Iii BFKT

RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE
REABILITARE=capacitatea psiho-somatica a
organismului de a se readapta noii situatii de existenta.

DEFICIENT=persoana diminuata fizic (senzorial si
motor),psihic(intelectual,caracterial),social si
profesional.

INFIRM=deficient permanent.

INVALID=deficient incapabil de a presta o munca
remunerata.
MEDICINA CLASICA=stiinta care se ocupa de prevenirea
bolilor si restabilirea sanatatii,studiul anatomiei si
fiziologiei corpului omenesc,al cauzelor si
mecanismelor de producere,al
simptomelor,diagnosticului si tratarii bolilor.

TRATAMENTUL=ingrijire medicala,de la sfaturi igienice
pana la cele mai complexe actiuni cu caracter medical
(radioterapie,interventii chirurgicale).

RECUPERARE=actiune de reabilitare prin
dieta,medicamente,interventii chirurgicale,mijloace
fizice.
MIJLOACE FIZICE=balneo-climatologie,fiziotera
pie,masaj,gimnastica medicala,terapie ocupa-
tionala,ergoterapie.

RECOMANDAREA pentru folosirea mijloacelor
fizice se face de specialistul internist,neuropsi-
hiatru,reumatolog,cardiolog,pneumolog,ftizi-
olog,pediatru,ortoped,traumatolog,chirurg,
balneolog.
TERAPIA PRIN MISCARE apartine medicinei si
reabilitarii.

CENTRU DE REABILITARE=centru care isi propune
aplicarea programului de reabilitare medicala,de
a obtine capacitate maxima morfo-functionala
psiho-fizice in raport cu gravitatea deficientei.

STRESSUL - dat de invaliditatea temporara sau
definitiva,mijloacele de tratament,spitalizarea
prelungita,contactul cu oamenii sanatosi- atrage
tulburari de personalitate si de coordonare.

PAVLOV a demonstrat,ca un animal,care este
imobilizat o perioada mare de timp,la inceput se
zbate,apoi devine din ce in ce mai adinamic
refuza alimentatia si moare =REFLEXUL DE
LIBERTATE.La fel se intampla cu un pacient infirm.

DEZECHILIBRATII PSIHIC au si tulburari biochimice
electrolitice si ale metabolismului apei,ce
antreneaza si probleme fizice de rea-
bilitare.
CALITATEA SI RITMUL procesului de reabilitare
depind de posibilitatile si dorinta de colaborare
a deficientului.

PLASTICITATEA SISTEMULUI NERVOS (capacita-
tea de a da o alta functie unui tesut transplan-
tat ) pretinde o conlucrare a terapeutului cu bolnavul.

REABILITAREA este un proces complex psiho-
motor( de remodelare psiho-sociala si kinetica) pre- si
post-operatorie.

LOCOMOTIA=interactiune intre fortele interne ale
corpului (impulsuri nervoase,parghii osteo-
articulare,contractii musculare) si fortele externe
ale mediului (gravitatie,presiune
atmosferica,inertie,rezistente,fortele de reactie la
sprijin,fortele de frecare).

PERFECTIONAREA=realizarea miscarilor cu
maxima eficienta folosind la minim fortele
interne si la maxim fortele externe-ca o forma
superioara de adaptare a organismului la mediu.
KINETOTERAPIA=MISCAREA este cea mai
eficienta metoda de readaptare.

TREBUIE sa evitam compartimentarea ingrijirii
bolnavului (de exemplu,un accidentat este
operat la chirurgie,pregatirea protezarii si-o
face singur,proteza este confectionata la
atelier,revine pentru retus la chirurg,reeduca-
rea se face ambulator,fara prezenta specialis-
tului,durata de invaliditate este stabilita de
comisie independenta ).
REINCADRAREA pacientului se face cu pauze,
cu tendinta de auto-izolare,cu complex de
inferioritate si stari nevrotice.

ETAPELE de readaptare nu trebuie sa fie
intrerupte ci trebuie sa aiba coeziune terapeu-
tica si o finalitate sociala.

CA URMARE,apare procesul de degradare fun-
ctionala,psihica si sociala.
FIECARE INDIVID NORMAL ESTE UN INVALID
POTENTIAL.

DECI SOCIETATEA TREBUIE SA ASIGURE SANSE
EGALE DE VIETUIRE.

Reabilitarea devine,dintr-o datorie medicala,o
obligatie sociala.

Mijloacele de actiune ale reabilitarii urmaresc
obtinerea unor valori optimale pentru cei 4
parametri vitali ai individului:morfo-functionali,
psihici,profesionali si sociali.
Cei patru parametri enuntati anterior trebuie
dobinditi concomitent,intr-un plan comun de
actiune,si nu seriat,asa cum se intampla in
medicina conventionala.

Recuperarea medicala urmareste doua obiective:

-accelerarea proceselor de regenerare tisulara;

-cicatrizarea functionala a leziunilor.
Accelerarea regenerarii tisulare se obtine prin
mijloace:

-farmaco-dinamice;

-kinetoterapice,cu dozarea progresiva a reluarii
functiilor;

-psihoterapice.
Vindecarea functionala a leziunilor,include si
prevenirea instalarii unor deficiente reziduale
(cicatrici retractile,edeme cronice,calusuri vicioase).

Mijloacele folosite in acest scop sunt:
-imobilizare ortopedica sau chirurgicala;
-interventii chirurgicale preventive,corectoare sau
compensatorii;
-kinetoterapie;
-terapie ocupationala;
-psihoterapie.
Laboratoarelor uzuale trebuie sa li se adauge
laboratoare de investigatie a capacitatii functionale a
deficientilor.

Reabilitarea copiilor nu trebuie sa rupa din timpul de
scolarizare (centrul de reabilitare are si o scoala).

Recuperarea adultilor se poate face spre recastigarea
calificarii profesionale anterioare sau spre schimbarea
profilului de munca (prin ergoterapie).
Reabilitarea incepe cu examinarea completa a
deficientului:

-somatica;

-functionala;

-psihica;

-psiho-tehnica;

-a nivelului intelectual;

-a conditiilor de viata.
Reabilitarea sociala implica readaptarea familiei
la conditiile deficientului si a reeducarii sale,si a
acestuia la familia sa,a readaptarii conditiilor
(arhitectonice si functionale) de recreere si
distractie.Nevoile financiare pentru acest scop
sunt mari,greu suportabile pentru tarile
sarace,unde mana de lucru sanatoasa
este in exces.

Ar fi o greseala sa se renunte la oamenii califi-
cati decat sa fie reabilitati.
Sectia chirurgicala nu se poate rezuma la un profil
strict chirurgical.Actul operator nu este suficient
pentru a reabilita un individ.

Sectia chirurgicala ar trebui sa cuprinda:ambu-
lator,saloane de pacienti de pre- si post-opera-
tor,bloc operator,nucleu de reabilitare,punct de
ortezare si protezare.

Nucleul de reabilitare trebuie sa dispuna de
sali de:gimnastica,masaj,fizioterapie,scripetote-
rapie,hidro-kinetoterapie si dusuri.
Aparatura minima necesara pt nucleul de reabilitare:

-scari fixe,lada,cal cu manere,prajini,franghii,
bare paralele reglabile in inaltime pentru recu-
perarea mersului,

-banchete de masaj,scripeti pentru exercitiile de
rezistenta, saltele,cuptor de parafina,

-aparate de produs ultraviolete,diadinamice,ionizari,

-bazin de hidro-kinetoterapie cu bara longitudinala,
mingi,scripeti,planse si plute.
Punctul de orteze si proteze cuprinde compar-
timente de bandajerie,cizmarie,ghipserie,mon-
taj (cu cuptor pentru prelucrarea materialelor
plastice) si depozit de materiale.

Se pot confectiona:ghete ortopedice si
sustinatoare plantare dupa mulaj,aparate co-
rectoare pentru deformitati ale degetelor mainii
bandaje elastice,genunchiere,coliere,corsete,pro-
teze provizorii de gamba,coapsa,cu sau fara articu-
latie s.a.
KINETOTERAPIA se aplica pana la vindecarea
completa.

Kinetoterapia deficientelor nechirurgicale(en-
cefalopati,imobilizati in ap.ghipsat,apareiati or-
topedic)

Kinetoterapia preoperatorie (asuplizarea art-
culatiilor ce urmeaza a fi operate,troficizarea si
tonifierea musculara,intretinerea calitatilor fizice)
Kinetoterapia postoperatorie locala si generala

Scopurile kinetoterapiei:

-ameliorarea capacitatii de miscare si a functiilor generale;

-ameliorarea anatomiei si functiei segmentului;

-prevenirea deprinderilor defectuoase postop.;

-stimularea starii psihice.
Ameliorarea capacitatii generale a organismu-
lui se face prin gimnastica generala si respirato-
rie.

Ameliorarea functionala segmentara se obtine
prin aplicarea programelor de gimnastica se-
lectiva,mers,prehensiune,ergoterapie.

Orice pierdere somatica sau functionala a
organismului,poate fi compensata.
Compensarea pierderii unui membru se face prin
hiperfunctia celorlalte parti active.

Compensarea pierderii unui organ duce la
hipertrofierea perechii sale (rinichi,plaman).

Conditia pentru compensare este ca sistemul
nervos sa fie normal (plasticitatea sa),iar
semnalizarea pierderii sa fie precoce.
Actul rezectiei implica si sacrificarea senzorilor
extero- si proprio-ceptori.Stimularea precoce a
ariei operate,permite recrearea stereotipiei di-
namice.

Compensarea este un proces in etape,de la simplu la
complex,fara a pasi peste etape,con-
tinuu antrenat.

Recuperarea postop.dureaza cateva saptamani
apoi se mentine nivelul toata viata.
O boala intercurenta poate reduce sau anula
nivelul de readaptare castigat,necesitand rein-
ceperea reeducarii.

Forme de aplicare a kinetoterapiei:

-imitatii si jocuri;
-gimnastica generala si respiratorie;
-gimnastica selectiva;
-reeducarea mersului,prehensiunii,hidroterapia,
sport,dans,terapia ocupationala,ergoterapia.
Jocuri (la copii):
lupta cu mustele,rostogolire,
spalatul rufelor,prinde pisica de coada,
cursa cu obstacole,calarie,
culesul cartofilor,umflarea balonului,
rostogolirea mingii medicinale,
cantatul la fluier,rotari de trunchi,
cucul,genuflexiuni,
respiratie libera,transmiterea mingii pe
deasupra capului, indoiri,rotari de trunchi.
Gimnastica generala si respiratorie:

-respiratie libera (6 ori);

-ducere alternativa a bratelor sus(4x4);

-ducerea simultana a bratelor sus cu inspir si re-
venire cu expir (3x4,cu 10 sec. pauze);

-inspir profund apoi expir cu flexia capului si
gatului (4x1);

-idem cu usoara flexie a trunchiului;

-contractii izometrice ale cvadricepsului (3x10);

-flexia alternativa a coapselor pe bazin (4x3);
-departarea si apropierea membrelor inf. (4x4);

-ridicarea alternativa a membrelor inf.cu genun chii intinsi
(3x3);

-ridicare si coborare bazin (stand pe coate)(3x1);

-miscari de glezna (rotari,flexii,extensii)(4x4);

-sezand:flexia si extensia gambelor si a coapselor ducerea
bratelor lateral cu arcuire si inspir,revenire cu expir
(2x4), cu bratele lateral-indoirea trunchiului cu
atingerea varfului picioarelor(4x8),miscarile
umerilor(2x2 fiecare), departarea/apropierea
membrelor inferioare(3x2), ridicari in picioare(4x1).
-in picioare:ridicarea bratelor prin lateral cu ridi-
care pe varfuri,cu inspir;revenire cu expir(3x1);

-rotarea bratelor(3x8);

-cu bratele sus:inclinari,aplecari,indoiri de trunchi cu
arcuiri(4x8);

-extensia trunchiului cu inclestarea mainilor la
spate,cu inspir;revenire cu expir(2x4);

-extensia capului,gatului si trunchiului,cu inspir;
revenire cu expir(5x1).
Gimnastica medicala selectiva necesita coope-
rarea pacientului si sunt precedate de masaj sau
fizioterapie;
contine:

-miscari imaginare mentin tonusul muscular;
-contractii izometrice,mai ales imediat postop.
(3 sec.da,3 nu;5min/ora);
-posturile alternante(schimbarea alternativa a
pozitiei,din ce in ce mai des-in prima zi postop.
la 6 ore,apoi la 4,la 2 ore);
-miscari active;
-miscari pasive.
In articulatia cotului,miscarile pasive se fac dupa inceperea
celor active.

In articulatia genunchiului,miscarile active si pasive se fac
concomitent.

In articulatiile degetelor,miscarile pasive preced pe cel
active,mobilizand ligamentele.

Miscarile pasive ale gleznei,impiedica instalarea
flebotrombozelor(care,la randul lor,dau edeme,
redori si hipotrofii musculare).Baciu a imaginat chiar un
plan inclinat care este miscat de un motor pt.a face
flexia/extensia piciorului).

Miscarile active cu rezistenta se incep numai
dupa ce s-a obtinut un tonus muscular suficient.

