Adenom Prostata

ŞCOALA POST LICEALĂ „ANA ASLANț BRĂILA
SPECIALIZARE „ASISTENT MEDICAL GENERALIST”
PROIECT DE ABSOLVIRE
„ADENOMUL DE PROSTATĂ”
ÎNDRUMĂTOR: ELEV:
CHIVU ANCA BUDILEANU CARMEN
2022
CUPRINS
CAPITOLUL I
1
1. DEFINIŢIE..................................................................................................................pag. 2
2. ETIOLOGIE...............................................................................................................pag. 3
3. FACTORI DE RISC....................................................................................................pag. 3
4. PATOGENIE...............................................................................................................pag. 4
5. FIZIOPATOLOGIE....................................................................................................pag. 5
6. MANIFESTĂRI CLINICE.........................................................................................pag. 5
7. DIAGNOSTIC POZITIV............................................................................................pag. 7
8. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL............................................. ...................................pag. 7
9. INVESTIGAŢII...........................................................................................................pag. 8
10. STADII CLINICE.....................................................................................................pag.10
11. SIMPTOME...............................................................................................................pag.10
12. TRATAMENT...........................................................................................................pag.11
13. PROGNOSTIC..........................................................................................................pag.17
CAPITOLUL II - PREZENTĂRI DE CAZ
CAZ I..............................................................................................................................pag. 18
CAZ II.............................................................................................................................pag. 35
CAZ III...........................................................................................................................pag. 52
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................pag. 69
CAPITOLUL I
ADENOMUL DE PROSTATĂ
2
1. DEFINIŢIE
Adenomul de de prostată, cunoscut şi sub denumirea de adenom periuretral sau
hipertrofie de prostată este definit clasic ca o tumoare benignă, dezvoltată din glandele
periuretrale situate submucos, supramontanal, prespermatic şi intrasfincterian (înăuntrul
sfincterului neted). Glandei prostatice i se pot recunoaşte două porţiuni: cranială şi caudală.
Limita dintre acestea ar fi un plan care trece prin orificiile canalelor ejaculatorii. Prostata
cranială provine din partea terminală a canalelor Wollf şi Műller, cea caudală, din sinusul
urogenital. Având embriologic origini diferite, răspund diferenţiat la stimuli hormonali şi au
patologie proprie:
 prostata cranială răspunde prin hipertrofia la stimuli estrogeni şi din această porţiune se
va dezvolta adenomul de prostată;
 prostata caudală este sub dependenţă hormonală androgenică, se atrofiază sub
estrogenoterapie şi pe seama acesteia se dezvoltă cancerul de prostată.
În porţiunea cranială predomină elementele fibromusculare, iar în cea caudală cele

