meargă să desfăşoare metode integrat in
activităţi noi, evitându-se activităţile
vederea familie manifestată activitătile de de kinetoterapie; activităţile de
realizării. prin dificultate de grup în decurs de grele; -pacienta să-şi însuşească grup.
a-şi îndeplini 24 de ore. cunoştinţele primite despre
- ajut pacienta să-şi recapete încrederea
funcţiile de mamă boală, iar prin socializare să
şi soţie datorită în forţele proprii, să participe la reuşească să comunice mai
bolii. bine.
activităţile zilnice şi a să depăşească cu
uşurinţă starea depresivă.
7. Nevoia de a Cunoştinţe Pacienta să aibe -explorez nivelul de cunoştinţă al Pacienta are

învăţa cum insuficiente asupra cunoştinţe despre pacientei privind boala, nivelul de cunoştinţe
să-şi păstreze bolii, prevenirii ei, boală şi mijloace manifestare şi procesul de recuperare; suficiente despre
sănătatea. a importanţei de investigare în - încurajez pacienta să conştientizeze boală,modul de
tratamentului decurs de 2 – 3 asupra responsabilităţii ce-i revine manifestare la
convalescenţei zile. privind diagnosticul, tratamentul tratamentul
manifestată medicamentos, regimul igienico-dietetic; medicamentos.
prin cerere de -verific dacă a înţeles corect informaţiile
informaţii datorită transmise şi dacă şi-a însuşit noile
durerilor lombare. cunoştinţe;
- informez familia cum să se comporte
cu pacienta, ce alimente pot să-i aducă,
cum să o încurajeze şi să-i fie suport
psihic;
- discut cu pacienta folosind cuvinte pe
care să le înţeleagă despre boală;
A DOUA ZI DE ÎNGRIJIRE – A TREIA ZI SPITALIZARE
30
1.Nevoia de a Probabilitatea de Pacienta să nu -măsor funcţiile vitale ale pacientei şi se -administrez la indicaţia Pacienta se află
evita pericolele. atingere a prezinte dureri şi notează in foaia de temperatură; medicului tratamentul de fond sub supraveghere
integrităţii fizice şi complicaţii în -asigur un mediu de protecţie psihică la orele fixe şi în dozele şi a înţeles ce
psihice datorită decurs de 24 de adecvat stării de boală a pacientei; stabilite de medic. trebuie făcut
bolii manifestată ore. -explic pacientei că mişcarea este Movalis antiinflamator 1 pentru a evita
prin dureri singura modalitate de recuperare cps/zi complicaţiile.
lombare. funcţională a articulaţiilor lezate; - Dicloreum antiinflamator
-informez pacienta să facă mişcare prin nesteroid 150mg 1 tb/zi.
gimnastică în reprize de câte 15 minute; - Lanzap protector gastric 1
-indic exerciţii de mobilizare a tuturor tb/zi.
articulaţiilor membrelor inferioare,
întotdeauna se va începe cu mişcările
active, apoi cu cele pasive.
2.Nevoia de a Dificultate de a se Pacienta să albe -asigur condiţii propice de odihnă; -administrez la indicaţia Somnul nocturn a
dormi şi a se alimenta şi hidrata un somn linistit şi -observ orarul somnului, raportul dintre medicului Diazepam sedativ 1 fost odihnitor.
odihni. din cauza bolii suficient în starea de veghe şi somn ; tabletă seara;
manifestată prin decurs de 24 ore. -sugerez pacientei să doarmă 8 ore
dureri lombare, noaptea 3-4 ore după amiaza;
mobilitate redusă. - aerisesc salonul şi se asigură o
temperatură optimă în ambient (18 -
22°C );
-educ pacienta să nu consume cafea,
alcool, ţigări ;
-recomand pacientei de a urma toate
instrucţiunile date de echipa de îngrijiri ;