Reeducarea mersului se face prin antrenarea
unor lanturi cinematice complexe,macar
pt.realizarea unor miscari compensatorii,daca nu
poate fi reluat mersul normal.

Etapele reeducarii mersului:ridicarea in orto-
statism,mersul intre bare paralele,mersul cu carje
axilare,cu carje canadiene,cu baston,mers fara
sprijin,mers pe teren accidentat.
Reeducarea prehensiunii antreneaza membrul
superior,centura scapulara si trunchiul.

Mana este un tentacul al creieruluice executa miscari
complexe,fine,de precizie si este si un organ senzorial.O
treime din centrii motori ai scoartei cerebrale sunt
pentru mana.

Exercitiile pt.reeducarea mainii: abductia/adductia
metacarpo-falangiana I-IV, flexia/extensia degetelor pe
marginea mesei, prinderea de obiecte,exercitii cu
aparatura.
Hidro-kinetoterapia usureaza miscarile (cu sau fara
scripeti,macarale,plutitoare).

(conform principiului Arhimede-care spune ca un corp
scufundat in apa,pierde greutatea volumului de apa
deslocuit)

Indicatii mari ale hidrokinetoterapiei :
-atitudini vicioase ale coloanei vertebrale, mers,
-incarcare progresiva prin scaderea nivelului apei.
Sportul curativ
Competitia ambitioneaza fizic si psihic pe cei
decazuti moral.Se organizeaza competitii pe
categorii de deficienti si chiar olimpiade.

Kinetoterapeutul nu este omul orchestra,
bun si pentru reeducarea cardiacilor si a
pulmonarilor,a reumaticilor,a neuropatilor si a
traumatizatilor,a celor operati etc.

Kinetoterapeutul trebuie sa se specializeze
anumitor programe specifice locului unde
lucreaza.

Organizarea programelor de kinetoterapie se
face pe baza unor parametri:
-generali;
-locali.
PARAMETRI GENERALI:

-tipul si specificul deficientei;
-varsta pacientului;
-capacitatea fizica generala;
-profesiunea de reincadrare.

Dupa masurarea capacitatii maximala prezente,
se incepe programul cu 30-50% din capacitate.
Programul poate varia intre 2 si 6 ore (la cei pu-
ternici-6,la mijocii-4,la cei slabi-2 ore zilnic).
Programul celor slabi contine 30 min. de gimnastica
respiratorie,40-50 min. de gimnastica selectiva
si 30 min.ergoterapie,
zilnic.

La bolnavii mijlocii si puternici,se adauga sedinte de sport
si dans.

PARAMETRII LOCALI pt.stabilirea programelor de
Kinetoterapie:

-scopul reeducarii(partiale sau nu),
-caracteristici morfo-functionale ale segmentului afectat,
-perceptia bolnavului,
-tipul interventiei chirurgicale.

Scopul reeducarii:
-ridicarea precoce din pat,(clino-statismul determina
staza venoasa generala in sistemul cav,edeme,tulburari
trofice),

-mersul(in lipsa lui se simte acut acceleratia gravitationala
in ortostatismul prelungit,mai ales in trenul inferior al
corpului) activeaza circulatia de intoarcere.

(In clinostatism,presiunea venoasa scade de la 15 cm apa
la periferie la 5 in vena cava sup.,in respiratia profunda
22.
In ortostatism ,presiunea periferica este 90 cm apa si 22
in mers).

Scopuri secundare ale kinetoterapiei:

-combaterea edemului
(pozitie ridicata a membrelor,contractii);

-combaterea hipotrofiei musculare
(prin contractii izometrice de lunga durata);

-combaterea redorii articulare
(prin imobilizari in pozitie functionala
si apoi mobilizari precoce).
Program postoperator:
-in primele 24 de ore,bolnavul este imobilizat la
pat,nu se fac miscari;

-dupa 24 de ore,se face gimnastica respiratorie,
si generala,contractii izometrice,posturi
alternante;

-dupa 48 de ore,se incep miscari active si pasive.
Durata unei sedinte de kinetoterapie este de
40-45 min.:

-10 min.-incalzirea;
-20-25 min.-partea fundamentala;
-10 min.-incheierea.

Programele au caracter individual conform
antecedentelor pacientului,a tipului de boala,
de tratament,starii generale si locale,evolutiei
si scopului urmarit.
Programele sunt presarate cu exercitii respira-
torii ce antreneaza intreg corpul,expiratia facan-
du-se cu forta si zgomot (repaus activ).

Un kinetoterapeut nu poate lucra cu mai mult de
10-12 bolnavi pe zi.

Rezultatele se testeaza saptamanal:functional
habitual( pe un traseu fix,contra cronometru),
goniometric,ergometric,dinamometric).
PRINCIPII DE APLICARE A KINETOTERAPIEI:
-Primum non nocere
(in primul rand sa nu faci rau)
prin colaborarea chirurg-kinetoterapeut;

- se dozeaza intensitatea tratamentului in functie de
capacitatea si evolutia bolnavului,
de intelegerea sa,de gradul de complianta la
metoda.

Aparitia durerii implica aflarea cauzei si micsorarea sau
oprirea miscarii.

-se incepe cat mai precoce pt.a preveni instalarea
unor gesturi vicioase compensatorii;

-se gradeaza efortul pacientului,fara depasirea
nivelului functional actual,ce poate duce chiar la
reintoarcerea din program;

-se continua pana la recuperarea integrala,
intreruperile duc la regres;

-se individualizeaza tratamentul,in functie de
statusul general si local,
gradul de antrenament fizic, evolutie,intelect,
varsta,boala,operatie,
localizarea deficitului
(oase,articulatii,parti moi,zone de forta,
de elasticitate,de finete,tendoane,muschi).
METODE DE APLICARE A KINETOTERAPIEI:
-exercitii cu scaderea rezistentei pt.musculatura
prea slaba
(in prima parte a tratamentului,prin ajutarea
invingerii rezistentei greutatii membrului pana la
reluarea miscarilor active):
-miscari pasive
(flexia/extensia cotului,a soldului,a genunchiului,a
umarului)
cu alt membru sau de catre kinetoterapeut;

-nu dezvolta forta musculara ci pt.mobilitate
articulara);

-miscari combinate:pasive+active,pe masura ce se
dezvolta forta
(etapa este intermediara si obligatorie);

-exercitii cu folosirea inertiei segmentului spre
exercitii active complet;

-exerctii cu coarda elastica,pt.usurarea sau
ingreunarea rezistentei;

-exercitii cu scripeti,greutati,parghii sau
din pozitii favorabile,in apa,cu viteza etc.
-exercitii cu rezistenta maresc progresiv lucrul
mecanic,pana la solicitari maximale:

-care folosesc gravitatia(poz.oblica,
deplasarea centrului de gravitatie,tractiuni in
brate,genuflexiuni),

-opozitia unei forte externe(autorezistenta,in
perechi, cu aparate,scripeti,mingi,corzi etc).
Exercitii statice-izometric-cresterea tensiunii fibrelor
musculare ca urmare a excitatiei nervoase
(exercitii concentrice-cand distanta dintre doua puncte
ale muschiului se micsoreaza-pt. forta ;
exercitii excentrice-invers,pt.mobilitate si suplete.

In viata de toate zilele predomina contractiile
dinamice,izotonice.

Intr-o contractie izometrica maximala participa
de patru ori mai multe fibre musculare fata de con-
tractia izotonica .
Exercitiile izometrice blocheaza toracele si
abdomenul in apnee si duc la staza circulatorie
si chiar hiperpresiune in sistemul vascular,
cu edem cerebral,
scade aportul de substante energetice,
stanjeneste procesele metabolice si de eliminarea
toxinelor;
de aceea se prefera exercitii izometrice (max.10)pe
segmente mici, de 10 sec.cu pauza de 20 sec.,cu
1/2,3/4 sau maxim de potential al fortei.
Coloana vertebrala lombo-sacrata are 40 de
grade din amplitudinea de 160 pt.flexie,30din
145 pt.extensie si 35 din 165 pt.inclinatie lat. a
intregii coloane.

Static,la un individ de 80 kg,asupra discului L5-
-S1 actioneaza o forta de 25 kg in decubit dorsal
70 in lateral si peste 100 in ortostatism.
In dinamica,in flexia coloanei la 90 de grade,
asupra nucleului pulpos L5-S1,actioneaza forta
de 158 kg(175 cu mainile intinse).

Exercitii pt.refacerea spatelui:
-respiratie libera,
respiratie cu miscari de brate,
respiratie dirijata,
miscari de cap/gat,
contractii
izometrice de cvadriceps,fesieri,abdominali,
miscari ale gleznei,umeri,brate,antebrate,pumni.
In decubit ventral:

-exercitii de respiratie libera,miscari de cap/gat
(inclinari si rasuciri stanga si dreapta-2x4);

-miscari din articulatia gleznei (flexii,extensii,cir-
cumductii);

-contratii izometrice ale muschilor fesieri.
Culcat pe spate (decubit dorsal):
-ridicare in sezand
(cu centura lombostat),
cu trunchiul aplecat inainte,cuprinzand
genunchii
in cocos de pusca,
apoi trecere pe stanga si pe dreapta,pastrand
pozitia ghemuit(2x4);
-trecerea in sezand la marginea patului
(cu ajutorul kineto-terapeutului)(2x4),
revenire.
Sezand la marginea patului:

-inclinarea capului la stanga si la drepta,circumductie,rasucirea capului
la stanga si la dreapta;

-ridicarea si coborarea umerilor,circumductia umerilor(2x4);

-ducerea bratelor,prin lateral,in sus,cu inspir;revenire cu expir (2x4);

-intinderea si indoirea genunchilor,alternativ si simultan;

-ridicare pe varfuri (2x5);

-ridicare in picioare (2x4),revenire;

-rotarea bratelor cu coatele indoite (2x4)
Stand in picioare:
-trecerea greutatii corpului de pe un picior pe
celalalt cu genunchii usor indoiti (mers pe loc)
(2x10);
-inspir profund si trecerea in sezand cu expir
(de 5 ori);
-cu sprijinul mainilor pe spalier,la nivelul umerilor,
ridicarea a cate unui picior pe a doua sipca (2x4);
-semigenuflexiuni cu segmentul lobo-sacrat blocat
(2x4);
-mers cu pas mic,cu bratele pe langa corp,apoi cu
mainile pe solduri,cu semi - genuflexiuni
la al 2-lea pas.
Culcat pe spate cu exercitii de respiratie
abdominala +/-ingreuieri cu saculeti sau
palma kinetoterapeutului in inspir si revenire
cu expir abdominal (diafragmatic).

Culcat pe spate cu ridicarea genunchilor alter
nativ la piept,cu inspir la intinderea genunchi-
lor +/-apucarea genunchilor cu mainile.

Culcat pe spate:
ridicarea membrelor inf.la 90%,alternativ(2x4);
bicicleta(5x8);
incrucisarea bratelor la piept(2x4);
ridicarea umerilor cu inspir si coborare cu expir (2x4);
inclinarea trunchiului pe stg.si spre dr.(2x4);

Sezand pe marginea patului:
indoirea genunchilor la piept,alternativ(2x4),apoi
simultan;
inclinarea laterala usoara a trunchiului ;
cu miinile pe solduri ,inclinari laterale,apoi ducerea
bratelor in lateral;ducerea umerilor inainte si
inapoi;rotarea umerilor;

Stand in picioare :
- ridicarea si coborarea umerilor,cu mainile pe solduri;
- ducerea umerilor inainte si inapoi;
-rotirea coatelor in ambele sensuri;
-indoirea genunchilor la piept,alternativ;
-departarea si apropierea bratelor;
-inclinari ale trunchiului,alternativ;
-aplecari ale trunchiului;rasuciri ale trunchiului;
-mers cu mainile pe solduri,cu ridicarea alternativa a
genunchilor spre piept,apoi cu aplecari ale trunchiului,
apoi cu genuflexiuni,apoi mers cu aplecarea trun-
chiului succesiv cu aducerea genunchilor la piept;
respiratii libere din mers.
In ultima parte de recuperare functionala
progresiva,se fac miscari asemanatoare celor din
viata de zi cu zi (si de la serviciu):
-culcat pe spate:10 respiratii libere,apoi cu miscari
ale bratelor;
-respiratie abdominala;
-inclinari ale capului inainte,spre dr.si stg.,
contractii izometrice ale cvadricepsului;
-ducerea bratelor sus;
-indoirea genunchilor spre piept;
-ridicarea capului,gatului,trunchiului cu indoirea
genunchilor spre piept;
-sezand:
ducerea bratelor in lateral,cu inspir si revenire cu expir;
ducerea bastonului in sus,prin inainte;
aplecari ale trunchiului;
indoirea genunchilor la piept,alternativ apoi simultan;
ridicarea unei mingi medicinale de jos;

-stand in picioare:
inclinari ale trunchiului in fata si lateral cu mainile in solduri;
ridicarea bratelor lateral;
aplecari ale trunchiului;
indoiri ale cate unui genunchi spre piept;
indoirea trunchiului cu cea a genunchiului;
coborarea mainilor din sipca in sipca la spalier si revenire;
ridicari ale piciorului pe sipca a 4a si revenire;
indoirea si intinderea genunchilor cu amplitudine mica;
-mers:
cu mainile pe solduri;cu ridicari ale pi-
cioarelor intinse;cu ducerea picioarelor lateral;
cu mainile pe solduri cu inclinari laterale la fie-
care pas;exercitii libere de respiratie.

