CANCERUL DE PROSTATA

CAPITOLUL1
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOPATOLOGIE

Aparatul genital masculin e reprezentat de:testicul,cordonul spermatic,penis,vezicule seminale

si prostata .
TESTICULUL este o formatiune pereche exocrina,(producator de spermatozoizi)si in acelas
timp o glanda enocrina,(secreta testeron) .Este situat in mod normal in bursa scrotala,de care
este atasat prin ligamentulscrotal si are forma unui ovoid turtit .
CORDONUL SPERMATIC cuprinde conducte excreatoare ale spermatozoizilor si lichidului
spermatic . Ele se impart in :intra testiculare (tubi drepti si reteaua testiculara)extratesticulare
(canalele eferente,canalul epididimar,canalul deferent si canalul ejaculator) .
PENISUL este organul genital extern cu dubla functie :genitala si urinara .El este constituit
din doi corpi cavernosi si corpul spongios, care inconjura complet uretra.
VEZCULA SEMINALA este un organ pereche situat lateral de ampula canalui deferent
.Are forma ovoidala si secreta un lichid care participa la formarea lichidului spermatic
PROSTA este un organ glandular si fibromuscular .
Are forma unei 'trefle ''cu baza superior si varful inferior ,are lungimea de 3-4 cm ,latimea 4-
4,4 cm ,grosimea 2,6 cm si o greutate de aproximativ 20 grame .Prostata prezinta o tunica
fibromusculara periferica ,cu septuri trimise interior,ce o separa in lobuli .
Lobulii se grupeaza intr-un numar variabil si prin hiperplazie pot forma :-lobul anterior
,situant inaintea uretrei,dezvoltat foarte rar in hipertofiliie adenomatoase , contine putine
elemente glandulare
-lobul median,se dezvolta in partea superioara ,sprea colul vezical, ceea ce determina o
intindere mai mare de tesut glandular si actioneaza ca o veritabila clapeta la nivelu acestuia
-lobul posterior, situat in spatele lobului median :formeaza tot peretele posterior care se
palpeaza la tuseul rectal
-doi lobi lateral, ce grupund glandele periuretrale si formeaza o mare cantitae de tesut in
hiperplaziile de prostata care vor determina compresiunea uretrei prin aparitia :hiperplaziei
benigne va produce o condesare periferica'capsula chirurgicala'ce reprezinta un veritabil plan
de clivaj ininterventiile operatorii pentru adenomul de prostata .
Raporturi anatomice :
Prostata este inconjurata de fascia endopelvine care ,prin condesare formeaza capsula
prostatica .Anterior se remarca ligamentele puboprostatice iar posterior ,fascia recto-vezicala
Denonviliers reprezentata de doua foite :una anterioara,care tapeteaza intim prostata si
veziculele seminale si una posterioara,rezultata din condesarae fasciei pelvine care o separa
de rect .
Intre cele doua foite avem apatiul retroprostatic Proust ,unde se patrunde in prostactetomia
radicala . Vasele sangvine ,linfaticele si nervii trec in grosimea tesutilui gonjuctiv al fasciei
pelvine ,intre capsula prostatei si muschii ridicatori anali .
Raporturi extrinseci ale prostatei
1. Baza prostatei ,vine in raport cu : vezica urinara,veziculele seminale ,ampulele canalelor
deferente si canalele ejaculatoare . 2. Varful prostatei ,vine in raport cu : diafragma
urogenitala ,muschiul ridicator anal si uretra membra
3.Fata anterioara ,prezinta raporturi cu simfiza pubiana ,separat prin spatiul retropubian
Retzius si in care se afla plexul venos Santorini. 4.Fata posterioara ,prezinta santul median
care separa cei doi lobi ,si vine in raport cu rectul pe care este separat prin fascia lui
Denonvilliers .
5.Fetele infero-laterale ,vin in raport cu muschii ridicatori anali ,condensarea de fibre
conjuctive elastice ,vase si nervicu directie longitudinala numita aponevroza sacro-rectro-
genito-pubiana (Ombredanne ).
Prostata este strabatuta de uretra prostatica avand pe peretele posterior vero-montanum si
deschiderea canalelor ejacularoare .
Vascularizatia :
Artera prostatica principala provine din artera vezicala inferioara ,ram din artera iliaca
interna .Acesta patrunde lateral ,la nivelul bazei prostatei si prezinta un ram ascendent care
merge spre colul vezical si portiunea periuretrala ,un ram descendent capsular ce se distribuie
la periferia glandei .
Arterele prostatice accesorii sunt ,mai mici ,ramuri aditionale din artera hemoroidala mijlocie
si artera rusinoasa interna ,distribuindu-se portiuni inferioare a glandei .
Venele formeaza un plex anterior si lateral ce comunica anterior cu plexul Santorini ,cu vena
dorsala a penisului si plexul rusinos .
In cancerul de prostata se stabilesc comunicari cu vena hemoroidala si reprezinta calea unor
metastaze in ficat iar comunicarae cu venele paravertrebrale (plex Baston )explica frecventa
metastazelor osoase sacrate si vertebrale in aceeasi afectiune a prostatei .
Linfaticele porovin de la nivelul fiecarei unitati acenoase si dreneaza intr-un plex
periprostatic .Limfaticele din portiunea posterioara si laterala dreneaza ganglionii iliaci
externi,iliaci interni,obturatori ,presacrati precum si cei de la bifurcatia arterei iliace
comune .De la aceste grupe ganglionare drenajul limfatic se face spre ganglionii lomboartici .
Inervatia este data de fibre secretorii si motorii ce provin din plexul hipogastric si fibre
somatice din S1 -S3 ale plexului sacrat
2.Etiopatogenia cancerului de prosata
Cancerul de prostata este cel mai frecvent cancer al barbatului ,depasind incidenta
neoplasmelor pulmonare ,colonice si rectale .Exista un numar apreciabil de neoplasme fara
expresie clinica :acesti pacienti vor deceda cu cancer de prostata ,dar nu din cauza cancerului
de prostata .
Cancerul de prostata este o boala a varstnicului ,incidenta fiind foarte scazuta la barbatul sub
50 ani .
Descoperirea precoce a cancerului de prostata implica un rol important din partea medicului
de familie care isi poate aduce contributia prin examinarea periodica a pacintilor peste 50
ani .Acestea cuprind:
-examenul digital rectal sistematic
-determinarea periodica a PSA Exista o paleta
larga de optiuni terapeutice pornind de la simpla supraveghere pana la ablatia chirurgicala
radicala a prostatei .
Optiunile terapeutice depind de varsta si conditia fizica a pacientului,de stadiul si gradul
cancerului si de conditile existente in societatea in care traieste bolnavul .