31
3.Nevoia de a Imobilitate de a se Pacienta să aibă o -ajut pacienta să adopte poziţii care să Pacienta a început
se mişca şi a mişca datorită bună mobilitate preîntâmpine accentuarea posturii inadecvate; să se deplaseze
avea o bună procesului infecţios pe parcursul - ajut pacienta să încerce exerciţii fizice de uşor.
postură. manifestată prin spitalizării în relaxare generală asociate cu exerciţii de
limitarea decurs de 24 ore. respiraţie;
progresivă a - ajut pacienta se învaţă pacienta poziţia antalgică
motricităţii . pentru ameliorarea durerilor;
-explic pacientei importanţa unei poziţii adecvate;
-educ pacienta asupra unui program de exerciţii
pasive şi active;
-învaţ pacienta să folosească utilajele auxiliare şi
de confort, pentru menţinerea poziţiei anatomice;
- sfătuiesc pacienta să-şi schimbe poziţia în pat la
interval de 2 ore pentru a preveni complicaţiile;
4. Nevoia de a Cunoştinţe Pacienta să aibe -sfătuiesc pacienta să fie răbdătoare în procesul de Pacienta
invata cum să- insuficiente asupra cunoştinţe despre vindecare ; demonstrează că
şi păstreze bolii, prevenirii ei, boală şi mijloace -evaluez nevoia de cunoştinţe a pacientei în doreşte să-şi
sănătatea. a importanţei de investigare în legătură cu boala sa; însuşească
tratamentului ,conv decurs de 2 – 3 -identific obiceiuri şi deprinderi de alimentaţie ale informaţiile cu
alescenţei zile. pacientei; privire la boala sa.
manifestată -încurajez pacienta să discute cu alţi pacienţi din
prin cerere de salon pentru a afla alte păreri legate boala sa;
informaţii datorită - explorez nivelul de cunoştinţe al pacientei
bolii. privind boala, modul de manifestare, măsurile
preventive şi curative, modul de participare la
intervenţii şi procesul de recuperare;
A TREIA ZI DE ÎNGRIJIRE – A V A ZI SPITALIZARE
32
1.Nevoia de a Probabilitatea de Calmarea durerii -stabilesc o relaţie terapeutică între pacientă şi -administrez la Pacienta se află
evita pericolele. atingere a integrităţii şi prevenirea indicaţia medicului sub supraveghere
personalul medical pentru a venii în întâmpinarea
fizice şi psihice complicaţiilor în tratamentul de fond şi a înţeles ce
datorită bolii decurs de 24 ore. nevoilor pacientului şi pentru reducerea anxietăţii la indicaţia medicului trebuie făcut
manifestată prin la externare. pentru a evita
-menţin o observaţie constantă a pacientei de
dureri lombare risc de Movalis 15 ml cps/zi complicaţiile.
complicaţii, risc de către toată echipa terapeutică; Alanerv 1 tb /zi
pierdere treptată a - Dicloreum
-angajeaz pacienta în diferite activităţi;
capacităţii de muncă. antiinflamator
-încurajez pacienta să-şi asume responsabilităţile nesteroid 150mg
1 tb/zi.
pentru propriile acţiuni atunci când din punct de
- Lanzap protector
vedere terapeutic acest lucru este posibil; gastric 30 mg 1 tb/zi.
- educ pacienta să aibe o activitate fizică
moderată;
-educ asupra importanţei continuării tratamentului
medicamentos la domiciliu conform indicaţiilor
medicului;
-recomand evitarea efortului fizic al stresului şi
temperaturii extreme;
-educ pacienta să aibe o activitate fizică
moderată;sa efectueze exercitii fizice specifice
regulat si sa accepte procedurile de fizioterapie
indicate.
33
2.Nevoia de a Cunoştinţe Pacienta să aibe -educ pacienta să se prezinte la controlul Pacienta
învăţa despre insuficiente asupra cunoştinţe despre periodic; demostrează că şi-
boală. bolii, manifestată evoluţia bolii şi Gimnastică medicală a însuşit
prin cerere de mijloacelor de -Din picioare cu braţele pe lângă corp, se execută cunoştinţele
informaţii. recuperare. ducerea capului în faţă, în spate, în stânga (rotire despre boala sa şi
spre stânga) şi în dreapta (rotire spre dreapta); cum să-şi păstreze
-Din culcat pe burtă cu braţele pe lângă corp, cu sănătatea.
faţa privind podeaua, ridicaţi capul de pe sol
câţiva centimetri, se execută întinderea axială a
gâtului, se roteşte capul o dată spre dreapta, apoi
o dată spre stânga;
-Din culcat pe spate, cu braţele întinse pe lângă
corp, se execută ducerea alternativă a genunchilor
la piept;
corp, se execută ducerea simultană a genunchilor
la piept;
-Din culcat pe burtă cu mâinile sub bărbie, se
execută mişcări de ridicare a capului cu privirea
orientată în sus;
-Din picioare, în mână ţinem un baston de capete
apucat, se execută ducerea bastonului în lateral,
urmărind bastonul cu privirea stânga şi dreapta;
apucat, se execută ducerea bastonului în faţă,
urmărind bastonul cu privirea şi revenire cu
bărbia în piept.
34
CAZ II
DATE PERSONALE
Nume: A. D.
Sex: F
Vârsta: 50 ani.
Diagnostic curent: Lombosciatica L5 , L6
Acte chirurgicale: fără
RESURSE FINANCIARE
Ocupaţia prezentă: vânzătoare.
Educaţia: studii medii.
Atitudinea faţă de sănătate/ boală: Crede că este necesar să acorde o importanţă deoasebită bolii
de care suferă.
Religie: ortodoxă.
STIL DE VIAŢĂ
Factori de risc: consumă cafea.
DATE PSIHOLOGICE
Atenţia: normală.
Memoria: normală.
intelectual.
35
Postura: normală.
SIMŢURI
Vederea: normală.
Auzul: normal.
Mirosul: diminuat.
Gustul: normal.
Vocabular: normal.
Atitudinea afectivă: frustrată datorită afectării programului de lucru şi vieţii de familie din cauza
bolii.
Pacienta A.D. în vâsta de 50 de ani se prezintă la spital cu dureri la nivelul coloanei
STARE DE NUTRIŢIE
Greutate: 69 kg
Apetit: scăzut.
PIELE ŞI FANERE
Părul : îngrijit.
Unghiile:îngrijite.
36
TA - 120 /70 mmHg P - 85/min.
TERMOREGLARE: Tº: 36,5˚C.
Diureza: normală .