Dupa reintegrarea socio-profesionala,pacientul
continua un program minim de gimnastica,
adopta anumite pozitii,evita diferite tipuri de
miscari,poarta un lombostat si nu poarta toc.

Pacientul face toata viata un program deintretinere:
-respiratii libere;
-ridicari/coborari,proiectii inainte/inapoi de umeri;
-flexia/extensia capului si gatului;
-ridicarea bratelor cu inspir;
-aplecarea si inclinarea trunchiului cu mainile pe
solduri;
-ridicarea genunchilor la piept;
-mers cu mainile pe solduri,cu inclinari ale
trunchiului .ridicari ale genunchilor la piept,
mersul piticului;
culcat pe spate:
-respiratii costale si abdominale;
-indoirea trunchiului si a genunchilor,a picioare-
lor;
-bicicleta;
-flexii ale coatelor cu mingea medicinala tinuta
deasupra capului;
-departarea si apropierea genunchilor cu
rezistenta cu palmele;
-ducerea mingii medicinale lateral;
sezand:

-ducerea bratelor prin inainte cu inspir;
-inclinarea trunchiului;
-ridicarea mingii medicinale;
-ridicare in picioare si revenire;
-ridicarea genunchilor la piept;
-inclinari ale trunchiului;
-rasuciri ale trunchiului cu mainile pe sold
stand in picioare:

-ridicarea bratelor;
-aplecari,inclinari,rasuciri ale trunchiului;
-ghemuiri;
-ridicarea piciorului pe scara;
-semigenuflexiuni;
-genuflexiuni;
-ghemuiri cu mainile pe sol;
mers:
-cu exercitii libere de respiratie;
-cu indoirea genunchilor;
-mersul piticului;
-cu mingea la piept;
-cu fandare;
-cu genuflexiuni la al 4 lea pas;
-cu ridicarea mainilor la al 2 lea pas;
-cu ridicarea bratelor timp de 5 pasi,cu inspir,
revenire pe alti 5 pasi,cu expir.
Pozitionari:
-culcat pe spate cu genunchii indoiti sau pe o parte cu un
genunchi indoit;
-este interzisa pozitia culcat pe burta;
-sezand,picior peste picior,cu coloana usor flectata;
-la condus masina,se trage scaunul spre bord,
genunchii indoiti,coloana inainte,coatele indoite
(interzis invers);
-a nu se ridica de jos greutati mai mari de 5 kg si atunci cu
genunchii indoiti
(se contraindica ridicarea valizei deasupra in tren);
-se interzice extensia coloanei vertebrale;
-durerea arata ca am procedat incorect.
Torticolisul
Este o deviatie a coloanei vertebrale,cu inclinarea
capului pe o parte,cu usoara rotatie (barbia este
intoarsa de partea opusa leziunii);

Exista o asimetrie faciala,santul median al cefei
este inclinat fata de linia verticala,
linia biauriculara nu mai este orizontala;
linia orizontala a ochilor este mentinuta prin
ridicarea umarului de partea leziunii,ce duce la
deformari compensatorii ale coloanei (scolioza).
Torticolisul
Exercitii pre-operatorii in torticolis,pt.asuplizare:
-redresare activa a capului si gatului in fata oglinzii;
-respiratii libere;
-sezand pe scaun:-rotarea,flexia,inclinarea,ex-
tensia capului si gatului cu amplitudine progresiva;
-ridicare,coborare,proiectie
inainte/inapoi,rotarea umerilor;
-ducerea bratelor inainte,in sus,in
lateral a bratelor,rotiri de coate;
Exercitii preoperatorii in torticolis
-stand in picioare-rotiri mici cu bratele jos,diagonal
jos,sus;

-culcat pe burta-extensia trunchiului,capului si
gatului prin impingere in palme,apoi cu mainile
la ceafa;

-stand pe genunchi-impingerea mingii cu capul;
extensia capului si gatului cu rezistenta pe
occiput;rularea capului pe sol cu sprijin pe sol;
-sezand-inclinarea capului si gatului spre partea
opusa torticolisului,cu rezistenta;

-elongatii manuale cap/gat cu priza pe occiput si
sub barbie;

-culcat pe burta pe banca,cu capul in afara ei:
mentinerea capului in extensie,apoi cu rezistenta;
flexia /extensia,inclinari,rasuciri ale capului si
gatului;
-culcat pe partea torticolisului-inclinarea capului si
gatului spre in sus;
-extensii ale trunchiului,a capului si gatului, cu pasi
mici,cu mainile prinse de spalier;
-mers cu mingea sau un sac de nisip pe frunte.
Postoperator,recuperarea in torticolis se face
in trei etape:
I.respiratii si miscari ale membrelor in timpul cat
bolnavul este imobilizat in minerva;
II.inclinari laterale spre partea sanatoasa cand este
scoasa jumatatea de minerva de aceasta parte;
III.miscari simetrice ale capului dupa scoaterea
completa a minervei.
Exercitii postoperatorii in torticolis

-in etapa I:-respiratii libere;
-ducerea bratelor in lateral,in sus;
-ridicarea genunchilor spre piept;
-departarea/apropierea picioarelor;
-bicicleta;
-in etapa a II a:-rotarea bratelor;
-ducerea bratelor prin lateral in sus;
-ridicarea /proiectia umerilor;
-incrucisarea bratelor;
-rotarea bratelor;
-masajul partilor eliberate din corset;
-inclinarea si rasucirea capului si gatului
spre partea eliberata din corset;

Exercitii postoperatorii in torticolis

-in etapa a III a:-sezand-masajul gatului;
-cu mainile pe solduri,ridicarea/rotarea umerilor;
-flexia/extensia inclinarea capului si gatului;
-pe genunchi,cu sprijin pe palme,alunecarea palmelor
inainte, apoi lateral ,simultan cu extensia capului si trunchiului;
-culcat pe spate-extensia capului,cu apasarea crestetului pe plan;
-culcat pe burta pe banca-mentinerea capului in extensie ;
culcat pe spate ,apoi pe o latura,pe banca-inclinarea si rotarea
capului;
-sezand,cu mainile la occiput-ducerea coatelor in spate,cu
rezistenta;extensia capului cu o minge medicinala pe cap;
flexia/extensia /rasucirea capului cu rezistenta manuala;
-stand in picioare-ducerea bratelor in lateral/inainte,cu inspir;
-mers -in echilibru pe banca,cu bratele lateral;
-cu minge sus in maini,cu trunchiul in extensie;
-cu redresare activa privind in oglinda.
RECUPERAREA membrului superior

Interventiile chirurgicale la membru superior impun imobilizare
segmentara,bolnavul pastrandu-si independenta de deplasare.

Deficientele sunt mai evidente in cazul operatiilor umarului, cand
trebuie imobilizat si toracele.
Apar atonia si atrofia musculara,precum si reducerea mobilitatii.

Recuperarea dupa imobilizari la membrul superior, consta in:

-rotari,balansari inainte/inapoi,simultan/alternativ,ducerea
in sus a bratelor;
-ducerea mainilor la umeri prin fata si prin lateral;
RECUPERAREA membrului superior
-genuflexiuni la spalier;
-deplasarea mainilor din sipca in sipca;
-culcat pe spate cu gantere in maini,ducerea
bratelor in sus,simultan si alternativ;
-stand cu coatele indoite la 90 grade,cu hantela
de 1kg,
-flexii/extensii de cot,pronatii/supinatii;
-mers pe genunchi si pe coate.

RECUPERAREA umarului si toracelui
in etapa de imobilizare a umarului si toracelui,
se fac miscarile:

-de respiratie;
-sezand-rotiri de cap;inchiderea/deschiderea
mainilor;rotarea bratului sanatos,ducerea lui
sus; pronatie/supinatie;
-genuflexiuni;
-ridicarea mainii pe spalier,din treapta in treapta
RECUPERAREA cotului
Dupa imobilizari ale cotului,se fac exercitiile:

-culcat pe spate,sezand sau stand in picioare:
-respiratii,ducerea bratelor inainte,lateral,in sus,
rotare,supinatie/pronatie;
-ducerea mainii la frunte,nas,barbie,ceafa,solduri,
spalarea pe fata;
-flexii/extensii ale cotului;
-inchiderea si deschiderea pumnului;

apoi cu rezistente.

RECUPERAREA antebratului si
pumnului
Miscarile de reeducare la nivelul antebratului,
pumnului si mainii,dupa imobilizare,sunt:

sezand-indoirea si intinderea degetelor;
-rotarea umerilor;
-inclinarea/rotarea capului;
-ducerea inainte si lateral,rotari de brate;
-indoirea/intinderea cotului;
-inchiderea/deschiderea,rotarea pumnilor;
apoi cu rezistente.
RECUPERAREA mainii
Reeducarea prehensiunii:

-globale cilindrice(digito-palmara):
-intre police si index,abductoare si adductoare;
-de opozitie;
-de agatare;
-in ciocan,in care policele se afla pe axul obiectului ,

depinde de tipul afectiunii,este mai mult calitativa,
incepe cu flexii/extensii,abductii/adductii ale
articulatiilor metacarpo-falangiene,pt.asuplizarea
ligamentelor colaterale ale acestor articulatii.

RECUPERAREA mainii
Preoperator:

-sezand-inchiderea si deschiderea mainii,departarea
si apropierea degetelor,rotarea pumnului,
pronatia/supinatia cu rezistenta;

-sezand cu antebratele pe o masa,cu mainile in
afara-flexia/extensia,rotarea pumnului,apoi cu
rezistente (hantele de 1 kg in maini,apoi manuala);
mers pe palme si genunchi;
-atarnand la spalier,coborare si ridicare din treapta
in treapta.
Tehnici si manevre fundamentale in
masaj

Regiunea spatelui (dorsal, lombar, sacrat)
1. Efleurajul iniial - forma longitudinal - simultan
(variante tras/mpins)
- alternativ
- forma transversal - simultan
- alternativ
- n romb pe regiunea lombar
- pe grupe musculare (mn dup mn): marele
dorsal, trapez inferior, trapez mijlociu
2. Presiuni - NU se execut pe regiunea lombar
- simultane n ritmul respiraiei (la sfritul
expirului), cu precdere la baza regiunii dorsale;
- alunecate, pe coloan cu o palm n prelungirea
coloanei, iar cealalt perpendicular pe ea;
- cu policele de o parte i de alta a apofizelor
spinoase
3. frmntat
- longitudinal cu o singura mn pe o parte
- pe ambele pri
- transversal - n cut
- n contratimp (n val)
- geluire
- palpare rulata
4. friciune cu degetele, policele, podul palmei, rdcina minii
(eminena tenara/hipotenara), marginea cubital, despictura
minii,pumn, nodoziti
5. vibraii - alunecri vibrate n lungul regiunii
- vibraii statice pe locul dureros
6. tapotament
NU se execut pe regiunea lombar protejnd lojile renale
- tocat cu marginea cubital
- cu degetele semiflectate (nuiele)
- bttorit cu palmele n ventuz (cu)
- cu pumnul seminchis
7. efleurajul final
8. mobilizari analitice ale articulatiilor invecinate
masaj

Membre inferioare partea posterioara
Zona protejat: fosa poplitee
1. efleurajul iniial
- forma longitudinal - simultan
- alternativ
- alternativ
- pe grupe musculare (mn dup mn)
2. presiuni compresiuni n brar
3. frmntat
- longitudinal cu o mana pe lateral/medial
- pe ambele pri
- n contratimp (n val)
- geluire
- mngluire - cernut/rulat
masaj

