Ţesutul vegetal

Țesut vegetal este format din celule care au aceeași formă, origine,

structură și care îndeplinesc aceeași funcție.

Clasificarea țesuturilor
După gradul de diferențiere a celulelor se disting:

 Țesuturi embrionare (numite și meristematice);

 Țesuturi definitive.
După forma celulelor, țesuturile pot fi:

 parenchimatice: (celulele sunt sferice şi prezintă numeroase spaţii

intercelulare) ;
 prozenchimatice (celulele au formă dreptunghiulară şi nu există spaţii
intercelulare între ele).

Țesuturile embrionare (meristeme)

Sunt țesuturi tinere. Sunt alcătuite din celule mici, rotunde, cu perete
celular subțire și au nucleu voluminos. Nu prezintă spații intercelulare.
Celulele se divid, sintetizând intens substanțe organice.
Meristemele sunt singurele țesuturi în care se pot observa celule aflate în
diferite faze ale mitozei.
Embrionul este alcătuit numai din țesuturi embrionare, în timp ce planta
adultă este alcătuită atât din țesuturi definitive, cât și din țesuturi
embrionare numite meristeme.
Embrionul este alcătuit la început din meristeme primordiale, din care
derivă apoi meristemele primare ce sunt formate din celule cu un început
de diferențiere.
Meristemele din embrion ajută la creșterea acestuia, iar meristemele
primare din planta adultă asigură creșterea în lungime a organelor plantei.

Clasificarea meristemelor
După poziția pe care o ocupă în organele plantelor:
  Apicale - în vârful rădăcinii, tulpinii, ramurilor, determinând creșterea
acestora.
 Intercalare - se întâlnesc la plantele graminee deasupra nodurilor și
determină creșterea în lungime a internodurilor.
 Laterale - sunt dispuse în jurul axului plantei, determină creșterea în
grosime.
După origine:

 Primordiale - sunt cele care apar din primele diviziuni ale zigotului
(celula ou) și alcătuiesc embrionul seminței.
 Primare - iau naștere din cele primordiale.
 Secundare - cambiul și felogenul.

Țesuturi definitive
Țesuturile definitive conțin celule specializate, care nu se mai divid. Ele pot
fi:
a)Țesuturi de apărare, formate din unul sau mai multe straturi de celule
care acopera organele. Acestea sunt în general unistratificate suberificate
și vii. După origine sunt primare (epiderma, exoderma, endoderma,
caliptra) și secundare ( suber, periderma, ritidom). Organele tinere sunt
acoperite cu epiderma, formată de regula dintr-un singur strat de celule.
b)Țesuturi fundamentale - produc sau depozitează substanțe. Unele
țesuturi fundamentale depozitează apa-țesuturi acvifere (la plante din zone
secetoase) sau aer-țesuturi aerifere (la plante acvatice).
c)Țesuturi conducătoare -Ţesuturile conducătoare sunt ţesuturile care
asigură circulaţia sevelor brută şi elaborată în corpul plantelor. Vasele
conducătoare sunt de două feluri liberiene şi lemnoase. Vasele lemnoase sunt
folosite pentru circulaţia sevei brute (apa şi sărurile minerale) iar vasele
liberiene sunt folosite pentru circulaţia sevei elaborate (produşii fotosintezei).
La plante cu cresteri anuale apare un meristem secundar numit cambiu
libero-lemnos. El produce tesut liberian spre exterior si lemnos spre
interior,determinand ingrosarea radacinii si tulpinii. El functioneaza diferit
primavara si toamna, rezultand de aici cunoscutele inele anuale de
crestere.
d)Țesuturi mecanice (de susținere) - dau organelor rezistența necesara
pentru a sustine greutatea propriului corp,in conditiile actiunii unor forte
externe. Ele sunt formate din celule cu pereti ingrosati. Tesutul mecanic la
care celulele au peretii ingrosati neuniform se numeste colenchim, iar la cel
care ingrosarea este uniforma se numeste sclerenchim.
e)Țesuturi secretoare - sunt formate din celule care produc si elimina
diferite substante: rășina, nectar, latex, mucilagii etc.

Țesuturi de apărare (Epiderma, rizoderma)

Țesuturile de apărare provin din meristeme primare sau meristeme
secundare.
Țesutul de apărare este reprezentat de unul sau mai multe straturi de
celule ce învelesc organele plantei ce au rolul de a le proteja de anumiți
factori externi distrugători.
Țesuturi de apărare primare
Provin direct din meristeme apicale primare. Sunt reprezentate de
rizodermă (epiderma rădăcinii), epiderma propriu-zisă, endodermă și
exodermă.
Rizoderma (epiderma rădăcinii)
Are rolul de a proteja rădăcina plantei. Este formată dintr-un singur strat de
celule cu pereți subțiri. Are celule modificate în peri absorbanți. Nu prezintă
cuticulă la exterior.
Epiderma propriu-zisă
Învelește organele plantei. Are celule modificate în peri și stomate. Prezintă
cuticulă la exterior (o pătură formată dintr-o substanță impermeabilă numită
cutină ce împiedică trecerea apei). Stomatele sunt celule reniforme ce au
citoplasmă, cloroplaste, nucleu și perete celular. Între 2 stomate se află o
deschizătură numită ostiolă.
Exodermul şi endodermul sunt două ţesuturi de apărare specifice
rădăcinii. Endodermul poartă la unele plante numele de strat
amilifer datorită faptului că este celulele sale sunt bogate în amidon.
Țesuturi de apărare secundare
Provin din meristeme secundare (din cambiu subero-felodermic).
Sunt reprezentate de suber. Suberul este alcătuit din celule moarte ai căror
pereţi celulari sunt impregnaţi cu o substanţă numită suberină. Suberul oferă
protecţie plantei.