TRATAMENTUL FIZICAL-KINETIC SI

RECUPERAREA MEDICALA IN GONARTROZA

Masteranzi: …
Conf. Univ. Dr. Mirela Lucia Calina

Sesiune februarie, 2021

• Gonartroza este o afectiune degenerativa care consta in distrugerea
progresiva a cartilajului suprafetelor articulare ale genunchiului, caracterizata
prin durere, redoare, tumefiere, crepitatii si mobilitate redusa a acestuia.
• Artroza genunchiului este una dintre suferintele cele mai frecvente pentru
care pacientul se adreseaza medicului.
• Principalele cauze de producere a gonartrozei sunt: varsta, obezitatea,
traumatismele repetate (fracturi, luxatii, rupturi de menisc, entorse), tulburari
de ax ( genu varum sau genu valgum), boli localizate la nivelul genunchiului
(boala Paget, osteocondrita), inflamatii (spondilita anchilozanta, poliartrita
reumatoida) sau diabetul zaharat.
 ANATOMIA
FUNCTIONALA A
GENUNCHIULUI
• Genunchiul este segmentul mobil al aparatului
locomotor care leaga coapsa de gamba, articulatia
genunchiului fiind cea mai mare articulatie a corpului.

• Principalele părți ale articulației genunchiului constau

din os, ligamente, tendoane, cartilaje, precum și o
capsulă articulată – din colagen.

• Oasele care intra in alcatuirea genunchiului sunt: tibia,

patela, femurul.
 Articulația propriu-zisă este realizată intre epifiza distală a femurului și cea proximală a tibiei, formand
împreună cu patela articulația femuro-patelară.
Epifiza inferioară a femurului prezintă cei doi condili femurali, despărțiți de fosa intercondiliana
posterior; epifiza este mai voluminoasă posterior decat anterior. Suprafața articulară a condililor se continuă
anterior cu fața patelară prin care se articuleaza cu patela (rotula) iar această față poate fi limitată de fața
articulară a condililor prin linia condilo-trohleară. Condilii femurali sunt acoperiți de un cartilaj hialin gros.
Patela prezintă două suprafețe articulare pe fața posterioara: una medială și una laterală.
Epifiza superioară a tibiei prezintă fața superioară articulară cu cele doua cavități glenoide separate prin
spina tibiei, iar acestea sunt acoperite de cartilaj hialin.
Datorită faptului că forma suprafeței articulare ale femurului și tibiei nu sunt congrunete, congruența este
corectată parțial de meniscurile intraarticulare.
Meniscurile intraarticulare sunt două formațiuni fibrocartilaginoase dezvoltate la periferia suprafeței
articulare ale condililor tibiali. Avem, astfel :
- Menisc medial ce are forma unei semilune;
- Menisc lateral ce are forma unui cerc aproape complet.
În secțiune verticală, acestea au formă triunghiulara, prezentand o față superior concavă în raport cu fața
condilului femural, respectiv, o față inferioară plană in raport cu fața articulară a condilului tibial și o baza ce
aderă la capsula articulară. Cele două sunt unite anterior prin ligamentul transvers al genunchiului.
 Mijloacele de unire sunt reprezentate de o capsulă și o serie de ligamente :
CAPSULA ARTICULARĂ este inserată superior pe femur, inferior pe tibie iar anterior
prezintă un orificiu pentru patelă. Inserția femurală prezintă un traiect neregulat, plecand de pe
fața trohleară, descinde pe condilii femurali și ajunge posterior in fosa intercondiliană. Insertia
tibială începe de la aria intercondiliană anterioară și se termină la cea posterioară, excluzand
articulația tibio-fibulară superioară.
Capsula prezintă și două orificii mari, unul pentru patelă, pe marginile căreia se inseră și altul
posterior la nivelul scobiturii intercondiliene, unde se întrerupe, iar marginile rezultate, pătrund
in scobitură și se unesc cu ligamentele încrucișate. Capsula mai este perforată de încă o serie de
orificii mai mici pentru prelungirile sinoviale.
a in alcatuirea genunchiului sunt:
tibial–se inseră proximal pe epicondilul medial femural, iar distal pe partea superioară a
imitează mișcarea de răsucire a genunchiului;
fibular- se inseră proximal pe epicondilul lateral femural, iar distal pe portiunea laterală

anterior –se inseră proximal pe porțiunea posterioară a condilului lateral, iar distal pe
biei și partea antero-internă a spinei tibiale;
posterior – acesta este cel mai puternic ligament care se se inseră proximal pe porțiunea
medial și pe partea anterioară a feței intercondiliene a condilului medial;
(posterior) se găsește pe fața posterioară a articulației și este alcătuit dintr-o porțiune
ni laterale. El trece ca o punte peste scobitura intercondiliană. Porțiunea mijlocie se
scicule fibroase: ligamentul popliteu oblic si ligamentul popliteu arcuat;
(rotulian) –se intinde de la patela la tuberozitatea anterioara a tibiei, reprezentand
minal al muschiului cvadriceps.
 BIOMECANICA GENUNCHIULUI