4. friciune
cu degetele/marginea cubitala - pe tendonul achilian
- cu rdcina minii/marginea cubitala - gamba
- cu degetele pe laturile genunchiului
- cu pumnul/nodozitile/rdcina minii - coaps
5. vibraii - alunecri vibrate n lungul membrului
inferior
- vibraii statice pe locul dureros
6. tapotament
percutat tendonul achilian
- tocat cu marginea cubital
- cu degetele semiflectate (nuiele)
- bttorit cu palmele n ventuz (cu)
- cu pumnul seminchis
7. efleurajul final
8. mobilizri analitice ale articulaiilor nvecinate
masaj

masaj
Membre inferioare partea anterioara
Zona protejat: triunghiul Scarpa
Zona nelucrat: faa antero-mediala (intern) a
gambelor=tibia
1. efleurajul iniial
- forma longitudinal - simultan
- alternativ
- alternativ
- pe grupe musculare (mn dup mn)
2. presiuni compresiuni n brar
3. frmntat - longitudinal cu o mn pe lateral (gamb-
coaps)/medial (coaps)
- pe ambele pri (doar coaps)
- n contratimp (n val) (doar coapsa)
- geluire
- mngluire = cernut (doar coapsa)/rulat

masaj
4. friciune cu degetele/policele articulaia
gleznei
- cu rdcina minii/marginea cubitala gamba
antero-lateral
- cu degetele/policele genunchi
- cu pumnul/nodozitile/rdcina mainii - coapsa
5. vibratii - alunecari vibrate in lungul membrului
inferior
- vibratii statice pe locul dureros
6. tapotament - tocat - cu marginea cubitala/cu
degetele semiflectatenuiele - batatorit-cu palmele
in ventuza/cu pumnul semiinchis(coapsa)
7. efleurajul final

masaj
Membre superioare - antebrat-brat-umar
Zona protejata: fata interna a cotului si axila
1. efleurajul initial
- forma longitudinala(in bratara)- simultan
- alternativ
- forma transversala - simultan
- alternativ
- pe grupe musculare (mana dupa mana)
2. presiuni compresiuni in bratara
3. framantat - longitudinal cu o mana pe
lateral/medial
- pe ambele parti
- transversal - in cuta
- in contratimp(in val) numai pe brat
- geluire
- mangaluire = cernut(doar pe brat)/rulat
masaj
4. frictiune
cu degetele/policele articulatia pumnului
- cu radacina mainii/degete - antebrat
- cu degetele cot
- cu radacina mainii/degete - brat
- cu marginea cubitala/radacina mainii - deltoid
5. vibratii - alunecari vibrate in lungul membrului
superior
6. tapotament - tocat cu marginea cubitala
- cu degetele semiflectate(nuiele)
- batatorit - cu pumnul semiinchis
- cu palmele in ventuza(caus) - brat
7. efleurajul final

masaj
Torace partea anterioara
(regiunile: sterno-pectorala, mamara/precordiala, costala
inferioara)
Zona protejata: regiunea mamara F/areola mamara B si aria
precordiala
1. efleurajul initial
- forma longitudinala - simultan
- alternativ
- forma transversala - simultan
- alternativ
- pe grupe musculare (mana dupa mana)-pe dintati
si pe marginea superioara a pectoralului
2. presiuni alunecate pe regiunile costala inferioara si
sterno-pectorala (nu sunt obligatorii)
3. framantat - transversal - in cuta/in contratimp(daca este
cazul=tesut adipos bogat reprezentat)
- cu o mana/ambele pe marginea superioara a pectoralului
masaj
4. frictiune cu degetele liniar in spatiile intercostale
inferioare
- cu degetele /marginea cubitala pe marginea superioara
a pectoralului
- radacina mainii umar la limita intre pectoral si deltoid
5. vibratii - alunecari vibrate in lungul toracelui
6. tapotament - batatorit cu palmele in ventuza(caus) pe
regiunea costala inferioara numai la barbati
- tocat cu marginea cubitala/cu degetele semiflectate pe
marginea superioara a pectoralului
7. efleurajul final
masaj
Masajul peretelui abdominal
Zona sensibila fara suport osos intre rebordurile costale si pubis
hipocondrul drept
epigastru
hipocondru stang
flanc drept regiune ombilicala flanc stang
regiune inghinala dreapta
hipogastru regiune inghinala stanga
1. efleurajul initial in sensul de evacuare al colonului(sensul acelor
de
ceasornic) cu o mana/cu ambele maini
2. presiuni alunecate, cu o mana in sensul de evacuare al
colonului
3. framantat - transversal - in cuta/in contratimp(daca este
cazul=tesut adipos bogat reprezentat)
- in cuta intre marginile cubitale ale palmelor
- serpuit, cu degetele
masaj
4. ciupiri usoare cu degetele in sensul de
evacuare al colonului
5. frictiune - cu toate elementele componente ale
palmei, urmand un traseu
spiralat in sensul de evacuare al colonului
6. vibratii - alunecari vibrate in sensul de evacuare
al colonului
7. tapotament percutat/tangential in sensul de
evacuare al colonului
8. efleurajul final
masaj
Masajul mainii
Se lucreaza cu o mana, cealalta sustine mana
pacientului
A. Fata palmara
1. efleurajul initial sens ascendent de la degete spre
palma
2. framantat sub forma de ciupire cu degetele pe
eminenta tenara si
hipotenara
3. frictiune cu marginea cubitala pe degete
- cu radacina mainii si cu osul pisiform in palma
4. vibratii - alunecari vibrate
5. tapotament - tocat - cu degetele
semiflectatenuiele
7. efleurajul final
masaj
B. Fata dorsala
1. efleurajul initial sens ascendent de la degete spre
palma
2. presiuni cu degetele in spatiile intermetacarpiene
3. framantat sub forma scuturat al degetelor si al
spatiilor
intermetacarpiene
4. frictiune cu marginea cubitala pe degete
- liniar cu degetele in spatiile intermetecarpiene
5. vibratii - alunecari vibrate
6. efleurajul final
Masajul mainii se incheie cu mobilizari analitice ale
articulatiilor invecinate.
masaj
Masajul articulatiei
pumnului/cotului/gleznei/genunchiului
Efleuraj longitudinal, transversal, in jurul
capetelor osoase/maleolelor
Frictiuni - transversal pe directia formatiunilor
ligamentoase de la acest nivel
Vibratii
Efleuraj
masaj
Masajul piciorului
1. efleurajul initial forma longitudinala - de la degete spre
calcai simultan
o mana pe fata dorsala si alta pe cea plantara
- forma transversala simultan/alternativ pe fata dorsala
2. framantat sub forma de ciupire cu degetele pe fata
plantara
- sub forma de scuturat al degetelor si al spatiilor
intermetatarsiene
3. frictiune cu pumnul/nodozitatile/radacina mainii pe
fata plantara
- liniar cu degetele in spatiile intermetatarsiene
4. vibratii - alunecari vibrate pe ambele fete
5. tapotament - tocat - cu degetele semiflectate(nuiele)
7. efleurajul final
Masajul piciorului se incheie cu mobilizari analitice ale
articulatiilor invecinate.
masaj
Masajul capului
1. efleuraj cu degetele rasfirate de la linia
mediana spre frunte, lateral spre
urechi, spre occiput
2. geluire dupa aceleasi directii ca mai sus
3. frictiuni executate temeinic pe toata
suprafata pielii paroase a capului
4. vibratii cu degetele rasfirate dupa aceleasi
directii
5. percutat capicaturi de ploaie
6. efleuraj final
Beneficiile terapiei prin masaj

Cunoasterea efectelor fiziologice ale masajului face posibila
o mai buna intelegere a beneficiilor asupra sanatatii si starii
de bine a corpului.
Ceea ce se produce in timpul unui masaj sub miinile
terapeutului are o importanta profunda
pentru cei interesati de sanatate, de armonia propriului
corp.
Masajul poate ajuta in orice sport sau forma de exercitiu.
Ajutind reducerea oboselii fiziologice si recuperarea dupa
extenuarea antrenamentului sau jocului,
masajul faciliteaza un antrenament calitativ superior,
favorizind astfel o mai buna performanta si inlaturind
pericolele de accidente.
Popoarele antice mediteraneene cunoasteau aceste lucruri.
Dupa imbaiere si exercitii, ei includeau si un masaj corporal
complet.
Anticii au inteles ca educatia implica dezvoltarea mintii si
corpului in egala masura.

Interesul publicului modern de conditia fizica,
sanatatea holistica, starea de bine si potentialul
uman reprezinta o incercare de a readuce la viata
o filozofie onorata vreme indelungata.
Pentru cei mai multi oameni care pornesc un
program de antrenament, adeseori spiritul vrea,
dar trupul nu.
Cind ei incep exercitiile fizice regulate aproape
fiecare parte a corpului se schimba.
Foarte interesant pentru maseuri este modul in
care vasele de singe devin mai complexe pentru a
face fata cerintelor marite de oxigen ale corpului,
pentru a furniza mai multi nutrienti, pentru a
permite o eliminare mai buna. Aceasta cere timp.
In timp ce muschii se formeaza, ei nu reusesc sa
obtina suficient oxigen si nutrienti.

Din pacate, multe programe de exercitii privesc durerile
si suferintele ca un pret inevitabil.
Acest lucru pur si simplu nu este adevarat, deoarece
masajul poate fi folosit intocmai precum era folosit si
de greci si romani: pentru a mari rezistenta, a controla
oboseala si a se simti mai bine, ca parte integranta
dintr-un program de sanatate.
Masajul actioneaza pentru a dispersa efectele
secundare ale actiunii muschilor, efecte ce irita muschii
si terminatiile nervoase.
Acizii lactic si carbonic se acumuleaza in muschi la scurt
timp dupa inceperea unui program de exercitii.
Acesti acizi sint deseuri ce determina durerea si
crampele ocazionale.
Ei se formeaza cind glicogenul din ficat si muschi este
ars pentru a produce energia din timpul exercitiului.

In cele din urma, acizii trebuie sa fie reconvertiti
in glicogen si restocati sau eliminati prin limfa si
sistemul circulator.
Durerile si oboseala persista pina ce procesul
acesta de reconvertire sau excretie este incheiat.
Masajul poate ajuta eliminarea iritatiei cauzate
de aceste deseuri, marind astfel rata refacerii
musculare.
Cind masajul a fost inlocuit de odihna s-a
inregistrat o refacere musculara de la 20-75 la %
pina la 100 la %
De exemplu, acesta este motivul pentru care
boxeurii sint masati si nu odihniti intre runde.
Articulatiile au un rol extrem de important in
exercitii, pentru ca ele sint activate de muschi
pentru a genera miscare.

Toate articulatiile au o structura complexa si, nefiind
folosite, intepenesc.
O senzatie de amorteala, de lentoare in articulatii
descurajeaza exercitiile.
Un maseur contracareaza aceasta prin folosirea loviturilor
de masaj si miscarilor pasive, pentru a elibera tensiunea
musculara si tesutul conector din jurul incheiturilor.
De asemenea, masajul ajuta refacerea in cazurile de
traumatisme
ale tesuturilor moi, precum intinderile si entorsele. Acest
lucru este posibil intrucit cresterea si repararea tesutului
sint accelerate printr-o circulatie eficienta in zonele
afectate si stimularea adecvata a tesuturilor in curs de
vindecare.
Multe leziuni ale tesuturilor moi nu sint intr-atit de serioase
incit sa determine o vizita la medic, dar totusi pot cauza
disconfort si disabilitate.

Masajul terapeutic poate ajuta la grabirea si
imbunatatirea refacerii si reducerea disconfortului.
In acest mod, masajul ajuta, fiind asemenea unei punti
intre neglijenta obisnuita ce rezulta in leziuni usoare si
o interventie medicala majora.
O constientizare marita a nevoii de sanatate aduce cu
sine si o constientizare a nutritiei.
Dieta cea mai atent planificata este partial ineficienta
daca vasele de singe nu sint dezvoltate si deschise
astfel incit nutritia sa poata ajunge la celule.
Masajul poate ajuta si acest proces prin imbunatatirea
circulatiei.
Relatia dintre stres si boala este un punct de interes
pentru toti cei preocupati de mentinerea sanatatii.
Stresul determina eliberarea de hormoni ce creeaza
vasoconstrictie si diminuarea circulatiei.

Afectata de stres, inima lucreaza mai din greu, respiratia
devine mai rapida si superficiala, iar digestia se incetineste.
Aproape toate procesele corporale degenereaza. Studiile
prihosomatice arata modul in care factorii de stres pot
cauza migrene, hipertensiune, depresie, unele ulcere
peptice etc.
Cercetatorii au estimat ca 80 la suta din boli sint legate de
stres. Teparia calmanta si relaxanta prin masaj poate ajuta
contracarind toate aceste efecte.
Masajul are un efect psihologic clar. Intrucit masajul
trezeste simtul tactil, simtul primar al corpului, el aduce
oamenii aici si acum si ii indeparteaza de tensiunea
generata de preocuparea constanta a mintii cuprobleme.
De asemenea, detensionarea musculara poate conduce la
eliberarea de emotii reprimate.
Durerile de cap, insomnia, tulburarile digetive inclusiv
constipatia, artrita, astmul, sinuzita, precum si dureri
minore sint citeva din problemele care se amelioreaza in
urma terapiei prin masaj.
Terapia prin masaj este o forma de terapie fara
medicamente.

Efectele fiziologice ale masajului pentru sanatate si
conditie fizica
Efectul terapeutic al masajului este definit de Hipocrat,
parintele medicinei, printr-o afirmatie foarte concisa:
vis medicatrix naturae, adica forta vitala, fortele naturale de
recuperare ale organismului.
Terapia prin masaj promoveaza sanatatea sustinind
propriile procese ale organismului.
Terapia prin masaj actioneaza benefic asupra corpului in
intregime.
Masajul imbunatateste circulatia singelui si limfei. Pentru ca
intregul corp sa fie sanatos, toate
celulele sale trebuie sa fie sanatoase. Celulele individuale
ale corpului depind de o alimentare
din abundenta cu singe si cu limfa, deoarece aceste fluide
aduc nutrienti si oxigen si indeparteaza
deseurile si toxinele. Astfel, este usor de inteles importanta
bunei circulatii pentru sanatate si
efectul benefic al masajului pentru intreg corpul.