3.Etiologia cancerului prostatic

In urma studiilor epidemiologice s-au sugerat urmatorii posibili factori cauzali in cancerul de
prostata,urmatoarele:
a. predispozitia genetica -cancerele de prostata sunt mai frecvente la barbatii care au in
ascendenta ereditara cazuri similare .Exista si diferente rasiale .Negrii au o incidenta de
cancer prostatic cu 50% mai mare decat albi
b. influente hormonale -influenta hormonilor androgenii asupra cancerului de prostat este
sugerata de cateva observatii
-cancerul de prostata nu apare niciodata la eunuci
-castrarea produce o regresie dramatica a masei tumorale prostatice
Cancerul de prostata creste rapid sub influienta androgenilor .In 1941 ,Huggins a demonstrat
experimental ca testosteronul stimuleaza dezvoltarea cancerului iar castratia sau estrogenii o
inhiba .
c. dieta si factori de mediu
Importanta dietei si factorilor de mediu este sugerata de incidenta diferita a cancerului de
prostata la grupuri rasiale similare care locuiesc in arii geografice diferite .
4. Diagnosticul cancerului de prostata

a. Diagnosticul pozitiv
Acesta este sugerat de EDR si / sau PSA ,posibil de TRUS iar confirmarae se face prin
exemenul histopatologic.
Se recolteaza fragmente tisulare fie prin rezectie endoscopica fie prin punctie
biopsie.Punctia biopsiei prostatice se practica ghidata digital sau ecografic dupa o prelabila
pregatire mecanica a rectului si sub antibioprofilaxie. Se vor recolta cel putin cate trei
fragmente pentru fiecare lob prostatic.Un rezultat histopatologic negativ nu exclude cancerul
su daca exista suspiciune clinica bine motivata punctia va fi repetata .
Cand se impune deblocarae colului vezical se va face rezectia endoscopica si fragmentele
rezecate vor fi examinate microscopic
Rezectia endoscopica este cea mai in masura sa certifice prin examenul histologic al
fragmentelor rezecate, extensia cancerului de prostata la vezica urinara (col,trigon )
Etapele initiale ale diagnosticului de cancer de prostata pot fi figuarte astfel :