epiteliate. Prostata caudală, formată din doi lobi posterolaterali uniţi printr-o cornisură
posterioară, iar anterior prin lobul intermediar, va forma o pâlnie cu axul în jos şi îndărăt, în
care este cuprinsă prostata cranială. Aceasta are forma de prismă, cu baza în sus şi înconjură
uretra supramontanală. Formată din trei grupe glandulare, unele situate intrasfincterian, altele
3
extrasfincterian (formând lobul prespermatic) a treia categorie situată în jurul canalelor
ejaculatorii (lobul intermediar).
2.ETIOLOGIE
Adenomul de prostată apare în condiţiile unui deficit al activităţii testiculare. Astfel că
la bărbaţii cu funcţie scăzută a glandei hipofizare sau la bărbaţii care au vasectomie înaintea
vârstei de 40 de ani, apariţia adenomului de prostată este prevenită. Apariţia adenomului de
prostată se datorează alterării metabolismului, unul dintre principalii factori fiind reprezentat
de testosterone.
Cauza acestei boli nu este pe deplin elucidată, dar se ştie că apare la bărbaţii în etate
de peste 40 - 50 de ani, prin ruperea unor echilibre hormonale, şi la bărbaţii care au băut şi au
mâncat în exces. De notat este faptul că boala este mai răspândită printre şoferi, de unde şi
necesitatea ca, la primele semne de jenă la urinat, aceştia să consulte un urolog.
3. FACTORI DE RISC
Sunt invocaţi mai mulţi factori:
 congestia venoasă pelvină,
 ateroscleroza, inflamaţiile cornice ale prostatei,
 excesele sau abstenţie sexuală, perturbările hormonale, legate de vârstă.
În cazul aterosclerozei s-a crezut că arterele prostatei caudale fiind afectate, procesul va
avea ca urmare atrofia acesteia, în vreme ce prostata cranială, bine vascularizată, se va mai
dezvolta mai amplu, ducând la hipertrofie. În acest sens se ştie că evoluţia, dezvoltarea şi
4
secreţia prostatei, ca şi a veziculelor seminale, sunt sub dependenţă hormonală hipofizo-
testiculară. Involuţia testiculară legată de vârstă rupe echilibrul hormonal, lăsând să
predomine secreţia estrogenică, ceea ce va duce la hipertrofia prostatei craniale.
Date fiind conexiunile strânse între prostata cranială şi uretra supramontanală, aceasta va
fi cel mai mult influienţată de dezvoltarea adenomului, fiind alungită de la 2 – 3 cm la mai
mult de 5 cm. Devierile laterale sunt legate de volumul inegal al lobilor adenomului, iar
închiderea unghiului dintre uretra anterioară şi posterioară, de creşterea în înălţime a
adenomului.
În funcţie de dezvoltarea adenomului, trigonul poate fi normal sau mai mult reliefat în
vezică, modificând raportul dintre col, bara interureterală şi orificiile ureterale. Vezica suferă
şi ea modificări.
Mucoasa vezicală poate să-şi păstreze aspectul normal sau să devină congestivă, când
adenomul se complică cu cistită sau litiază. Musculatura, în faţa obstacolului realizat de
adenom, se va hipertrofia progresiv. Hipertofiei îi urmează alungirea şi treptat se ajunge la
decompensarea fibrelor musculare.
4. PATOGENIE
Nu se cunoaşte în mod precis cauza hipertrofiei porţiunii craniale a prostatei. Au fost
invocaţi mai mulţi factori :
 congestia venoasă pelvină;
 ateroscleroza;
 inflamaţiile cronice ale prostatei;
 excesele sau absenţa sexuală.
În cazul aterosclerozei s-a crezut că arterele prostatei caudale fiind afectate, procesul va
avea ca urmare atrofia acesteia, în vreme ce prostata cranială, bine vascularizată, se va
dezvolta mai amplu, ducând la hipertrofie.
Mai plauzibilă este ipoteza care corelează apariţia adenomului de perturbarile hormonale
legate de vârstă.
În acest sens se ştie că evoluţia, dezvoltarea şi secreţia prostatei, ca şi a veziculelor
seminale, sunt sub dependenţa hormonală hipofizo-testiculară. Hipofiza (sub dependenta
neuro-hipotalamică) secretă gonadotrofinele A şi B .
Gonadotrofina A, hormon foliculino-stimulant, are sub dependenţă tubii seminiferi
(celulele Sertoli) şi determină hipertrofia prostatei craniale.
Gonadotrofina B controlează dezvoltarea şi activitatea celulelor Leydig, ce stimulează
secreţia androgenică.
5
Involuţia testiculară legată de vârstă rupe echilibrul hormonal, lasând să predomine
secreţia estrogenică, ceea ce va duce la hipertrofia prostatei craniale.
Cu toate progresele şi argumentele aduse în sprijinul patogeniei hormonale a adenomului,
tratamentele endocrine încercate nu au dus la nici un rezultat terapeutic valabil.
5. FIZIOPATOLOGIE
Prin importanţa şi evoluţia sa, adenomul constituie un obstacol în evacuarea urinii.
Lobul median, congestia pelvină, edemul mucoasei şi submucoasei, ca şi scleroza
ţesutului conjunctiv din jurul colului accentuează şi mai mult disectazia.
Peretele vezical apare îngroşat, iar conturul festonat. Expresia cistoscopică a
hipertrofiei musculare este aspectul de ,,celule şi coloane’’, iar clinic apar polakiuria cu
micţiuni imperioase şi întârzierea declanşării micţiunii. Porţiunea intramurală a ureterelor va
fi comprimată, ceea ce duce la stază cu dilataţie supraiacentă.
Cum obstacolul se accentuează progresiv, fibra musculară se decompensează şi
conţinutul vezical nu mai este evacuat în întregime. Apare rezidul vezical, deci retenţie
cronică incompletă, polakiuria devine şi diurnă şi se accentuează progresiv. Insuficienţa
renală este consecinţa stazei uretro-pielice, iar infecţia îi agravează evoluţia.
6. MANIFESTĂRI CLINICE, clinic adenomul de prostată evoluează în trei faze:
 faza de prostatism;
 faza de retenţie cronică fără distensie;
 faza de retenţie cronică incompletă cu distensie.
Faza de prostatism se caracterizează prin manifestări premonitorii. În mod obişnuit
suferinţa clinică este legată de evoluţia unui adenom ce apare în jurul vârstei de 60 de ani şi
nu mai rar, înainte de aceasta, cunoscându-se totuşi cazuri operate în jurul vârstei de 40 de
ani.
Polakiuria nocturnă, în a doua jumătate a nopţii, disuria, diminuarea forţei jetului
urinar, marchează debutul afecţiunii. După predominanţa şi intensitatea unora din
manifestările simptomatologice, se pot recunoaşte trei forme clinice:
 polakiuria moderată nocturnă (1 - 2 micţiuni) ce apare în a doua jumătate a nopţii,
însoţită de diminuarea forţei de proiecţie a jetului. Durata micţiunii este mai prelungită.
Dimineaţa, după trezire, apar două micţiuni apropiate, apoi, în cursul zilei, tulburările
micţionale dispar. Acest aspect corespunde de obicei unui adenom mai ferm, de consistenţa
unei mingi de tenis;
 evoluţia clinică se caracterizează prin perioade de exacerbări ale polakiuriei nocturne
(4 - 5 micţiuni) de durată variabilă, legate mai ales de excese alimentare, de ingestia de
6
băuturi alcoolice, de păstrarea îndelungată a poziţiei şezând, la suprimarea cărora totul intră în
normal sau aproape normal. De cele mai multe ori la aceşti bolnavi se găseşte un adenom de
volum mare, edematos, moale;
 suferinţa clinică este dominată de disurie. Controlul rectal arată, de cele mai multe ori,
un adenom mic şi deseori explorările evidenţiază un lob median.
În faza de prostatism, pe lângă simptomele enunţate se mai pot observa :
 senzaţia de corp străin în rect;
 erecţii ;
 poluţii nocturne.
Faza de retenţie cronică, incompletă, fără distensie, sau stadiul II se caracterizează
prin apariţia reziduului vezical care nu va depăşi capacitatea normală a vezicii urinare. Clinic,
pe lângă manifestările din prima fază, apare polakiuria diurna, iar ureea sanguină va începe să
crească ajungând la 1g/1.000. Din momentul apariţiei stazei urinare, deci şi a reziduului
vezical, funcţia renală va fi afectată. În afară de manifestările urinare se pot observa :
 inapetenţă;
 anemie;
 cefalee;
 ameţeli acuze legate de gradul de insuficienţă renală.
Vezica urinară nu se palpează suprapubian, dar poate fi percepută prin tact rectal
bimanual. Cantitatea de urină restantă după micţiune poate fi evaluată prin sondaj vezical sau
poate fi pusă în evidenţă prin cistografie urografică postmicţională.
În faza de retenţie incompletă cu distensie - rezidul vezical depăşeşte 300 ml, putând
ajunge la capacitatea anatomică maximă a rezervorului.
Manifestările urinare. Polakiuria şi disuria se accentuează atât ziua cât şi noaptea.
Bolnavul poate deveni un fals incontinent datorită creşterii rezidului vezical. Falsa
incontinenţă este datorită micţiunii prin prea plin. Aceasta este mai întâi nocturnă, apoi
diurnă dar nu apare la toţi bolnavii din acest stadiu. La examenul regiunii hipogastrice se
palpează globul vezical. Urina, dacă nu este infectată are aspect palid, datorită pierderii
puterii de concentrare a rinichiului. Aceasta este explicaţia şi a unui grad mai mult sau mai
puţin accentuat de poliurie.
Manifestări de ordin general. Sunt legate de gradul de insuficienţă renală, se pot
observa paloare, sete, uneori edeme ale membrelor inferioare. Nu rareori se observă apatie,
somnolenţă (forma nervoasă) sau inapetenţă, greaţă, limba uscată. Ureea sanguină poate fi
cuprinsă între 1 şi 3 g % sau mai mult. În cursul evoluţiei unui adenom de prostată sunt
7
frecvent întâlnite manifestările cardiovasculare. Ele pot fi sistematizate în: cardiopatii
ischemice, cu tulburări de ritm şi de conducere, hipertensiune arterială, insuficienţă cardiacă
etc.
Manifestările clinice, care pot determina consultul urologic sunt: senzaţia de
greutate perineală sau rectală după poziţia şezând prelungită, dureri sacrate sau sacroiliace,
dureri la nivelul glandului, scurgeri uretrale după defecaţie, hemospermii, hematurii, mai ales
cu caracter iniţial, polakiurie în a doua jumătate a nopţii şi care evoluează în crize,
incontinenţă de urină, manifestări de insuficienţă renală cronică, retenţie acută de
urină.Tuşeul rectal, întotdeauna bimanual, ne arată: formaţiune tumorală bine delimitată, fără
şanţ median, de consistenţă elastică, cu suprafaţa netedă, nedureroasă, ce proemină pe
peretele anterior al rectului.Peretele rectal nu aderă la formaţiune, iar lobii pot avea
dezvoltare inegală. Există situaţii când la tactul rectal nu se percepe adenomul, cu toate că
suferinţa clinică este caracteristică şi apare la ,,vârsta adenomului’’. Uretrociscopia şi mai
ales cistografia urografică pot evidenţia existenţa lobului median. Diferenţierea de o
prostatită acută este relativ uşoară, date fiind antecedentele infecţioase, starea febrilă, durerea
şi sensibilitatea glandei la tactul rectal.
7. DIAGNOSTIC POZITIV
Diagnosticul adenomului de prostată se stabileşte în urma examinării clinice şi a
investigaţiilor paraclinice.
În urma anamnezei (discuţiei cu pacientul) riguroase şi complete se poate identifica
prezenţa adenomului de prostată.
Examinarea clinică de către medic începe cu un control general, în special examinarea
hipogastrului, a regiuni lombare şi a organelor genitale precum şi a tuşelui rectal, iar
examenul urinei la emisie trebuie să fie văzut de către medic.
8. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
Tulbuările urinare datorate adenomului de prostată sunt prezente în 3 situaţii:
 prostata este mărită de volum, adenomul trebuie diferenţiat de atonia
prostatică, prostatita cronică hipertroficaă şi tumora canceroasă;
 prostata cu volum normal, în acest caz diagnosticul diferenţial trebuie făcut cu
strictura uretrală sau vezica de cauză neurogenă, aceasta implicând o alterare a forţei
contractile a muşchiului vezical;
 prezenţa nodulilor la tuşeul rectal ridică suspiciunea cancerului de prostată. Este
necesară biopsia de prostata, ce se poate realiza prin puncţie ghidată folosind ecografia.
8
Litiaza prostatică şi prostatita cronică nodulară constituie entităţi mai rar întâlnite dar este
necesar să fie consemnat.
9. INVESTIGAŢII
La examenul obiectiv local constatăm:
La tuşeul rectal (efectuat de preferinţă cu pacientul pe masa ginecologică după ce a
fost invitat să îşi golească vezica urinară pentru a efectua palpare bimanuală) se constată o