De asemenea, s-a constatat ca masajul:
- determina modificari in structura singelui.
Imbogatindu-l cu oxigen cu 10-15 la suta mai mult.
- poate ajuta detensionarea muschilor contractati si ii
poate stimula pe cei slabiti, flasci.
Acest echilibru muscular poate ajuta postura si
promova eficienta in miscari.
Masajul nu mareste in mod direct forta musculara, insa
poate grabi recuperarea dupa oboseala ce
survine in urma exercitiilor. In acest fel, este posibil sa
se realizeze mai multe exercitii si
antrenament, ceea ce in timp fortifica muschii si
imbunatateste conditia fizica. De asemenea, masajul
intinde usor muschii si tesuturile, sustinind mentinerea
elasticitatii lor.

- mareste secretiile si excretiile corpului. S-a demonstrat ca
masajul mareste producerea sucurilor gastrice,
salivei si urinei. De asemenea, are loc o excretie marita de
nitrogen, fosfor anorganic si
clorura de sodium (sare), ceea ce mareste rata metabolica
(utilizarea materialului absorbit de catre celulele corpului).
- echilibreaza sistemul nervos calmindu-l sau stimulindu-l,
in functie de ce efect are nevoie individul in acel moment.
- imbunatateste starea pielii. Masajul actioneaza in mod
direct asupra functiei glandelor sebacee (uleioase)
si glandelor sudoripare, care mentin pielea lubrefiata,
curata si racoroasa.
O piele dura, lipsita de elasticitate, poate deveni moale si
supla.
- influenteaza organele interne.
Prin stimularea directa sau indirecta a nervilor ce
alimenteaza organele interne,
vasele de singe ale acestor organe se dilata si permit o
alimentare marita cu singe.
Ce este masajul?
Masajul este un procedeu de actiune mecanica a terapeutului
asupra
tesuturilor corpului pacientului cu ajutorul miinilor sau unor aparate
speciale.
Scopul masajului
I. PROFILACTIC - reprezinta o metoda eficienta pentru prevenirea
bolilor, prelungirea vietii si incetinirea proceselor de imbatrinire.
Se aplica:
1. intregului corp
2. anumitor parti ale corpului, incluzind masajul facial (cosmetic)
II. TERAPEUTIC - reprezinta o metoda de tratament al diferitelor
afectiuni.
Tipuri de masaj
1. clasic
2. reflexogen
3. neuromuscular
4. shiatsu
5. acupresura
6. polar
7. sportiv
8. sexual
9. Chi Nei Tsang etc
Perceperea durerii
Se realizeaz iniial la nivelul talamusului.
Durerea talamic:
-Este neprecis,
-Prelungit i intens,
-nsoit de o alert general a organismului,
-Cu agitaie i manifestri vegetative,tahicardie,
midriaz.
La nivelul scoarei cerebrale are loc perceperea
contient a durerii:
-Cu localizarea agresiunii,
-Discernerea naturii acesteia,
-Cu nelegerea atitudinii difereniate necesare
pentru a se apra sau a scpa de factorul nociv.
Totodat elementul algic determin i o participare
afectiv particular.
Pragurile durerii
Comport dou aspecte eseniale i distincte
perceperea i reacia la durere:
-Perceperea: este un fenomen neurologic.
-Reacia la durere este un ansamblu de
fenomene: somatice, vegetative i psihice.
Fiecare din aceste aspecte are un prag
propriu.
a. Pragul perceperii durerii: reprezint cea
mai slab intensitate a unui stimul care este
recunoscut ca durere.
n condiii similare, acest prag este constant
la aceeai persoan.
El poate fi modificat prin zgomot puternic,
strngerea unui obiect n mn sau a
maxilarelor, diferite senzaii,presiune,
nclzire.
b. Pragul reaciei la durere: reprezint
intensitatea senzaiei dureroase care
declaneaz:
1. fenomene somatice: contracia unor
muchi facial, pleoape.
2. fenomene vegetative: modificri
vasomotorii de puls, tensiune, de respiraie,
transpiraie, hiperglicemie.
3. fenomene psihice: anxietate, tensiune
psihic, agitaie, diminuarea ateniei, a
puterii de concentrare, a voinei.
Acest prag are valori care se ntind pe o
scar larg, la diferite persoane.
Este nalt la persoanele cu temperament
flegmatic, i sczut la nevrotici.
Cauzele durerii
1. Presiune excesiv sau traciune exercitat
asupra terminaiilor nervoase
- contracturi musculare,
- vasoconstricie,
- vasodilataie,
- distensii ale organelor cavitare,
- tumori.
2. Traumatisme: prin loviri, tieturi, nepturi etc.
3. Iritarea terminaiilor nervoase prin substane
chimice exogene sau endogene.
Exemplu: n inflamaii modificare de pH,
concentraiei electroliilor.
4. Hipoxie -anoxie: cu diminuarea oxigenului i
substanelor nutritive i acumularea de metabolii
iritani, datorit ischemiei prin vasoconstricie
prelungit, tromboza, embolie.
5. Temperaturi extreme.
Importana durerii.
Durerea reprezint un sistem de alarm
important n protecia organismului.
Declaneaz reacii de aprare n vederea
ndeprtrii agentului nociv. Ofer
informaii utile pentru stabilirea diagnosticului.
Durerea acut determin:
- Creterea frecvenei cardiace,
- Crete debitul cardiac,
- Crete tensiunea arterial,
- Midriaz,
- Transpiraii,
- Hiperventilaie,
- Pe plan psihic agitaie.
Durerea cronic determin:
- Tulburri ale somnului,
- Apetitului,
- Constipaie,
- Scderea toleranei pentru durere,
- Pe plan psihic: comportament modificat
fa de boal, tulburri psihomotorii,
depresie.
Durerile prelungite pot duce:
- La atrofii musculare,
- Tulburri articulare sau nervoase,
- La agravarea evoluiei unor boli.
Metode kinetice folosite in procesul de
recuperare
METODA KABAT
,,Flosirea unor stimului proprioceptivi variai,
care se adaug la eforturile voluntare ale
bolnavului, are ca urmare facilitarea funciei
i o contracie muscular mai puternic dect
cea care poate fi provocat numai prin efort
voluntar.
Facilitarea maxim se obine prin exerciiu
intens, cu maximul de efort i rezisten.
Autorul subliniaz c micarea pasiv nu
realizeaz nimic n mod direct n ceea ce
privete ameliorarea funciei muchilor
paralizai, ntruct nici-un fel de activitate
voluntar nu este provocat n grupurile
motorii.
Mijloace terapeutice procedeele de facilitare
folosite n procesul de reeducare sunt:
1. Rezistena maxim - se opune micrii active a
pacientului pn la anularea ei, oblignd muchiul
respectiv s se contracte izometric.
2. ntinderea (Elongarea muchiului) Autorul
consider c un muchi paralizat poate deveni
activ prin ntinderea lui, dac i se aplic o
rezisten
3. Schemele globale ale micrii Kabat pe
diagonal i pe spiral sunt de obicei mai eficace,
n ceea ce privete facilitarea, dect schemele de
micare pe linie dreapt.
Schemele de exerciii globale prezint avantajul c
implic n micare un numr mare de grupe
musculare, tratamentul adresndu-se mai multor
muchi interesai, obinndu-se astfel rezultate
mai rapide.
4. Alternarea antagonitilor reprezint o
tehnic de mbuntire a metodei Kabat,
care aparine asistentei sale, Brisker:
,,Tehnica alternrii antagonitilor constituie o
surs puternic de facilitare.
Ea se bazeaz pe legea de inducie
succesiv a lui Sherrington: el a constatat c
la vertebrate, imediat dup provocarea
reflexului de flexie, excitabilitatea reflexului
de extensie este mult mrit.
Aceleai fenomene se observ i n micarea
voluntar.
Aceast tehnic const n a excita contracia
unui muchi i a facilita contracia lui, prin
contractarea n efort a antagonistului su.
EXERCIII PENTRU TRUNCHI
Exerciiile pentru trunchi respect aceleai
principii specifice metodei, ele se fac sub
rezisten maxim, pe diagonale i
asociate cu micri de rotaie.
- Pacientul n decubit dorsal cu minile
deasupra capului, braele sau trunchiul
ndeplinesc o micare de flexie n partea
opus, ca n activitatea de spart lemne.
- Decubit lateral, kinetoterapeutul aezat la
spatele pacientului, cu o mn pe frunte i
alta pe genunchi, se opune flexiei totale a
trunchiului (ghemuirii).
- Pacientul n eznd, kinetoterapeutul n
faa lui, se opune cu ambele mini aezate
pe umeri, aplecrii nainte a trunchiului.
Micarea aceasta se execut i cu rotaia
trunchiului.
Mna dreapt a kinetoterapeutului se
opune n acest caz proieciei anterioare a
umrului stng n timp ce mna stng
oprete umrul drept s fie tras napoi.
Micarea pentru trunchi se execut din
poziiile decubit dorsal, decubit lateral,
eznd.
Programul Williams pt.centura
musculara a trunchiului
Exercitiul 1:din decubit dorsal,cu genunchii indoiti,se
face flexia trunchiului pe coapse la 90 grade,fara
indreptarea genunchilor;
Exercitiul 2:pt.dezvoltarea muschilor gluteali,bolnavul
proiecteaza bazinul in sus fara a ridica coloana;
Exercitiul 3:intinderea pasiva a erectorilor spinali prin
flexia fortata a coapselor pe abdomen,cu genunchii
indoiti,cu mainile pe genunchi,genunchii pot ajunge la
axile;
Exercitiul4:flexia trunchiului dela 90 de grade spre in
fata,in sezand,tinzand cu mainile spre picioare;
Programul Williams
Exercitiul 5:relaxarea tensorului fasciei lata
prin fandari alternative ale membrelor
inferioare,cu flexia genunchiului de
sprijin,plecand din pozitia ghemuit;
Exercitiul 6 :flexia genunchilor la
maxim,pornind din stand in picioare,cu
mainile pana spre sol intre picioare.
(vezi si diapozitivul urmator)
Exercitiiile Armstrong pt.dezvoltarea
centurii trunchiului
Exercitiul 1:din decubit dorsal,cu bratele
deasupra capului,se ridica picioarele cu genunchii
intinsi,la 30 cm de sol si le mentine 2-3 secunde
(progresiv,se pot pune greutati pe picioare-pana
la 5 kg) si se revine lent;
Exercitiul 2:din decubit ventral,se face
hiperextensie brusca a capului,coloanei si
membrele inferioare,ca si cum am vrea sa
atingem capul cu calcaiele,corpul ramanand pe
abdomen (se sta asa 6 secunde) si se revine lent.
Exercitii pentru tratarea piciorului plat
(previn instalarea herniei de disc)
Masaj al talpii (10 minute);
Gimnastica,dimineata,cu geamul deschis,cu
picioarele goale,pentru supinatie si flexia
metacarpienelor (10-15 minute):
-exercitiul 1-din stand in picioare,ridicare pe
marginea externa a plantelor,cu flexia degetelor si
a antepicioarelor,cu inspir cu bratele
lateral,revenire cu expir;
-exercitiul 2-tot asa,cu ridicare pe partea anterioara
a marginii ext.a plantei;
Exercitii pt.picior plat
-exercitiul 3-stand in picioare la marginea bancii,pe
calcaie,flexii de genunchi cu bratele inainte,cu
flexia degetelor si ale antepicioarelor;
-exercitiul 4-mers alternativ de 5-10 pasi pe varfuri
cu calcaiele in afara si apoi pe calcaie,cu flexii la al
treilea pas ale trunchiului spre lateral cu tendinta
de a atinge cu mana pamantul,cu genunchii
intinsi;
-exercitiul 5-intr-un picior,se rasuceste trunchiul si
piciorul pe latura externa a sa (de 2-3 ori,fiecare);
-exercitiul 6-din decubit dorsal,flexia trunchiului
spre genunchi,cu piciorul sprijinit pe marginea
laterala,cu antepicioarele flectate;
-exercitiul 7-mers 2-3 min.pe varfuri,calcaie,mar-
ginea externa,mersul omizii(se tarasc plantele
picioarelor,castigand spatiu prin flexia
degetelor apoi prin avansarea calcaielor)(se
parcurg 20-30 cm);
-exercitiul 8-se fac diverse jocuri:
-sezand,se prind cu degetele picioarelor
obiecte (creioane) si se arunca departe;
-se prinde o minge intre picioare si se arunca
departe (din sezut);
-din stand in picioare,se prind obiecte
(creioane) cu degetele de la picioare si se pun pe
un scaun;
-mototolirea unui cearsaf cu degetele
picioarelor (apoi si cu punerea unei greutati pe
cearsaf);
-exercitiul 9-saritul la coarda,pe varfuri,2-3 min;
-exercitiul 10-din stand in picioare,ridicarea pe
varfuri,cu inspir cu bratele lateral, apoi rasucirea
calcaielor spre exterior cu coborarea bratelor cu
expir,ridicare iar pe varfuri cu inspir si ridicarea
bratelor si revenire
- Exercitiul 11-din ortostatism,cu calcaiele
apropiate si varfurile departate,pe varfuri si pe
partea laterala a plantelor-flexia lenta a degetelor
si antepicioarelor.(vezi diapozitivele urmatoare)
DIAGONALELE KABAT DE FLEXIE I EXTENSIE
PENTRU MEMBRELE INFERIOARE
- Diagonala I Micarea de jos n sus.
Pacientul este n decubit dorsal, cu membrul inferior
extins, n abducie, cu uoar rotaie intern a oldului,
piciorul se afl extins n pronaie.
Konetoterapeutul st de partea membrului inferior
respectiv mna omoloag cuprinde piciorul peste faa
sa dorsal, astfel nct cele patru degete se aeaz
peste marginea intern a piciorului, cealalt mn se
aeaz pe fata intern a coapsei.
Exerciiul se execut cu genunchiul n extensie i are
loc gradat: extensia degetelor piciorului, flexia dorsal
a piciorului i supinaia sa, adducia, flexia i rotaia
extern a coapsei.
ntreg ansamblul de micri se execut sub rezisten.
Micarea de sus n jos.
Din poziia de la sfritul micrii de jos n sus se fac:
flexia degetelor, extensia piciorului, extensia, abducia
i rotaia intern a coapsei.
- Diagonala a II-a Pacientul este n decubit dorsal,
cu membrul inferior addus, dincolo de linia
median, uor rotat n afar, piciorul n extensie i
supinaie, degetele flectate. Kinetoterapeutul st
pe partea membrului inferior respectiv.
Mna omoloag cuprinde piciorul peste faa sa
dorsal, astfel nct cele patru degete se aeaz
peste marginea intern a piciorului, cealalt mn
se aeaz pe faa extern a coapsei.
Micarea: se efectueaz extensia degetelor, flexia
dorsal i pronaia piciorului, flexia coapsei cu
abducie i rotaia intern a piciorului.
Micarea are loc n amplitudinea sa maxim.
Variante pentru micrile genunchiului se pot
realiza n ambele diagonale.
- La sfritul micrii de sus n josa diagonalei, se
continu extensia oldului cu flexia genunchiului
(n afara mesei de tratament).
n micarea invers se execut mai nti extensia
genunchiului, apoi flexia coapsei cu rotaia intern
din momentul n care se ridic de la planul mesei.
- Se execut flexia genunchiului din partea final a
celei de a II-a diagonale.
- Din prima diagonal, flexia coapsei este asociat
cu flexa genunchiului, astfel nct se atinge cu
clciul (piciorul n flexie) genunchiul opus.
n micarea contrbatarie se ncepe cu extensia
genunchiului i se continu cu extensia coapsei.
METODA BOBATH
Metoda Bobath se adreseaz tratamentului aa-
ziselor ,,paralizii spastice. Mijloacele terapeutice
se bazeaz pe dou principii:
- Inhibiia sau suprimarea activitii tonice reflexe,
cu rezultatul reduceri i reglrii tonusului muscular.
- Facilitarea integrrii reaciilor superioare de
ridicare i echilibru n secvena dezvoltrii lor
adecvate, urmat de un progres n activitile
elementare.
Este esenial ca n tmpul tratamentului s dm
pacientului ct mai multe senzaii posibile asupra
tonusului, posturii i micrii.
Trebuie s-l ajutm cu minile noastre s
experimenteze senzaia mai multor posturi i
micri normale diferite.
Poziiile reflex-inhibitori sunt total sau parial opuse
posturii iniiale anormale a pacientului.
Aezarea pacientului ntr-o poziie reflex-
inhibitorie nu reduce spasticitatea.
La nceput pacientul rezist i sp
asticitatea poate fi mai mare dect nainte.
Ajustarea pacientului la noua sa poziie, este
cea care d rezultatul dorit.
Odat cu descreterea spasticitii prin
meninerea poziiei reflex-inhibitorii,
rezistena cedeaz.
Kinetoterapeutul poate s reduc n acest
moment asistena sa pasiv.
La sfrit va fi posibil s ia minile de pe
pacient, lsndu-l s-i controleze singur
noua poziie.
n acest mod pacientul i ctig treptat
controlul asupra posturii sale spastice i
nva s ias din aceast postur.
Poziiile reflex-inhibitorii sun variabile n
funcie de pacient, de forma spasticitii lui
i de vrst.
La fiecare pacient va trebui cutat calea
adecva de inhibiie, poziia cea mai
avantajoas pentru libertatea micrilor.
Pentru o mai autentic nelegere, oferim
un citat de Bobath: ,,Secretul tratamentului
const n alegerea cu grij i gradarea
poziiilor reflex-inhibitorii, avnd n vedere
c pacientul va trebui s le adopte singur,
fr dificultate.
Perioada iniial de rezisten este urmat
de o perioad de linite i ajustare.
METODA KENNY
Concepia lui Eleonor Kenny se caracterizeaz
prin:
- Spasmul muscular
- Disocierea neuro-muscular ce apare n
antagonistul muchiului n spasm, care este
considerat paralizat.
Prin nefuncionare, acest muchi paralizat ,,se
terge din contiina pacientului devine ,,nstrinat
sau divorat de centrul su cortical motor.
- Incoordonarea
- Paralizia muscular
Mijloace terapetice se pune un accent deosebit
pe confortul bolnavilor: aezare, imoblizare,
temperatur ambiant, zgomot, socotind c cele
mai mici abateri de la aceste prescripii, sunt
condiii care agraveaz spasmul muscular.
Relaxarea pacientului este foarte
important n tmpul procesului de
stimulare.
Procesul de reeducare neuromotorie
ncepe de ndat ce spasmul muscular a
cedat mult din intensitate.
n concluzie, metoda vine cu trei noiuni de
folos practic:
- Participarea scoarei cerebrale n
efectuarea micrii.
- Necesitatea mpiedicrii procesului de
incoordonare.
- Lungimea de contracie util a muchilor.
Recuperarea dupa operatiile pe membrele infe-
rioare se face in conditiile imobilizarii prelungi,a
necesitatii reluarii mersului fara sprijin pe mem-
brul operat (cu carje axilare,apoi canadiene,
cadru de mers,bastoane).
Asimetria in mers duce la asimetria bazinului,
a coloanei vertebrale,cu lombalgii,sciatalgii greu
de recuperat.
Exercitiile se fac in pozitie culcat pe spate sau pe
o latura,in sezut sau stand pe piciorul sanatos.
Se doreste mentinerea la membrul afectat a
fortei si mobilitatii,precum si pregatirea reintegrarii
sale in ansamblul miscarilor obisnuite (mers).
Carjele axilare se confectioneaza astfel incat
presiunea sa fie uniforma in axile si pe maini
(altfel se pot compresa nervii axilari).
Pregatirea mersului se face prin exersarea
ridicarii din culcat in sezut,si apoi in picioare
(atentie la lipotimiile de schimbare brusca a po-
zitiei).
Mersul in carje axilare se poate face in 2,3 sau 4
timpi.Urmeaza o perioada de tranzitie cu carje ca-
nadiene.
Ultima etapa este de folosire a bastonului(in ma-
na opusa leziunii,altfel trunchiul se inclina de
partea bolnava)(bastonul are inaltimea de la
pamant pana la mana,cu cotul usor flexat).

