Universitatea Spiru Haret

Facultatea de Educație Fizică și Sport, Programul Kinetoterpia și motricitate specială

Curs:Masurare si evaluare in kinetoterapie
Student:Pasvantu Beatrice Ionela
An: II, Grupa 202

Examenul obiectiv al cotului

ARTICULAȚIA COTULUI (Articulatio cubiti)

Este o articulaţie cu alcătuire complexă, la care participă trei oase :

 humerusul, ulna şi radiusul .

Între aceste oase se formează două articulații care sunt cuprinse in aceeași capsulă articulară :

 articulația humeroulnară și articulația humeroradială.

Trebuie remarcat faptul că în aceeasi capsulă articulară este cuprinsa si articulația radioulnară
proximală, care aparține articulațiilor antebrațului.
Universitatea Spiru Haret
Facultatea de Educație Fizică și Sport, Programul Kinetoterpia și motricitate specială
Curs:Masurare si evaluare in kinetoterapie
Student:Pasvantu Beatrice Ionela
An: II, Grupa 202

ARTICULAȚIA HUMEROULNARĂ
Această articulație se realizează intre trohleea humerală şi incizura semilunară a ulnei. Mai
participă la formarea articulației foseta olecraniană şi foseta coronoidă de pe humerus,
olecranul si apofiza coronoidă a ulnei. Suprafețele articulare sunt acoperite cu cartilaj articular.

ARTICULATIA HUMERORADIALĂ
Articulația humeroradială se face între condilul humeral şi cupusoara radială, care sunt şi ele
acoperite cu cartilaje articulare.
Capsula articulară este mare şi acoperă ambele articulații. Sinoviala acestei articulații formează
mai multe funduri de sac. În această articulație se pot face mişcări de flexie și extensie, care se
efectuează prin mişcări ale ulnei, pe trohleea humerusului, şi ale capului radiusului, pe condilul
humerusului.
Articulația humerusului cu ulna și radiusul reprezintă o articulație trohleară, în care se execută
mişcări într-un singur plan.

ARTICULAȚIILE ANTEBRAȚULUI (Articulationes antebrachii)

Oasele antebrațului (radiusul și ulna) se articulează între ele prin două articulații :

 articulația radioulnară superioară și articulația radio- ulnară inferioară și o legătură

mijlocie.

ARTICULATIA RADIOULNARÃ SUPERIOARĂ

Articulația radioulnară superioară (proximală) se realizează între suprafața articulară medială a
capului radial și un inel articular al ulnei, format din incizura radială a ulnei și din ligamentul
inelar.
Ligamentul inelar este o lamă fibroasă care se fixează pe marginile anterioară și posterioară a
incizurii radiale a ulnei și înconjură suprafața laterală a capului radial. Ligamentul inelar,
împreună cu incizura radială a ulnei formează un inel osteofibros, care fixează capul radial în
incizura radială a ulnei.
Universitatea Spiru Haret
Facultatea de Educație Fizică și Sport, Programul Kinetoterpia și motricitate specială
Curs:Masurare si evaluare in kinetoterapie
Student:Pasvantu Beatrice Ionela
An: II, Grupa 202

Marginea inferioară a incizurii radiale a ulnei este legată de gitul radiusului printr-un ligament
de formă dreptunghiulară, ligamentul pătrat.

ARTICULATIA RADIOULNARĂ INFERIOARĂ

Este articulația care se realizează între extremitățile inferioare ale ulnei și radiusului. În această
articulație intervin : suprafețele articulare ale capului ulnei şi cavitatea sigmoidă a radiusului şi
un ligament triunghiular, care se numeşte disc articular. Acesta se găsește sub extremitățile
celor două oase, fiind fixat cu vîrful pe ulnă și cu baza pe radius. Discul articular menţine cele
două oase alăturate.
Capsula articulară, fixată pe marginea suprafețelor articulare si pe discul articular, este întărită
de două ligamente radioulnare, unul anterior şi altul posterior.
In articulațiile radioulnare se fac mişcări de rotație a radiusului in jurul axului longitudinal al
antebrațului, care determină mişcările de pronație supinație ale mainii

LEGĂTURA MIJLOCIE A ULNEI ȘI RADIUSULUI

În partea mijlocie și inferioară, ulna și radiusul sunt unite printr-o membrană fibroasă numită
membrana interosoasă a antebrațului, care se fixează pe muchia externă a ulnei şi pe muchia
internă a radiusului.
Membrana interosoasă umple partea mijlocie şi inferioară dintre cele două oase și serveşte ca
suprafață de inserție pentru mulți muşchi din această regiune.
La partea superioară cele două oase sunt legate printr-o bandeletă fibroasă, coarda oblică, care
se întinde oblic de sus în jos și dinafară înă- untru, de pe ulnă pe radius.

