FACULTATEA DE AGRONOMIE CRAIOVA

TESUTURILE DE PROTECTIE

IACOB CRISTIAN
VASILE FLORINA
CLASIFICARE TESUTURI
1)Dupa forma celulelor : parenchimatice si
prozenchimatice
2)Dupa origine : primare si secundare
3)Dupa gradul de diferentiere
celulara:meristematice(de formare,de
diviziune) si tesuturi definitive
4)Dupa functia:de aparare, de conducere,
fundamentale, mecanice,
secretoare,senzitive
MERISTEMELE PRIMORDIALE
1)Provin din diviziunea zigotului
2)Localizare în vârful rădăcinii şi tulpinii.
3)Formate din celule mici, complet
nediferențiate, numite inițiale, alături de
care se află derivatele, rezultate din
diviziunea lor.
4)Derivatele îşi păstrează un timp capacitatea
de diviziune, dar treptat se diferențiază şi pe
măsură ce se depărtează de mersistem,
devin definitive.
TESUTURI MERISTEMATICE
TESUTURI DE DIVIZIUNE (TINERE) FORMATE DIN
CELULE MICI, PERETI CELULARI SUBTIRI, FARA
SPATIU INTERCELULAR, CITOPLASMA DENSA,
BOGATA IN RIZOZOMI CU NUCLEU MARE
CENTRAL.
CLASIFICARE
DUPA LOCALIZARE: APICALE,INTERCALARE SI
LATERALE
DUPA ORIGINE SI GRAD DE
DEZVOLTARE:PRIMORDIALE,PRIMARE SI
SECUNDARE
Apexului rădăcinii (structura şi schemă):
c. - caliptra; ca- caliptrogen; i.pc+pd –
inițialele procambiului şi protodermei; imf
– inițialele meristemului fundamental; pd.
protodermă; pc- procambiu; mf – meristem
fundamental
MERISTEMELE PRIMARE
Se formează din meristemele primordiale.
Vor forma structura primară a rădăcinii şi tulpinii, care este
întâlnită pe tot parcursul vieții la monocotiledonate, iar la
dicotiledonate un timp relativ scurt.
Sunt alcătuite din caliptrogen, protodermǎ, meristem
fundamental şi procambiu, la rădăcină şi din protodermǎ,
meristem fundamental, procambiu şi meristem medular, la
tulpină, care vor da naştere la țesuturi primare definitive.
Din protodermă se formează rizoderma, la rădăcină şi
epiderma, la tulpină, din meristemul fundamental se
formează scoarța, iar din procambiu rezultă țesuturile
conducătoare.
Caliptrogenul formează caliptra, la rădăcină, iar
meristemul medular formează parenchimul medular, la
tulpină.
MERSITEMELE SECUNDARE
printr-un proces de dediferențiere(din țesuturi definitive),
ceea ce presupune redobândirea însuşirii de diviziune,
redevenind meristeme.
reprezentate de cambiu şi felogen (zone generatoare)
Cambiul, numit şi zonǎ generatoare libero-lemnoas ǎ, se
formează intrafascicular (între fasciculele conducătoare),
fiind format dintr-un singur rând de celule inițiale, cu
derivate pe partea externă şi internă, care generează la
exterior țesut liberian secundar, iar la interior lemn
secundar.
Felogenul, numit şi zonǎ generatoare subero-felodermic ǎ,
se formează la periferia tulpinii sau rădăcinii, fiind
format dintr-un singur rând de celule, care dau naştere
spre exterior la suber secundar, iar spre interior la
felodermă sau scoarță secundară.
 Structura secundara în
tulpina de tei
E – epiderma; s – suberul;
fg – felogenul; fd –
feloderma; s.p. – scoarța
primară;
p – periciclu; l.m – liber
moale; l.t – liber tare; p.d.-
parenchim de dilatare; c –
cambiu;
r.m.p. – rază medulară
pricipală;
r.s. – rază secundară; lm.p.
– lemn primar; m – măduva;
c.c – cilindrul central;
v.l.p – vas lemn primăvară;
v.l.t – vas lemn toamnă.
TESUTURI DE APARARE
Tesuturi definitive cu rol de a proteja
plantele de variatiile daunatoare de
mediu
După origine, țesuturile de apărare pot fi
primare şi secundare
A Țesuturi de apărare primare
Aceste țesuturi s-au format din meristemele
primare, fiind reprezentate de epidermǎ,