 TA – 120/70 mm Hg;
 T° - 36,5°C lombare cu iradiere spre zona
 anxietate
37
NEVOIA
DIAGNOSTIC NURSING

3. Nevoia de a dormi şi de a
Incapacitatea de a se odihni din cauza mediului spitalicesc,
se odihni.
stresului, îngrijorării, manifestată prin insomnii, dureri lombare.
Incapacitatea de a-şi asigura igiena,datorită bolii manifestată prin

durere şi limitarea mişcărilor, incapacitate de a se îngriji singură
datorită durerilor lombare.
integre.

38
prin dureri lombare - am luat măsuri sporite de evitare a medicului în puseu inflamator Ht - 42%
beneficieze de un tratament modificări Radiografie
-pregătesc pacienta pentru examenul Pensare lombară
EKG reprezintǎ înregistrarea graficǎ a L5 şi L6.
rezultantei manifestǎrilor bioelectrice Minima ingustare
din cursul unui ciclu cardiac . posterioara a
spatiului
intervertebral L5-
S1. Rotatie corpi
vertebrali L5 si
L6.
39
iradiere spre zona
lichide pe zi.
stâng, mobilitate
redusă.
medic ;
uşor digerabil.
dormi şi de a se se odihni din cauza să aibă un -respect orele de somn ale pacientei; medicului un sedativ un somn
spitalicesc, satisfăcător perioada spitalizării; reuşind să doarmă
lombare.
40
tegumentele durere şi limitarea curate,integre în notează în foaia de observaţie orice fiolă diluat în ser fiziologic ,
îngriji singură efectuându-i toaleta generală la duş;
lombare. nevoie;
igienice;
adecvate;
41
preocupat în asuma rolul în participe la meargă să desfăşoare metode integrat în
bolii. bine.

învăţa cum insuficiente asupra cunoştinţe despre pacientei privind boala, nivelul de cunoştinţe
să-şi păstreze bolii, prevenirii ei, boală şi mijloace manifestare şi procesul de recuperare; suficiente despre
sănătatea. a importanţei de investigare în - încurajez pacienta să conştientizeze boală, modul de
psihic;
42
2.Nevoia de a Dificultate de a se Pacienta să aibe -asigur condiţii propice de odihnă; -administrez la indicaţia Somnul nocturn a
22°C );
alcool, ţigări ;