Inspectia
La examinarea clinica a cotului se cauta inflamatii si deformari ale articulatiei cotului, atrofii
musculare, care sunt sugestive pentru o artrita reumatoida sau artrita infectioasa (de exemplu
TBC).
Cotul inflamat este tinut intr-o pozitie de semiflexie. Se inspecteaza existenta nodulilor
reumatoizi, bursitei olecraniene. Pacientul este rugat sa faca extensie a articulatiei cotului
(bilateral), urmarindu-se orice diferenta aparuta intre cele doua articulatii. In cubitus valgus,
unghiul format de antebrat si corp este deschis. In cubitus varus, antebratul este foarte aproape
Universitatea Spiru Haret
Facultatea de Educație Fizică și Sport, Programul Kinetoterpia și motricitate specială
Curs:Masurare si evaluare in kinetoterapie
Student:Pasvantu Beatrice Ionela
An: II, Grupa 202

de cot (cauza cea mai comuna a alterarii unilaterale a acestui unghi este o fractura
supracondilara veche).
Unghiul de deschidere se masoara cu goniometrul, astfel, la barbati fiind de 11 grade (raza 2-26
grade). La femei este de 13 grade (raza 2-22 grade).

Extensia
Extensia totala este de 0 grade. Limitarea extensiei totale este comuna in osteoartrita, artrita
reumatoida, fracturi vechi (in special fracturi de cap radial).

Hiperextensia
Articulatia cotului poate fi extinsa dincolo de pozitia neutra, pana la 15 grade este considerata
normala, mai ales la femei. Peste aceasta valoare se urmareste hipermobilitatea in articulatii
(de exemplu sindromul Ehlers-Danlos).

Flexia (test screening)
Se roaga pacientul sa-si atinga cu degetul ambii umeri. O diferenta intre cele doua articulatii
devine foarte usor vizibila prin comparatie. Unghiul de flexie poate fi masurat cu goniometrul,
valoarea sa normala fiind de 145 grade. Restrictia flexiei este comuna in general dupa toate
fracturile din zona articulatiei cotului, si in toate formele de artrita.

Pronatia/supinatia
Pacientul tine coatele in flexie la 90 grade, ele fiind in adductie, si este rugat sa-si tina palmele
in sus (in supinatie) comparandu-se cele doua miscari. Aceeasi pozitie, doar ca pacientul este
rugat sa faca pronatie.

Supinatie
Pacientul strange in pumn un creion si se masoara unghiul facut de creion, din pozitia neutra,
pana la supinatie maxima. Valoarea normala este de 80 grade.
Universitatea Spiru Haret
Facultatea de Educație Fizică și Sport, Programul Kinetoterpia și motricitate specială
Curs:Masurare si evaluare in kinetoterapie
Student:Pasvantu Beatrice Ionela
An: II, Grupa 202

 Pronatie
Se masoara in acelasi fel, doar ca pacientul este rugat sa faca o miscare de pronatie, unghiul
normal facut de creion fiind de 70 grade.

Miscarile de pronatie/supinatie sunt restrictionate dupa fracturi ale cotului. Pierderea

mobilitatii poate aparea si dupa luxatii sau osteoartrite reumatoide

Palparea
Se palpeaza epicondilii humerusului si olecranul. Cu cotul aflat in flexie, se formeaza in partea
posterioara a bratului un triunghi echilateral (epicondilul lateral, epicondilul medial, olecranul).
In subluxatii, acest triunghi este deformat.

Se palpeaza epicondilul lateral urmarindu-se orice slabiciune. Dupa injectarea de hidrocortizon

local, durerea devine mai difuza (in cazul “cotului de tenisman”). Se palpeaza epicondilul
medial, durerea aparand atunci cand exista o ruptura a ligamentului colateral ulnar, sau in
traumatisme ale epicondilului medial.

Durerea la nivelul olecranului este rara, cu exceptia fracturii la acest nivel si a bursitei
olecraniene infectate.

Se apasa ferm cu policele in partea laterala a cotului, intre capul radial si humerus, in acelasi
timp pacientul fiind rugat sa alterneze o miscare de supinatie cu una de pronatie ale
antebratului. Durerea apare atunci cand exista o afectare a capului radial, osteoartrite si
osteocondrite disecante.

Se palpeaza plica cotului pe ambele parti ale tendonului bicepsului, in timp ce pacientul face
miscari de flexie si extensie ale cotului (20 grade), urmarindu-se prezenta unor formatiuni
anormale la acest nivel (de exemplu miozite osificante).

Bibliografie
1. http://www.lectiadeortopedie.ro/examinarea-clinica-a-cotului/
2. Anatomia si fiziologia omului-I.C.Petricu,I.C.Voiculescu
Universitatea Spiru Haret
Facultatea de Educație Fizică și Sport, Programul Kinetoterpia și motricitate specială
Curs:Masurare si evaluare in kinetoterapie
Student:Pasvantu Beatrice Ionela
An: II, Grupa 202