prostată mărită în volum (4-5 cm în medie) cu şanţ median şters, suprafaţă regulată, margini
bine delimitate, consistenţă ferm-elastică, nedureroasă la palpare, mobilă faţă de ţesuturile din
jur.
Tuşeul este important atât pentru a aprecia dimensiunile prostatei cât şi pentru
diagnosticul diferenţial cu cancerul de prostată cu care nu de puţine ori poate coexista adenom
de prostată.
Palparea hipogastrică poate decela prezenţa globului vezical – formaţiune hipogastrică
bine delimitată de consistenţă elastică ce poate ajunge până la nivelul ombilicului ce prezintă
matitate la percuţie.
Cei mai mulţi dintre pacienţii care solicită un tratament pentru hipertrofie benignã de
prostatã, o fac din cauza necazurilor pe care le aduc simptomele, care le afecteazã calitatea
vieţii. De aceea, atenţia trebuie îndreptată spre cuantificarea acestor simptome, atât pentru a
determina severitatea bolii, cât şi pentru a stabili rezultatele tratamentului.
Ameliorarea sau dispariţia simptomelor este singurul rezultat important pentru
pacienţi. Ei nu sunt interesaţi de detalii ca fluxul urinar, presiunea detrusorului sau factori de
rezistenţă uretralã.
Dând un rol central simptomelor în hipertrofia benignã de prostatã este important a
avea instrumente de evaluare a acestor simptome şi de a urmãri pacienţii în timp, pentru a
determina atât progresia bolii, cât şi tratamentul adecvat.
Examinări de laborator
Hemoleucograma pentru a stabili gradul de anemie sau eventualele infecţii cu
leucocitoză. Coagulograma este obligatorie la orice intervenţie chirurgicală.
Ureea şi creatinina serică pentru a decela pacienţii cu insuficienţă renală obstructivă.
Examenul de urină şi urocultura pentru decelarea pacienţilor cu infecţie urinară
asociată adenom de prostată. Fosfataza acidă prostatică (PAP).Antigenul prostatic specific
(PSA).
9
Determinarea antigenului prostatic specific (PSA).
PSA este o glicoproteinã care provine numai din epiteliul prostatic, de aceea ea este
produsã atât de ţesutul benign, cât şi de cel malign.
Valoarea normală este 0 – 4 ng/ml.
PSA-ul variazã în funcţie de greutatea prostatei şi vârstă . Interpretarea valorilor
antigenului prostatic specific:
 0.5-4 ng/ml → normal;
 4-10 ng/ml → 20% şanse de adenocarcinom;
 > 10 ng/ml → peste 50% şanse de adenocarcinom;
 creştere >20%/an → se impune biopsia prostaticã.
Nivelul seric al PSA prezintã o tendinţã de creştere cu vârsta. De aceea, este necesarã
ajustarea valorii normale a PSA în funcţie de vârstă.
Explorări paraclinice, electrocardiograma, testele de coagulare, glicemia, probele
hepatice şi radiografia pulmonară vor permite un bilanţ general sumar, pentru a evita unele
surprize în evoluţia postoperatorie.
În acelaşi context se înscrie controlul funcţiei renale prin determinarea ureei sanguine,
creatininemiei, ionogramei şi diurezei, date obligatorii înaintea efectuării urografiei.Urografia
standard, fără compresiune, cistografia, cistouretrografia micţională vor permite aprecierea
modificărilor uretero-pielo-renale legate de existenţa adenomului.
În cistografie se poate observa imaginea adenomului evoluând spre cavitatea vezicală şi
acoperită de opacitatea acesteia. Marginea superioară a adenomului poate fi convexă sau lobii
pot fi separaţi de o mică scobitură (şanţ) marcând limitele lor. Lateral, se observă cele două
uretere orizontalizate sau ,,în cârlig de undiţă’’. Pe linia mediană sau pedicular spre unul din
lobi se poate observa imaginea lacunară dată de lobul median, ceea ce poate pune problema
diferenţierii de imagine dată de o tumoare sau de un calcul vezical. Controlul radiologic al
rezidului, scintigrafic sau prin echografie, este deosebit de util, dar nu se pot face afirmaţii
asupra importanţei acestuia. Uretrocistrografia retrogradă este justificată în contextual unor
disurii la care examenul clinic şi urografic nu au dus la identificarea unor cauze obiective.
Uretrografia de profil arată alungirea uretrei supramontanale, închiderea unghiului anterior şi
deformarea ei în ,,lamă de sabie’’.
Uretroscopia arată de asemenea alungirea uretrei posterioare, tendinţa ca pereţii laterali
să bombeze spre lumenul uretral, precum şi deformarea în fosetă a peretului posterior
supramontanal. Cistoscopia are indicaţii restrânse: hematurie de etiologie şi origine incertă,
piurie inexplicabilă, simptomatologie de adenom fără ca examenul local să explice suferinţa
10
clinică. Se pot evidenţia prezenţa de calculi, tumori vezicale, leziuni ce pot scăpa la examenul
radiologic. Colul vezical nu mai apare circular şi concav, ci este delimitat de o buză
posterioară, convexă şi de două laterale (tot convexe, spre lumenul uretral) ce se unesc anterior,
iar în jos se întâlnesc cu extremităţile laterale ale celei inferioare. Orificiile ureterale se văd o
dată cu buza posterioară a colului vezical (semn precoce de adenoma de prostată).
10. STADII CLINICE ADENOM PROSTATĂ
 Stadiul I (compensat): prezenţa simptompului aparatului urinar uşoare, urină reziduală
lipseşte/ minimă;
 Stadiul II (subcompensat): simptompului aparatului urinar medii/severe, urina
reziduală < 350 ml;
 Stadiul III (decompensat): simptompului aparatului urinar severe inclusiv
pseudoincontinenţă.
11. SIMPTOME
Simptomele bolii constau, la debut, în urinatul mai frecvent în a doua jumătate a nopţii.
Apoi, micţiunile devin mai dese şi ziua, însoţite de o oarecare dificultate în golirea vezicii şi
de o senzaţie de evacuare incompletă.
Semne şi simptome obstructive ale unui adenom de proatată :
 un început ezitant al urinării (bărbatul aşteaptă un timp până începe să urineze) ;
 jet urinar cu presiunea slabă (picăturile de urina pot ajunge "pe bombeu");
 jet urinar intermitent sau înterrupt;
 urinare dificilă (pacientul se forţează să urineze şi să-şi evacueze vezica urinară);
 urinare prelungită (datorită faptului că presiunea jetului este scăzută);
 senzaţia de golire incompletă a vezicii urinare;
 retenţia de urină ("blocajul" de urină);
 pseudoincontinenţa prin prea plin (urina care rămâne în vezică depăşeşte capacitatea
de stocare a vezicii şi pacientul urinează, practic, "prin prea plin" ).
Semne şi simptome iritative ale unui adenom de proatată :
 frecvenţa crescută a urinărilor (polachiuria), în special noaptea (nocturie);
 urgenţă (senzaţia bruscă şi imperioasa de a urina, aproape imposibil de amânat);
 pseudoincontinenţa prin urgenţă a urinării (bărbatul "se scapă" câteva picături până
ajunge la toaleta).
Într-un stadiu avansat al bolii, trebuie un efort din partea bolnavului pentru a mai putea
urina. Netratată, hipertrofia prostatei, această tumora benignă, devine cu timpul o boală destul
de gravă, ce-l poate răpune pe bolnav.
11
Orice bărbat care observă scăderea presiunii şi subţierea jetului urinar să intre la
bănuială, sa consulte medicul, care, prin anamneză şi un simplu tuşeu rectal, poate pune capăt
acestei maladii. Obişnuirea cu boala poate avea un final dramatic: adenomul avansează, apar
hemoragii repetate, infecţii şi insuficienţă renală şi cardiopulmonară finală.
Evoluţia simptomatologiei poate fi clasificată în 3 stadii clinice:
 faza de tulburări premonitorii ce se caracterizează prin tulburări moderate ale micţiunii
 faza de stagnare vezicală dar fără distensie – se instalează polachiuria în special cea
nocturnă. Se agravează disuria, aceasta însoţiindu-se de scăderea forţei jetului urinar, greutate
în iniţierea micţiunii şi prelungirea timpului de urinare, contracţia suplimentară a muşchilor
abdominali;
 faza de stagnare cu distensie vezicală – la simptomele prezente se asociază
imperiozitate micţională cu pierdere involuntară de urină, stare generală influenţată şi ulterior
semne de instalare a insuficienţei renale.
12. TRATAMENT
Tratamentele medicale încercate nu fac decât să amelioreze unele tulburări
funcţionale, în contextual unor puseuri congestive pelvine care exacerbează polakiuria şi
disuria, fără să influenţeze evoluţia adenomului. Printre cele mai răspândite şi cunoscute sunt
băile calde pelvine, urmate de microclisme cu antipirină (1 g antipirină la 70 g apă caldă),
supozitoare (după formula: ichtiol 0,25 g, papaverină 0,04 g,excipient q.s. pentru un
supozitor), aplicate seara, înainte de culcare. Se mai utilizează preparate ce conţin extracte
orhitice şi prostatice desalbuminate (Prostamen, Prostagut) sau extracte din produse vegetale
(Pygeum africanum) sub diverse denumiri (Tadenan, Harzol, Bazoton). În acelaşi context se
înscriu evitarea poziţiei şezând prelungite, a frigului, a umezelei, a picanteriilor, a băuturilor
alcoolice şi a apelor minerale.
Tratament medicamentos
Tratamentul medical include 3 grupe principale de medicamente:
 alfa-blocante adrenergice;
 inhibitoarele de 5-alfa reductază;
 şi cele pe bază de plante (fitoterapie).
Alfa-blocantele (tamsulosin, doxazosin, alfuzosin, terazosin) pot determina ameliorarea
rapidă a simptomelor, iar efectul benefic (sub tratament) pare a se menţine pe termen lung.
Dacă pacientul nu remarcă nici o ameliorare a simptomatologiei după 8 săptămâni de
tratament, acesta trebuie întrerupt. Efectele secundare (cefalee, ameţeli, hipotensiune
12
ortostatică, astenie, ejaculare retrogradă) apar la 4-10% din pacienţi şi impun rareori
întreruperea tratamentului.
Inhibitoarele de 5-alfa reductază (dutasterid, finasterid) sunt capabile de reducere a
volumului prostatic, deci mai eficiente în cazul prostatelor mari, şi de ameliorare a
simptomatologiei. Efectele secundare sunt minime, dar beneficiul maxim este atins după o
perioadă medie de 6 luni de tratament. Este important de reţinut faptul că această terapie
scade valorile PSA, iar interpretarea acestora impune anumite precauţii. Combinaţia dintre
alfa-blocante şi inhibitoarele de 5-alfa reductază pare a fi benefice conform studiilor efectuate
până în prezent.
Tratamente noninvazive
Atunci când medicamentele nu ajută în cazul prostatei mărite, mai multe proceduri pot
ameliora simptomele fără necesitatea unei intervenţii chirurgicale.
 Termoterapia cu microunde transuretrală (TUMT) - Reduce frecvenţa urinară, fluxul
urinar discontinuu, însă nu corectează problema legată de golirea vezicii urinare. Posibilele
efecte adverse includ urinare dureroasă timp de mai multe săptămâni;
 Ablaţia ţesutului prostatic utilizând radiofrecvenţe joase (TUNA) - Această procedură
distruge ţesutul de prostată, pentru a îmbunătăţi fluxul de urină şi pentru ameliorarea
simptomelor;
 Stenturi urologice - O bobină de metal de dimensiuni mici numit stent poate fi înserată
în uretră pentru a o extinde. Procedura se realizează sub anestezie locală sau spinală.
Tratament chirurgical
Pentru cei mai mulţi bărbaţi cu prostată foarte extinsă, intervenţiile chirurgicale pot
ameliora simptomele, însă există atât riscuri cât şi beneficii privind fiecare tip de operaţie.
 Chirurgia Laser - Această procedură foloseşte vaporizarea cu laser pentru a distruge
ţesutul de prostată, făcându-se numai sub anestezie generală;
 Rezecţia transuretrală a prostatei (TURP) - Aceasta este cea mai comună intervenţie
chirurgicală pentru o prostată extinsă, fiind considerată că aduce cea mai mare reducere a
simptomelor;
 Incizia transuretrală a prostatei (TUIP) - Procedura presupune realizarea de reduceri
ale prostatei, în loc de eliminarea ţesutului de prostată;
 Prostatectomie - Principala indicaţie a prostatectomiei este cancerul de prostată, atunci
când el n-a invadat încă ţesuturile învecinate. Această operaţie se face sub anestezie generală
sau spinală, iar recuperarea poate dura câteva săptămâni.
13
Intervenţia chirurgicală, cistomiei definitive i se preferă astăzi sondele autostatice de
tip Foley ce trebuie bine întreţinute şi schimbate periodic.
Intervenţii endoscopice
Optiunile de bază ale tratamentului chirurgical sunt intervenţiile minim invazive

