Universitatea Spiru Haret

Facultatea de Educație Fizică și Sport, Programul Kinetoterpia și motricitate specială

Kinetoterapia in coxartroza

Student: Pasvantu Beatrice Ionela

Grupa 202, Anul II
Curs: Kinetoterapia deficientelor fizice si senzoriale

2019-2020
 Coxartroza, cunoscuta si sub denumirea de
osteoartroza a soldului, este o afectiune degenerativa
cronica care duce, in timp, la macinarea cartilajului
articular, provocand astfel dureri puternice si pierderea
mobilitatii. Coxartroza este o afectiune care afecteaza
calitatea vietii pacientului si, in unele cazuri, singura
solutie pentru ameliorarea situatiei este interventia
chirugicala.

Coxartroza este artroza articulatiei soldului. Intrucat

durerea soldului poate iradia catre genunchi, este foarte
dificil de diferentiat coxartroza de gonartroza, adica
artroza articulatiei soldului de cea a articulatiilor
genunchilor.

Tipuri de coxartroza
Coxartroza poate fi de doua feluri: 

 coxartroza primara - apare in mod natural in timpul procesului de imbatranire, dupa

depasirea varstei de 60 de ani. 
 coxartroza secundara - poate sa apara si la pacientii tineri care sufera de deformatii
anatomice la nivelul soldurilor precum displazia de sold, boala congenitala care determina
dezvoltarea anormala a articulatiilor. Traumatismele de la nivelul soldurilor precum si
obezitatea severa pot fi, de asemenea, responsabile pentru aparitia coxartrozei secundare

Cauzele si factori de risc pentru aparitia coxartrozei

Specialistii nu au reusit sa descopere si sa explice cauzele precise pentru care apare

artroza soldului. Exista insa o serie de factori care faciliteaza aparitia acestei afectiuni,
printre care si: 

 stilul de viata sedentar

 fracturile osoase
 accidentarile la nivelul articulatiilor
 obezitatea
 mostenirea genetica
 imbatranirea fiziologica a articulatiei, la varste inaintate
 stilul de viata si ocupatiile care implica o presiune mare pe articulatii

Cu toate ca artroza soldului poate aparea la orice varsta, cele mai multe cazuri de coxartroza
apar la persoanele de peste 40 de ani.
Intrucat de cele mai multe ori coxartroza este diagnosticata atunci cand ajunge in stadiu
avansat, pentru ca pacientul ignora simptomele, afectiunea este adesea depistata dupa ce se
cronicizeaza.
Coxartroza primara apare, in general, dupa implinirea varstei de 60 de ani, in timp ce coxartroza
secundara poate sa apara la orice varsta, in functie de starea de sanatate a pacientului.
  
Risc crescut de artroza a soldului au persoanele cu mostenire genetica in acest sens, persoanele
supraponderale, precum si cele care au suferit accidente ce au produs traumatisme la nivelul
articulatiei soldului. Din pacate insa, coxartroza poate sa apara si fara niciun motiv aparent.

Diagnosticarea coxartrozei
 
Medicul ortoped este cel care face diagnosticarea coxartrozei. La cabinetul unui medic ortoped
poti ajunge si la recomandarea medicului generalist, care suspecteaza ca este vorba despre o
boala a articulatiilor. De aceea este foarte important sa apelezi la medicul de familie imediat ce
observi un simptom care te pune pe ganduri.

Evolutia bolii si complicatii ale unei

coxartroze netratate

Fiind o afectiune degenerativa, coxartroza

evolueaza in timp, mai ales daca este
netratata. Daca diagnosticul nu este pus in
timp util si stilul de viata nu este adaptat
problemelor la nivelul articulatiilor
soldurilor, pe termen lung pacientul poate
pierde complet mobilitatea articulatiilor
soldurilor.
Coxartroza nu evolueaza peste noapte, ci
treptat, in timp aparand chiar si inflamatii la nivel lombar, dureri articulare la nivelul
genunchilor, ba chiar si scurtarea membrului afectat cu pana la 5 centimetri.
Pacientul care nu trateaza artroza soldului poate ajunge sa fie imobilizat la pat, mai ales daca este
vorba despre coxartroza bilaterala, adica atat la articulatia soldului drept, cat si la articulatia
soldului stang.