b.Diagnosticul diferential
Se face cu urmatoarele afectiuni:
-HIPERPLAZIA BENIGNA a prostatei este de obicei asociata cu o perioada lunga de
simptomatologie obsrtuctiva,cu exacerbari si ameliorari periodice ,iar la EDR prostata este
mai lamre in volum decat in cancere .Exista si cancere care determina doar hipertrofia glandei
.
-TUBERCULOZA PROSTATEI poate face parte di tabloul complex al tuberculozei
urogenitale (piurie acida si amicrobiana,epididimita)si se inregistreza antecedente patologice
sugestive (TBC pulmonara ) .
-PROSTATITA CRONICA, tabloul clinic este de lunga durata iar in urina si secretiile
prostatice se identifica numeroasele leucocite iat culturile microbiene pot fi pozitive .
-LITIAZA PROSTATICA :
~~Prostata marita de volum sau relativa normala,de consistenta dura la nivelul calculilor care
determina crepitati (semnul 'Sacului de nuci ')
~~Ecografia si radiografia simpla (opacitati de dimensiuni reduse,proiectate
retrosimfizar)sugereaza diagnosticul .
-Pentru cu pacientii cu durerii osoase, fracturi patologice si simdroame compresive medulare
(lombosciatica ,paraplegie),determinarea PSA ,efectuarea EDR si a punctie biopsiei vor
contribui la identficarea leziunii primitive .
 -Boala PAGET (osteodistrofia cronica deformata progresiva )apare mai frecvent la barbatii
intre 50 -60 ani :datorita sclerozei ,oaseel (bazin ,vertebre )apar vatuite ,iar fosfatazele acide
si alcaline sunt crescute in ser.Acesti pacienti vor avea EDR si PSA normale iar pe radiografie
se observa o ingrosare sub periostica a corticalei osose. Valoare diagnostica pentru
cancerul prostatic are numai rezultatul pozitiv,dar nici rezultatul negativ nu-l exclude .
Stadierea,cancerului de prostata prezinta etapa finala a diagnosticului si presupune evaluarea
extensiei locale T,a ganglionilor limfatici si a metastazelor M .
Extensia extracapsulara a cancerului de prostata
-evidentiata de EDR (aprecire subiectiva)cele mai sugestive informatii sunt furnizate de
TRUS si IRM precum si evaluarea combinata a stadiului T clicic,scorului GLEASON si PSA
-ului seric(tabelele Partin ).
-evaluarea adenopatiei regionale N are importanta numai in cazul unui tratament curativ .Cea
mai buna metoda este limfadenectomia laparoscopica sau chirurgicala .Prostato -vezilectomia
radicala va fi realizata in urma rezultatului dat de examenul histopatologic care va infirma
adenopatia neoplazica .
-evaluarea metastazelor osoase M se face cu ajutorul scintigrafiei osoase indicata pentru
pacientii cu PSA >_10ng/ml +_ scor GLEASON >_8 .
Radiografiile osoase identifica metastazele osoase cu intarziere fata de scintigrafie .
5.Tratamentul cancerului de prostata
Decizia terapeutica are in vedere :
-stadiul clinic al bolii
-gradul histologic al tumorii (scor GLEASON )
-nivelul seric al PSA
-speranta de viata
-informarae corecta a pacientului asupra diagnosticului si optiunilor terapeutice :curative
/paleative,riscuri,complicatii posibile
-consimtamantul pacientului asupra decizilor terapeutice
Posibilitati terapeutice :
a.hormonoterapia (baza tratamentului cancerulului de prostata ) b.tratament chirurgical
(vindecare definitive )
c.tratament simtomatic
d.tratamentul cancerului de prostata cu viza paleativa este multiplu si asociat
:hormonal,radioterapic,chimioterpic,etc.
e.confortul mictional al pacientului cu cancer de prostata va fi asigurat la orice caz de orice
varsta si orice stadiu a neoplasmului
TRATAMENTUL CANCERULUI DE PROSTATA LOCALIZAT