(endoscopice), reprezentate de rezecţia (TURP) sau incizia (TUIP) transuretrala a prostatei, şi
operaţia clasică („deschisă"), numită adenomectomie.
TURP este intervenţia de elecţie în majoritatea cazurilor (peste 90%) cu volum
prostatic mai mic de 60 - 80 ml. Principalele avantaje ale intervenţiilor endoscopice sunt
riscul mai mic de sângerare intra şi postoperator şi durata semnificativ mai mică de
spitalizare. Există însă o complicaţie rară, dar gravă, specifică acestui tip de intervenţie,
numită sindrom TUR, care are la bază intrarea în cantitate mare a lichidului de lavaj (apa
sterilă) în circulaţia generală.
Rezecţia transuretralã a prostatei se efectueazã cu pacientul în poziţie de litotomie, cu
coapsele ridicate la 45o faţă de orizontalã şi gambele aşezate pe suporturile Lloyd-Davis.
Perna diatermicã este aşezatã fie sub sacru, fie pe coapsã.
Urologul trebuie sã se asigure cã instrumentarul endoscopic este în bune condiţii de

funcţionare. De asemenea, trebuie să avem instrumentar de rezervã steril pentru orice
eventualitate. Orice defecţiune a aparaturii endoscopice ce nu poate fi remediat imediat, poate
determina un dezastru intraoperator cu consecinţe grave pentru bolnav.
Dupã ce pacientul a fost poziţionat corect, se badijoneazã cu iod organele genitale,
perineul, jumãtatea inferioarã a abdomenului şi treimea superioarã a coapselor, dupã care se
drapeazã câmpul operator.
Pentru prostatele medii şi mari – în general la adenomul peste 30 grame – rezecţia s-a
desfăşurat în hipopresiune folosind drenajul suprapubian în timpul operaţiei, prin
trocardizarea vezicii.
14
Aceastã tehnică creeazã posibilitatea unei rezecţii mai rapide în condiţii de lucru mai
bune. Holmquist şi colab. Se compară rezecţia în hipopresiune folosind rezectoscopul dublu
curent Iglesias cu drenajul suprapubian şi remarcă o scădere a duratei operaţiei cu 1/3 şi,
implicit, a ratei complicaţiilor dacă se foloseşte drenajul suprapubian.
Înainte de a începe rezecţia propriu-zisă, uretra trebuie lubrefiatã bine cu gel steril sau
ulei de glicerinã steril, iar calibrul uretrei trebuie adaptat la instrumentarul endoscopic. Acest
lucru se realizeazã fi prin dilatarea uretrei cu bujii metalice până la calibrul 30 Ch, fie prin
uretrotomie internă Otis.
Alte procedee terapeutice
Adenomectomia - care presupune operaţia clasică- este indicată în cazul adenoamelor
mari (peste 80 ml) sau a celor care asociază complicaţii (calcul vezical mare, diverticul
vezical) ce nu pot fi rezolvate endoscopic. Alte procedee terapeutice, cu indicaţii restrânse,
utilizează energie laser (coagulare sau vaporizare transuretrală a ţesutului adenomatos),
ultrasonică, hipertermie cu microunde .
În cazuri bine alese, rezultatele sunt încurajatoare, dar este necesară evaluarea
suplimentară a eficienţei pe termen lung.
Adenomectomia, intervenţie benignă s-a impus ca singura soluţie terapeutică eficace.
Anestezia, la stabilirea indicaţiilor, anestezia va trebui să aibă în vedere vârsta, starea
aparatului respirator şi cardiovasculator, precum şi statusul nutriţional al bolnavilor.
Indiferent de felul anesteziei (rahidiană, peridurală sau intubaţie orotraheală), va trebui ca
bolnavul să fie bine oxigenat în timpul intervenţiei şi să se evite instabilităţile hemodinamice,
greu suportate de către vârstnici.
Căile de abord chirurgical sunt numeroase: transvezicală, retropubiană, perineală,
transuretrală. Calea transvezicală suprapubiană, prin incizia verticală sau transversală la
tegument, este cea mai întrebuinţată. După importanţa inciziei vezicii, se descriu două
categorii de adenomectomii: adenomectomia cu incizie vezicală minimă şi adenomectomie cu
vezica larg deschisă, în care operaţia şi hemostaza se efectuează sub control vizual.
Fiecare din aceste modalităţi au numeroase variante, adaptate fiecărui caz în parte.
Calea retropubiană are avantajul abordului direct al adenomului prin secţiunea transversală a
capsulei prostatice. Este dificilă la obezi şi nu dă garanţii pentru efectuarea unei hemostaze,
cavitatea vezicală nefiind bine expusă. Fistulele urinare sunt dificil de tratat, iar osteitele
pubiene şi nevritele obturatorii pot antrena infirmităţi mari.
Calea perineală este bine tolerată şi are indicaţii la marii obezi şi la bolnavii fragili.
Este grevată de riscul lezării rectului în timpul intervenţiei, iar tardiv, de fistulele urinare şi
15
procentaj mare de incontinenţă de urină. Rezecţia endoscopică permite ablaţia tumorii fără
incizie hipogastrică sau perineală.
Fără o tehnică bine pusă la punct metoda este gravată de mari riscuri (căi false,
hemoragie, perforaţie vezicală, rezecţii incomplete) şi nu permite tratarea unei afecţiuni
vezicale concomitente. Motivele expuse par să justifice reticenţa faţă de utilizarea acestui
mod de rezolvare. Ca urmări tardiv se menţionează incontinenţa de urină şi persistenţa
polakiuriei. În condiţiile actuale, pare că rezecţia transuretrală îşi păstrează indicaţia în
contextual unor adenoame mici, disectaziante.
Complicaţii postoperatorii ale adenomectomiei, în condiţiile actuale se notează o
mortalitate postoperatorie cuprinsă între 2 şi 5% şi peste 90% vindecări, ceea ce reprezintă o
bună rezolvare dacă avem în vedere că majoritatea bolnavilor sunt operaţi în jurul vârstei de
70 de ani, vârstă la care sunt prezente numeroase tare organice.
Printre cauzele de deces mai frecvente, în stadiul actual, par să fie tulburările cardiace,
cerebrale şi insuficienţele respiratorii, pe care bolnavii le prezintă deseori în diferite grade
înainte de operaţie.
Hemoragia complică rar evoluţia imediată când hemostaza s-a făcut sub control
vizual, iar pierderile de sânge au fost bine corectate. Hemoragiile secundare datorită căderii
unor escare sau ligaturi, prin lipsa cheagurilor în contextal unor infecţii dificil de stăpânit, au
devenit extreme de rare.
Accidentele embolice, precedate deseori de stări de anxietate, mici croşete febrile,
meteorism abdominal, discomfort digestiv, ce apar la câteva zile de la operaţie, ridică
problema tratamentului preventiv cu anticoagulante, datorită riscului tromboembolic pe care
îl prezintă aceşti bolnavi.
Infecţiile grave pot complica evoluţia postoperatorie, cu toată gama de antibiotice
existente. Hemostaza, drenajul bun al urinii, asepsia riguroasă şi terapia cu antibiotice
aplicată sub controlul bacteriologic şi al antibiogramei sunt precauţii ce pot preveni aceste
infecţii.
Tulburările cerebrale prin accidente vasculare sunt posibile la vârstnicii care
prezintă preoperator şi alterări ale aparatului cardiovascular.
Insuficienţele respiratorii sunt greu de stăpânit în urmările imediate, cu atât mai
mult cu cât s-a intervenit la bolnavi cu alterări respiratorii preexistente.
Insuficienţa renală acută după adenomectomie a devenit foarte rară, când în timpul
operaţiei orificiile ureterale au fost bine supravegheate şi pierderile sanguine bine
compensate. Urmările imediate şi tardive, la suprimarea sondei se constată uneori o scurtă
16
perioadă de disurie, polakiurie, micţiuni uneori imperioase şi un grad redus de incontinenţă.
Instilaţiile vezicale, 2 – 3 şedinţe de dilataţii uretrale şi tratamentul infecţiei readuc progresiv
micţiunea normală, astfel că la 2 – 3 luni după operaţie un procent mare de pacienţi îşi
recapătă micţiunea bine controlată, urinile revin sterile şi vezica se evacuează complet.
Complicaţii. Evoluţia unui adenom de prostată, poate fi grevată de numeroase
complicaţii: retenţia acută de urină, hematuria, infecţia, calculoza, degenerarea malignă,
insuficienţa renală, diverticuloza vezicală.
Retenţia de urină, poate surveni în oricare din fazele evolutive ale adenomului de
prostată. Poate să apară în mod brusc sau să fie precedată de accentuarea disuriei. Excesele
alimentare, a băuturilor alcolice, umezeala, intemperiile sunt factori care pot duce la retenţia
acută de urină. Bolnavul devine agitat, acuză dureri, hipogastrice, tenesme vezicale şi rectale.
Senzaţia de micţiune imperioasă accentuează şi mai mult starea de nelinişte a bolnavului,
uneori se pot elimina câteva picături de urină iar vezica rămâne plină.
Hematuria de origine prostatică este de obicei iniţială, incoloră, redusă cantitativ,
dar poate fi şi abundentă, cu caracter total. Ea provine din rupturile vasculare ale mucoasei
care acoperă adenomul sau poate să apară după un cateterism evacuator. Hematuria cu
caracter total trebuie considerată o complicaţie şi necesită explorări cât mai complete
(cistoscopie, urografie etc) pentru a se preciza originea şi natura ei.
Infecţia adenomului – adenomita – este un accident serios în cursul evoluţiei

