HISTOLOGIA VEGETALA

TEMA: Particularitatile structurale ale organizatiei

histologice a organelor
Scopul:

Studierea particularitatilor structurale de organizare ale

tesuturilor vegetale

Obiective: Formarea si dezvoltarea abilitatilor si deprinderilor practice de :

confectionare a micropreparatelor histologice;

observare si analiza a micropreparatelor histologice;
determinare a particularitatilor structurale ale organizatiei histologice;
depistare si evidentiere a indiciilor histologici diagnostici.

Tesut, reprezinta o grupare de celule,de regula de aceeasi forma,structura,cu

un anumit rol fiziologic si origine comuna.

Clasificarea tesuturilor vegetale

Dupa forma celulelor care alcatuiesc tesuturile:
-parenchimuri,sunt alcatuite din celule mai mult sau mai putin izodiametrice,cu
membrana celulozica subtire si numeroase spatii intercelulare intre ele
-prozenchimuri,reprezinta celule anizodiametrice,de regula,inguste,ascutite la
capete si cu peretii ingrosati,de obicei lignificati.

Dupa gradul de diferentiere a celulelor:

-tesuturi meristematice,sunt tesuturi tinere alcatuite din celule

mici,nespecializate,uniforme,cu citoplasma abundenta,nucleu central,numeroase
vacuole mici,pereti pecto-celulozici mici subtiri.Celulele nu contin substante de
rezerva, sunt lipsite de spatii intercelulare si se caracterizeaza printr-o capacitate de
dividere sporita prin mitoza
-tesuturile definitive,reprezinta celulele diferentiate cu forma si functii specifice
care si-au pierdut capacitatea de a se divide.

Dupa functiile pe care le indeplinesc

-tesuturi
-tesuturi
-tesuturi
-tesuturi
-tesuturi
-tesuturi
-tesuturi

merismatice;
de aparare;
fundamentale;
mecanice;
conducatoare;
secretoare si excretoare;
si celule senzitive.

TESUTURI MERSIMATICE

Se mai numesc tesuturi formative,deoarece celulele lor se divid

continuu,dind nastere la celule noi,din care mai tirziu se vor dezvolta toate
tesuturile definitive.Celulele meristematice sunt parenchimatice,vii, cu
nucleu si citoplasma care contine toate organitele celulare.Ea este capabila
sa creasca si sa formeze organe noi.
Tipuri de tesuturi meristematice
Dupa pozitie:
-apicale,se afla in virfurile si conurile organelor vegetative,determina
cresterea nelimitata a organelor in lungime;
-laterale,sunt localizate lateral fata de axul organului,asigura cresterea in
grosime;
-intercalare,se intilnesc la plante cu tulpini formate din noduri si internoduri
lungi,asezate deasupra fiecarui nod,activitatea lor fiind de scurta durata;
Dupa origine si gradul de dezvoltare:
-primordiale,sunt cele mai tinere tesuturi,se afla in embrion,iar mai tirziu
ocupa extremitaile axei plantei;
-primare,celulele sunt aranjate in straturi ,dind nasterefoitelor histogene;
-secundare,se formeaza la plantele capabile de ingrosari secundare.

TESUTURI DEFINITIVE
Rezulta din activitatea meristemelor primare si secundare , in urma diviziunii
mitotice si diferentierii celulare. Indeplinesc anumite functii in organele
plantei.
Tipuri:
-de aparare;
-fundamentale;
-mecanice;
-conducatoare;
-secretoare;
-excretoare;
-senzitive.

TESUTURI DE APARARE
Sunt localizate la exteriorul organelor plantelor. Ele indeplinesc functii de
aparare contra:pierderii de apa,temperaturii si iradiatiei excesive,leziunilor
mecanice. In functie de origine tesuturilor de aparare pot fi primare si
secundare.

Tesuturi de aparare primare

Provin din meristemele primare,protejeaza organele cu structura
primara.Distingem tesuturi primare:epiderma si rizoderma.

Epiderma, acopera suprafata organelor supraterane.Este alcatuita dintrun singur strat de celule unite intre ele,fara spatii intercelulare.Peretii externi
ai celuleleor epidermice sunt bombati si mai ingosati decit peretii interni si
laterali.Peretii laterali sunt subtiri,strins legati intre ei,ondulati la
dicotilodonate si drepti la monocotilodonate.