Genunchiul este format din articulatia tibiofemurala, femuro-patelara si tibio-fibulara

proximala. Ultima dintre ele nu participa decat la miscarile gleznei.
Mijloacele de unire a articulatiilor tibio-femurale si femuro-patelare sunt reprezentate de:
- Capsula articulara;
- Ligamente –patelar, posterioare, colateral fibular, colateral tibial, incrucisat anterior si
incrucisat posterior.
Miscarile posibile la nivelul celor doua articulatii sunt: flexia (realizata in plan sagital unde
gamba se apropie de fata posterioara a coapsei), extensia (realizata in plan sagital unde gamba
se departeaza de coapsa) si rotatia tibiei (rasucirea tibiei sub femur-realizata doar pasiv).
• Muschii flexori ai articulatiei genunchiului sunt:
- muschiul biceps femural;
- muschiul semitendinos;
- muschiul semimembranos;
- Muschii accesori- croitor, popliteu si gastrocnemieni.

• Muschii extensori ai acestei articulatii sunt:

- muschiul cvadriceps femural;
- muschiul tensor al fasciei lata;
- muschiul vast lateral, medial si intermedial.
 EVALUAREA BILANTULUI ARTICULAR
Testarea articulara a genunchiului este realizata neaparat la inceputul si sfarsitul tratamentului kinetic.
• Flexia genunchiului- subiectul se afla in decubit ventral cu membrele inferioare extinse, picioarele in
afara mesei. Goniometrul este plasat cu centrul la nivelul articulatiei genuchiului, pe fata laterala- bratul
fix urmareste linia laterala a coapsei, iar bratul mobil urmareste fata laterala a gambei; Kinetoterapeutul
se afla de partea segmentului testat. Mobilitatea normala este de 120-140 grade activ si 160 grade pasiv.

• Extensia genunchiului- subiectul se afla in decubit ventral cu coapsa pe planul mesei, genunchiul flectat.
Goniometrul este pozitionat la fel ca la evaluarea flexiei. Mobilitatea normala este data de flexia
maxima pe care o poate face pacientul.
Se poate observa deficitul de extensie sau deficitul de hiperextensie in
cadrul deformatiei numita «genu recurvatum».
 EVALUAREA BILANTULUI MUSCULAR

Se adreseaza atat muschilor coapsei, cat si ai gambei.

• Flexia genunchiului- muschii principali sunt ischiogambierii (biceps femural, semitendinos, semimembranos)
si muschii accesori(popliteu, croitor si gastrocnemieni).
Pozitia fara gravitatie- pacientul se afla in decubit heterolateral cu gamba membrului de testat sustinuta;
F1:tendonul bicepsului femural se palpeaza pe marginea externa a spatiului popliteu;

F2:se executa miscarea pe un plan sustinut de testator;

Pozitia antigravitationala este in decubit ventral cu genunchiul in extensie;
F3:se executa flexia genunchiului pana la maxim 90 grade;
F4 si F5:se opune rezistenta miscarii de flexie in treimea distala a gambei.
• Extensia genunchiului- este efectuata de cvadriceps (alcatuit din dreptul anterior, vastul
intern, extern si intermediar) si tensorul fasciei lata;
Pozitia fara gravitatie este in decubit heterolateral cu genunchiul flectat;
F1:se palpeaza cvadricepsul pe fata anterioara a coapsei;
F2:din pozitia fara gravitatie subiectul executa extensia gambei;
Pozitia antigravitationala este in sezand cu gamba in pendulare;
F3:se executa extensia genunchiului din aceasta pozitie;
F4 si F5: se opune rezistenta miscarii n treimea inferioara a gambei pe fata
anterioara.
 TESTE FUNCTIONALE SPECIFICE GENUNCHIULUI

• Testul McMurray- pacientul sta in decubit dorsal avand genunchiul flectat la

maxim. Pentru a testa meniscului lateral, examinatorul duce tibia in rotatie
interna concomitent cu extensia genunchiului. Daca exista un fragment
desprins din menisc, aceasta manevra va cauza durere si aparitia unui clic in
articulatie.
• Testul lui Apley-pacientul sta in decubit ventral cu genunchiul flectat la 90 grade. Examinatorul
fixeaza coapsa pacientului cu ajutorul genunchiului sau, apoi roteaza tibia atat intern, cat si extern,
mentinand tractiunea in ax a tibiei. Se va observa daca exista limitari, mobilitate excesiva sau durere.