Cancerul de prostata localizat prezinta leziuni neoplazice dezvoltate in glanda :

-fara depasirea capsulei
-fara adenopatie regionala tumoprala(No)
-fara metastaze la distanta (Mo)
Tratamentul de electie :
-chirurgical -prostatectomia radicala
-radioterapia

Prostatectomia radicala consta in extirparea prostatei si a veziculelor seminale,prin abord

retropubian sau perineal urmata de anastomoza vezicii urinarei la uretra membranoasa.Este
recomandat pentru pacientii cu speranta de viata mai mare de 10 ani .
Prin abord retropubian se asigura accesul la ganglionii pelvinii iar limfadenectomia si
examenul histologoic vor decide daca prostatectomia va fi continuata (No)sau (N+).
Abordul perneal nu permite controlul ganglionilor ,dar este mai putin hemoragic si asigura
condii mai bune de anastomoza vezico-uretrala ,fiind recomandata pentru obezi si pentru cei
cu probabilitatea redusa de adenopatie neoplazica .
Complicatii intraoperatorii:hemoragii(cel mai frecvent ),leziuni ale nervilor
obturatori,ureterelor si rectului.
Complicatii postoperatorii imediate :tromboze venoase profunde ,embolie pulmonara
,limfocel pelvin simptomatic si infectie urinara
Complicatii postoperatorii tardive :incontinenta urinara (prin lezarea sfintecterului
striat ),impotenta sexuala (frecvent la varstnici )50% din cazuri.
Disfunctia erectila poate fi evitata prin utilizarae unor tehnici de prezervare a nervilor
cavernosi ,fara a incalca principiile oncologice de tratament.
Radioterapia reprezinta alternativa la tratamentul chirurgical pentru pacientii cu speranta de
viata mai mica de 10 ani , care accepta complicatiile posibile ale tratamentului si au
contraindicatii pentru tratamentul chirurgical .
Exista doua posibilitati de iradire :radioterapia externa si interstitiala .
Complicatii ale aradioterapiei : rectita hemoragica (rect inflamat ) , stenoza rectului ,vezica
radicala (polakiurie )si impotenta
Determinarea periodica a PSA este un test important de evaluare a raspunsului la
radioterapie .Cresterea PSA este un semn foarte evident de persistenta sau recurenta a bolii.
Expectativa si supravegherea (PSA ,EDR) este indicata pentru pacientii asimptomatici ,cu
tumori bine sau moderat diferentiale ,cu o speranta de viata mai mica de 10 ani,pentru
cancerele T1 precum si pentru pacientii care nu accepta complicatiile prostatectomiei si
radioterapiei .
Pentru cancerele T1b-T2b exista si alte optiuni terapeutice care asigura un control local
mai bun, fara beneficii sigure in ceea ce priveste supra vietuirea de durata :
-tratamentul hormonal pentru pacientii simptomatici nepotriviti pentru tratamentul chirurgical
-tratamentul combinat :tratamentul hormonal neoadjuvant asociat cu prostatectomia radicala
sau cu radioterapia .O varianta este reprezentata de tratamentul hormonal (3 ani)
+radioterapie ,mai buna decat radioterapia singura ,pentru pacientii cu cancer prostatic slab
diferentiat .
TRATAMENTUL PENTRU CANCERUL DE PROSTATA IN FAZA AVANSATA ESTE
REPREZENTAT DE RADIOTERAPIE .
Dupa prostatectomie se inregistreaza o incidenta mai mare a diseminarilor sistemice si este
recomandat si tratament hormonal
sau combonatia
-radioterapie + orhiectomie
-orhiectomi + prostatectomie totala cu limfadenectomie pelvina
Pentru pacientii cu retentie de urina este necesara rezectia endoscopica asociata,de deblocare
TRATAMENTUL PACIENTILOR CU CANCER DE PROSTATA IN FAZA
DISEMINATA(N+M+)
-tratamentul standard al cancerului de prostata este hormonal
-adenocarcinomul prostatic cuprinde celule hormono-sensibile si hormono-rezistente
hormonosensibile au un spectru suficient de larg ,asigurand astfel raspunsul initial favorabil la
privirea andogenica.
Androgenii au doua surse:
-testicule 95%
-suprarenele 5%
Activ la nivelul prostatei este dihidrotestosteronul (DHT),rezultat din conversia
testosteronului.DHT stimuleaza proliferarea celulelor prostatice ,inclusiv a celor neoplazice .
In cazul unui tratament continuu poate avea loc dezvoltarea unei forme de rezistenta si
speranta de viata a pacientilor este mult mai redusa .
O alta alternativa a tratamentului hormonal este prevazuta de :
1. Orhidectomia,suprima sursa majora de testosteron .Interventia chirurgicala se realizeaza
sub rahianestezie .(efecte secundare :trauma psihica si valurile de caldura)
2. Analogii LHRH similari , stimuleaza secretia hipovizara de LH si FSH . Dupa cresterea
testosteronuluim seric de origine testiculara (3-4 saptamani) ,se realizeaza scaderea
acestuia la valori similare castrarii chirurgicale .(efecte secundare:greturi,ginecomastie
dureroasa si diminuarea a libidoului ).LHRH-se administreaza subcutanat la nivelul peretelui
abdominal anterior la un interval de 28 zile sau 3 luni .
3. Antiandrogenii,inhiba sinteza androgenilor sai implica actiunea acestora la nivelul
prostatei .
Ketoconazol-inhiba sinteza androgenilor in testicul si suprarenala (recomandat pacientilor cu
dureri osoase) Flutamide - creste si calitatea vietii datorita unei tolerante mai bune
.Se administreaza 250mg de 3 ori pe zi in monoterapie.
4. Estrogeni,folositi sub forma de dietilsilbestrol(DES),doza =3mg /zi
Efecte secundare ale DES :edeme periferice,accidente tromboembolice si ginecomastie
dureroasa .
5.Blocarea androgenicamaxima,combina un antiandrogen cu un analog LHRH sau cu
orhidectomia .
6.Chimioterapia citotoxica -este rareori utilizata,avand eficacitate redusa .In cazul pacientilor
cu retentie urinara,va fi necesara rezectia endoscopica de deblocare pentru a evita sonda
uretrala a 'demeure si infectia urinara asociata.Rezectia endoscopica se combina cu
orhidectomia asociata de obicei cu un antiandrogen (Flucinom) .
Este foarte utila monitorizarea acestor pacienti la 3-6 luni:PSA,EDR,evaluarea simptomelor si
a raspunsului la tratament precum si alegerea unei forme de tratament paleativ in situatiile de
progresie a bolii .Pacientii cu metastaze hormonorezistente vor fi tratati simptomatic cu
antialgice chiar majore (fortral ,mialgin,morfina).
Scopul tratamentului de ingrijire a pacientilor cu cancer de prostata :
-imbunatatirea sau prelungirea calitatii
- asigurarea indepedentei maxim posibila a pacientului
-inlaturarea durerii
-sprijinul in situatiile fara solutie
 CAPITOLUL 2.