43
pasive şi active;
invata cum să- insuficiente asupra cunoştinţe despre vindecare ; demonstrează că
şi păstreze bolii, prevenirii ei, boală şi mijloace -evaluez nevoia de cunoştinţe a pacientei în doreşte să-şi
tratamentului , decurs de 2 – 3 -identific obiceiuri şi deprinderi de alimentaţie ale informaţiile cu
convalescenţei zile. pacientei; privire la boala sa.
. preventive şi curative, modul de participare la
44
datorită bolii decurs de 24 ore. nevoilor pacientului şi pentru reducerea anxietăţii; la indicaţia medicului trebuie făcut
1 tb/zi.
- Lanzap protector
moderată;
medicului;
indicate.
45
învăţa despre insuficiente asupra cunoştinţe despre periodic; demostrează că
boală. bolii, manifestată evoluţia bolii şi Gimnastică medicală şi-a însuşit
spre stânga) şi în dreapta (rotire spre dreapta). cum să-şi păstreze
o dată spre stânga.
la piept.
la piept.
orientată în sus.
urmărind bastonul cu privirea stânga şi dreapta.
bărbia în piept.
46
CAZ III
DATE PERSONALE
Nume: L. R.
Sex: F
Vârsta: 49 ani.
Diagnostic curent: Lombosciatica L4 L5
Acte chirurgicale: fără.
RESURSE FINANCIARE
Ocupaţia prezentă: avocat.
Educaţia: studii superioare.
Atitudinea faţă de sănătate/ boală: Crede că este necesar să acorde o importanţă deoasebită
bolii de care suferă.
Religie: ortodoxă.
STIL DE VIAŢĂ
Factori de risc: -fumătoare.
DATE PSIHOLOGICE
Atenţia: normală.
Memoria: normală.
intelectual.
47
Postura: normală.
SIMŢURI
Vederea: normală.
Auzul: normal.
Mirosul: diminuat.
Gustul: normal.
Vocabular: normal.
Atitudinea afectivă: frustrată datorită afectării programului de lucru şi vieţii de familie din
cauza bolii.
Pacienta L.R. în vâsta de 49 de ani se prezintă la spital cu dureri la nivelul coloanei
STARE DE NUTRIŢIE
Greutate: 50 kg
Apetit: scăzut.
PIELE ŞI FANERE
Părul : îngrijit.
48
Unghiile:îngrijite.
TA - 120 /70 mmHg P - 84 /min.
TERMOREGLARE: Tº: 36.6˚C
Diureza: normală.

 TA – 120/70 mm Hg;
 T° - 36,6°C
lombare cu iradiere spre zona
 anxietate
49
NEVOIA
DIAGNOSTIC NURSING

3. Nevoia de a dormi şi de a Incapacitatea de a se odihni din cauza mediului spitalicesc,

se odihni. stresului, îngrijorării, manifestată prin insomnii, dureri
lombare.
Incapacitatea de a-şi asigura igiena,datorită bolii manifestată

prin durere şi limitarea mişcărilor, incapacitate de a se îngriji
singură datorită durerilor lombare.
integre.

50
prin dureri lombare - am luat măsuri sporite de evitare a medicului în puseu inflamator Ht - 42%
beneficieze de un tratament modificări Radiografie
-pregătesc pacienta pentru examenul Stergerea lordozei
EKG reprezintǎ înregistrarea graficǎ a fiziologice
rezultantei manifestǎrilor bioelectrice lombare.
din cursul unui ciclu cardiac . Minima ingustare
posterioara a
spatiului
intervertebral L5-
S1. Rotatie corpi
vertebrali L4 si
L5.
51
iradiere spre zona
lichide pe zi.
stâng, mobilitate
redusă.
medic ;
uşor digerabil.
dormi şi de a se se odihni din cauza să aibă un -respect orele de somn ale pacientei medicului un sedativ un somn
spitalicesc, satisfăcător perioada spitalizării. reuşind să doarmă
lombare.
52
tegumentele durere şi limitarea curate,integre în notează în foaia de observaţie orice fiolă diluat în ser fiziologic ,
îngriji singură efectuându-i toaleta generală la duş,
lombare. nevoie;
igienice;
adecvate;
53
preocupat în asuma rolul în participe la meargă să desfăşoare metode integrat in
bolii. bine.

învăţa cum să- insuficiente asupra cunoştinţe despre pacientei privind boala, nivelul de cunoştinţe
şi păstreze bolii, prevenirii ei, boală şi mijloace manifestare şi procesul de recuperare; suficiente despre
sănătatea. a importanţei de investigare în - încurajez pacienta să conştientizeze boală,modul de
psihic;
54
2.Nevoia de a Dificultate de a se Pacienta să albe -asigur condiţii propice de odihnă; -administrez la indicaţia Somnul nocturn a
22°C );
alcool, ţigări ;