Daca aceasta manevra este mai dureroasa, leziunea este de tip ligamentar. Apoi se fac aceleasi miscari
numai ca se aplica o forta de compresiune in axul tibiei.
Daca cea de-a doua este mai dureroasa si mobilitatea este mai
scazuta decat pe partea sanatoasa, leziunea este situata probabil
la nivelul meniscurilor.
 OBIECTIVELE RECUPERARII FUNCTIONALE A
GENUNCHIULUI CU GONARTROZA

• Prevenirea instalarii unui genu flexum ireductibil;

• Echilibrarea fortei musculare a extensorilor si flexorilor
genunchiului;
• Mentinearea/ cresterea amplitudinii de miscare;
• Asigurarea stabilitatii genunchiului;
• Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers.
 MIJLOACELE TRATAMENTULUI FIZICAL-KINETIC
• Termoterapia,hidrotermoterapia,hidrokinetoterapia
• Electroterapia
• Kinetoterapia
• Masajul
• Balneoclimoterapia
• Alte masuri:rontgenterapia, acupunctura
PROGRAMUL DE KINETOLOGIE RECUPERATORIE
CUPRINDE

• Posturarile
• Mobilizarile articulare
• Tractiunile
• Refacerea stabilitatii
• Refacerea controlului muscular
• Relaxarea
• Mentinerea unei bune functionalitati mioartrokinetice
• Respectarea regulilor de profilaxie si terapie ocupationala
• Tonifierea musculaturii
 KINETOTERAPIA
• Kinetoterapia pasiva in gonartroza
• Kinetoterapia active in gonartroza
Program de kinetoterapie in gonartroză
Cresterea mobilitatii articulare: Reeducarea flexiei
• Ex 1 –pacientul pozitionat in decubit ventral,prinde glezna cu mana si menține gamba in flexie
Ex –pacientul pozitionat in șezut ,cu gamba la marginea patului se aplica greutăți pe treimea superioara a gambei si la nivelul gleznei.
Mobilizări pasive-pacientul se află în șezut se face priză pe treimea distală a gambei și a coapsei,executând astfel flexia.
Mobilizări auto-pasive—pacientul în ortostatism sprijin cu mâinile pe o bară, se lasă în genuflexiune atât cât ii permite articulația,fără
durere.
Mobilizări active-pacientul situat în homeolateral ,pe o placă talcată,se face mobilizarea articulației genunchiului prin flexii repetate
Reeducarea extensiei
• Posturare-Pacientul se afla în decubit i s-a poziționat la nivelul gleznei un rulou,am aplicat greutați la nivelul
articulației genunchiului sau putem să lasăm să actioneze propria greutate,mentinem poziția 5 min si crestem
progresiv pana la 20 min.
• Mobilizări pasive-pacientul se afla în șezut,cu trunchiul aplecat spre înainte,am facut priză pe fața anterioara a
coapsei fixând-o pe planul patului și o priză pe gambă,la nivelul distal ,executând miscarea de flexie.
• Mobilizări auto-pasive-pacientul se află în decubit ventral ,are coapsa fixată,gamba si piciorul contralateral
înpingand în extensie membrul inferior vizat.
• Mobilizări active-pacientul poziționat în sezut,flectează și extinde gamba.
• Reeducarea miscării de rotatie- din ortostatism ,cu membrele inferioare paralele dar cu vârfurile picioarelor
departate ,se executa o ghemuire,menținând coapsele paralele și genunchii privind inainte.
Creșterea forței musculare-pacientul în decubit dorsal,cu gamba în afara sprijinului patului,membrul inferior
flectat,genunchiul fiind situat la marginea patului.executând extesia membrului inferior.
-pacientul în decubit dorsal cu genunchiu flectații,intre genunchi se plasează o minge, pacientul execută miscarea
de adducție prin presarea mingii.
-pacientul se afla în șezut,pe un scaun,membrele inferioare relaxate,pacientul execută abducția coapsei.
 CONCLUZII:

In urma studierii literaturii de specialitate, ne-am dat seama ca o afectiune

posttraumatica va avea nevoie de diversificarea programelor de kinetoterapie.
Astfel, am ajuns la concluzia, ca nu este de ajuns terapia prin miscare, ci
trebuie intervenit cu sedinte de masaj terapeutic, cat si cu programe de
recuperare bazate pe fizioterapie. Toate aceste programe de recuperare aplicate
pacientului cu gonartroza, vor imbunatatii considerabil calitatea vietii
pacientului.
Vă mulțumim pentru atenție!