ȚESUTURI VEGETALE

Clasificare:
1. după forma celulelor:
 PARENCHIMATICE – formate din celule izodiametrice, cu membrane celulozice subțiri, numeroase spații intercelulare
 PROZENCHIMATICE – formate din celule alungite, de obicei cu capete ascuțite, pereți îngroșați, lignificați.
2. după gradul de diferențiere și funcția îndeplinită:
 MERISTEME = ȚESUTURI EMBRIONARE:
- formate din celule mici și rotunjite, din care se vor forma țesuturile primare și secundare
- au celule nespecializate, uniforme, pline cu citoplasma, un nucleu central, numeroase vacuole mici cu perete celulozo-pectic, organite
celulare nematurizate complet
- nu au spații intercelulare, nu au amidon
- au capacitatea de a se divide continuu.
- pot fi:
 Meristeme primordiale = PROMERISTEME. Celulele au capacitate mare de înmulțire
 Meristeme primare – își au originea în meristemele primordiale ale embrionului. Sunt reprezentate de meristemele apicale și
intercalare (creșterea in lungime a radacinii si tulpinii)
 Meristeme secundare – isi au originea in tesuturile deja diferentiate ale caror celule isi recapata capacitatea de diviziune. Apar atat in
structura radacinii, cat si a tulpinii si sunt reprezentate de meristemele laterale: cambiu și felogen. Prin activitatea lor genereaza
tesuturi secundare care se suprapun peste cele primare, determinand cresterea in grosime a radacinii si tulpinii.
 DEFINITIVE: - se formează din meristeme
- sunt alcatuite din celule diferentiate, specializate pt indeplinirea unor functii specific si care nu se mai divid
- au forme si dimensiuni diferite, putină citoplasma, pereti celulari modificati secundar si vacuole voluminoase.
- după functia indeplinita, se clasifica in: tesuturi de aparare, tesuturi fundamentale, conducatoare, mecanice, secretoare.
I. ȚESUTURI DE APARARE
- au rol de protectie
- sunt alcatuite din unul sau mai multe straturi de celule, de regula parenchimatice, fara spatii intercelulare
- se gasesc atat in exteriorul organelor vegetative, dar si in structura unora dintre ele
- se clasifica in:
ȚESUTURI DE APĂRARE PRIMARE ȚESUTURI DE APĂRARE SECUNDARE

1. EPIDERMA:
- se intalneste la exteriorul organelor vegetative
- este formata dintr-um strat de celule aplatizate, vii, incolore, strâns
lipite intre ele, acoperite de cutícula
- unele celule se pot modifica formand perișori sugători, peri sau
stomate.
2. EXODERMA:
- se intalneste in structura radacinii
- își iau originea într-um meristem secundar ce apare în scoarța rădăcinii
și tulpinii plantelor cu îngroșare anuală numit felogen. Sunt reprezentate
de suber și feloderm.
1. SUBER:
- este format din mai multe straturi de celule moarte, cu pereți îngroșați
și impregnați cu suberină
- este dispus circular spre exteriorul felogenului, asigurând o bună
protecție mecanică și izolare termică
- este reprezentată de primele 2-3 straturi de celule ale scoarței, situate 2. FELODERM:
imediat sub rizodermă - are dispunere tot circulară la interiorul felogenului
- prezinta celule cu peretii ușor îngroșați, preluând funcția de protecție - este format din celule vii, rotunjite, cu spații intercelulare
după ce rizoderma va fi distrusă.
3. ENDODERMA:
- este stratul cel mai profund al scoarței rădăcinii situat la exteriorul
periciclului
- prezintă celule cu pereții parțial îngroșați
II. ȚESUTURI FUNDAMENTALE
1. ȚESUT ASIMILATOR 3. ȚESUT AERIFER
- are rol în fotosinteză - este alcătuit din celule cu numeroase spații intercelulare în care se pot
- este format din celule ce conțin cloroplaste acumula mari cantități de aer
- se întâlnește în toate organele verzi ale plantelor și îndeosebi la nivelul - este întâlnită îndeosebi la plantele acvatice (nufăr)
frunzelor
- în structura frunzei, țesuturile asimilatoare se găsesc în mezofil, fiind
reprezentate de:
a. țesut palisadic: - este format din 1-2 straturi de celule
prozenchimatice, dispuse perpendicular sub epiderme superioară a
frunzelor
- în citoplasma acestor celule se găsesc numeroase
cloroplaste ce conțin pigmenți asimilatori cu rol in fotosinteză
b. țesut lacunar: - este format din celule parenchimatice ce prezintă
numeroase spații intercelulare între ele
- se găsește sub țesutul palisadic, spre epiderma
inferioară
2. ȚESUT DE DEPOZITARE 4. ȚESUT ACVIFER
- sunt formate din celule cu vacuole mari în care se pot depozita diferite - este alcătuit din celule ce au capacitatea de a acumula mari cantități de
substanțe organice (amidon, lipide, proteine) apă
- este caracteristic plantelor suculente adaptate zonelor aride, secetoase
(cactus)
III. ȚESUTURILE CONDUCĂTOARE
VASELE LEMNOASE =XILEM VASELE LIBERIENE =FLOEM
- conduc seva brută - conduc seva elaborată
- este format din vase lemnoase, fibre lemnoase și parenchim lemnos, - sunt formate din celule vii, alungite, cu pereți despărțitori transversali
fiind organizat sub formă de fascicule lemnoase prevăzuți cu numeroase orificii – plăci ciuruite
- poate fi: - se asociază cu fibrele liberiene, parenchim liberian și formeaza
 Traheide (vase lemnoase imperfecte) – formate din celule fascicule liberiene
alungite, cu capete ascușite și pereți despărțitori între ele.
 Întâlnite la ferigi și gimnosperme.
 Trahee (vase lemnoase perfecte) – formate din celule alungite,
fără pereți despărțitori între ele, cu aspect de tub alungit
IV. ȚESUTURILE MECANICE
- au rol de susținere și asigură rezistență mecanică a diferitelor organe vegetale
- sunt alcătuite din celule cu pereți îngroșați
- se clasifică în:
 COLENCHIM: celule vii, cu pereți celulozici, inegal îngroșați. Este prezent sub epiderm, în organele tinere
 SCLERENCHIM: celule moarte, cu pereți puternic si uniform îngroșați, lignificați
- se întâlnește în organele vegetative care au atins limita de creștere
V. ȚESUTURILE SECRETOARE
- sunt alcătuite din celule ce au capacitatea de a acumula sau de a elimina produși de metabolism, secreta mucilagii, latexuri, uleiuri volative,
gume, nectaruri, arome, rășini.
- sunt reprezentate de peri secretori, glande nectarifere, canale, glande digestive ale plantelor carnivore