Tesuturile

Tesutul este o grupare de celule care au aceeasi origine , forma, structura si

functie, care se afla in relatii de interdependenta.
Procesul de diferentiere al celulelor si de formare a tesuturilor se numeste
histogeneza. Stiinta care studiaza tesuturile se numeste histologie.
Clasificare:
Dupa forma celulelor:
1. Tesuturi prozenchimatice(celule alungite)
2. Tesuturi parenchimatice(celule rotunde)

Dupa gradul de diferentiere:

1. Tesuturi embrionale/Meristematice
2. Tesuturi definitive

Meristemele
-sunt formate din celule mici cu citoplasma bogata, membrana subtire si se divid
incontinuu prin mitoza, nu prezinta spatii intre ele.
Clasificarea meristemelor:
Dupa pozitia in planta:
1. Meristemele apicale
2. Meristemele laterale
3. Meristemele intercalare

Dupa origine:
1. Meristemele primare
2. Meristemele secundare

1. Meristemele apicale se gasesc la varful radacinii si tulpinii si asigura cresterea

in lungime a plantei

2. Meristemele laterale se gasesc de o parte si de alta a axului central al plantei

si asigura cresterea in grosime a radacinii/tulpinii.

3. Meristemele intercalare se gasesc deasupra nodurilor tulpinii gramineelor si

provin din mersistemele primare. Au rol in cresterea in lungime a
intrenodurilor.

1. Meristemele primare isi au originea in meristemele primordiale (cele care

apar din primele etape de div. a cel. ou). Sunt reprezentate de meristemele
apicale si intercalare .

2. Meristemele secundare isi au originea in tesuturile deja existente care si-au

recapatat proprietatile de diviziune. Se gasesc la nivelul radacinii si tulpinii si
sunt reprezentate de meristemele laterale:
-cambiu
-felogen
Din cambiu apare lemnul si liberul secundar.
Din felogen apare suberul si felodermul.
Tesuturile definitive:
1. Tesuturile de aparare
2. Tesuturile fundamentale
3. Tesuturile conducatoare
4. Tesuturile mecanice
5. Tesuturile secretoare

1. Tesuturile de aparare:
-se intalnesc atat la exteriorul cat si la interiorul plantei
-are rol de protectie si este este format din unul/doua straturi de celule strans
unite intre ele fara spatii intracelulare
Clasificare:
Tesuturi de aparare primare :
a) epiderma
b) exoderma
c) endoderma
d) piloriza/ calipta

Tesuturi de apare secundare:

a) suber
b) feloderm

Epiderma (tesut definitiv de aparare):

-este formata dintr-un singur strat de celule strans unite intre ele si este dispusa
la exteriorul organelor vegetative
-unele celule pot prezenta prelungiri acoperite cu membrana numite stomate/
peri sugativi

Exoderma:
-se intalneste in structura radacinii , imediat sub rizoderma (epiderma radacinii)
-este alcatuita din doua straturi de celule cu pereti usor ingrosati
-preia functia de aparare daca rizoderma este distrusa

Endoderma:
- este stratul cel mai profund al scoartei radacinii aflat la exteriorul periciclului
(cilindrul central)
-prezinta celule cu pereti partiali ingrosati

Piloriza/Caliptra:
-reprezinta o aglomerare de celule din varful radacinii care o apara pe aceasta
de asperitatile solului

Tesuturile de aparare secundare:

-isi au originea intr-un meristem secundar (meristemul lateral) ce apare in
scoarta radacinii si tulpinii plantelor cu ingrosare anuala

Suberul:
-se gaseste sub epiderma
-este format din mai multe straturi de celule moarte imbibate in suberina(o
substanta dura)
-este dispus circular la exteriorul felogenului, oferind protectie termica si
mecanica plantei
Felodermul:
-este dispus circular la interiorul felogenului
-este format din celule vii , rotunjite cu spatii intre ele

2.Tesuturile fundamentale:
-sunt cele mai numeroase , contin celule vii prozenchimatice
-au rol de a produce/depozita substante
Clasificare:

1. Tesuturi de asimilatie
2. Tesuturi de depozitare
3. Tesuturi aerifere
4. Tesuturi acvifere

1. Tesutul de asimilatie (asimilator):

-are rol in fotosinteza asimiland carbonul
-este format din celule bogate in cloroplaste
-este prezent in toate organele verzi ale plantei dar predomina in frunze
In structura frunzei sunt prezente doua tipuri de tesuturi care formeaza
mezofilul frunzei:
a) Tesutul Palisadic:
-este format din una/doua straturi de celule parenchimatice asezate
perpendicular pe epiderma superioara a frunzei
-aceste celule prezinta numeroase cloroplaste
b) Tesutul Lacunar:
-este format din celule parenchimatice cu spatii intracelulare mari pline cu aer si
sunt dispuse perpendicular pe tesutul polisadic

2. Tesutul de depozitare:
-este format din celule cu vacuole mari in care se depoziteaza substante
organice precum proteine , lipide etc

3. Tesutul acvifer:
-contine celule mari in care se poate depozita apa si este caracteristic plantelor
din zonele aride

4. Tesutul aerifer:
-este format din celule cu spatii intracelulare mari in care se poate depozita aer

2. Tesuturile Conducatoare
-au rol in conducerea sevei BRUTE/ ELABORATE
a) Tesutul lemnos contine:
-vase lemnoase
-parenchim lemnos
-fibre lemnoase

b) Tesutul liberian contine:

-vase liberiene
-parenchim liberian
-fibre liberiene

Celule complexe care asigura dezvolatarea altor vase conducatoare.

Vasele lemnoase poarta numele de xilem si conduc seva bruta.
Aceste vase pot sa fie :
1. Vase lemnoase imperfecte(traheide)
-sunt formate din celule alungite cu pereti despartitori ascutiti
-se intalnesc la ferigi si gimnosperme

2. Vase lemnoase perfecte(trahee)

-sunt formate din celule alungite cu pereti despartitori resorbiti
-se intalnesc la angiosperme

3. Vasele liberiene (floem)

-conduc seva elaborata
-sunt formate din celule vii alungite cu pereti despartitori perforati(tuburi
ciuruite)

3. Tesuturile mecanice:
-au rol de a sustine si de a da rezistenta plantei sau organelor acesteia
-sunt formate din celule cu pereti ingrosati
In functie de modul de ingrosare , celulele pot sa fie:
a) colenchim format din celule vii, cu pereti celulozici ingrosati inegal
b) sclerenchim format din celule moarte cu pereti puternic si uniform ingrosati

4. Tesuturile Secretoare:
-sunt formate din celule care pot produce si elimina substante precum:
-arome
-uleiuri
-rasini
-se intalnesc in frunze, seminte, flori etc

Tesuturile animale

Tesuturile Epiteliale

A. Tesutul epitelial de acoperire:

-acopera suprafata corpului si captuseste cavitati sub forma de mucoase
-celulele epiteliale sunt strans unite intre ele cu ajutorul dezmozomilor si ale
substantei de cement(substanta fundamentala in cantitate mica)
-epiteliile au o suprafata apicala spre exteriorul corpului sau catre cavitatea pe
care o captuseste si o suprafata bazala ce vine in contact cu membrana bazala
pe care se sprijina
-unele suprafete apicale prezinta cute fine si dese, numite microvili(mucoasa
intestinala) sau pot prezenta cili, asa cum este epiteliul traheei
 -membrana bazala vine in contact cu tesutul conjunctiv care hraneste epiteliile
-epiteliile , desi nu sunt vascularizate, sunt bogat inervate si au o capacitate de
regenerare mare

1. Tesutul unistratificat pavimentos:

-este format dintr-un singur strat de celule cu nucleu discoidal dispus central si
cu putina citoplasma
-acestea permit trecerea substantelor prin difuziune si filtrare, si secreta
substante lubrifiante
-localizare: glomeruli renali, peretii sacilor alveolari, tunica interna a vaselor de
sange si limfatice, captuseste cavitatile inimii

2. Tesutul unistratificat cilindric:

-prezinta un strat de celule inalte cu nucleu sferic sau oval
-localizare: mucoasa bronsica, mucoasa intestinala, mucoasa tubului digestiv,
canalele unor glande

3. Tesutul unistratificat cubic:

-este format dintr-un strat de celule cubice cu nucleu sferic discus central, cu rol
in absortia si secretia de substante
-localizare: suprafata ovarelor, tubii uriniferi, canalele de secretie ale unor
glande mici, mucoasa bronhiolelor