55
pasive şi active;
învăţa cum insuficiente asupra cunoştinţe despre vindecare ; demonstrează că
să-şi păstreze bolii, prevenirii ei, boală şi mijloace -evaluez nevoia de cunoştinţe a pacientei în doreşte să-şi
tratamentului , decurs de 2 – 3 -identific obiceiuri şi deprinderi de alimentaţie ale informaţiile cu
convalescenţei zile. pacientei; privire la boala sa.
. preventive şi curative, modul de participare la
56
datorită bolii decurs de 24 ore. nevoilor pacientului şi pentru reducerea anxietăţii; la indicaţia medicului trebuie făcut
1 tb/zi.
- Lanzap protector
moderată;
medicului;
indicate.
57
învăţa despre insuficiente asupra cunoştinţe despre periodic; demostrează că
boală. bolii, manifestată evoluţia bolii şi Gimnastică medicală şi-a însuşit
spre stânga) şi în dreapta (rotire spre dreapta). cum să-şi păstreze
o dată spre stânga.
la piept.
la piept.
orientată în sus.
urmărind bastonul cu privirea stânga şi dreapta.
bărbia în piept.
58
BIBLIOGRAFIE
1) I.C.VOICULESCU, I.C.PETRICU,, ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI’’
, EDITURA MEDICALĂ, BUCUREŞTI ,1971
2) ANDRA BALĂNESCU, ,, LOMBOSCIATICA,, EDITURA ALMATEA, 2010
3) CORNELIU BORUNDEL, ,,MEDICINĂ INTERNĂ PENTRU CADRE MEDII’’,
EDITURA BIC ALL , BUCUREŞTI,2007.
59

Lombosciatica Corect

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lombosciatica Corect

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

8. DIAGNOSTIC POZITIV................................................. .........................................pag. 11

10. EXAMENE PARACLINICE...................................................................................pag. 12

CAPITOLUL II - PREZENTĂRI DE CAZ

Lombosciatica nediscală poate fi:

Lombosciatica cordonală este determinată de o suferinţă medulară prin atingerea căilor

Examinând bolnavul în decubit dorsal se constată prezenţa semnului Laseque

Interogatoriul trebuie să urmărească unele afecţiuni asociate (urinare, genitale) şi să

 mobilitate redusă  insomnii

Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită bolii manifestată

3. Nevoia de a dormi şi de a Incapacitatea de a se odihni din cauza mediului spitalicesc,

Incapacitatea de a-şi asigura igiena,datorită bolii manifestată

Cunoştinţe insuficiente asupra bolii, prevenirii ei, a importanţei

7. Nevoia de a Cunoştinţe Pacienta să aibe -explorez nivelul de cunoştinţă al Pacienta are

A DOUA ZI DE ÎNGRIJIRE – A TREIA ZI SPITALIZARE

A DOUA ZI DE ÎNGRIJIRE – A TREIA ZI SPITALIZARE

A TREIA ZI DE ÎNGRIJIRE – A V A ZI SPITALIZARE

 mobilitate redusă  insomnii

Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită bolii manifestată

Incapacitatea de a-şi asigura igiena,datorită bolii manifestată prin

Cunoştinţe insuficiente asupra bolii, prevenirii ei, a importanţei

7. Nevoia de a Cunoştinţe Pacienta să aibe -explorez nivelul de cunoştinţă al Pacienta are

A DOUA ZI DE ÎNGRIJIRE – A TREIA ZI SPITALIZARE

A DOUA ZI DE ÎNGRIJIRE – A TREIA ZI SPITALIZARE

A TREIA ZI DE ÎNGRIJIRE – A V A ZI SPITALIZARE

 mobilitate redusă  insomnii

Dificultate de a se alimenta şi hidrata datorită bolii manifestată

3. Nevoia de a dormi şi de a Incapacitatea de a se odihni din cauza mediului spitalicesc,

Incapacitatea de a-şi asigura igiena,datorită bolii manifestată

Cunoştinţe insuficiente asupra bolii, prevenirii ei, a importanţei

7. Nevoia de a Cunoştinţe Pacienta să aibe -explorez nivelul de cunoştinţă al Pacienta are

A DOUA ZI DE ÎNGRIJIRE – A TREIA ZI SPITALIZARE

A DOUA ZI DE ÎNGRIJIRE – A TREIA ZI SPITALIZARE

A TREIA ZI DE ÎNGRIJIRE – A V A ZI SPITALIZARE

1) I.C.VOICULESCU, I.C.PETRICU,, ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI’’

, EDITURA MEDICALĂ, BUCUREŞTI ,1971

2) ANDRA BALĂNESCU, ,, LOMBOSCIATICA,, EDITURA ALMATEA, 2010

3) CORNELIU BORUNDEL, ,,MEDICINĂ INTERNĂ PENTRU CADRE MEDII’’,

EDITURA BIC ALL , BUCUREŞTI,2007.

S-ar putea să vă placă și