Rizoderma, este tesutul de aparareprimar care acopera radacina,alcatuit

dintr-un strat de celule cu originea din dermatogen.Unele celule se
transforma in peri absorbanti.Este lipsita de cuticula,strat cerifer si
stomate,dar dezvolta peri absorbanti in zona pilifera a radacinii.

Formatiuni epidermice
Unele celule ale epidermei reprezinta modificari structurale locale,formind
formatiuni epidermice:
-stomatele
-perii

-emergente
-hidatode
-glande digestive

-Stomatele,se dezvolta din celule epidermice tinere si indeplinesc functii

speciale:schimbul de gaze si transpiratie;
-Perii,sunt celule speciale ale epidermei de forma,dimensiuni,structura si
functii diferite.
-Hidatoda,formaie epidermic a frunzelor, avnd form i structur diferite,
cu funcia de a elimina apa sub form de picturi.
-Emergente,sunt formatiuni ale epidermei la formarea carora mai participa
si alte tesuturi interne din scoarta, cum este tesutul
mecanic,fundamental,chiar si conducator.Emergentele se gasesc sub forma
de ghimpi la plante.

Tesuturi de aparare secundare

Apar la plante cuc resterea secundara.Epiderma tulpinilor si rizoderma
radacinilor acestor plante sunt inlocuite cu un complex de tesuturi de
aparare secundare,numit periderma,generata de felogen.

Periderma,reprezinta un tesut de aparare secundar si include un

ansamblu de tesuturi:suberul,felogenul si feloderma.
-Suberul, este generat spre exterior de felogen si este alcatuit din celule
izodiametrice,poligonale,moarte,lipsite de spatii intercelulare.Peretii celulari
sunt suberificati,ceea ce asigura:protectie impotriva transpiratiei
excesive,fiind impermeabil pentur gaze si apa, apararea impotriva
variatiunilor mari de temperatura,protectie impotriva agentilor patogeni.
-Felogenul,este stratul de celule cu activitate meristematica care genereaza
suberul spre exterior si feloderma spre interior.
-Feloderma, este alcatuita din celulele rezultate prin activitatea felogenului
si aranjate spre interiorul organului.Ele sunt vii, contin cloroplaste,diferite
incluziuni ergastrice si constituie un tesut cu spatii intercelulare de tipul
parenchimului asimilator sau de depozitare.

Ritidomul,reprezinta un ansamblu de tesuturi secundare,care formeaza

un invelis la suprafat tulpinilor gimnospermelor si angiospermeleor
lemnoase.Ritidomul include depunei succesive de periderme, la care mai
adauga scoarta primara,periciclul,liberul primar si secundar.El apara planta
de ingheturi , actiuni si presiuni mecanice,atacul parazitilor.

TESUTURI MECANICE
Indeplinesc functii de sustinere ale organelor propii,precum si de rezistenta
fata de factorii externi,care determina actiuni mecanice asupra lor
precum:presiuni,intinderi,rasuciri,indoiri. Gradul de dezvoltare al elementelor
mecanice depinde de conditiile de crestere a plantei.Tesuturile sunt alcatuite
din celule cu peretii celulari ingrosati. Deosebim doua categorii mari de
tesuturi mecanice:Colenchimul si sclerenchimul.

Colenchimul
Este tesutul mecanic primar,alcatuit din celule vii. Se intilneste la plantele
ierboase si in frunzele plantelor lemnoase.Celule sunt prozenchimatice,de
forma si marimi diferite,deobicei ascutite la capete. Celulele sunt bine
inpachetate in tesut,fara spatii intercelulare. Colenchimul confera organelor
vegetale rezistenta,elasticitate si flexibilitate.
Dupa modul de ingrosare a peretilor celulari se deosebesc trei categorii
morfologice de colenchim: angular,tabular si lacunar.

-Colenchimul angular,este alcatuit din celule,peretele celular produce

ingosari doar la colturi.Se intilneste in muchiile tulpinilor multor specii din
fam. Lamiaceae, Solanaceae,Apiaceae.

-Colenchimul tabular,reprezinta ingrosari celulozice doar pe peretii

tangentiali,iar cei radiari ramin subtiri. Acest tip ce intilneste in tulpina de
soc negru,ciumafaie,cartof,crusin.

