PLANTE SUPERIOARE CU SPORI

TEMA: Particularitatile structurale ale plantelor cu

spori
Muschiul de pamint (inul cucului)- muschi intilniti prin
paduri,mlastini,zone muntoase, alcatuind un covor verde. Dezvolta tulpini
erecte,cilindrice, cu numeroase frunze liniar-lanceolate,dispuse spiralat.
La baza tulpinii sunt rizoizii-analogi ai radacinilor.Tulpina este acoperita cu
epiderma,sub care se disting tesuturile mecanic si fundamental,iar in
centru-fascicule conducatoare foarte primitive din celule alungite ce
amintesc xilemul si floemul.Pe plante diferite, in virful tulpinii ,primavara
devreme,se dezvolta anteridiile si arhegoanele. Prin intermediul
picaturilor de apa spermatozoizii patrund in oosfera si in urma fecundarii
se dezvolta sporogonul,format din picior,seta si capsula in care se afla
sporii,acoperita de caliptra. La maturitate , capsula se desface si sporii
dusi de curentii de aer in mediul favorabil ,germineza,da nastere
protonemei-faza initiala a gametofitului.

Muschiul de turba (muschiul alb)- sunt plante dioice sau monoice ,

dezvolta tulpini ramificate care cresc apical, iar partile bazale permanent
mortifica;rizoizii lipsesc din care cauza planta obtine planta minerala prin
absorbtia capilara a solutiilor ce se ridica prin tulpini si frunze. Organele
sexuale se dezvolta pe ramuri diferite :
anterdiile in axila frunzelor, iar arhegoanele in virful ramurilor. Frunze
dispuse spiralat, lipsite de nervatiuni si formate dintr-un singur strat de
celule de doua tipuri:
-similatoare-lungi,inguste,clorofiliene, cu functie de fotosinteza
-hialinoice-incolore,transparente,lipsite de protoplast,moarte,cu peretii
inelati ingrosati spiralat, strabatuti cu pori cu rol de absorbtie.
Acest tip de celule absorb usor apa si o retin multa vreme.S-a calculat ca
masa apei acumulata de o planta este de 25 de ori mai mare in raport cu
masa substantei uscate a ei.

Pedicuta plante semipervirescente,semilemnoase, intilnite in paduri

si poenite montane de conifere. In flora Moldovei nu vegeteaza.Dezvolta
radacini adventive,subtiri , tulpini tiritoare, de pe care se ridica ramuri
ascendente,ramificate dichtotomic, cu frunze mici,liniarlanceolate,sesile,dese,dispuse spiralat. In virful ramurile se dezvolta,
doua , trei spice sporifere pedunculate. Sporofilele au la baza suprafetei
superioare cite un sporang reniform, in care se formeaza izospori.

Coada calului- plante perene ierbacee ce vegeteaza in flora spontana

a Moldovei , pe soluri umede din lunci,poienite din paduri , pe malul
bazinelor acvatice. Pa parcursul perioadei de vegetatie apar doua tipuri
de tulpini: fertile care sunt initiate in sol pe rizomi de cu toamna , dar
apar la suprafat solului primavara devreme; sunt groase , suculente, cu
frunze solzoase, neramificate,de culoare bruna-deschisa,inailte de 1520cm si terminate cu spic conic sporifer ce poarta sporangi sesili cu spori
din care de dezvolta protalul dioic.

La maturitatea deplina a sporilor , aceste tulpini se usuca, schimbindu-se

cu al doilea tip de tulpini-estivale, inalte de 50-60 cm, sterile ,
asimilatoare, articulate, rigide care se dezvolta in aceeasi rizomi,cu frunze
reduse membranoase.

Feriga comuna sau feriga masculina- plante perene intilnite in

Codri Moldovei.Tulpina este un rizom subteran,oblic,gros cu solzi cenusiiresturi ale petiolurilor frunzelor din anii precendenti.De la rizom pornesc
radacini adventive subtiri.Are frunze dublu penat-sectate cu rachis gros

ce cresc direct din rizom,lungi de pina la 1 m. Vara, pe fata inferioara a

frunzelor apar sorii reniformi,acoperiti de o induzie membranoasa. In sori
se dezvolta sporangii cu spori. O planta produce milioane de spori care,
nimerind in conditii prielnice de mediu, germineaza in protal independent,
autotrof,cordiform cu anteridii si arhegoane.In urma contopirii gametilor
sexuali se formeaza zigotul care dezvolta mai tirziu o noua plantulasporofitul.