Cum poti amana sau preveni aparitia coxartrozei

 
Nu exista masuri speciale care pot preveni coxartroza, insa exista masuri care pot preveni
evolutia rapida a coxartrozei. In primul rand, este important ca aceasta afectiune a articulatiei
soldului sa fie diagnosticata cat mai repede. Apoi, se vor lua masuri care vor incetini evolutoa
coxartrozei precum: limitarea efortului fizic intens, care pune presiune pe articulatii, renuntarea
la stilul de viata sedentar care implica multe ore petrecute pe scaun, la birou, mentinerea greutatii
in limitele normale si controale medicale periodice. Terapiile precum fizioterapia si kinetoterapia
pot fi de ajutor.
 Tratament și kinetoterapie specifică

Diagnosticul este formulat dupa examinarea clinica a pacientului si confirmat prin efectuarea
radiografiei de bazin.
Tratamentul poate fi medicamentos, chirurgical sau fizical-kinetic.

 Tratamentul medicamentos consta in antiinflamatoare nesteroidiene;

 relaxante – cand exista contractura. Tratamentul cortizonic este total contraindicat.
Pentru durerile aparute dupa un efort, aspirina sau algocalminul pot aduce o scadere a
durerilor.

 Tratamentul chirurgical este aplicat in special pentru reducerea malformatiilor

subluxante la copii, in primele luni ale vietii. La aceasta varsta, reducerea ortopedica este
eficace si simpla. Operatiile corective se adreseaza coxartozelor incipiente si bolnavilor
mai tineri. Interventiile antalgice sunt rezervate coxartrozelor avansate, foarte dureroase
si in care mersul a devenit imposibil. In cazul artroplastiilor, prin aceste interventii nu se
suprima intotdeuna durerile, iar materialele folosite nu rezista un timp indelungat

 Tratamentul fizical-kinetic trebuie individualizat pentru fiecare bolnav in parte si in

permanenta adaptat la stadiul bolii.

Obiective:
 Disparitia sau ameliorarea durerii;
 Prevenirea,  disparitia sau ameliorarea inflamatiei;
 Mentinerea sau ameliorarea stabilitatii si mobilitatii articulare;
 Mentinerea sau ameliorarea fortei si rezistentei musculare;
 Ameliorarea calitatii vietii
 Educatia pacientului si a familiei

1. ELECTROTERAPIA
Electroterapia pentru efectul antialgic, antiinflamator, de imbunatatire a vascularizatiei si
a troficitatii tisulare locale:
 curent galvanic fie sub forma de galvanizare simpla, fie sub forma de ionogalvanizare;
 curenti de joasa frecventa: CDD, TENS (Transcoutaneous elctria nerve stimulation),
curenti Trabert;
 curenti de medie frecventa;
 laser;
 unde scurte cu impulsuri in dozaj atermic, microunde;
 ultrasunet;
 diapulse;
 2. TERMOTERAPIA
Termoterapia locala pentru controlul durerii si cresterii compliantei tesuturilor moi in
vederea instituirii programului de kinetoterapie
 impachetari cu parafina , perna electrica aplicata de 1-3 ori pe zi
 in cazul unei reactii inflamatorii locale se aplica comprese reci cu sulfat de magneziu
60g/l; masaj local cu gheata repetat de mai multe ori in cursul zilei;

3. MASAJUL
Pentru efect antialgic, miorelaxant/tonifiant (in functie de manevrele utilizate), de
imbunatatire a vascularizatiei si biotrofic tisular local:
 pozitionarea bolnavului este deosebit de importanta deoarece fiecare pozitie permite o
mai buna abordare a diferitelor structuri ce trebuie masate;
 manevrele de masaj se adreseaza tuturor structurilor: piele, tesut celular subcutanat,
fascii, tendoane si muschi;
 sedinta de masaj se incheie cu tractiuni manuale executate in axul membrului inferior; se
executa tractiuni si detractiuni corelate cu ritmul respirator (favorizeaza circulatia si
troficitatea locala);

4. KINETOTERAPIA 
Se face in functie de stadiul clinico-anatomo-functional al bolii.
Se deosebesc 3 stadii:
 Stadiul initial (SI)– dureri in ortostatism si la mers prelungit, “oboseala” musculo-
articulara locala, reducerea amplitudinilor maximale (“de lux”) ale soldului.
 Stadiul evoluat (SE) – dureri in repaus, redoare articulara in zona amplitudinilor de
utilizare curenta, atitudini vicioase corectabile pasiv sau chiar activ.
 Stadiul final (SF) – dureri intense, limitare marcata a mobilitatii pana la anchiloza,
atitudini vicioase ireductibile.
 Aprecierea functiei soldului se face atat pe baza testelor musculare si articulare, cat si a
celor globale.
 Programul kinetoterapeutic urmareste 4 obiective principale:
 scaderea durerilor;
 cresterea stabilitatii soldului;
 cresterea mobilitatii soldului;
 cresterea gradului de coordonare si echilibru in mers.