exodermǎ şi caliptrǎ.
EPIDERMA
se află la exteriorul organelor aeriene (tulpină,
frunză, floare)
formata dintr-un singur rând de celule
parenchimatice, fără spații intercelulare, cu
pereții exteriori de obicei cutinizați,
cerificați.
se găsesc leucoplaste, cromoplaste.
(Cloroplastele lipsesc, fiind prezente numai
la plantele de umbră şi de apă.)
CELULE EPIDERMICE SI CARACTERISTICI: EPIDERMĂ: ADAXIALĂ ÎN STÂNGA, EPIDERMĂ ABAXIALĂ ÎN
DREAPTA. A, B C. GRANTHAMIANA. C, D C. ALBOGIGAS. E, F C. LIBERISTYLA. G, H C. YUNNANENSIS. I, J
C. PUBIFURFURACEA
EXCEPTII
1)HIPODERMA La multe radacini, tulpini, frunzele
straturile de tesut parenchimatic aflat imediat
sub epiderma isi modifica functia, participand
alaturi de epiderma la aparare(conifere) .
2)EPIDERMA este pluristratificata, formata prin
diviziuni periclinare ale protodermei (epiderma
frunzei de Ficus elastica (Ficus)si Nerium
oleander – (Leandru), al unor frunze de
Piperaceae , care servesc la depozitarea apei.
FORMATIUNI EPIDERMICE sunt modificari locale ale
epidermei, ce indeplinesc functia de reglare a
schimbului gazos dintre plante si mediu sau de a-i
intari functia de protectie. Cele mai importante
formatiuni epidermice sunt: stomatele si perii
protector
Stomatele se formeaza din celule epidermice
tinere, nediferentiate, ce au rolul de a facilita
schimburile de gaze (in procesul de respiratie),
elimina apa sub forma de vapori (in procesul
transpiratiei), efectueaza fotosinteza (rezultand
glucide simple, osmotic active, cu rol in
miscarile de inchidere si deschidere a
stomatelor).
Au o structura complexa, fiind formate din:
doua celule stomatice, de obicei reniforme,
dispuse fata in fata, lasand intre ele o
deschidere numita osteola. Stomatele contin
cloroplaste si grauncioare de amidon. Celulele
care marginesc stomatele se numesc celule
anexe. Sub cele doua celule stomatice se
gaseste o camera substomatica, dar uneori
intalnim camera suprastomatica
Perii protectori sau trichomi sunt excrescente ale peretilor
externi ai unor celule epidermice, de forma, dimensiuni,
structura si functii diferite.
Totalitatea perilor de pe o planta formeaza indumenul.
Perii tectori apara planta impotriva insolatiei, reflectand razele
solare (la plantele desertice, stepice, alpine), impotriva
pierderii de caldura din timpul noptii (la plantele stepice),
impotriva frigului si umezelii (in cazul mugurilor), impotriva
animalelor (insecte fitofage, melci, mamifere erbivore). Perii
tectori sunt numerosi la plantele alpine (Leontopodium alpinum
- Floarea-de-colt).
Ca alcatuire generala, perii tectori au un pedicel sau bulb (aflat
intre celulele epidermice obisnuite) si o parte terminala
(deasupra epidermei), ascutita sau dilatata, dreapta sau
arcuata.
Exista mai multe criterii de clasificare a trichomilor:
 - dupa structura lor, pot fi: unicelulari sau pluricelulari,
ramificati sau neramificati;
 - dupa gradul de vitalitate: vii sau morti;
 - dupa functia pe care o indeplinesc: tectori (setosi si urticanti),
agatatori, secretori, digestivi, senzitivi si absorbanti;
Emergentele - sunt formatiuni mai complexe
decat perii, deoarece la formarea lor, in afara
de epiderma, mai participa si alte tesuturi:
scoarta, tesutul mecanic si chiar tesutul
conducator. In aceasta categorie se
incadreaza:
spinii prezenti pe diferite organe ale plantelor:
Rosa canina – Maces ,Rubus idaeus – Zmeur
tentaculele glandulifere - prezente la plantele
carnivore Drosera rotundifolia - Roua cerului,
