BIOLOGIE

1. țesuturi epiteliale

țesuturile epiteliale sunt formate din mai multe celule lipite sau strâns unite, care e
afla pe o membrana bazala și se pot regenera rapid, nu sunt vascularizate deci au
nevoie de un țesut epiteliale pentru a se hrănii

acesta este format din: strat de celule epiteliale, membrana bazala și țesut
conjunctiv lax

țesuturile epiteliale pot fii: de acoperire, unistratificate, pluristratificate

2. țesutul epiteliale ce acoperire este epiderma, iar aceasta acoperă interiorul

organelor interne cavitare, formează mucoase (mucoasa bucala, stomacala)

țesutul unistratificat sau pavitelial este format din celule dispuse pe un singur strat și
care sunt aplatizate (acesta se găsește în vase de sânge sau la nivel pulmonar în
alveolele pulmonare)

testul cilindric se găsește în sistemul digestiv, și începe la stomac, finalizându-se la

rect

testul pseudo-stratificat este format din cili, glande secretoare și celule cu nuclee
dispuși la diferite înălțimi, care oferă iluzia de pluristratificare

țesutul pluri-multi-stratificat care este format din: tesutul pavimentos (celule

stratificate), țesutul cheratinizat (conține kreatina), testul necheratinizat (în mucoasa
bucala)

2. țesuturi conjunctive

este cel mai răspândit țesut

este format din: fibre de colagen, elastina, reticulina, substanța fundamentala

substanța fundamentala conține elementele enumerate mai sus

țesuturile conjunctive pot fi: moi, semi dure și dure

3. țesuturi conjunctive moi:

țesutul conjunctiv lax: vezi epitelial

BIOLOGIE 1
 țesutul conjunctiv adipos care se afla chiar sub piele și poate fi găsit în hipoderm (cu
rol de termoizolare) sau intre organe (inima, rinichi, ochi) cu rol de protecție

țesutul conjunctiv elastic format din fibre de elastina, care poate fii găsit în vasele
mari de sânge sau în alveolele pulmonare

țesutul conjunctiv reticulare care poate fi găsit în măduva roșie a oaselor (os lat,
ganglion limfatic) și care conține celule care sunt elementele figerate ale sângelui

țesutul fibros care conține fibre de colagen, dar puține celule și poate fii găsit în
tendoane (leagă mușchiul de os) sau în ligamente (leagă organele intre ele)

4. țesutul conjunctiv semi dur

țesutul conjunctiv cartilaginos (os moale)

este rezistent, dar elastic și este alb, pentru ca nu este nevascularizat

este format din condroblaste, condrocite

substanța sa fundamentala conține cavitații cu celule, calciu și natriu

se poate clasifica în următorul fel: hialin sau omogen (cartilaj costal, laringe, cartilaj
de creștere), elastic (pavilionul urechii, epiglota), fibros (discuri intervertebrale care
absorb șocuri)

5. țesutul conjunctiv dur sau osos

este vascularizat

este format din: osteoblaste, osteocite (fixează calciul, întrețin osul), osteoclaste
(celule gigante, cu nuclee multiple, modelează osul)

țesutul osos poate fii compact sau spongios

6. țesutul compact este format din osteoane, lacune cu osteocite, celule stelate,
canalul Havers cu vase de sânge și nervi, canal de comunicare perforat

7. țesutul spongios este format din lamele neregulate, numite trabecule (delimitează
cavitațiile aoreale și conține măduva roșie hematofena unde se formează celulele
sângelui)

8. componentele osteonului sunt: canalul central, vase de sânge, nervi, lamele osoase
concentrice și cavitații cu celule (osteocite)

BIOLOGIE 2
 sub ambele epifize este amplasat cartilajul de creștere

periostul este un țesut conjunctiv lung, în jurul oaselor

9. țesutul muscular este format din celule alungite numite fibre musculare, care se pot
contracta și relaxa, organitele sunt: miofibrile (elemente contractile)

10. mușchii striați (scheletici): mușchii de pe oase (faringe, laringe, 1/3 din esofag,
diafragma), se afla în jurul globilor oculari și sunt controlați voluntar, având mișcări
scurte și precise

11. mușchii netezi (în organele interne și vasele de sânge): pot fii găsiți în iris (mușchi
cu pigment) și nu sunt controlați voluntar, având mișcării lente

12. mușchi de tip cardiac (miocardul): este un mușchi striat de tip cardiac care se afla în
inima, nu se contracta voluntar și are mișcări scurte și precise

13. tipuri de fibre musculare:

striata (miofibrile striate, nucleu periferici, forma cilindrica și lungime pana la 12 cm)

neteda (forma fusiforma, fără striații, nucleu central, l: 0,5 mm)

cardiaca (nucleu central, celula ramificata, are striații)

BIOLOGIE 3
 14. țesutul nervos: este format din neuroni și celule gliale (nevroglii), aceste celule sunt
mai numeroase decât neuronii

susțin și hrănesc neuronii (rol de protecție), digera neuronii distruși

neuronul: este o celula extrem de specializata, care nu se divide, și are o perioada

de viata foarte lunga

funcții: transmite informații (preluare și prelucrare), prin impuls nervos, ei generează

și conduc impulsurile nervoase

mielina: este grăsime (lipida + izolator electric), este secretata de celulele Schwann

corpii celulari formează substanța cenușie, din creier, dar și din măduva spinării

prelungirile neuronale cu mielina formează substanța alba la encefal și măduva

spinării

tecile din jurul axonului de mielina (Schwann și Hemle)

sensul de conducere a impulsului nervos

15. componentele unei sinapse (vezi desen 3)

butonul terminal al neuronului pre-sinaptic

fanta sinaptica (spațiu)

membrana neuronului post-sinaptic

BIOLOGIE 4
 1. neuronul (fără elementele din desenul 1)

BIOLOGIE 5