Sporturile complementare pentru reeducare
a membrului inf. sunt inotul si ciclismul (se scapa
de greutatea corpului).Se incepe cu
bicicleta fixa,folosind mai multa forta la piciorul
sanatos.
Persoanele in varsta,cu tulburari de echilibru,
pot folosi un cadru cu 4 puncte de sprijin,cu sprijin
pe maini.Cadrul da obisnuinta,si bolnavii renunta
cu greu la el.

Miscari pentru sold,preoperator:
-culcat pe spate:rotarea membrelor inf.,ridicarea cu
genunchiul intins sau cu el la piept;
-culcat pe o parte:rotare,ridicare a membrului
inferior;
-culcat inainte:apropierea mainilor de picioare,
mers pe palme;
-stand pe scara,departarea de scara,cu fata si cu
spatele,genuflexiuni.
Mers :normal,lateral,inapoi;
Stand departat:exercitii de respiratii cu miscari
de brate,inclinarea trunchiului lateral,aplecari,
rasuciri;
Culcat pe spate:ridicarea genunchiului spre piept
cu rezistenta manuala sau cu minge medicinala;
Culcat inainte:ridicarea piciorului intins inapoi
cu rezistenta,ridicarea picioarelor inapoi cu o
minge medicinala intre genunchi,forfecarea picioa-
relor intinse.
Pe genunchi si palme:ridicarea piciorului bolnav
intins inapoi.
Culcat pe spate pe lada de gimnastica:ridicarea
piciorului intins la verticala,coborarea piciorului lateral.
Genuflexiuni la scara fixa.
Stand cu latura sanatoasa la scara fixa,cu bratul
intins lateral,ridicarea piciorului intins
lateral,impingand o minge medicinala;descrie-
rea unui cerc,cu genunchiul intins,cu o minge
medicinala legata de picior.
Stand cu spatele la scara scara fixa,cu bratele
intinse,apucat inapoi,bicicleta cu o greutate
legata de picior.
Pedalare pe bicicleta ergonomica.
Miscari pentru sold,postoperator:
-gimnastica respiratorie cu exercitii de brate,
tractiuni la trapez,mobilizarea gleznelor,ridi-
carea genunchiului spre piept,ridicarea bazinu-
lui din atarnat,contractii izometrice ale cvadri-
cepsului,ridicarea piciorului intins la verticala,
bicicleta,contractia izometrica la cvadricepsul
operat,ale muschiului fesier,ducerea piciorului
lateral cu ajutor,ridicand in sezut cu ajutor,apoi in
picioare(la 2 sapt.),rotatie interne si externa a
gleznei,ridicarea genunchiului spre piept
-sezand pe marginea patului-intinderea si indoirea
genunchilor;mers cu carje.
Culcat pe spate:ridicarea trunchiului pe palme ,
ridicarea picioarelor intinse cu o minge de 1 kg,
ridicarea genunchilor spre piept cu mingea intre
glezne.
Program preoperator pentru genunchi:
-mers si alergare(si cu genunchii la piept);
-culcat pe spate-ducerea genunchiului spre piept
si revenire fara a atinge cu calcaiul solul;
-ridicarea piciorului intins(si cu rezistenta);
-culcat inainte cu ridicarea piciorului intins;
-sezand-indreptarea genunchilor cu rezistenta
manuala;
-exercitii izometrice;
-cu fata spre scara fixa-genuflexiuni,sarituri pe loc
cu
ambele picioare,cu coarda,pe un picior.
Program pentru genunchi postoperator:
-repaus la pat pe atela ghipsata,
-contractii izometrice ale cvadricepsului mem-
brului sanatos(5 min/ora) si ale membrului
operat(2 min/repaus1 min),
-miscarile gleznei si piciorului,
-ridicarea genunchiului spre piept,
-din culcat inainte-ridicarea piciorului operat pe
verticala,
-forfecarea picioarelor,
-sezand flexia/extensia genunchilor,
-rotari ale membrului intins,
-bicicleta,
-ridicari de trunchi cu piciorul sub scara,
-ridicari pe varfuri,
-genuflexiuni,
-mers,
-mers cu genunchilor spre piept.
Recuperarea gambei operate:
-repaus la pat pe atela Braun;
-culcat pe spate-gimnastica respiratorie cu brate
ridicarea genunchiului spre piept,ridicarea
piciorului intins la verticala,bicicleta,rotarea
piciorului,contractii izometrice ale cvadricepsu-
lui,ducerea piciorului lateral;
-mers cu doua carje fara sprijin pe piciorul operat;
-cizma ghipsata;
-la marginea patului-flexia/extensia genunchiului;
-cizma ghipsata de mers;
-scoaterea ghipsului;
-flexia/extensia degetelor ,a gleznei,rotarea piciorului
operat;
-ridicari pe varf,calcaie,joc de glezne,genuflexiuni,
urcari/coborari pe scara fixa,mers pe varfuri/pe calcaie
/pe marginea laterala /interna a piciorului/pe palme si varfuri,
pedalare pe bicicleta ergonomica.
Recuperarea gleznei operate:
-repaus pe atela Braun cu atela ghipsata;
-cizma ghipsata;
-exercitii ale piciorului sanatos (ridicare,lateral,
rotari,bicicleta) si bolnav (izometrie cvadri-
ceps,genunchi la piept,lateral,bicicleta,flexia/
extensia genunchiului din culcat pe burta;
-scoaterea ghipsului;
-mers cu carje cu sprijin progresiv,
-ridicari pe varfuri la scara,apoi cu trecerea greutatii
corpului pe calcaie,joc de glezne,genuflexiuni;
-mers cu baston,
-flexia/extensia-degetelor,labei,gleznei,rotari ale piciorului,
rularea talpii,rularea unui prosop sub picior cu degetele,
genuflexiuni,mers pe calcaie,varfuri,pe margini,joc de glezne,
mers fandat,mers pe teren accidentat,pedalare pe bicicleta
ergonomica.
Recuperarea piciorului operat:
-imobilizare in aparat ghipsat,
-genunchiul la piept,
-piciorul la verticala,
-picioarele lateral,departat,
-bicicleta,
-flexia/extensia genunchilor,
-ridicare in stand pe piciorul sanatos,
-mers cu carje fara sprijin,
-cizma ghipsata de mers,
-mers cu carje cu sprijin progresiv,
-mers cu baston,
-genunchii la piept,
-bicicleta,
-scoaterea ghipsului,
-flexia/extensia degetelor,bicicleta,genunchi la piept,
ridicarea degetelor de pe sol,a calcaiului,rularea
talpii,rularea talpii pe minge medicinala,ridicari pe
varfuri,calcaie,pe marginile piciorului,pedalare pe
bicicleta ergonomica.
Recuperarea dupa amputatii:
-amputatia ramane ultima resursa terapeutica;
-indicatii de amputatie de membre:boli vascula-
re(30% cu diabet),degeraturi,neoplazii,traumatisme,
infectii(gangrena gazoasa),deficiente congenitale (fo-
comelia),diformitati (date de infectii,arsuri,boli
neurologice-ulcere);
-bolnavul trebuie sa dea acordul informat;
-se prefera nivelul standard de amputatie(functio-
nal) pentru a fi protezat(ex:pt.antebrat-la 20 cm de
olecran,pt.brat la 20 cm de acromion,pt.coapsa la 25-
-30 cm de trohanter,pt.gamba la 14 cm de genunchi);
-la diabetici si la degete se amputeaza economic;