PLANTE SUPERIOARE CU SAMANTA (GYMNOSPERMAE)

Derivate din pteridofite strvechi (macrofile, heterospore), gimnospermele sunt plante

lemnoase (arbori sau arbuti), avnd rdcinile rmuroase formnd micorize (Pinus) sau
pneumatofori (Taxodium); tulpina ramificat monopodial la Pinopsida, simpodial la
Gnetopsida sau de tip stipes - la Cycadopsida, cu ritidom bine dezvoltat, ce se desface, uneori,
n plci (Pinus); ramurile pot fi lungi (macroblaste), sau scurte (microblaste).
n structura anatomic sunt prezente canalele rezinifere n toate organele plantei
(excepie Taxus); creterile n grosime ale rdcinii i tulpinii se realizeaz pe baza meristemelor
secundare, cambiul i felogenul.
Frunzele persistente (triesc de regul ntre 2-12 ani), cu dispoziie spiralat, opus,
sau verticilat, pot fi mari, penat-sectate, bilobate, aciculare sau solzoase (cu structur
xeromorf).
Florile sunt lipsite de nveli floral, unisexuate (flori hermafrodite sunt ntlnite la
cicadopside strvechi - ex. Benetitales), dispuse monoic sau dioic. Cele brbteti alctuite din
numeroase stamine (microsporofile) aezate spiralat pe un ax comun, au la baz civa solzi
sterili. Microsporofilele pot avea form de frunz penat, solz, scut sau filamente ntregi sau
divizate; pe partea dorsal se gsesc doi sau mai muli saci polenici n care se formeaz
gruncioare de polen; acestea sunt protejai de un nveli dublu, alctuit din dou straturi,
numite exin i intin; la unele specii cele dou straturi se ndeprteaz unul de cellalt,
formnd saci cu aer, ce faciliteaz rspndirea polenului; la interior se difereniaz o celul
vegetativ i una generativ.
Florile femeieti (macrosporofilele) pot avea form de solzi, scut, cup, frunze ntregi
sau penate .a. Acestea susin unul sau mai multe ovule (macrosporangi). Ovulul este acoperit
de un singur integument (la Gnetate sunt dou integumente) ce las la partea superioar un
spaiu numit micropil; spaiul intern este ocupat de nucel scobit la vrf unde se gsete
camera polinic. n esutul nucelar, n apropierea camerei polinice, se difereniaz o celul ce se
va divide meiotic, rezultnd 4 macrospori. Din acetia, numai unul este viabil i, continund s
se divid mitotic, d natere la un macroprotal (endosperm primar). Acesta crete treptat n
volum, nlocuind, n cea mai mare parte, esutului nucelar. Spre micropil, la nivelul
endospermului primar, se vor forma un numr variabil de arhegoane, fiecare avnd o oosfer la
interior.
Polenizarea este anemofil; polenul ajuns prin micropil n camera polinic, germineaz;
intina va forma tubul polenic n care coboar nti celula vegetativ, apoi celula anteridial ce va
da natere celor doi gamei brbtet). Un gamet brbtesc fecundeaz oosfera, formndu-se
celula ou sau zigotul i apoi embrionul; cel de-al doilea dispare. Fecundaia este simpl (la
Pinaceae aceasta dureaz circa un an). Embrionul rezultat este alctuit din radicul, tulpini,
mugura i 3-20 cotiledoane.
Smna gola (gymnos = gola), poate fi prevzut cu arip, nvelit n aril sau
nchis ntr-un con crnos.

Gnetopsida

Gimnosperme evoluate, prezentnd n structura intern trahee, alturi de traheide.

Florile au un nceput de nveli floral: cele brbteti un perigon alctuit din 2 bractei, cele
femeieti un perigon n form de tub, pielos la maturitate; ovule sunt protejate de dou
integumente, cel intern fiind prelungit ntr-un tub lung prin care polenul, asemntor cu cel al
angiospermelor, ajunge n camera polenic; endospermul primar i arhegoanele sunt reduse.
Cuprinde 3 ordine: Ephedrales, Gnetales, Welwitschiales, n ara noastr ntlnindu-se un singur
reprezentant din familia Ephedraceae, ordinul Ephedrales.
Ephedra distachya crcel: arbust dioic, avnd ramuri articulate, verzi, asimilatoare i
frunze reduse la solzi, dispuse opus. Seminele sunt nvelite parial, cte dou, la maturitate, de
perigon i integumentul extern al ovulului; nveliul format este rou i crnos. ntlnit rar, pe
soluri cernoziomice, marne sau nisipuri din zona stepei pn n etajul gorunului. Era cunoscut
n China Antic cu 5 000 ani .Hr., unde servea pentru obinerea alcaloidului efedrin, cu
ntrebuinri terapeutice n afeciuni respiratorii sau alergice.

Familia Pinaceae: specii cu frunze aciculare, solitare sau grupate n fascicule. Carpelele poart
cte 2 ovule, deosebindu-se de bracteele situate la baz. Staminele au 2 saci polenici.

P.sylvestris pin: arbore cu ritidom rou-crmiziu, observat mai ales pe ramurile

tinere; acele lungi de 4-7 cm, verzi-albstrui sau verzi-cenuii, sunt grupate cte dou n
fascicul; conurile ating 3-6 cm n lungime. Crete din etajul gorunului pn n cel boreal, pe
soluri oligotrofe, moderat sau puternic acide, fiind o specie heliofil. Cultivat ca ornamental n
parcuri, grdini sau spaii verzi, aezat n grupuri, masive, sau solitar, ofer un decor deosebit.
Lemnul este utilizat n construcii navale, la fabricarea mobilei, n industria celulozei etc. Mugurii,
frunzele i produsul obinut din distilarea lemnului au ntrebuinri n medicin, fiind recomandate
n tratarea multor afeciuni printre care i cele ale cilor respiratorii.