4. Tesutul unistratificat pseudostratificat:

-un strat de celule inalte dispuse pe membrana bazala cu nucleii dispusi la
inaltimi diferite
-localizare: mucoasa traheei
5. Tesutul pluristratificat pavimentos:
-stratul superficial prezinta celule turtite cheratinizate(epiderm) sau
necheratinizate(mucoasa bucala)
-cheratina este o substanta cu rol protector, impermeabila
-celulele din stratul bazal se divid continuu prin mitoza

6. Tesutul pluristratificat cubic:

-format din doua straturi de celule
-stratul de suprafata prezinta celule cubice , iar stratul profund prezinta celule
turtite
-localizare: in canalele glandelor sudoripare si mamare

7. Tesutul pluristratificat cilindric:

-stratul superficial prezinta celule cilindrice, iar straturile profunde prezinta
celule cubice si poligonale
-localizare: in mucoasele permanent umede

8. Uroteliul:
-captuseste vezica urinara

B. Epiteliile glandulare:
-formeaza impreuna cu nervii, tesutul conjuntiv si vasele de sange glande
Dupa modul de excretie al produsilor:
1. Glande exocrine(isi elimina produsii la exteriorul corpului si in interiorul
cavitatilor)
Dupa mecanismul de excretie glandele exocrine pot fi:
a) merocrine isi elimina produsii prin vezicule de exocitoza(pancreasul exocrin)
b) apocrine isi elimina produsii sub forma de picaturi fine(glandele mamare,
glandele ceruminoase)
c) holocrine acumuleaza produsii de secretie in celula pana cand aceasta moare
si se dezorganizeaza (glanda tebacee)

Dupa alcatuire glandele exocrine sunt:

a) unicelulare
b) pluricelulare(tubulare, acinoase si alveolare – simple si compuse)

2. Glandele endocrine:
-nu au canale de secretie si isi varsa produsii direct in sange
-celulele epiteliale glandulare formeaza parenchimul glandelor care poate fi
organizat in cordoane celulare(hipofiza), in folicului(tiroida) sau in
insule(pancreasul endocrin)

3. Glandele mixte:
-pancreas
-gonade(testicule si ovarul)
Epiteliile senzoriale sunt formate din celule speciale, senzoriale si din celule
de sustinere. Aceste epitelii intra in alcatuirea organelor de simt: analizator
vestibular, acustic si gustative.

Tesutul conjunctiv
A. Tesutul conjunctiv moale:
1. Tesutul conjunctiv moale lax:
-contine celule, substanta fundamentala si fibre in procente aproximativ egale
-celulele se mai numesc fibroplaste si sunt slab conectate intre ele
-localizare: umple spatiile dintre organe si insoteste alte epitelii

2. Tesutul conjunctiv moale adipos:

-contine adipocite, care pe parcursul maturizarii acumuleaza grasimi care
imping nucleul la periferie
-are rol termoizolator, conserva sursa nutritiva si protectie mecanica pentru
organism
-localizare: hipoderm si in jurul unor organe(ochi, rinichi)

3. Tesutul conjunctiv moale reticulat:

-are rol in formarea elementelor figurate ale sangelui(hematogeneza)
-contine numeroare fibre de reticulina
-localizare: maduva rosie a oaselor, ganglionii limfatici si splina

4. Tesutul conjunctiv moale elastic:

-celulele si substanta fundamentala sunt in cantitate mica, dar contin multe
fibre de elastina dispuse in retea
-localizare: peretii arterelor si venelor mari(tunica medie)

5. Tesutul conjunctiv fibros:

-contine multe fibre de colagen, este slab vascularizat si lipsit de plasticitate
-localizare: capsulele unor organe, fascii musculare, tendoane, ligament,
aponevroze(membrane albe, rezistente care acopera si sustin muschii)

B. Tesutul conjunctiv semidur(cartilaginos):

-este format din condrocite dispuse in cavitati ale substantei fundamentale,
numite condroplaste
-celulele tinere se numesc condroblaste si secreta condrina(substante organice
care se impregneaza cu saruri de Ca si Na)
-nu sunt vascularizate si se hranesc prin difuziune din membrana conjunctiva
care il acopera numita pericondru

1. Tesutul cartilaginos hialin

-este omogen cu fibre fine distribuite uniform
-localizare: cartilaje nazale, costale, traheale si bronsice