-suturi fara tensiuni,bine vascularizate-poate fi folosita
si sutura secundara,mioplastia subcutanata a bontului
osos,osteoplastia cu periost,sectiunea nervilor mai sus
de bont;
-protezare imediata a bontului cu atele ghipsate(ce pot
reduce timpul de asteptare pana la protezarea defini-
tiva la 3 luni),pernute gonflabile,proteze de aluminiu
cu pernute gonflabile;
-repaus pe burta intermitent dupa amputatia de coapsa
pt.a evita contractura coapsei in flexie;
-in infectii se lasa bontul de amputatie deschis;

-se poate face retus de bont;
-protezele pot fi din metal,lemn,modulare,rea-
justabile,cu genunchi liber,hidraulice,cu glezne,
cu grade de libertate,cu articulatii de umar,cot,
pronatie,prehensie,cosmetice,miscate dina-
untru sau extern,cu sisteme de blocare,mio-
electrice,cu mana artificiala cu silicon,cu carlig,
pedriatice.

Ortezele:
-previn miscarile nedorite;
-corecteaza diformitatile;
-redistribuie fortele;
-sustin din greutatea corpului;
-asista miscarile;
-ajuta muschii slabi
Recuperarea in arteriopatiile
obliterante (AO):

-AO este o boala generala;
-se urmareste cresterea circulatiei sanguine
periferice,impiedicarea continuarii obstructiei,
dezvoltarea de colaterale,ameliorarea dezechili-
brului dintre necesitatile de oxigen si aport;
-datorita durerii,bolnavul se misca mai putin;
-repausul la pat si abstinenta de la fumat ameliorea-
za;
-trebuie sa alterneze perioadele de repaus cu cele
de exercitii fizice(8 ore repaus de somn noaptea,
2 ore la pranz);

obliterante (AO):

-plimbarile-alterneaza cu repaus,se fac pe teren
plat,pana a apare durerea ischemica(claudicatia
intermitenta),nu in frig,ploaie sau caldura mare,
cu durata progresiva,dupa repausul de la pranz;
-antrenamentul vascular-pt.imbunatatirea
circulatiei capilare,posturi,pedalare,mers,ridi-
cari pe varfuri,ridicarea/coborarea membrelor
(gimnastica vasculara);
-repaus 10-12 ore pe pat cu capul mai sus cu 20-
-30 cm sau pe pat oscilant cu diferenta de 60 gr.
-masaj arterial cu manseta pneumatica asincron
cu pulsul bolnavului(20-30 min,de 3 ori/sapt,3 luni);
-vasotreon-membrul cu AO este supus la sub-si
supra-presiuni,intr-un cilindru,15 min/zi,15 zile;

obliterante (AO):

-mentinerea constanta a temperaturii camerei la 28
gr.(temp.>32 duc la ischemie);
-incaltamintea trebuie sa fie larga,moale,cu tal-
pa groasa,elastica,iarna cu blana,ce impiedica
transpiratia piciorului;
-piciorul se spala cu apa calduta,cu sapun
neutru,fara alcooluri;
-nu se poarta jartiere;
-unghiile se taie drept ,dupa baie calduta;
-se trateaza micozele ungheale(bai cu permangat
1/10 000,de 2-3 ori/zi);

obliterante (AO):
-balneo-fizioterapie pregatitoare a gimnasticii
vasculare;
-masaj-superficial spre extremitati,se incepe in
zonele reflexogene lombare,in caz de gangrena
se face de la leziune spre zonele sanatoase;
-oxigenoterapie-efectul dureaza 60 min prin
injectii intraarteriale (40-50 ml in 15 min,de
3 ori/sapt);hiperbara(in camere cu oxigen la
3 atmosfere,15 min de 3 ori/zi);

obliterante (AO):
hidroterapia-cu apa calda care anuleaza spasmul
arterial sau aplicata pe abdomen si membrul sana-
tos incalzeste membrul bolnav;bai segmentare as-
cendente cu cresterea progresiva a temperaturii
(cu un grad pe min de la 36 pana la 41 grade cand
se tine 15 min);
-impachetari cu parafina sau namol in zonele lom
bare sau chiar pe membre;

-electroterapie-de inalta frecventa,galvanica,
faradic,de frecventa joasa cu impulsuri;
-undele scurte se aplica pe zonele
lombare(duc la incalzirea in profunzime ce dureaza 3 zile),nu se aplica in
tromboflebite;
-galvanic imbunatateste troficita-
tea tesuturilor prin modificarea mediului ionic,
introducind chiar ioni in organism(iontoforeza
cu KI,histamina,heparina;
-curentii de impuls cu frecventa
joasa duc la virarea mediului intern din acid in
neutru,avand actiune analgetica,irigatia de re-
paus creste cu 50%-se aplica pe ganglionul stelat,
para vertebral si longitudinal;
Recuperarea in arteriopatiile obliterante (AO):
obliterante (AO):
-infrarosiile si ultravioletele se
aplica la plagile sterile,pt.cicatrizare,in tendinite
nevrite,hipodermite,vasospasme;
-ultrasunetele produc
vasodilatatie
cutanata si profunda la doze mici(cele mari dau
vasoconstrictie);nu se dau in inflamatii;
obliterante (AO):
-balneoterapia in AO actioneaza termic,meca-
nic si chimic(prin CO2, iod,sulf);
-apele carbogazoase-bai locale si gen.-Bu-
zias,Borsec,Vatra Dornei,Tusnad,Covasna o data
pe an;
-apele sulfuroase au efect in arteriopatiile
diabetice,reumatism,boli renale,gastrointestina-
le-Herculane,Calimanesti,Olanesti,Pucioasa-sunt
contraindicate in gangrene;
-apele iodate nu se aplica in gangrene,in boli
tiroidiene-Olanesti,Bazna,Govora;
-CO 2 actioneaza ca un masaj fin,este calmant,
creste hiperemia locala cutanata,fara cea musculara.

SEMIOLOGIE
Flexia activa a genunchiului=135 grade (pasiva
150).
-hipermobilitate in:poliomielita,paralizii,posttra-
umatic;
-hipomobilitate in:redori(partiala) sau ankiloze
(totala);
-ruptura anterioara de menisc=flexia se face pe
15-120 grade;
-ruptura post.de menisc=flexia este intre 0-120;

SEMIOLOGIE genunchi
-flexia activa nu depinde numai de articulatii(ca
la flexia pasiva) ci si de muschi;
-forta de contractie depinde de numarul fibrelor
musculare (de sectiunea transversala-1 cm
patrat dezvolta o forta de 5 kg-ex.:tricepsul
sural are 82 cm patrati si forta de 420 kg);
-sectiunea muschiului nu este uniforma;
-forta depinde si de lungimea muschiului;
-inaltimea la care se poate ridica o greutate este
proportionala cu lungimea muschiului;

SEMIOLOGIE muschi
-muschii se pot contracta sub lungimea de
repaus (abdominali,trapez,deltoid,biceps,fesier)
sau la lungimea de repaus (extensorii capului,
pielosul,pectoralul mare,dorsalul,muschii santu-
rilor vertebrale,adductorii coapsei);
-sunt muschi cu o singura origine si o singura
insertie (ex.brahial anterior);
-cu origini separate si insertii diferite (ex.sterno-
cleido-mastoidian);
-cu origine dubla si insertie dubla (ex.cvadriceps);
-muschi stabilizatori ai miscarii (ex.dorsalul,tensorul
fasciei lata);
SEMIOLOGIE miscare
-miscarea se face in lant,in secventa,in mecanism
reflex:de ex.aplecarea capului se
face prin aplecarea barbiei de muschiul pielos
apoi de aplecare capului de muschiul sterno-
cleido-mastoidian;cand ne asezam pe scaun
muschii spatelui indoaie corpul inainte,muschii
intercostali blocheaza toracele,muschii abdominali
trag toracele spre bazin,psoasul flecteaza coapsa;
-tulburarile sistemului nervos afecteaza contractia,
ca si oboseala sau obisnuinta;
SEMIOLOGIE
-goniometria si dinamometria pot aduce date
privind capacitatea functionala a muschiului;
SEMIOLOGIE
Electrodiagnostic:
-zero-lipsa contractilitatii-degenerescenta totala;
-unu-degenerescenta partiala;
-doi-degenerescenta partiala cu contractilitate
slaba;
-trei-patru-degenerescenta partiala cu
contractilitate favorabila;
-cinci-muschi normal.

SEMIOLOGIE
Electromiografia-pune in evidenta biocurentii
generati de muschi (pune in evidenta si starea
neuronului motor din cornul anterior al maduvei).
Examenul clinic este cel mai important dg.
Scara Pol le Coeur:
-zero-fara forta;
-unu-forta decelabila dar inutila functiei;
-doi-forta utila dar ineficienta;
-trei-forta suficienta pt.o functie uzuala;
-patru-forta normala care se epuizeaza usor;
-cinci-forta normala.
SEMIOLOGIE
Scara Fundatiei Nationale pt.Paralizie Infantila:
-zero-fara contractie;
-unu-contractie modesta fara executarea miscarii;
-doi-miscare posibila numai prin eliminarea gravitatiei;
-trei-miscare posibila contra gravitatiei,fara
opunere de rezistenta;
-patru-miscara posibila contra gravitatiei plus o rezistenta
medie;
-cinci-miscare posibila contra gravitatiei plus o
rezistenta puternica.
Scara mixta clinico-electrica Iordanescu-Baciu:

SEMIOLOGIE
Pozitia bipeda este rezultatul unui ansamblu de
reflexe proprioceptive,ale urechii interne si
vazului,care,impreuna,instiinteaza tot timpul
creierul de pozitia corpului.
Inchiderea ochilor poate accentua deficitul de
echilibru a urechii interne(semnul Romberg).
Reflexele miotatice (greutatii corpului i se opune
forta activa a muschilor si cea pasiva a
ligamentelor) sunt indispensabile realizarii
pozitiei bipede.
SEMIOLOGIE
Ortostatismul
Cand contractilitatea muschilor este deficitara,
este ajutata de cea pasiva a ligamentelor(in po-
liomielita).Genunchiul sta in hiperextensie prin
prin punerea in tensiune a ligamentelor post.si
prin inextensibilitatea capsulei.Cand muschii
membrului inf.si soldului sunt deficitari,pentru
mentinerea pozitiei verticale,centrul de greutate
trece post.de sold si anterior de genunchi(normal
invers).Tricepsul sural impiedica flectarea gleznei
sub greutatea corpului.
Muschii abdominali si ai spatelui sunt si ei absolut
necesari pentru mentinerea ortostatismului.
SEMIOLOGIE
SEMIOLOGIE
In pozitia normala ortostatica,firul de plumb trece
prin protuberanta occipitala externa-proeminenta
cervicalei 7-santul interfesier,iar din profil prin
tragus-mijlocul fetei externe a trohanterului.
Se noteaza cu creionul dermatograf reperele
osoase(apofize spinoase,trohanter,spinele iliace
etc).
In traumatisme apar edeme,echimoze;in
cervicartroze si coaste cervicaleapar pernele
supraclaviculare.