Familia Cupressaceae: specii de arbori sau arbuti, avnd frunze solzoase, cu dispoziie opus
sau subulate, n verticil; florile unisexuate monoice, sau dioice; cele femeieti prezint carpelele
concrescute complet cu bracteele i poart 2 20 ovule; staminele au 3-5 saci ploenici.
J. communis ienupr: arbust ce atinge nlimi de 3 m, avnd un port vertical;
frunzele aciculare, cte 3 n verticil, sunt rigide, neptoare, formndu-se pe lstari trimuchiai.
Conurile femeieti, albstrui-brumate, nchid seminele care se matureaz n anul al doilea sau
al treilea dup formare. ntlnit frecvent din etajul gorunului n cel boreal, n rariti, margini de
pdure sau n pajiti. Conurile femeieti numite galbule, conin diferite principii active i sunt
utilizate ndeosebi ca diuretic i antiseptic al cilor urinare sau sunt comercializate sub numele
de enibahar, pentru aromatizarea buturilor alcoolice i mncrurilor.

CONCLUZIE:

Muschiul de truba uscat se utilizeaza in calitate de pansament absorbant,

in chirurgie gratie capacitatii sporite de absorbtie si a prezentei
sfagnolului cu proprietati antiseptice.
PEDICUTA: Produsul medicinal: Licopidii herba-contine alcaloizi,
flavonozide, triterpene. Se utilizeaza in artrite reumatice, boli hepatice si
ale cailor urinare, in combatrea alcoolismului, si tabacismului cronic.
Licopidii sporae-Contine fitosterine , pina la 50% acizi grasi.Pe scara
restrinsa se utilizeaza la fabricarea comprimatelor , pulberilor , utilizate in
dermatologie pediatrica, planta toxica.
COADA CALULUI: Produsul medicinal:Equiseti herba- tulpini sterile, contin
saponoizide,flavonoizide,saruru de siliciu,ulei volatil.Se utilizeaz in
afectiuni renale , in calitate de diuretic.Planta toxica.
FERIGA MASCULINA: Produsul medicinal: Filicis maris rhizomata-contine
acid filicic,alei gras.Are actiune antihelmintica prin paralizia musculaturii
netede a animalelor cu singe rece,in calitate de vermifug.Planta toxica.
CIRCEL:PRODUSLUL MEDICINAL: Ephedrae herba-contine alcaloidul
efedrina,utilizat in producerea medicamentelor destinate afectiunilor
bronsice,asmatice,in hipotensiune.
PINUL:PRODUSUL MEDICINAL:Pini sylvestris turiones-muguri vegetativi,
contin ulei volatil,taninuri,rezine,vitamina C.Se utilizeaza in
bronsite,traheite,infectii ale cailor renale.Ramurile tinere se utilizeaza
pentru inhalatie si bai medicinale.
Utilizri terapeutice ale jneapnului: Extractele i uleiul volatil n
concentraii mici au efecte antiinflamatoare, antiseptice ale cilor
respiratorii (bronite, traheite i traheo-laringite) i cilor urinare (pielite,
cistite catarale, uretrite). Are proprieti diuretice i ca adjuvant n
medicamentele utilizate n calculoza renal. La doze ridicate poate
produce nefrite nsoite de oliguree, albuminurie i hematurie, fapt care
determin administrarea numai sub form de preparate farmaceutice
precis dozate. Mugurii de jneapn sau de pin (Turiones Pini) intr n
compoziia ceaiului antibronitic .Infuzia din ace, datorit coninutului n
vitamina C, poate fi utilizat n avitaminoz C.Uleiul volatil intr n
compoziia unor inhalante sau ca aromatizant si corectiv al gustului unor
medicamente (Aetheroleum Pini montanae. Aromatizant n produse
cosmetice.

BRADUL. Datorit componentelor din uleiul volatil, stimuleaz secreiile

mucoaselor, fiind utilizat n special ca expectorant. Slab diuretic. Extern,
n cantiti mai mari, are aciune revulsiv. Se utilizeaz n fitobalneologie
: uleiul volatil obinut prin antrenare cu vapori de ap n amestec cu
extractul apos obinut din resturile de la antrenare, evaporate la presiune
redus pn la o consisten siropoas se poate utiliza la bi. Bile de
extract de conifere (brad, molid, pin) se recomand n boli ale sistemului
nervos, n reumatism i n nevralgii de natur diferit.
IEPANURAR:PRODUSUL MEDICINAL:Jupineri fructus-pseudobacele contin
ulei volatil,lipide,flavonoide,taninuri,vitamina C. Poseda actiune
antiseptica, se utilizeaza in afectiunile cailor urinare,in calitate de
diuretic.Din bacele false se prepara bauturi septice.Esenta de iepanurar
este folosita pentru aromatizarea bauturilor spirtoase si lotiunilor
deodorante.