-Colenchimul inelar sau lacunar,este format din celule cu peretii mai

mult sau mai putin uniform ingrosati. Se intilneste in tulpina si petiolul
frunzei de tutun,cucuta,captalan,iedera.
Colenchimul in tulpina,de obicei,este situat imediat sub epiderma in diferite
moduri:fie sub forma de mason continuu,sub forma de manunchiuri.In
frunze, se afla sub epiderma superioara sau inferioara a limbului sau sub
ambele epiderme,dar intotdeauna in lungul nervurilor si in petiolul frunzelor.

SCLERENCHIMUL
Este caracteristic plantelor mature la care procesele de crestere incetineaza
si este alcatuit din celule prozenchimatice,fara spatii aeriene,vii la
inceput,dar,prin depunerea straturilor succesive de lignina,acestea
mor.Peretii celulari sunt puternic si uniform ingrosati cu lignina,ce determina
rezistenta,dar o elasticitate scazuta.
Dupa forma si structura celulelor deosebim doua categorii de sclerenchim:
fibros si scleros.

-Sclerenchimul fibros, sunt alcatuite din celule alungite,fusiforme,cu

contur poligonal sau celular,cu peretii lignificati.Lumenul este redus.Fibrele
sunt dispuse in lungul organelor si de regula insotesc fasciculele
conducatoare. Prezinta un interes deosebit pentru industria textila.

-Sclerenchimul scleros,celulele au peretii foarte

ingrosati,lignificati,strabatuti de punctuatii simple sau ramificate.
Toate elementele mecanice constituie in plante un sistem mecanic
complex,ce formeaza suportul de baza,determinind rezistenta plantei atit
pentru propia greutate,cit si fata de agentii patogeni si abiotici externi.

TESUTURI FUNDAMENTALE
Constituie majoritatea volumului din corpul plantelor,fiind localizate sub
tesuturi de protectie pina la centrul,cu exceptia fascicolelor conducatoare si
tesuturi mecanice. Sunt alcatuite din celule parenchimatice vii de forma
ovala,sferica sau poligonala,cu peretii celulozici,subtiri,cu spatii intercelulare.
Conform functiei fiziologice speciale,pe care o au in viata plantelor,se
deosebesc mai multe categorii de parenchimuri: absorbante,asimilatoare,de
depozitare a materiilor de rezerva,aerifere si acvifere.

-Absorbante,au rolul de a absorbi apa cu substantele nutritive dizolvate

in ea si de a o transmite vaselor conducatoare lemnoase. Se intilnesc in
radacina,in zona corespunzatoare perilor absorbanti si alcatuiesc
rizoderma.Reprezinta celule parenchimatice,mai rar prozenchimatice,vii,cu
peretii celulari subtiri si celulozici ,ce permit usor realizarea osmozei.
-Asimilatoare, au un numar sporit de cloroplaste in celulele acestui
tesut.Functia principala este fotosinteza. Celulele sunt cu peretii
subtiri,celulozici.Au spatii intercelulare pentru gaze. Sunt situate imediat sub
epiderma.
-De Depozitare, au functia de depozitare a subsantelor de rezerva:
amidon, glucoza, zaharoza, celuloza, proteine, lipide. Celulele sunt vii,lipsite
de cloroplaste,cu peretii celulozici subtiri sau usor ingrosati,cu sau fara spatii
aerifere. Sunt bine reprezentate in : seminte, fructe suculente, radacini,
bulbi, tuberculi.

-Acvifere, au functia de depozitarea apei cu saruri minerale dizolvate in

ea, alcatuite din celule vii,mari, lipsite de cloroplaste,cu vacuole mari,
citoplasma redusa si peretii subtiri. Tesuturile acvifere situate la exterior sunt
reprezentate de celulele epidermei suparioare,iar interne sunt situate
profund in interiorul organului si fac ca planta sa reziste de-a lungul perioade
de seceta.

-Aerifere, sunt specifice plantelor acvatice. Se caracterizeaza prin

prezenta spatiilor intercelulare mari unde se acumuleaza aer,formind un
sistem de canale aeriene,care strabat intregul corp al plantei. Aerenchimul
determina atit o tinuta plutitoare,cit si contribuie la mentinerea unei pozitii
verticale a plantei in apa mai aproape de suprafata. Se gasesc in radacini,
tulpini si frunze.

