Cap 1.

Țesuturi

Tesutul este o grupare de celule care au aceeași formă, structură, origine si

indeplinesc aceeasi funcție.
Celula > țesut > organ > sistem de organe>organism
Histologia: ramura biologiei ce studiaza țesuturile.
A. Țesuturile vegetale:
a) Tesuturi embrionare (meristeme) – formate din celule ce se divid continuu,
fara specializare functionala.
1) Primordiale (in embrion)
2) Primare:-acestea asigura cresterea in lungime.
-pot fi: apicale, în vârful rădăcinii sau tulpinii
Intercalare, la nivelul întrenodurilor gramineelor
3) Secundare:-asigura cresterea in grosime.
b) Tesuturi definitive: -- Formate din celule care nu se mai divid, cu specializare
functionala.
1) Tesuturi de apărare ex. Epiderma, rizoderma , au celule strâs lipite între
ele
2) Tesuturi fundamentale (parenchimuri):
* Tesut de asimilatie (in frunză): palisadic (sub epiderma superioară)
lacunos (sub țes palisadic, spre epiderma inferioară)
* Tesut de depozitare: Aerifer (alge)
Acvifer (cactus)
a subst. organice (cartof)
3) Tesut conducator: format din celule alungite, dispuse cap la cap, ce
formeaza vase conducatoare:
*lemnoase, care conduc seva bruta, numite traheide (cu pereți despărțitori între
celule, vase imperfecte) sau trahee (fără pereți despărțitori între celule, vase
perfecte)
*liberiene , care conduc seva elaborată, formate din celule vii, numite tuburi ciuruite
4) Tesuturi mecanice (de susținere): formate din celule cu peretii ingrosati
care dau rezistenta si elasticitate plantei.
Pot fi: - colenchim / sclerenchim.
5) Testuri secretoare: Formate din celule care au capacitatea de a elabora
produsi. (ex: latex, uleiuri, rasini)
 B. Tesuturi animale:
1. Epitelial
2. Conjunctiv
3. Muscular
4. Nervos

1. Țesutul epitelial.
A) epitelii de acoperire: -învelesc organismul la exterior (pielea) sau captusesc
organele interne (vezica urinara)
- pot fii: unistratificate (în pleura, pericard, bronhiole)
pseudounistratificate (în trahee și bronhii)
pluristratificate (în epiderma, esofag)
B) epitelii secretoare: sunt formate din celule ce au capacitatea de a elabora produși
și intră in constitutia glandelor:
 exocrine: salivare, sudoripare
 endocrine: tiroida
 mixte: pancreasul, testiculul, ovarele.
C) epitelii senzoriale:sunt formate din celule ce au capacitatea de a recepționa stimuli
(ex: epitelul nazal, lingual)
2. Tesutul conjunctiv: este format din:
 celule conjunctive
 substanta fundamentala moale, semidură sau dură
 fibre de colagen, elastină, reticulină
În funcție de tipul de substanță fundamentală, țesutul conjunctiv poate fi:
a) moale: Țesutul adipos ale caror celule acumuleaza grasime, elastic in care
predomina fibre de elastină (în tunica medie a vaselor de sânge), lax în care cele trei
componente sunt în proporții egale, reticulat în care predomină fibrele de reticulină
(în măduva roșie a oaselor) sau fibros în care predomină fibrele de colagen (în
capsula rinichilor)
b) semidur: Cartilajele dintre oase, vertebre, pavilionul urechii, peretele laringelui.
Substanța fundamentală este condrina. Poate fi hialin (cartilajele costale), elastic
(pavilionul urechii) sau fibros în menisc sau discurile intervertebrale)
c) dur: Oasele in care substanta fundamentală este oseina.
Țesutul osos poate fi:
- Compact (lamele osoase sunt dispuse concentric, în jurul unor canale)
- Spongios (lamele osoase se intretaie)
d) fluid (sangele)
3. Tesutul muscular: este format din celule ce au capacitatea de a se contracta cu
ajutorul MIOFIBRILELOR.
Poate fi:
 Neted:-in organele interne
-contractie involuntara
-un nucleu
 Striat - in musculature scheletica si 1/3 superioara a tubului digestiv
-contracție voluntară
-mai multi nuclei
 Striat de tip cardiac:-muschiul inimii/ miocardul
-contractie involuntara
-un nucleu
4. Tesut nervos format din
a) neuroni ce prezinta: corp celular și prelungiri neuronale ( dendrite si axon)
b) celule gliale care:
1. Sustin si hranesc neuronii.
2. Fagociteaza si iau locul neuronilor distrusi.
Neuronii sunt legați între ei prin sinapse și sunt celule adaptate generării și
conducerii influxului nervos datorită prezenței prelungirilor neuronale