SUPRAVEGHEREA BOLNAVULUI CU CANCER DE PROSTATA

Asistenta medicala are un rol esential prin initierea si mentinerea unui proces de nursing
adecvat si sustinut care sa ajute la conduita terapeutica efectuata de medic .
1.2.Plan de ingrijire a pacientului cu prostatectomie radicala ,rezectie tranuretrala de
deblocare si orhiectomie bilaterala in cancerul de prostata .

1.Evaluarea pacientului :
Asistenta trebuie sa se asigure ca pacientul intelege starea in care se afla,problemele urianare
pe care le are si cum le ii afecteaza acesta abilitatea sa de a se ingriji, care este stilul sau de
viata si cum isi rezolva acesta problemele ,inclusiv relatiile sale cu asistenta medicala si
familia .
Vor fi evaluate bolile asociate,disconforturile sau alte situatii care limiteaza activitatea
pacientului .
Evaluarea initiala cuprinde:
tensiunea arteriala fregventacardiaca, frecventa respiratorie,temperatura,analize de urina
,apetit,mobilitate,starea tegumentelor .
2.Identificarea problemelor pacientului :
Acestea au la baza istoricul si datele evaluarii uzuale.
Problemele majore ale pacientului sunt :
a.Preoperator:
- anxietatea in relatie cu dificultatea de a urina si lipsa de cunostinte in relatie cu problemele
sale si planul de tratament
b.Postoperator:
dezechilibre ale fluidelor si electrolitilor datorita modoficarii functiei renale,pierderilor de
lichid si posibilelor sangerari intra si postoperatorii,dureri datorate inciziei sau manevrelor
endoscopice,cateterului uretral si spasmelor vezicii urinare precum si riscul potential de
infectie in relatie cu contaminarea bacteriana a trecutului urinar sau a plagii operatoriisi foarte
posibil lipsa cunostintelor privind ingrijirile postoperatorii si dupa externare .
3. Elaborarea planului de ingrijire si implimentarea lui
In perioada preoperatorie rezultatele majore ale implementarii planului de ingrijire vor
include reducerea anxietatii si informarea asupra afectiunii pe care o are .
In perioada postoperator este foarte importanta corectarea tulburarilor volumului
fluidelor,remiterea durerii si a disconfortului ,preventia infectiei si reluarea activitatii
obisnuite .

