TESUTURI VEGETALE ŞI ANIMALE

Tesutul este o grupare de celule care au aceeaşi origine, formă, structură şi îndeplinesc aceleaşi
funcţii. Histogeneza este procesul prin care se formează țesuturile.

1.TESUTURILE VEGETALE

Se disting două tipuri fundamentale de țesuturi vegetale după gradul de diferențiere a celulelor:
meristematice şi definitive.

A. Tesuturile meristematice(embrionare) - sunt formate din celule nediferențiate şi

nespecializate, cu capacitate nelimitată de diviziune;

- celulele sunt mici, au pereţi subţiri, citoplasmă abundentă şi nucleu voluminos

Embrionii sunt alcătuiți din astfel de celule, care constituie meristemele primordiale.

La plantele mature există meristemele primare (care provin din meristemele primordiale) şi
meristeme secundare (care provin din celulele din cadrul țesuturilor definitive ce îşi redobândesc
capacitatea de diviziune). Meristemele primare ce asigură creşterea în lungime a plantei sunt:

- meristeme apicale situate la vârful rădăcinilor şi tulpinilor;

- meristeme intercalare care se găsesc deasupra nodurilor la graminee.

Meristeme secundare (laterale) ce asigură creşterea în grosime a plantei sunt:

- cambiul libero-lemnos-produce vase liberiene spre exterior şi vase lemnoa se spre interior. 
- felogenul (cambiul subero-felodermic) formează suber spre exterior și feloderm spre interior.

B. Tesuturile definitive

- sunt formate din celule mari, cu puțină citoplasmă, vacuole voluminoase şi pereţi celulari
modificați secundar. 
       Se clasifică în:
- țesuturi apărare (de protecție)
- fundamentale
- mecanice
- conducătoare
- secretoare. 

1. Tesuturile de apărare - au rolul de a proteja organele plantelor de acțiunile nocive ale unor
factori de mediu (temperaturi, uscăciune, agenți poluanti). Principalele ţesuturi de apărare sunt:
epiderma, exoderma, endoderma şi suberul.

a) epiderma-este formată dintr-un singur strat de celule aplatizate, cu peretele ex tem impregnat
cu substante grase care formează un strat protector numit cuticulă;
b) exoderma - este primul strat al scoarţei rădăcinii; 
c) endoderma- este ultimul strat al scoarţei rădăcinii;
d) suberul este format din mai multe straturi de celule moarte, cu pereţi suberificați (impregnați
cu suberină). 

2. Tesuturile fundamentale (parenchimatice)-au celulele cu cele trei diametre aproximativ egale. 

După rolul îndeplinit pot fi:
 -parenchimuri de asimilatie,
- de depozitare, acvifer şi aerifer.

a. parenchimul de asimilație este format din celule bogate în cloroplaste. Se găseşte în special în
frunze şi are rol în fotosinteză; 
b. parenchimul de depozitare - format din celule care depozitează o cantitate mare de substanţe
organice (ex.: amidon etc);

c. parenchimul aerifer (aerenchim) - este caracteristic plantelor acvatice; ex. Nufăr 

d parenchimul acvifer-(depozitează apa)-este întâlnit la plantele din regiunile secetoase
(cactusi). 

3. Tesuturile de susținere (mecanice) - asigură rezistența mecanică la îndoiri şi menţin o anumită

poziție în spațiu. Există două tipuri de ţesuturi mecanice:

a. colenchimul este un tesut format din celule vii cu pereţii îngroşați neuniform; b.
sclerenchimul- este un ţesut format din celule nevii, cu pereţii îngroşați uniform. 

4. Tesuturile conducătoare - asigură transportul sevelor în corpul plantelor.

Există două tipuri de vase:

* lemnoase şi liberiene. 
a. vasele lemnoase (xilemul)-conduc apa şi sărurile minerale dizolvate (seva brută); 
b. vasele liberiene (floemul) - conduc seva elaborată de la nivelul frunzei spre celelalte organe
vegetative şi reproducătoare; 

5. Tesuturile secretoare (glandulare) - sunt formate din celule care au capacitatea de a produce şi
elimina o gamă variată de substanţe: uleiuri eterice, parfumuri, răşini, latex.