spinii de pe fructele tepoase (Aesculus
hippocastanum – Castan porcesc, Datura
stramonium - Ciumafaie
EXODERMA
este prezentă la rădăcină, sub rizodermă, fiind
formată din 2-4 rânduri de celule impregnate
cu suberină.
rol de protecție după distrugerea perişorilor
absorbanți, în zona aspră a rădăcinii, în care
are loc exfolierea rădăcinii
EX ODERMA IN DIFERETE COLORATII(IN DIFERITE COLORATII)
EXODERMA
CALIPTRA
este un țesut care protejează vârful rădăcinii,
este parenchimatică,
se distruge la exterior prin frecare cu solul şi
se reface la interior din caliptrogen.
la unele plante acvatice, vârful rădăcinii nu se
mai distruge şi nu se reface, deoarece este
protejat de rizomitră.
CALIPTRA
 B) Țesuturi de apărare secundare
Deriva din meristemului secundar, numit
felogen,
Reprezentate de suber.
Ritidom ansamblu de țesuturi moarte (suber,
felogen, felodermă), care se află la
exteriorul rădăcinii şi tulpinii plantelor
lemnoase, rezultate din activitatea
multianuală a felogenului.
SUBERUL
este un țesut mort, format din mai multe
straturi de celule turtite, dispuse radiar, fără
spații intercelulare, cu pereții impregnați cu
suberină
reducere evaporarea apei din organele
plantelor, puțin permeabil față de apă si gaz,
împiedică pătrunderea unor dăunători, este
un bun izolator termic (schimbul de gaze
fiind asigurat de lenticele-celule sferice cu
spatii intercelulare care rup epiderma)
SUBER
Suber poate să fie neted şi persistent( fag), brăzdat (la
stejar) sau se poate exfolia sub formă de plăci, la
platan, fâşii longitudinale la vița de vie şi fâşii circulare
la cires,
Dupa consistenta si structura, suberul poate fi:
 - suber moale - celulele care formeaza tesutul au
peretii subtiri si elastici, (Quercus suber - Stejarul de
pluta, Tilia sp. - Tei).
 - suber tare - cu celule cu peretii ingrosati (Fagus
sylvatica - Fag).
 - suber omogen - cu tesut ori numai moale, ori numai
tare, caz obisnuit.
 - suber heterogen - cu tesut moale si tare, alternand
(Betula pendula - Mesteacan).
 - suber membranos - un tesut subtire, format din doua-
trei straturi.
 - suber cojos - gros, tesut format din multe straturi
(Limonium gmelini - Sica).
LENTICELELE
AU ASPECT LENTICULAR ŞI SE FORMEAZĂ ÎN DREPTUL FOSTELOR STOMATE, ÎN CARE
FELOGENUL PRODUCE SPRE EXTERIOR UN ȚESUT AFÂNAT, FORMAT DIN CELULE SFERICE, CU
SPAȚII INTERCELULARE, CARE RUPE EPIDERMA, FAVORIZÂND SCHIMBUL DE GAZE
RITIDOMUL
reprezinta ansamblul peridermelor formate MULTIANUAL si tesuturilor
intercalare apartinand scoartei primare, periciclului, liberului primar
si chiar liberului secundar. Deci ritidomul este format din tesuturi
moarte, rezultate din exfoliere si care formeaza un invelis la
suprafata trunchiurilor unor arbori ansamblu de țesuturi moarte
(suber, felogen, felodermă) (periderma)

 Intalnim doua tipuri de ritidom:

 1.- ritidom persistent, cu crapaturi (Quercus suber, Tilia cordata -
Tei, Ulmus glabra - Ulm, Robinia pseudacacia - Salcam, Juglans regia -
Nuc).
 2.- ritidom caduc, care dupa modul de exfoliere poate fi:

A)- ritidom inelar - se desprinde sub forma de inele, de benzi

transversale (Cerasus avium - Cires, Prunus domestica - Prun, Betula
pendula - Mesteacan, Eucalyptus globulus - Eucalipt).
B)- ritidom fibros - sub forma de benzi longitudinale (Vitis vinifera – Vita
de vie, Clematis vitalba - Curpen de padure).
C) ritidom solzos - are aspectul de placi sau solzi ce se acopera unele pe
altele (Picea abies - Molid, Malus sp - Mar; Pyrus communis - Par,
Platanus acerifolius - Platan).