2. Tesutul cartilaginous elastic:

-contine multe fibre elastice care ii da culoare galbuie si ii confera flexibilitate
-localizare : epiglota, laringe, pavilionul urechii

3. Tesutul cartilaginos fibros:

-contine numeroase fibre de colagen si are mare rezistenta la comprimari si
tensiuni
-localizare: meniscurile si discurile intervertebrale

C. Tesutul conjunctiv dur(osos)

-este cel mai rigid tesut si este vascularizat, cu un metabolism intens
Contine 3 tipuri de celule :
a) osteoblaste(celule tinere, care secreta osteina)
b) osteocitele(celulele mature, stelate si cu prelungiri)
c) osteoclastele(celule gigant polinucreate ce contin enzime ce dizolva si
descompun tesutul osos)

Existe doua tipuri de tesut osos:

1. Tesut osos compact
-are ca unitate morfologica osteonul
-sistemele Havers sunt unite intre ele prin lamele numite sisteme
interhaversiene
-localizare: in diafizele oaselor lungi si la exteriorul oaselor scurte si late

2. Tesut osos spongios:

-format din lamele osoase dispuse dezordonat numite trabecule care
delimiteaza mici cavitati numite areole in care se gaseste maduva rosie
-localizare: epifizele oaselor lungi si la interiorul oaselor scurte si late

Oseina este impregnata cu saruri de Ca si P.

D. Tesutul conjunctiv fluid(sangele)

-reprezinta 8% din masa corporala
Contine :
-plasma( 55 – 60 % din sange) : 90% apa
-10% substanta uscata ( substante organice 9% si substante anorganice 1%)
-elemente figurate 40-45% din sange:
-globule rosii(hematii/eritrocite)
-globule albe(leucocite)
-trombocite(plachete sangvine)

Substantele organice sunt: proteine precum albumin, fibrinogen si globuline.

Substantele anorganice sunt: ioni de Na, K, Ca, Mg , Cl, HCo3

Eritrocitele
-in stare adulta nu au nucleu
-au rol in transportul gazelor respiratorii cu ajutorul hemoglobinei si in
mentinerea echilibrului acido-bazic
Numarul de hematii:
-la femei: 4.5 milioane de hematii/mm cub de sange
-la barbati: 5 milioane / mm cub de sange

Hemoglobina:
- femei - 12 – 15,6 g/dl
- barbati -13.8 -17,2 g/dl

Leucocitele
-sunt celule nucleate si prezinta mitocondrii
-pot traversa peretii capilalelor(diapeza) ajungand in tesuturile invecinate
deoarece au pseudopode
-au functia de a apara organismul

Numarul de leucocite :
5.000 – 10.000 / mm3 de sange

I. Granulocite :
-neutrofile (52%-62% din leucocite)
-eozinofile (1 – 3% din leucocite)
-bazofile (mai putin de 1 % din leucocite)

II. Agranulocite:
-monocite (3-9% din leucocite)
-limfocite (25-33% din leucocoite)

Trombocitele(plachete sangvine)
-sunt elemente figurate nucleate cu rol in hemostaza
Numarul de trombocite:
150.000-300.000/mm cub de sange

Tesutul Muscular:
-contine celule care se pot contracta si relaxa realizand lucru mecanic prin
deplasarea segmentelor corpului sau intregului corp
-reprezinta 40% din masa corpului
-celulele se numesc fibre musculare care se contracta datorita miofibrilelor

Clasificare dupa structura si proprietati:

1. T. muscular neted
2. T. muscular striat scheletic
3. T. muscular striat cardiac

1.Tesutul muscular neted

-contine fibre musculare fine, alungite cu un singur nucleu cu lungime intre 10 si
100 de microni si diametru intre 2 si 4 microni
-membrana fibrei se numeste sarcolema, iar citoplasma se numeste
sarcoplasma
-contractiile acestor celule sunt lente, slabe si involuntare
-se gasesc la nivelul stomacului, intestinului si vaselor de sange

2.Tesutul muscular striat scheletic

-este cel mai abundent, formeaza muschii scheletici
-fibrele lui sunt striate si grupate in fascicule
-fibra are lungimea intre 3 si 15 centimetri si diametrul intre 20 si 100 de
micrometri
-membrana este polinucleata, nucleii fiind dispusi periferic
-in sarcoplasma miofibrilele au aspect striat, formate din discuri clare si
intunecate
-discurile clare contin miofilamente de actina
-discurile intunecate contin miofilamente de miozina care au rol contractil
-acest tesut determina miscarea coordonata, voluntara si automata a
membrelor trunchiului, globilor oculari, expresia fetei, vorbire si a muschilor ce
realizeaza ventilatia pulmonara