adenomului. Poate îmbrăca aspectul unei infecţii acute sau cronice. În cazul evoluţiei acute,
apar febră, frisoane leucocitoză, bolnavul acuză dureri şi senzaţie de greutate perineală cu
iradiere spre gland, disuria se accentuează ducând rapid la retenţia de urină.
La tuşeul rectal se remarcă sensibilitatea adenomului, care poate prezenta în unul din
lobi (mult mai rar în ambii lobi) o zonă mai bombată, de consistenţă mai fermă sau fluctuentă.
Se cunosc trei forme clinice: forma uşoară, intensă şi gravă. Germenii mai frecvent întâlniţi
sunt stafilococul, flora gram-negativă (Eherichia coli, Proteus) sau asocierile microbiene.
17
Insuficienţa renală, este cea mai gravă dintre complicaţii, este fie consecinţa
distensiei cronice a aparatului urinar superior, prin retenţie cronică de urină, fie a
compresiunii lente a ureterului terminal datorită evoluţiei adenomului. Infecţia
supraadăugată, agravând leziunile pararenchimatoase, duce la insuficienţă renală ireversibilă.
Importanţa acestei insuficienţe renale poate contraindica adenomectomia.
13. PROGNOSTIC
Adenomul de prostată nu progresează întotdeauna în timp. Comform unui studiu,
simptomele uşoare sau moderate ale adenomului se înrăutăţesc doar în 20% din cazuri odată
cu trecerea timpului , în 20% din cazuri se îmbunătăţesc, restul neprezentând nici o
modificare. Diagnosticată precoce, această afecţiune poate fi tratată cu uşurinţă, simplificând
viaţa pacientului.
CAZ I
DATE PERSONALE
Nume: C.G
Sex: M.
Vârstă: 67 ani.
Diagnostic curent: Adenom de prostată.
Retenţie acută de urină.
18
Acte chirurgicale: neagă.
DATE SOCIO-CULTURALE
Domiciliul: urban Brăila.
Responsabilităţi şi roluri în familie: soţ.
Persoane pe care se poate bizui: soţie.
RESURSE FINANACIARE
Ocupaţia prezentă/trecută : pensionar / revizor contabil principal.
Cum afectează boala actuală profesia: nu-şi poate desfăsura activitatea de familie.
Asigurări de sănătate: pacientul asigurat prin CNAS.
ISTORICUL PACIENTULUI
Educaţia: studii superioare.
Limba vorbită: română.
Planuri de viitor: să fie sănătos.
Atitudinea faţă de sănătate şi boală: indiferenţa.
Religie: creştin-ortodox.
STIL DE VIAŢĂ
Activităţi recreative: citit, privit la TV, joc de şah, rebus.
Factori de risc: numărul orelor de muncă efectuate.
Locuinţa: locuieşte cu soţia într-un apartamentcu 2 camere.
NIVEL DE DEZVOLTARE: normal .
DATE PSIHOLOGICE
Orientare temporo-spaţială: orientat temporo-spaţial
Atenţia: adecvată vârstei .
Memoria: adecvată vârstei.
Abilitatea de a folosi informaţii : foloseşte informaţia oferită.
SOMNUL: insomnie.
DURERI: pacientul are dureri osoase, şi astenie fizică.
MOBILITATE: independent.
Ce tip de efort tolerează: moderat.
Postura:. independentă.
Articulaţii: dureri articulare.
Muşchi: are forţă musculară diminuată.
SIMŢURI
19
Vedere: bună.
Auz: bun.
Mirosul: normal.
Gustul: normal.
Pipaitul: normal.
CAPACITATEA DE COMUNICARE
Vocabular: normal.
Atitudine: anxioasă .
Expresia feţei: crispat.
Atitudinea afectivă: alternează starea de acceptare a bolii cu cea de negare.
Părerea sa despre sine: afectată.
Adaptare la mediu : pacientul se adaptează greu la mediu.
ISTORICUL BOLII ACTUALE :
Pacientul C.G în vârstă de 67 de ani se prezintă la spital cu dureri articulare, cefalee,
disurie, retenţie de a urina. Se internează pe secţia de Urologie pentru tratament şi investigaţii
de specialitate.
Dieta: regim alimentar echilibrat.
Alergii: nu prezintă alergii.
STAREA DE NUTRIŢIE
Înălţime: 1,74cm
Greutate: 67 kg .
Apetit: bun.
FANERE, TEGUMENTE ŞI MUCOASE
Culoarea pielii: palidă.
Părul: îngrijit.
Unghiile: tăiate.
PROBLEMELE PACIENTULUI
20
Manifestări subiective Manifestări obiective
 cefalee;  nicturie ( micţiuni nocturne) ;

 insomnii ;  scăderea proiecţiei jetului urinar ;
 astenie fizică;  prelungirea duratei micţiunii ;
 inapetenţă;  retenţie de urină (imposibilitatea
 disurie (urinare dificilă şi dure- de a urina) ;
roasă) ;  TA 120/60 mmHg
 R 20 r/min
 P 90 b/min
 T° 36.6°C
INVESTIGAŢII PARACLINICE
Analize Valori reale Valori normale
21
*examene hematologice -Hb -12 g/dL -12.0-15.0 g/dL
HLG- se recoltează în sistem - Ht - 38.8% - 36.0-46.0%
vacutainer în eprubetă cu dop mov. -Leucocite - 8*103/µL -4-10 *103/µL
-Trombocite - 199mg/% -180-350mg/%
VSH - se recoltează în sistem - VSH - 36 mm/1 h 20 mm/1 h

vacutainer în eprubetă cu dop
negru.
* examene biochimice se -Glicemie - 89 mg/dL - 76-110 mg/Dl

recoltează în sistem vacutainer în - Uree - 25 mg/dL - 15-45 mg/Dl
eprubetă cu dop roşu. -Acid uric -6.4 mg/dL - 2.5-5.9 mg/Dl
-Creatinina - 0.76 mg/Dl - 0.6-1.2 mg/Dl
PSA PSA - 5 ng/ml 2-4 ng/dl
Sumar urină pH 5 5-8

Dnsitate 1025 1005-1030
Proteine Urme fine
Sediment urinar Celule Relativ
epiteliale frecvente
plate
Leucocite Frecvente
Eritrocite rare
Microbiologie >100.000
Urocultură UFC /mL
negativă
22
Investigaţii Descriere Rezultat
Tuşeu rectal Prostată medie mărită,
cosistenţă normală.
Ecografie abdominală Este o investigaţie imagistică Rezultat ecografie-

non-invazivă, care utilizează - prostată 45/58/45mm
ultrasunetele reflectate de omogenă intravezical.
organismul uman.
*Radiografie pulmonară Examen radiologic cu raze Fără leziuni pleuro-

Roentgen ce permite pulmonare active.
vizualizarea dimensiunilor Cord de dimensiuni
cordului,calcificări valvulare, normale, hiluri pulmonare
aspectul circulaţiei şi cu arii de protecţie normală.
parenchimului pulmonar).
*EKG Înregistrarea grafică a EKG - arată ritm sinusal,

activităţii electrice a inimii fără modificări.
pentru decelarea afectării
cordului.
23
ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR
NEVOIA CONSIDERAŢII NURSING

AFECTATĂ
1.Nevoia a elimina. Eliminare inadecvată cantitativ şi calitativ datorită semnelor
de ostrucţie (prostată mărită în volum) manifestată prin
nicturie, disurie.
2.Nevoia de a se Alimentaţie insuficientă cantitativ şi calitativ datorită durerilor

alimenta de a se manifestată prin inapetenţă.
hidrata.
3.Nevoia de a evita Probabilitatea de atingere a integrităţii fizice şi pshice datorită
pericolele. mediul spitalicesc,cefalee manifestată prin potenţiale
complicaţii.
4.Nevoia de a dormi, Alterarea somnului datorită nicturie, disuriei ,manifestată prin

a se odihni. insomnii.
5.Nevoia a învăţa. Cunoştinţe insuficiente despre boală, prevenirea ei şi

inportanţa tratamentului datorită lipsei de
informare manifestată prin necunoaştere .
6.Nevoia de a fi Incapacitatea de a-şi asigura igiena, manifestată prin pregătirea

curat, a-şi proteja preoperatorie a tegumentelor datorită intervenţiei chirurgicale.
tegumentele.
24
PRIMA ZI DE ÎNGRIJIRE – PRIMA ZI SPITALIZARE
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII NURSING EVALUARE
AFECTATĂ NURSING AUTONOME DELEGATE
1.Nevoia de a Eliminare inadecvată Pacientul să -asigur repaus la pat; -administrez la indicaţia BH – aport -3000 ml;
elimina. cantitativ şi calitativ prezinte medicului antispastice -pierderi – 2300
- cântăresc zilnic bolnavul;
datorită semnelor de eliminări No-Spa 3 fiole/zi, i.m. ; ml;
obstrucţie (prostată normale în curs - calculez bilanţul ingestiei – Analgezice – Mialgin 1
mărită în volum) de 3-4 zile. fiolă/zi i.m.; Pacientul respectă
excreţiei;
manifestată prin nicturie, Antibiotice –Ceftamil 2 regimul hidric.
disurie . - pregătesc pacientul psihic pentru g,Gentamicină -3 fiole/zi, În urma intervenţiilor
i.m.; Antialgic – Algocalmin primeşte tratament cu
examenul de tuşeu rectal –
3 fiole/zi, i.m.; antispastice,
explicându-se necesitatea şi -administrez în perfuzie lent analgezice ,
hemostatic – Adrenostazin – antibiotice.
tehnica;
3 fiole,.i.m.
-educ pacientul să-şi schimbe -administrez antitrombotic –
Clexan 0,4 1 fiolă s.c.; Pacientul prezintă
lenjeria de corp ori de câte ori este
- se echilibrează hemo tulburări de micţiune
nevoie şi să-şi efectueze o igienă dinamic cu perfuzie de SG şi disurie.
5% 1000ml ( 500 ml
riguroasă ;
dimineaţa şi 500 ml seara) ;
-educ pacientul cum să recolteze - Ser fiziologic 1000 ml ( 500
ml dimineaţa şi 500 ml seara);
sumarul de urină , urocultura
-educ pacientul cǎ analizele se vor
recolta dimineaţa pe nemâncate ;
25
2.Nevoia de a Alimentaţie insuficientă Pacientul să se - măsor greutatea pacientului; -administrez la indicaţia G – 67kg;
se alimenta de a cantitativ şi calitativ alimenteze - asigur repaus fizic şi psihic; medicului perfuzii cu soluţii
se hidrata. datorită durerilor corespunzător - asigur bolnavului o igienă a hidroelectrolitice i.v., Glucoză Pacientul respectă
manifestată prin stării sale în cavităţii bucale; 5% 1000ml( 500 ml dimineaţa regimul alimentar.
inapetenţă. decurs de - asigur regim dietetic, şi 500 ml seara) + ser
24 h. hipoprotidic, normoglucidic. fiziologic 1000 ml
( 500 ml dimineaţa şi 500 ml
seara).
3.Nevoia de a Probabilitatea de Prevenirea - asigur suport psihologic; Pacientul a cooperat la