TESUTURI CONDUCATOARE

Reprezinta tesuturi diferentiate, formate din celule specializate, alungite si

dispuse in lungul organului, paralel cu axul acestuia. Ele asigura circulatia
apei cu substante minerale dizolvate in ea, de la radacina pina la organele
asimilatoare. Sunt localizate in zonele mai profunde ale organelor, fiind
plasate in cilindrul central al radacinii, tulpinii, nevurile frunzei si elementelor
florale. Tesuturile conducatoare sunt alcatuite din elemente conducatoare
lemnoase si liberiene.

-Lemnos,

serveste la translocarea sevei brute,constituind sensul

ascendent al circulatiei. Este alcatuit din : elemente esentiale conducatoarevase lemnoase si elemente cu rol de sustinere-fibre lemnoase si de
depozitare a substantelor de rezerva-parenchim lemnos.
-vasele lemnoase,sunt alcatuite din celule prozenchimatice,cu peretii
partial ingrosati, moarte, asezate cap in cap in lungul axului organului.Dupa
forma,dimnesiuni,prezenta sau absenta peretilor transversali vasele
lemnoase pot fi: traheide si trahei.
-Traheidele,sunt numite si vase lemnoase imperfecte sau inchise.Reprezinta
elemente unicelulare,cu capetele ascutite ce se articuleaza unele cu altele
formind siruri lungi.

-Traheele, sunt alcatuite din celul moarte,fara continut,cu peretii

longitudinali lignificati si ingrosati.
-fibrele lemnoase,insotesc vasele lemnoase si indeplinesc un rol mecanic.
Reprezinta celule prozenchimatice, fuziforme,de obicei moarte cu peretii
puternic ingrosati si lignificati.

-Liberian,

are functia translocarii sevei elaborate, care constituie sensul

descendent de circulatie. Este format din elemente esentiale conducatoarevase leberiene; elemente neconducatoare cu rol de depozitare a substantelor
de rezerva- parenchim liberian si de sustinere- fibre liberiene.

-vasele liberiene, sunt alcatuite din elemente vii si reprezentate prin tuburi
circuite si celule anexe
-parenchimul liberian, este alcatuit din celule vii,nucleate,bogate in
citoplasma cu rol de depozitare a substantelor de rezerva.Apare intotdeauna
alaturi de vasele liberiene.
-fibrele liberiene, sunt elemente cu rol de sustinere.Ele pot di cu peretii
celulozici mai putin lignificati sau nelignificati. Fibrele liberiene
nelignificate,au o importanta deosebita pentru industria textila,celulozica si
a hirtiei.

FASCICULE CONDUCATOARE
Reprezinta gruparea elementelor conducatoare in fascicule. Dupa elementele
costitutive ale fasciculeleor de conducere,dispozitia lor, prezenta sau
absenta cambiului fascicular, acestea se clasifica in fascicule simple si
compuse.
Fasciculele simple,sunt cele formate dintr-un singur tip de tesut conducator,
fie numai liberian sau numai lemnos. Ele pot fi:

-radiare,la care fasciculele lemnoase altereaza cu cele liberiene

-lamelare,cele doua tipuri de fascicule sunt dispuse sub forma de lamele
Fasciculele compuse,sunt alcatuite atit din tesut lemnos ,cit si liberian. Se
intilnesc in structura tulpinilor si frunzelor.Dupa pozitia liberului fata de lemn
fasciculele libero-lemnoase pot fi:

-colaterale,pozitia fasciculului este numai pe o latura a celui lemnos. In

tulpina,liberul este localizat spre exterior,iar lemnul spre interior,in frunza
liberul este orientat spre epiderma inferioara,lemnul-spre cea superioara.

-concentrice,sunt acelea,la care un tesut conducator este inconjurat

complet de celalalt tip,astfel constituind doua zone concentrice.

TESUTURI SECRETOARE
Sunt alcatuite din celule vii,izolate sau in mici grupuri,specializare in sinteza
anumitor compusi chimici. Produsele elaborate uneori se pot depune in
interiorul celulei,alteori in spatiile intercelulare. Ele joaca un rol biologic
special in activitatea organismelor vegetale si reprezinta un izvor de paterie
prima pentru producerea preparatelor farmaceutice,articolelor
cosmetice,alimentare,de parfumerie.
Dupa localizarea lor in planta,deosebim: tesuturi secretoare externe, si
interne.