3. Tesutul muscular striat cardiac

-fibrele musculare sunt uninucleate, prezinta striatii in citoplasma, membrana
este subtire
-sarcoplasma are multe mitocondrii
-fibrele musculare sunt ramificate si se contracta involuntar

Tesutul Nervos:
-contine neuroni si celule gliale(nevroglii)

Neuronul:
-reprezinta unitatea morfofunctionala a sistemului nervos
Structura:
-corp(pericarion)
-prelungiri: -unica(axon care are lungimea de pana la 1 metru)
-dendrite

DIN DESENE:
Neuronul contine: dendrite, pericarioni, axon, ramificatie terminala, butoni
terminali(care contin vezicule cu mediatori chimici, neurofibrile)
Neuronul contine: neuroplasma, neurilema, nucleu, axolema, axoplasma,
corpusculi Nissl, neurofibrile, mitocondrii ,lizozomi
Neuronul contine: teaca de mielina, teaca Schwann, nod Ranvier, teaca Henle

1. Teaca de mielina:
-nu se intalneste la axonii cu diametru mai mic de 2 microni
-are rol izolator electric care accelereaza conducerea impulsului nervos
-in cazul axonilor din SNP(sistem nervos periferic) mielina este produsa de celule
Schwann (o celula produce pentru un singur axon)
-in cazul axonilor din SNC(sistem nervos central) mielina este produsa de
ogliodendrocite (o celula produce pentru mai multi axoni)

2. Teaca Schwann:
-se intalneste doar la axonii din SNP

3. Teaca Henle:
-separa membrana celulelor Schwann de tesutul conjunctiv din jur
-are rol in rezistenta si permeabilitate
-se intalneste doar la axonii din SNP

Clasificarea neuronilor:

1. Dupa forma:
a)sferici - in ganglionul spinal
b)fusiformi - in mucoasa olfactiva
c)piramidali - in scoarta cerebrala
d)stelati - in profunzimea scoartei cerebrale

2. Dupa numarul de prelungiri:

a)unipolari - au doar axon – se gasesc in celulele cu con si bastonas din retina
b)bipolari - au un axon si o dendrita - se gasesc in mucoasa olfactiva, in retina, in
ganglionul spiral
c)pseudounipolari
d)multipolari - au un axon si mai multe dendrite – se gasesc in scoarta
cerebrala/cerebeloasa, in coarnele anterioare ale maduvei spinarii

3. Dupa functie:
a) neuroni receptori(senzitivi): -somatosenzitivi
-viscerosenzitivi
b) neuroni motori: -somatomotori
-visceromotori
c) intercalati(de asociatie): fac legatura dintre neuronii senzitivi si cei motori

Sinapsa reprezinta legatura dintre un neuron si o alta celula.

Clasificarea sinapselor:
1. Dupa modul de realizare:
a)chimice – prin prezenta mediatorilor chimici:
Adrenergice (adrenalina/ epinefrina si noradrenalina/ norepinefrina)
Colinergice (acetilcolina)
b) electrice – prin contact direct intre dendritele a 2 neuroni, impulsul este
condus bidirectional

2. Dupa elementele implicate in sinapsa:

a) sinapse axosomatice
b) sinapse axodendritice
c) sinapse axoaxonice
d) sinapse dendrodendritice
e) sinapse ce se realizeaza intre axonul unui neuron si o fibra musculara:
-potential terminal de placa
-jonctiune neuromusculara

Componentele unei sinapse:

1. componenta presinaptica(N1)
2. fanta sinaptica
3. componenta postsinaptica(N2)

Nevrogliile(celulele gliale) sunt de 10 ori mai multe decat neuronii, au

proprietati de a se divide, putand produce tumori.
Exemple: celulele Schwann, celulele ependimare, astrocitele, oligodendroglia
Rolul:
-sustin neuronii
-au rol trofic
-fagociteaza neuronii distrusi
-produc substante specifice neuronilor
-(in sinteza si transferul de ADN pentru neuroni)