evita pericolele. atingere a integrităţii complicaţiilor - asigur un salon liniştit cu pacienţi recoltarea analizelor şi
fizice şi pshice datorită pe durata care au aceaşi boală; a celorlalte investigaţii
mediul spitalizării în - asigur condiţii de mediu adecvate
spitalicesc,cefalee decurs de 2-3 pentru a evita pericolele prin
manifestată prin zile. accidentare;
potenţiale complicaţii. - stabilesc împreună cu pacientul
planul de recuperare a stării de
sănătate;
-însoţesc pacientul la investigaţii;
- asigur legătura pacientului cu
familia prin vizite frecvente;
- explic familiei ce regim
alimentar urmează.
26
4.Nevoia de a Alterarea somnului Pacientul să - asigur pacientului un salon curat, - administrez la indicaţia Datorită calmării
dormi, a se datorită nicturie, beneficieze de aerisit; medicului un sedativ durerii pacientul
odihni. disuriei ,manifestată prin somn liniştit - ofer seara la culcare o cană de Diazepaml 1 tabletă/zi seara doarme liniştit
insomnii. corespunzător ceai cald sau lapte cald , se la ora 21. toată noaptea dar
cantitativ şi recomandă şi o baie caldă; continuă medicaţia cu
calitativ timp de - recomand pacientului să se culce sedative.
2-3 zile. la aceiaşi oră în fiecare seară;
- observ şi notez calitativ orarul
somnului, raportul dintre starea de
somn şi veghe.
5.Nevoia a Cunoştinţe insuficiente Educarea -explorez nivelul de cunoştinţă al Pacientul are
învăţa. despre boală, prevenirea pacientului în pacientului privind boala, nivelul cunoştinţe suficiente
ei şi inportanţa legătură cu de manifestare şi procesul de despre boală, modul
tratamentului datorită pregătirea recuperare; de manifestare la
lipsei de preoperatorie şi - încurajez pacientul să tratamentul
informare manifestată a intervenţiei conştientizeze asupra res- medicamentos şi
prin necunoaştere . chirurgicale. ponsabilităţii ce-i revine privind chirurgical.
diagnosticul tratamen-
tul chirurgical şi medicamentos,
regimul alimentar ;
- explic pacientului despre
intervenţia chirurgicală
- ADENOMECTOMIE La regimul alimentar a
TRANSVEZICALĂ ; cooperat
- discut cu pacientul folosind corespunzător.
cuvinte pe care să le înţeleagă
despre boală.
27
6.Nevoia de a fi Incapacitatea de a-şi Pacientul să –şi -apreciez nivelul de igienă ; Pacientul are o igienă
curat, a-şi asigura igiena, protejeze bună.
- ofer condiţii de efectuare a
proteja manifestată prin tegumentele pe
tegumentele. pregătirea preoperatorie perioada igienei ;
a tegumentelor datorită spitalizării.
- pregătesc e pacientul psihic şi i
intervenţiei chirurgicale.
se explică necesitatea actului
chirurgical;
- pregătesc zona de operaţie ; Zona de operat este
pregătită adecvat.
- efectuez un duş preoperator cu
săpun dezinfectant;
- rad larg regiunea care va fi
operată ( în seara precedentă
intervenţiei chirurgicale);
-acoper zona cu un pansament Intervenţia
chirurgicală a decurs
steril ce va fi îndepărtat în
fără complicaţii.
momentul intervenţiei chirurgicale
( înainte de izolarea ariei
operatorii).
28
A- II- A ZI DE ÎNGRIJIRE – A-III-A ZI SPITALIZARE
1.Nevoia de a Probabilitatea de .Asigurarea -instalez în pat cu blândeţe - menţin ritmul correct al R – 16 R/min;
evita pericolele. atingerea integrităţii securităţii pacientul; perfuziei 60 picături/min.- - tegumente palide;
fizice şi psihologice pacientului -supraveghez pacientul Glucoză 5% - 500ml;
manifestată prin durerea postoperator. îndeaproape până la trezirea din -administrez la indicaţia
plăgii operatorie, anestezie; medicului analgezice: T.A. – 120/70mmHg;
pericolul de complicaţii - observ ritmul şi amplitudinea Algocalmin 1 fiolă/zi i.m.;
(infecţie, hemoragie) respiraţiei , culoarea - administrez la indicaţia
datorită intervenţiei tegumentelor ; medicului antibiotice: P- 80 /min;
chirurgicale şi efectului - măsor TA şi se compară cu Gentamicină 1 fiolă i.m. la 6
secundar al anesteziei. valoarea tensiunii preoperatorii; ore pentru prevenirea
- apreciez pulsul, ritmul; infecţiei.
-supraveghez pansamentul plăgii şi
se controlează pacientul sub spate;
- raportez medicului orice
modificare a funcţiilor vitale;
- învelesc pacientul pentru a nu-i fi Pacientul se află sub
frig; supraveghere şi a
-supraveghez drenul vezical; înţeles ce trebuie făcut
- transfer pacientul la salon după o pentru a evita
evoluţie bună; complicaţiile.
-asigur condiţii de confort;
-apreciez funcţiile vitale,nivelul
conştiinţei,plaga;
-aşez pacientul în decubit fără
pernă.
29
-supraveghez pacientul la fiecare - schimb pansamentul la
15 minute până se stabilizează la indicaţia medicului în condiţii
1-2 h până la 4h; de perfectă asepsie (se curăţă
-schimb poziţia bolnavului în pat cu soluţie dezinfectantă locul
la 2 ore pentru prevenirea inciziei şi se pansează);
escarelor; - scot la indicaţia medicului se
- educ pacientul explicându-I că scoate drenul vezical.
mobilizarea precoce are un rol
benefic pentru prevenirea
complicaţiilor postoperatorii
tromboembolice, reluarea
tranzitului intestinal;
- educ pacientul să-şi susţină plaga
cu mâna când tuşeşte ,când
strănută, când râde, când se
deplasează;
- respect cu rigurozitate tehnicele
aseptice pentru a preveni
infectarea inciziei.
2.Nevoia de a Alterarea eliminării Promovarea - menţin eliminarea urinară prin -calculeaz BH cu toate G – 77 kg;
elimina. urinare a materiilor eliminarii sondaj cu sonda Folley ; pierderile şi la indicaţia Pacientul consumă
fecale datorită urinare şi a - golesc punga colectoare ori de medicului administrez o 1500 de ml de lichide .
intervenţiei chirurgicale materiilor câte ori este nevoie; perfuzie cu Glucoză 5% 500 Diureza este normală.
şi efectului secundar al fecale. -recomand pacientului să consume ml şi ser fiziologic 9% 500
anesteziei. 2 litri de lichide ml. BH – aport – 2000ml
( ceai,apă plată); - eliminări -1400
- informez pacientul sa nu ml
consume alcool, cafea;
Urina este limpede.
30
3.Nevoia de a Alterarea inte-grităţii Asigurarea -apreciez nivelul de igienă; Pacientul are o igienă
menţine igiena tegumen-telor datorită igienei -ofer condiţii de efectuare a igienei bună;
şi de a păstra intervenţiei postoperatorii. şi se efectuează toaleta;
tegumente chirurgicale - asigur intimitatea pacientului în Pansamentul este
intregre. manifestată prin plagă timpul toaletei; uscat;
operatorie -observ pansamentul la nivelul
şi incapacitatea de a-şi plăgii şi la indicaţia medicului se
asigura îngrijirile. schimbă pansamentul în condiţii Plaga are o evoluţie
de perfectă asepsie, cu soluţie bună;
dezinfectantă;
infectarea plăgii;
4.Nevoia de a Alterarea somnului Asigurarea unui -asigur condiţii propice de odihnă; -administrez la indicaţia Somnul nocturn a fost
dormi şi a se datorită intervenţiei somn linistit. -observ orarul somnului ,raportul medicului Diazepam 1 tabletă odihnitor.
odihni. chirurgicale şi mediului dintre starea de veghe şi somn ; seara.
spitalicesc manifestată -sugerez pacientului să doarmă 8
prin durerea plăgii ore noaptea 3-4 ore după amiaza; Bolnavul doarme 7
incapacitatea de a-şi - recomand pacientului să nu ore.
asigura poziţia obişnuită consume alcool, cafea, ţigări ;
pentru somn. - aerisesc salonul şi se asigură o
temperatură optimă în ambient de
18° - 22°C . Se odihneşte normal
postoperator.
31
5.Nevoia de a Restricţia alimentaţiei şi Pacientul să - măsor greutatea pacientului ; G – 77 kg ;
mânca şi a bea. hidratării orale până la respecte regimul
- măsor BH;
reluarea tranzitului alimentaţiei
datorită intervenţiei postoperator - observ toleranţa la regimul
chirurgicale. ( desodat ). Pacientul respectă
alimentar;
regimul alimentar
- observ toleranţa la dieta consumă 2 litri de
lichide/zi.
postoperatorie care evoluează de la
lichide limpezi, păstos până la un
regim
normal ;
- sugerez pacientului să consume
ceai neîndulcit în prima zi
postoperatorie, apoi a doua zi supă
de legume, iaurt, compot casă, ceai
îndulcit;
- menţin un ambient care să
favorizeze apetitul;
- asigur o igienă orală.
32
A- III- A ZI DE ÎNGRIJIRE – A-VI-A ZI SPITALIZARE
1.Nevoia de a Probabilitatea de Prevenirea - asigur condiţii de mediu adecvat -administrez la indicaţia Pacientul este interesat
evita pericolele. atingerea integrităţii complicaţiilor. medicului Antialgic 1 să cunoască modul de
pentru a evita pericolele prin
fizice şi psihologice fiolă/zi îngrijire pentru
manifestată prin accidentare; antibiotic- Norfloxacin 1 prevenirea
potenţiale complicaţii capsulă/12h. complicaţiilor.
- măsor funcţiile vitale(TA ,R ,T°,
datorită mediului spitali-
cesc şi intervenţiei chi- P ); Pacientul are micţiuni
rurgicale. şi continenţă urinară
- scoat sonda urinară;
bună.
- urmăresc pacientul să aibe
Pansament uscat.
micţiuni normale şi continenţă
urinară;
- explic pacientului cum să-şi
îngrijească plaga acasă;
- scot firele pacientului şi pansez
plaga.
33
2.Nevoia de a Restricţia alimentaţiei şi Pacientul să -asigur repaus fizic şi psihic; Pacientul respectă
mânca şi a bea. hidratării orale până la respecte regimul -cântăresc pacientul regimul alimentar.
reluarea tranzitului alimentaţiei -asigur un regim alimentar
datorită intervenţiei postoperator hipocaloric,hipoglucidic
chirurgicale. ( desodat ). -asigur ca regimul alimentar
trebuie ales la preferinţele
pacientului, dar în acelaşi timp
ţinând cont de regimul impus de
boală;
-efectuez bilanţul hidric şiscriu în
foaia de observaţie
-am grijă mereu ca la ora mesei
salonul să fie aerisit, curat cu
ambianţă plăcuta;
-asigur ca pacientul să mănânce
raţional pentru a mai scădea în
greutate şi, astfel, a arăta mai bine
dar în acelaşi timp ţinând cont de
regimul impus de boală;
-respect regimul alimentar prescris
de medic ;
-recomand un consum de 3l de
lichide pe zi.
34
3.Nevoia de a Insuficientă cunoaştere Educarea -educ pacientul să aibe o activitate -la externare pacientiul să Pacientul demostrează
învăţa despre manifestată prin lipsa pacientului cu continue tratament ambulator că şi-a însuşit
boală. surselor de informare. privire la fizică moderată; cu Norfloxacin 1 capsulă la cunoştinţele despre
măsurile ce 12 ore încă trei zile. boala sa şi cum să-şi
trebuie luate - educ pacientul să evite băile şi păstreze sănătatea.
pentru a-şi
păstra sănătatea. duşurile reci;
- mă asigur ca la externare
pacinetul să fie informat despre
regimul hiposodat , normoglucidic,
să consume lichide 2 litri/zi ,
supe ,ceaiuri, sucuri neacidulate;
-informez pacientul să revină la
control după o lună.
35
CAZ II
DATE PERSONALE
Nume: M.G
Sex: M.
Vârstă: 60 ani.
RESURSE FINANACIARE
Ocupaţia prezentă/trecută : pensionar / şofer.
STIL DE VIAŢĂ
Activităţi recreative: citit, privit la TV.
DATE PSIHOLOGICE
Orientare temporo-spaţială: orientat temporo-spaţial.
SOMNUL: insomnie.
DURERI: pacientul are dureri osoase, şi astenie fizică .
35
SIMŢURI
Vedere: bună.
Auz: bun.
Mirosul: normal.
Gustul: normal.
Pipaitul: normal.
Vocabular: normal.
Pacientul M.G în vârstă de 60 de ani se prezintă la spital cu dureri articulare, cefalee,
disurie, retenţie de a urina. Se internează pe secţia de Urologie pentru tratament şi investigaţii de
specialitate.
STAREA DE NUTRIŢIE
Înălţime: 1,64cm.
Greutate: 70 kg .
Apetit: bun.
Părul: îngrijit.
Unghiile: tăiate.
36