TESUTURI SECRETOARE EXTERNE, sunt cele care elimina

produsele elaborate in exterior si cuprind diverse formatiuni epidermice:
-papile secretoare, sunt celule epidermice de forma conica,la care peretele
extern este necutinizat. Ele produc uleiuri volatile,ce difuzeaza usor in
exterior, producind aroma caracteristica acestor organe.
-perii secretori, sunt formatiuni epidermice alcatuite dintr-o celula
secretoare terminale si un piciorus pluricelular fixat printr-o celula bazala
intre celule epidermice. Uleiurile volatile elaborate de aceasta celula se
acumuleaza intre peretele acestei celule si cuticula.
-perii glandulari, au perisorii uni sau pluricelulari mai scurt si adincit sub
nivelul epidermei.Celule secretoare pot fi dispuse intr-un rind sau in doua
rinduri.
-glande secratoare, sunt alcatuite din mai multe celule secretoare dispuse
in forma de cupa sau alte forme, acoperite de cuticula comuna bombata sub
presiunea produselor acumulate si sustinute de un piciorus foarte scurt.

-glande digestive, sunt formatiuni epidermice asemanatoare cu perii

glandulari, cu piciorus sau sesile, care secreta enzime proteolitice. Sunt
structuri caracteristice plantelor carnivore.
-hidatodele, sunt formatiuni epidermice adaptate la acumularea apei in
exces din frunze si eliminarea lor in exterior sub forma de picaturi.
-nectarinele, sunt formatiuni asemanatoare cu emergentele dupa modul de
formare. Pe linga celulele epidermice,mai participa si celulele tesuturilor
localizate sub ea. Produsul lor de secretie este o solutie diluata de
glucide,vitamine, hormoni. Nectarinele sunt specifice florilor.

TESUTURI SECRETOARE INTERNE

Reprezinta structuri secretoare, care elaboreaza metaboliti secundari, ce se
secreta si se acumuleaza in interiorul organului.Ele sunt lozalizate in
tesuturile parenchimatice si alcatuiesc:

-cavitatile secretoare`, au aspectul unor spatii intercelulare de

forma sferica,a caror cevitate este captusita ce cele secretoare,care isi varsa
produsul secretor in lumenul ei. Ele sunt localizate in tesutul fundamental.
Dupa modul de formare,deosebim, cavitati schizogene si schizolizigene.
Cavitatile schizogene se formeaza in meaturile intercelulare, care cresc in
volum,formind buzunarul colector marginit de un strat de celule
secretoare,ce isi varsa continutul in acel buzunar colector.
Cavitatile schizolizigene apar initial ca cele schizogene in spatiile
intercelulare,apoi prin lizarea celulelor inconjuratoare rezulta cavitatea
colectoare marginita de mai multe starturi de celule secretoare.

-canalele secretoare, sunt structuri cu secretie interna de forma

cilindrica,peretii carora sunt formati dintr-un singur strat de celule
secretoare.Ele apar pe cale schizogena.Deseori canalul este sustinut de un
strat de tesut macanic.

-celule secretoare sunt izolate in forma de idioblaste,localizte in

tesutul fundamental,care difera de celelalte celule prin forma si

continut.Asemenea celule se gasesc in parenchimul frunzei , tulpinii,

radacinii.

-lacticiferele, sunt celule izolate sau grupate su suprapuse, cu sau fara

pereti transversali despartitori. Ele sunt alcatuite din celule prozenchimatice
vii,deseori luind aspectul unor tuburi lungi.Lacticiferele, elaboreaza o emulsie
viscoasa alba sau viu colorata,mai rar transparenta
Latexul multor specii (Chelidonium majus, Papaver somniferum, Claucium
flavum) reprezinta o sursa importanta de principii active in industria
farmaceutica. Unele pentru scopuri industriale.

Concluzie: In aceasta lucrare, am studiat particularitatile structurale de

organizare ale tesuturilor vegetale,am vazut cum sunt confectionate
micropreparatele histologice;am determinat particularitatile structurale ale
organizatiei histologice si am depistat si evidentierea indicilor histologici
diagnostici.