Congenitale si ereditare

Traumatice

Infectioase

Reumatice

Endocrine

Carentiale

Distrofice

Scolioza poate fi compensata sau decompensata
(firul de plumb nu mai trece prin pliul
interfesier),poate fi cu o curbura mica sau
mare,sau chiar cu mai multe curburi,benigne
(reductibile) sau nu (nu se reduce cu apasare).
La suspendarea cu capastru Glisson,dupa
Friedland,scolioza poate fi de gradul:
-unu-reductibila la atarnare;
-doi-fixata,care se poate corecta;
-trei-fixata osos.(Putem face noi intinderea
coloanei bolnavului prin tractiuni sau flexii,in
lipsa capastrului.)
SEMIOLOGIE scolioza
Scolioza simptomatica din hernia de disc se
instaleaza brusc,dupa efort de ridicare,este
unica,necompensata,ireductibila,este
antalgica,incercand sa indeparteze radacina
comprimata si inflamata de protruzia discala.
Scolioza din hernia de disc poate fi directa sau
incrucisata,in functie de pozitia nucleului
pulpos (intern sau extern de radacina nervului
spinal).
LORDOZA
Este de obicei lombara,dar poate fi cervicala sau
generala(miopatii);
Poate fi doar o atitudine lordotica,de compensare in
ortostatism,care dispare in clinostatism (vezi la femeile
care poarta tocuri inalte);
Lordozele din dezechilibrul dinamic
(rahitism,obezitate,sarcina,tumori abdominale) se
datoreaza unui compromis intre extensorii si flexorii
trunchiului;
Poate fi si o disparitie a lordozei lombare
fiziologice(spatele drept Malmros in hernia de disc).

Compensatie statica

Neurologice

Dezechilibru dinamic

osoase (fixe)
SEMIOLOGIE
Ceafa este rigida in fracturi ale coloanei
cervicale,in morbul Pott (tuberculoza osoasa a
coloanei vertebrale);
Gatul este scurtat in fracturile-luxatie cervicale
(semnul Fauquel);
Capul este infundat in umeri in lipsa unor
vertebre;
In nevralgia cervico-brahiala din artroze sau hernii
de disc,membrul superior are atitudine
caracteristica-umar ridicat,bratul in
abductie,antebratul flectat sprijinit de mana
sanatoasa si capul inclinat spre partea dureroasa;
SEMIOLOGIE
In fractura vertebrei C 7,antebratul este
flectat,bratul in abductie iar adductia este
imposibila (semnul Jolly);
In spondilita ankilopoietica,coloana vertebrala nu
mai are curburi (semnul Strumpel);
Privit de sus,linia biacromiala trebuie sa se
suprapuna peste cea bitrohanteriana;
Coastele cervicale,calusurile vicioase pot da
compresiuni vasculo-nervoase in defileul toracic
superior,aparand edeme,paloare sau cianoza la
membrul superior;
Semiologie
In plegii,pielea este umeda,palida si
cianotica,apar atrofii musculare;
Deviatiile coloanei vertebrale se pot observa
prin fotografieri in spatele unui cadru cu fire
metalice paralele si echidistante (tehnica
Ludu) in diferite pozitii si la timpuri diferite
(reperele osoase sunt marcate cu creion
dermatograf);
Reperele osoase sunt:apofizele spinoase
vertebrale,varful si spinele omoplatilor,spinele
iliace,crestele iliace si unghiurile costale;

SEMIOLOGIE
Spinoasele C 7,D 10,11 sunt mai proieminente
primele patru lombare se palpeaza bine;
Linia prin varfurile omoplatului trece prin
varful spinoasei D 9;
In morbul Pott,vertebrele sunt mai proiemi-
nente in dreptul leziunii (semnul treptelor de
scara Menard);
In spina bifida,se poate intra cu degetul intr-o
depresiune in loc de apofiza spinoasa;
Semnul sonetei-in sciatica-hernie discala-durere
paravertebrala la apasare,cu iradiere pe traseul
radacinii nervoase;

SEMIOLOGIE
Punctele Valleix dureroase la palpare, in sciatica:
-paraspinos;
-lombar;
-sacroiliac;
-fesier;
-trohanterian;
-la mijlocul crestei iliace;
-la treimea sup. si inf.a coapsei;
-rotulian(pe fata post.-ext.a genunchiului);
-peronial (marginea post a capului peroneului);
-maleolar extern;
-ahilean;
-calcanean;
-medio-plantar.
SEMIOLOGIE
Semnul Borelini-durere la apasarea pe artera
iliaca (pozitiva la 80% din herniile discale);
Manevra Meaghi-durere la compresiunea latero-
laterala a toracelui,in spondilita
ankilopoietica(inflamatii ale articulatiilor costo-
vertebrale);
Manevra Menard-se palpeaza cu palma in sus sub
apofizele vertebrelor bolnavului asezat in pat-la
locul bolii,vertebra este dureroasa si imobila
(semnul Huc);
SEMIOLOGIE
In poliomielita,musculatura paravertebrala este
atona;
Abcesele reci(tbc) se palpeaza paravertebral
anterior-cervical sup.,inf.,fosele
iliace,inghinal,coapsa intern;
Abolirea reflexelor cutanate indica intreruperea
arcului reflex cortico
medular(sectiunea maduvei
spinarii,polio,mielite,polinevrite);
Reflexul achilean poate fi abolit in hernia discala
L5-S1;
SEMIOLOGIE coloana vertebrala
normala
segmentul flexia extensia inclinarea rotatia
cervical 70% 60% 30% 75%
toracal 50% 55% 100% 40%
lombar 40% 30% 35% 5%
general 160% 145% 165% 120%
SEMIOLOGIE
Semnul Radulescu-disparitia hiperextensiei pasive
vertebrale cand se ridica corpul in atarnat de picioare
(datorita durerii,coloana vertebrale nu se lordozeaza);
Semnul Soto-Hall-durere la flexia coloanei,bolnavul
stand in decubit dorsal;
Semnul Neri-flexia genunchiului la flexia coloanei
bolnavului in sezut (datorita durerii);
Manevra Kernig-flexia genunchiului la flexia capului si
trunchiului pe bazinul bolnavului in decubit dorsal
(datorita durerii date de elongatia sacului dural si a
radacinilor nervilor rahidieni;

SEMIOLOGIE
Semnul Lasegue-durerea coloanei la flexia
membrului inferior (cu genunchiul intins )pe
coapsa;
Semnul Sicard-durerea coloanei la dorsiflexia
piciorului pe gamba;
Manevra Bechterew-durerea coloanei la ridicarea
de pe planul patului a membrului inferior sanatos
(in herniile discale mediane);
Manevra Bonet-durerea coloanei la tripla flexie
exagerata picior-gamba-coapsa-bazin-abdomen;
SEMIOLOGIE
Semnul Anghelescu-este imposibila
pozitionarea pe cap si calcaie;
Semnul Amoss-bolnavul cu afectiune
vertebrala ,cand se ridica din pat,se sprijina cu
palmele inapoia sezutului;
Semnul Dejerine-semnul stranutului-durere la
stranut,tuse,prin cresterea presiunii lichidului
cefalo-rahidian si deci cresterea presiunii
sacului dural;

SEMIOLOGIE
Semnul Demianoff-bolnavul cu lumbago nu
poate ridica membrele inferioare intinse cu
mai mult de 10 grade de planul patului;
Semnul Allajouanine-Thourel-bolnavul nu
poate merge pe calcaie in hernia discala L4-L5
prin paralizia muschilor extensori piciorului;
Semnul Chiray-Roger-bolnavul cu hernie
discala L5-S1 nu poate sta pe varfuri;
Regula celor trei planuri-J.Piollet:liniile prin:spina
iliaca ant-sup.,spina iliaca post.sup. si ombilic- sunt
echidistante;linia prin spinele iliace ant.si post.de
aceeasi parte face cu orizontal un unghi de 12grade:
SEMIOLOGIE bazin
Semnul Roux-regiunea trohanteriana este
aplatizata prin fractura cavitatii cotiloide si
infundarea trohanterului;
Semnul Destot-echimoze perineale in
fracturile cavitatii cotiloide;
Semnul Ingelbrans-aparenta scurtare a
membrului inferior in sacro-coxalgie;
In spondilolistezis,lordoza este foarte
accentuata si regiunile fesiere sunt aplatizate;
SEMIOLOGIE bazin
Hipertonia musculaturii paravertebrale sacro-
iliace apare in tuberculoza sacro-iliaca ;
Hipotonia musculaturii fesiere apare in
afectiunile traumatice,inflamatorii,tumorale
sau paralizii ale centurii pelvine;
Repere osoase la bazin:spinele iliace ant.si
post.,crestele iliace,spinoasa L5,coccis(varful
pliului interfesier),trohanterii,tuberozitatile
ischiatice si simfiza pubiana;

Paralelogramul
Neugebauer-
Ribemont este
format din
orizontala care
uneste punctele
cele mai inalte ale
crestei iliace cu
orizontala prin
varfurile marilor
trohantere
SEMIOLOGIE bazin
Rombul lui Michaelis este delimitat de apofiza
spinoasa L5-varful sacrului spinele iliace
posterosuperioare;este f.evident la femei;la
barbati este sub forma unui triunghi cu varful in
sus;normal,cele doua triunghiuri,drept si
stang,din care este format rombul Michaelis,ar
trebui sa fie egale;diagonalele rombului sunt in
jur de 10 cm;
In scolioza, triunghiul din romb dinspre
convexitate este mai mic;
In lordoza,unghiul superior din romb devine
obtuz prin coborarea varfului L5;

SEMIOLOGIE bazin
Semnul Hertz-durere la articulatia sacro-iliaca
prin extensia coapsei pe bazin;
Semnul Nachles-durerea la articulatia sacro-
iliaca apare la tractiunea coapsei in jos cu
bolnavul in decubit ventral cu coapsa
atarnand;
Semnul Erichsen-durere in articulatiile
sacroiliace la comprimarea latero-laterala a
bazinului;
SEMIOLOGIE-bazin
Fluctuenta-la palpare se pot simti pungi cu lichid
(abcese calde sau reci),putand apare si cresterea
temperaturii cutanate locale (se ia cu dosul
mainii);
Se pot decela si formatiuni tumorale,se pot face
si tuseul rectal si vaginal pentru a palpa
tumori,abcese sau fracturi ale oaselor si
articulatiilor bazinului;
Semnul Gosselin-in fracturile de bazin,abductia
membrului inferior este dureroasa;
SEMIOLOGIE-bazin
Semnul Nove-Rendu-in sacralizare,este imposibila
flexia genunchilor peste 90 grade,la bolnavul in
decubit lateral;
Semnul Larrey-durere in artic.sacro-iliaca la
apasarea bolnavului pe umar (pozitionat in sezut)
in sacro-coxalgie sau ridicarea bolnavului de pe
scaun si lasarea lui la loc brusca;
Semnul Campbell-la flexia coloanei,bazinul
ramane fix datorita durerii in sacro-coxalgie;

SEMIOLOGIE-bazin
Mersul in sacro-coxalgie este pe varful piciorului
bolnav,cu flexie usoara a gambei si coapsei (ca
artic.sa fie cat mai putin mobilizata);
Semnul Mennel-dureri de sacro-coxalgie la
rasucirea trunchiului;
Manevra Duvernay-in sacro-coxalgie,bolnavul
stand pe membrul sanatos,nu poate face flexia
coapsei bolnave decat daca se sprijina cu mana
de ceva din jur;
SEMIOLOGIE-sold
In luxatia congenitala de sold sunt semnele:
-Ombredanne-o scandura asezata pe genunchii
flectati,se inclina spre partea bolnava;
-Peter-Bade-plicile de pe fata interna a coapsei
bolnave sunt mai sus decat pe partea sanatoasa;
-Lance-fanta vulvara este indreptata spre partea
bolnava;
Afectiunile soldului creaza fenomene compensa-
torii ale celorlalte segmente,deaceea pozitia de
examinare este foarte importanta;
SEMIOLOGIE-sold
Flexia coapsei poate fi semnul unei psoite;
Flexia+abductia+rotatia externa a coapsei poate fi
intalnita in artrita de sold;
Scurtarea coapsei se gaseste in luxatia de sold;
In afectiunile coapsei apare atrofia musculatu-
rii fesiere si a coapsei,aparand evident marele
trohanter;
In artritele acute apare contractura reflexa a
adductorilor;

SEMIOLOGIE-sold
Tumefactia apare in tumori,infiltrarea
tesuturilor moi,abcese,higrome(bursite);
In abcese acute,pielea este rosie si calda, in
abcesele reci,pielea este intinsa si alba,iar in
tumori pielea are o culoare galbena,cu
reteaua venoasa bine dezvoltata;
Fistulele se datoreaza unui proces inflamator
sau micoza;

SEMIOLOGIE-sold
Luxatiile de sold:
-iliaca=adductie+rotatie int.+scurtare a coapsei;
-obturatorie=abductie+flexie+rotatie ext.;
-pubiana=extensie+abductie+rot.ext.;
-ischiatica=flexie+adductie+rot.int.
In fracturile superioare ale femurului:
-medio-cervicale=rotatie ext. usoara;
-cervico-trohanteriene=rotatie ext.mare-
marginea ext.a labei piciorului sta pe planul
patului.
SEMIOLOGIE-sold
Plagile din zonele patrulaterului Delorme si a
triunghiului Langenbeck pot fi intraarticulare.
Patrulaterul Delorme este format din linia
intertrohanteriana ant.unita prin 2 linii cu 1/3
mijl.a arcadei femurale.
Triunghiul Langenbeck este format dintr-o
linie spino-ischiatica,o linie spino-trohanteria-
na tangenta la marele trohanter si o linie
paralela cu ischionul.

Iii BFKT

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Iii BFKT

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE

S-ar putea să vă placă și