 R 21 r/min
 P 75 b/min
 T° 36.7°C
37


negru.

eprubetă cu dop roşu. -Acid uric - 3.5 mg/dL - 2.5-5.9 mg/Dl

Dnsitate 1026 1005-1030
Proteine Urme fine
plate
Leucocite Frecvente
Eritrocite rare
Urocultură UFC /mL
negativă
38

organismul uman.
*Radiografie pulmonară Examen radiologic cu raze Fără leziuni pleuro-pulmonare

Roentgen ce permite active.
vizualizarea dimensiunilor Cord de dimensiuni normale,
cordului,calcificări valvulare, hiluri pulmonare cu arii de
aspectul circulaţiei şi protecţie normală.
*EKG Înregistrarea grafică a EKG - arată ritm sinusal, fără

activităţii electrice a inimii modificări.
cordului.
39

AFECTATĂ
nicturie, disurie.

alimenta de a se manifestată prin inapetenţă.
hidrata.
pericolele. mediul spitalicesc,cefalee manifestată prin potenţiale
complicaţii.
4.Nevoia de a dormi, Alterarea somnului datorită nicturie, disuriei, manifestată prin

a se odihni. insomnii.


curat, a-şi proteja preoperatorie a tegumentelor datorită intervenţiei chirurgicale.
tegumentele.
40
mărită în de 3-4 zile. fiolă/zi i.m.; Pacientul respectă
excreţiei;
volum) manifestată prin Antibiotice –Ceftamil 2 regimul hidric.
nicturie, disurie. - pregătesc pacientul psihic pentru g,Gentamicină -3 fiole/zi, În urma intervenţiilor
tehnica;
3 fiole,.i.m.
nevoie şi să-şi efectueze o igienă dinamic cu perfuzie de SG si disurie.
5% 1000ml ( 500 ml
riguroasă ;
ml dimineaţa şi 500 ml seara).
recolta dimineaţa pe nemâncate.
41
seara).

fizice şi pshice datorită pe durata care au aceaşi boală; a celorlalte
mediul spitalizării în - asigur condiţii de mediu adecvate investigaţii.
sănătate;
alimentar urmează.
42
somn şi veghe.
lipsei de preoperatorie şi - încurajez pacientul să tratamentul
informare manifestată a intervenţiei conştientizeze asupra res- medicamentos şi
prin necunoaştere . chirurgicale. ponsabilităţii ce-i revine privind chirurgical.
regimul alimentar ;
despre boală.
43
chirurgical;
operatorii).
44
1.Nevoia de a Probabilitatea de Asigurarea -instalez în pat cu blândeţe - menţin ritmul correct al R – 16 R/min;
manifestată prin durerea postoperator pe îndeaproape până la trezirea din -administrez la indicaţia
plăgii operatorie, perioada anestezie; medicului analgezice: T.A. – 120/70mmHg;
pericolul de complicaţii spitalizării. - observ ritmul şi amplitudinea Algocalmin 1 fiolă/zi i.m.;
- învelesc pacientul pentru a nu-i fi
frig;
-supraveghez drenul vezical;
- transfer pacientul la salon după o
evoluţie bună;
pernă.
45
-supraveghez pacientul la fiecare - schimb pansamentul la Pacientul se află sub
15 minute până se stabilizează la indicaţia medicului în condiţii supraveghere şi a
1-2 h până la 4h; de perfectă asepsie (se curăţă înţeles ce trebuie făcut
-schimb poziţia bolnavului în pat cu soluţie dezinfectantă locul pentru a evita
la 2 ore pentru prevenirea inciziei şi se pansează); complicaţiile.
deplasează;
( ceai, apă plată); - eliminări -1400
consume alcool, cafea.
Urina este limpede.
46
şi de a păstra intervenţiei postoperatorii şi se efectuează toaleta;
tegumente chirurgicale pe perioada - asigur intimitatea pacientului în Pansamentul este
intregre. manifestată prin plagă spitalizării. timpul toaletei; uscat.
asigura îngrijirile. schimbă pansamentul în condiţii
de perfectă asepsie, cu soluţie
dezinfectantă;
infectarea plăgii.
dormi şi a se datorită intervenţiei somn linistit pe -observ orarul somnului ,raportul medicului Diazepam 1 tabletă odihnitor.
odihni. chirurgicale şi mediului perioada dintre starea de veghe şi somn ; seara.
spitalicesc manifestată spitalizării. -sugerez pacientului să doarmă 8
prin durerea plăgii ore noaptea 3-4 ore după amiaza;
incapacitatea de a-şi - recomand pacientului să nu Se odihneşte normal
asigura poziţia obişnuită consume alcool, cafea, ţigări ; postoperator.
18° - 22°C .
47
- măsor BH;
chirurgicale. ( desodat ) pe Pacientul respectă
alimentar;
perioada regimul alimentar
spitalizării. - observ toleranţa la dieta consumă 2 litri de
lichide/zi.
regim
normal ;
îndulcit;
48
evita pericolele. atingerea integrităţii complicaţiilor în medicului Antialgic 1 să cunoască modul de
fizice şi psihologice timpul fiolă/zi îngrijire pentru
manifestată prin spitalizării. accidentare; antibiotic- Norfloxacin 1 prevenirea
bună.
Pansament uscat.
urinară;
plaga.
49
chirurgicale. ( desodat )în 24 -asigur ca regimul alimentar
de ore. trebuie ales la preferinţele
boală;
de medic ;
lichide pe zi.
50
pentru a-şi
control după o lună .
51
CAZ III
DATE PERSONALE
Nume: L.G
Sex: M.
Vârstă: 62 ani.
RESURSE FINANACIARE
Ocupaţia prezentă/trecută : pensionar / şofer.
STIL DE VIAŢĂ
Activităţi recreative: citit, privit la TV.
DATE PSIHOLOGICE
Orientare temporo-spaţială: orientat temporo-spaţial.
SOMNUL: insomnie.
DURERI: pacientul are dureri osoase, şi astenie fizică.
52
SIMŢURI
Vedere: bună.
Auz: bun.
Mirosul: normal.
Gustul: normal.
Pipaitul: normal.
Vocabular: normal.
Pacientul M.G în vârstă de 60 de ani se prezintă la spital cu dureri articulare, cefalee,
disurie, retenţie de a urina. Se internează pe secţia de Urologie pentru tratament şi investigaţii de
specialitate.
STAREA DE NUTRIŢIE
Înălţime: 1,74cm.
Greutate: 71 kg .
Apetit: bun.
Părul: îngrijit.
Unghiile: tăiate.
53

 R 21 r/min
 P 75 b/min
 T° 36.7°C
54


negru.

eprubetă cu dop roşu. -Acid uric - 3.1mg/dL - 2.5-5.9 mg/Dl

Dnsitate 1027 1005-1030
Proteine Urme fine
plate
Leucocite Frecvente
Eritrocite rare
Urocultură UFC /mL
negativă
55

organismul uman.
*Radiografie pulmonară Examen radiologic cu raze Fără leziuni pleuro-pulmonare

Roentgen ce permite active.
vizualizarea dimensiunilor Cord de dimensiuni normale,
cordului,calcificări valvulare, hiluri pulmonare cu arii de
aspectul circulaţiei şi protecţie normală.
*EKG Înregistrarea grafică a EKG - arată ritm sinusal, fără

activităţii electrice a inimii modificări.
cordului.
56

AFECTATĂ
nicturie, disurie.