A . Ingrijiri preoperatorii :
a. Reducerea anxietatii
Asistenta va familariza pacientul cu atmosfera de spital,ii va aduce la cunostiinta
regulamentul,initiind astfel primele masuri ed reducere a anxietatii .
Comunicarea cu pacientul are la baza intelegerea de catre pacient a problemei pe care o are si
a informatiilor pe care acesta le-a obtinut de la urolog .
Pacientul se poate jena sa discute probleme legate de zona sa genitala .Asistenta ii va asigura
intimitatea ,ii va conferi incredere atunci cand pacientul simte nevoia ingrijorarea in ceea ce
priveste activitatea sa sexuala dupa operatie .Uneori pacientul poate avea un sentiment de
vinovatie creind faalse relatii intre activitatea sexuala precoce si problemele urologice pe care
le are in momemtul de fata .P acientul va fi incurajat sa-si exprime grijile si neintelegerile
b. Educarea pacientului
Pacientul va fi ajutat sa inteleaga (asigurandu-i-se intimitatea)cateva notiuni simple de
anatomie ale partilor afectate si cum functioneaza acestea in sistemul urinar si reproducator .
Asistenta va educa pacientului in ceea e priveste pregatirea pentru anumite investigati si in
ce constau ele ,va descrie in mare operatia ,tipulde anextezie si procedurile de recuperare
postoperatorie .Informatile vor fi simple, limitate la gradul de intelegere a pacientului si
exprimate astfel incat sa-i reduca ingrijorarea .Toate procedurile preoperatorii vor fi
explicate ,se va raspunde pe cat posibil la toate intrebarile si va fi acordat sprijin psihologic.
c.Asigurarea confortului
Daca pacientul prezinta semne si simptome de disconfort, el va fi asezat in pat,se vor lua
masuri de reducere a anxietatii si se vor administra sedativele prescrise .
Monitorizarea consta in urmarirea felului in care pacientul urineaza ,observarea distensiei
vezicii urinare si asistarea cateterizarii uretrale in caz de retentie .Se va un cateter a'demeure
daka pacientul continua sa fie in retentie sau daka prezinta semne de retentie azotata .
Daca pacientul este in varsta ,hipertensiv ,prezinta o diminuare a functiei renale sau o retentie
urinara cronica incompleta de mai multe saptamani este utila reechilibrarea pacientului inainte
de operatie.
Tensiune arteriala poate varia iar functia renala se poate altera in primele zile de la instituirea
drenajului vezical .
Daca pcientul nu tolereaza cateterul uretral sau daca uretra nu poate fi cateterizata ,atunci
pacientul va fi pregatit pentru instituirea unei cistostomii suprapubiene .
4.Pregatirea preoperatorie propriu-zisa
-inainte de orice interventie operatorie ,pacientul trebuie sa semneze consimtamantul
informat,act medico-legal ce permite medicului sa efectueze interventia .Acest act va fi
semnat de catre pacient sau familia acestuia .
-in preziua operatiei (seara )se va face o clisma iar in dimineata operatie o alta clisma .
-inaintea operatiei pacientul va face o baie generala ,acordand o deosebita atentie asupra
pliurilor de flexie,ombilicului,Zonele vizate pentru interventie vor fi depilate cu doua ore
inainte de operatie .
-cand pacientul este programat pentru postatectomie se va acorda o atentie sporita prevenirii
tromboemboliilor .
B .Ingrijiri postoperatorii
Dupa rezectia transuretralade deblocare este foarte important urmarirea pacientului pentru
depistarea precoce a complicatiilor ce pot apare :hemoragie,infectie,tromboze,obstructia
cateterului .
1.Hemoragia -este datorata vascularizatiei importante a prostatei.Este periculoasa din doua
motive:se poate insta soc hipovolemic sau se pot forma cheaguri ce obstrueaza flixul
urinar.Drenajul incepe cu o hematurie franca care devine dupa 24 de ore de culoare roz .
2. Prevenirea infectiei -se realizeaza prin manipularea corecta a cateterului si tubulaturii
pungii colectoare,respectand conditiile de asepsie,evitarea monitorizarea temperaturi
intrarectal,toaleta meatului uretral de doua ori pe zi sau de cate ori este necesar ,evitarea
contactului pungii colectoare cu obiecte contaminate .
3.Prevenirea trombozelor venoase si a tromboembolosmului pulmonar -se realizeaza pri
administrarea profilactica de heparine fractionate si mobolizare precoce .
4.Obstructia cateterului -poate duce la distensia capsulei prostatice si hemoragie .Daca
pacientul prezinta durere,se va verificatubul de irigatie si se v corecta obstructia inaintea
administrarii analgezicelor .Trebuie sa ne asiguram ca in punga colectoare exista cel putin
acceasi cantitate de lichid cu cea de irigatie folosita .Tubul pungii urinare va fi legat cu o
panglica de piciorul pacientului sau la pat,evitand tractiunea sondei .
5. Educarea pacientului :
Atunci cand pacientul este apt pentru mobilizare,va fi incurajat sa merga si sa evite
mobilizarae la pat pe perioade lungi pentru a preveni alte complicatii (escare) .Dupa
suprimarea sondei, la cateva zile postoperator,pacientul poate prezenta incontinenta
urinara,ceea ce va duce la descurajarea si depresie,intrucat pacientul nu poate mentine
controlul asupra vezicii.In acest sens va fi educat sa faca exercitii de gimnastica pentru
recapatarea tonusului vezical.Aceste exercitii vor fi efectuate pana la recapatarea controlului
vezical .Va fi evitat consumul de alcool,condimente,consumul ezcesiv de cafea.
Pacientul va fi sfatuit sa consume cat mai multe lichide si sa se adreseze medicului in caz de
hamaturie,disurie sau modificari ale jetului urinar .
Evaluarea rezultatelor asteptate
Preoperator :
1.Pacientul nu mai este anxios :
-isi exprima ingrijorarea si accepta solutiile oferite
-solicita ajutorul in rezolvarea problemei urologice si pentru tratamentul ulterior al cancerului
de prostate
2.Relatarea neintelegerilor in privinta conduitei chirurgicale si ingrijirilor postoperatorii .
-discuta despre operatie si ingrijirile postoperatorii
-practica exercitii de tonifiere a musculaturii perineale si alte tehnici utile pentru facilitatea
controlului functiei vezicale
Postoperator :
1.Mentinerea unui nivel acceptabil al eliminarilor urinare :
-mentinerea unui drenaj optim pe cateterul urinar
-verbalizarea ingrijorarii ca incontinenta urinara nu ar putea disparea
2.Pacientul nu are dureri :
-relateaza lipsa disconfortului
-relateaza semne ca :disurie,jet urinar slab etc.
3. Pacientul nu prezinta hemoragie sau infectie
-mentinerea semnelor vitale in limitele normale
-nu prezinta semne de inflamatie
-pacientul stie ce semne sau simptome trebuie sa raporteze in caz de infectie
4.Pacientul este apt se se autoingrijeasca
-reia treptat activitatea si se mobilizeaza zilnic
-si masoara diureza si isi adapteaza consumul de lichide
-practica exercitii pentru musculatura perineala si de intrerupere a jetului urinar
-evita eforturile fizice mari