alimenta de a se
manifestată prin inapetenţă.
hidrata.
pericolele.
mediul spitalicesc,cefalee manifestată prin potenţiale
complicaţii.
4.Nevoia de a dormi, Alterarea somnului datorită nicturie, disuriei, manifestată prin

a se odihni.
insomnii.


curat, a-şi proteja
preoperatorie a tegumentelor datorită intervenţiei chirurgicale.
tegumentele.
57
mărită în de 3-4 zile. fiolă/zi i.m.; Pacientul respectă
excreţiei;
volum) manifestată prin Antibiotice –Ceftamil 2 regimul hidric.
nicturie, disurie. - pregătesc pacientul psihic pentru g,Gentamicină -3 fiole/zi, În urma intervenţiilor
tehnica;
3 fiole,.i.m.
nevoie şi să-şi efectueze o igienă dinamic cu perfuzie de SG si disurie.
5% 1000ml ( 500 ml
riguroasă ;
ml dimineaţa şi 500 ml seara).
recolta dimineaţa pe nemâncate.
58
seara).

fizice şi pshice datorită pe durata care au aceaşi boală; a celorlalte
mediul spitalizării în - asigur condiţii de mediu adecvate investigaţii.
sănătate;
alimentar urmează.
59
somn şi veghe.
lipsei de informare preoperatorie şi - încurajez pacientul să tratamentul
manifestată prin a intervenţiei conştientizeze asupra res- medicamentos şi
necunoaştere. chirurgicale. ponsabilităţii ce-i revine privind chirurgical.
regimul alimentar ;
despre boală.
60
chirurgical;
operatorii).
61
1.Nevoia de a Probabilitatea de Asigurarea -instalez în pat cu blândeţe - menţin ritmul correct al R – 16 R/min;
manifestată prin durerea postoperator pe îndeaproape până la trezirea din -administrez la indicaţia
plăgii operatorie, perioada anestezie; medicului analgezice: T.A. – 120/70mmHg;
pericolul de complicaţii spitalizării. - observ ritmul şi amplitudinea Algocalmin 1 fiolă/zi i.m.;
- învelesc pacientul pentru a nu-i fi
frig;
-supraveghez drenul vezical;
- transfer pacientul la salon după o
evoluţie bună;
pernă.
62
-supraveghez pacientul la fiecare - schimb pansamentul la Pacientul se află sub
15 minute până se stabilizează la indicaţia medicului în condiţii supraveghere şi a
1-2 h până la 4h; de perfectă asepsie (se curăţă înţeles ce trebuie făcut
-schimb poziţia bolnavului în pat cu soluţie dezinfectantă locul pentru a evita
la 2 ore pentru prevenirea inciziei şi se pansează); complicaţiile.
deplasează;
( ceai,apă plată); - eliminări -1400
consume alcool, cafea.
Urina este limpede.
63
şi de a păstra intervenţiei postoperatorii şi se efectuează toaleta;
tegumente chirurgicale pe perioada - asigur intimitatea pacientului în Pansamentul este
intregre. manifestată prin plagă spitalizării. timpul toaletei; uscat.
asigura îngrijirile. schimbă pansamentul în condiţii
de perfectă asepsie, cu soluţie
dezinfectantă;
infectarea plăgii.
dormi şi a se datorită intervenţiei somn linistit pe -observ orarul somnului ,raportul medicului Diazepam 1 tabletă odihnitor.
odihni. chirurgicale şi mediului perioada dintre starea de veghe şi somn ; seara.
spitalicesc manifestată spitalizării. -sugerez pacientului să doarmă 8
prin durerea plăgii ore noaptea 3-4 ore după amiaza;
incapacitatea de a-şi - recomand pacientului să nu Se odihneşte normal
asigura poziţia obişnuită consume alcool, cafea, ţigări ; postoperator.
18° - 22°C .
64
- măsor BH;
chirurgicale. ( desodat ) pe Pacientul respectă
alimentar;
perioada regimul alimentar
spitalizării. - observ toleranţa la dieta consumă 2 litri de
lichide/zi.
regim
normal ;
îndulcit;
65
evita pericolele. atingerea integrităţii complicaţiilor în medicului Antialgic 1 să cunoască modul de
fizice şi psihologice timpul fiolă/zi îngrijire pentru
manifestată prin spitalizării. accidentare; antibiotic- Norfloxacin 1 prevenirea
bună.
Pansament uscat.
urinară;
plaga.
66
chirurgicale. ( desodat )în 24 -asigur ca regimul alimentar
de ore. trebuie ales la preferinţele
boală;
de medic ;
lichide pe zi.
67
pentru a-şi
control după o lună.
68
BIBLIOGRAFIE:
1) BORUNDEL CORNELIU, MANUAL DE MEDICINĂ INTERNĂ EDITURA BIC

ALL , BUCUREŞTI , 2000.
2) MINECAM M, TRATAT DE PATOLOGIE CHIRURGICALĂ, VOL.III, EDITURA

MEDICALĂ, BUCUREŞTI, 2002.
3) PROCA E, ,,DIAGNOSTICUL CANCERULUI DE PROSTATĂ’’ EDITURA

MEDICALĂ, BUCUREŞTI ,2007.
4) TITIRCĂ LUCREŢIA, BREVIAR DE EXPLORĂRI FUNCŢIO- NALE ŞI

ÎNGRIJIRI SPECIALE ACORDATE BOLNAVILOR, EDITURA ,,VIAŢA MEDICALĂ
ROMÂNEASCĂ’’ , BUCUREŞTI, 2006.
5) TITIRCĂ LUCREŢIA, GHID DE NURSING,EDITURA VIAŢA MEDICALĂ

ROMÂNEASCĂ, BUCUREŞTI, 1996.
69

Adenom Prostata

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Adenom Prostata

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ŞCOALA POST LICEALĂ „ANA ASLANț BRĂILA

SPECIALIZARE „ASISTENT MEDICAL GENERALIST”

8. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL............................................. ...................................pag. 7

10. STADII CLINICE.....................................................................................................pag.10

CAPITOLUL II - PREZENTĂRI DE CAZ

În porţiunea cranială predomină elementele fibromusculare, iar în cea caudală cele

Optiunile de bază ale tratamentului chirurgical sunt intervenţiile minim invazive

Urologul trebuie sã se asigure cã instrumentarul endoscopic este în bune condiţii de

Infecţia adenomului – adenomita – este un accident serios în cursul evoluţiei

 cefalee;  nicturie ( micţiuni nocturne) ;

Analize Valori reale Valori normale

VSH - se recoltează în sistem - VSH - 36 mm/1 h 20 mm/1 h

* examene biochimice se -Glicemie - 89 mg/dL - 76-110 mg/Dl

PSA PSA - 5 ng/ml 2-4 ng/dl

Sumar urină pH 5 5-8

Ecografie abdominală Este o investigaţie imagistică Rezultat ecografie-

*Radiografie pulmonară Examen radiologic cu raze Fără leziuni pleuro-

*EKG Înregistrarea grafică a EKG - arată ritm sinusal,

NEVOIA CONSIDERAŢII NURSING

2.Nevoia de a se Alimentaţie insuficientă cantitativ şi calitativ datorită durerilor

4.Nevoia de a dormi, Alterarea somnului datorită nicturie, disuriei ,manifestată prin

5.Nevoia a învăţa. Cunoştinţe insuficiente despre boală, prevenirea ei şi

6.Nevoia de a fi Incapacitatea de a-şi asigura igiena, manifestată prin pregătirea

3.Nevoia de a Probabilitatea de Prevenirea - asigur suport psihologic; Pacientul a cooperat la

pacinetul să fie informat despre

regimul hiposodat , normoglucidic,

să consume lichide 2 litri/zi ,

supe ,ceaiuri, sucuri neacidulate;

-informez pacientul să revină la

control după o lună.

Manifestări subiective Manifestări obiective

 cefalee;  nicturie ( micţiuni nocturne) ;

Analize Valori reale Valori normale

VSH - se recoltează în sistem - VSH - 39 mm/1 h 20 mm/1 h

* examene biochimice se -Glicemie - 90 mg/dL - 76-110 mg/Dl

PSA PSA - 6 ng/ml 2-4 ng/dl

Sumar urină pH 6 5-8

Ecografie abdominală Este o investigaţie imagistică Rezultat ecografie-

*Radiografie pulmonară Examen radiologic cu raze Fără leziuni pleuro-pulmonare

*EKG Înregistrarea grafică a EKG - arată ritm sinusal, fără

NEVOIA CONSIDERAŢII NURSING

2.Nevoia de a se Alimentaţie insuficientă cantitativ şi calitativ datorită durerilor

4.Nevoia de a dormi, Alterarea somnului datorită nicturie, disuriei, manifestată prin

5.Nevoia a învăţa. Cunoştinţe insuficiente despre boală, prevenirea ei şi

6.Nevoia de a fi Incapacitatea de a-şi asigura igiena, manifestată prin pregătirea

3.Nevoia de a Probabilitatea de Prevenirea - asigur suport psihologic; Pacientul a cooperat la

pacinetul să fie informat despre

regimul hiposodat , normoglucidic,

să consume lichide 2 litri/zi ,

supe ,ceaiuri, sucuri neacidulate;

-informez pacientul să revină la

control după o lună .

Manifestări subiective Manifestări obiective

 cefalee;  nicturie ( micţiuni nocturne) ;

Analize Valori reale Valori normale

VSH - se recoltează în sistem - VSH - 38 mm/1 h 20 mm/1 h

* examene biochimice se -Glicemie - 92 mg/dL - 76-110 mg/Dl

PSA PSA - 5 ng/ml 2-4 ng/dl

Sumar urină pH 6 5-8

Ecografie abdominală Este o investigaţie imagistică Rezultat ecografie-

*Radiografie pulmonară Examen radiologic cu raze Fără leziuni pleuro-pulmonare

*EKG Înregistrarea grafică a EKG - arată ritm sinusal, fără

NEVOIA CONSIDERAŢII NURSING